Pomologie Lab.

2,3

Metodologia de descriere a soiurilor de măr - fructul

Caractere de determinare
La soiurile de măr se ține cont de epoca de coacere a fructelor și de
caracterele pomilor și a fructelor.

I. În funcție de epoca maturității de consum, soiurile de măr se împart în trei

grupe:
1.Soiuri de vară. Merele de vară ajung la maturitate în lunile iulie - august, iar
în condiții obișnuite de temperatură, se pot păstra doar 10-15 zile.
Ex.: Romus, Romus 1, Romus 2, Romus 3, Aromat de vară, Stark Earliest,
Summerred, Summerfree, Devil Gala, Melba, Red Melba, Ruby Gala, Royal
beaut, Galaxy, James Grieve etc.

2. Soiuri de toamnă. Merele de toamnă se recoltează la sfârșitul lunii august -

început de septembrie, se pot păstra 30-60 de zile: Voinea, Ardelean, Frumos de
Voinești, Auriu de Bistrița, Prima, Pionier etc.

3. Soiuri de iarnă. Merele de iarnă se recoltează în funcție de soi și zonă, de la

sfârșitul lunii septembrie până la mijlocul lui octombrie. Acestea ating maturitatea de
consum în timpul păstrării și se pot păstra până aproape de vara următoare: Golden
delicious, Jonathan, Starkrimson, Generos, Jonagold, Florina, Mutsu, Fuji,
Idared, Granny Smith, Royal Gala, Pinova, Cripps pink, etc.

II. Mărimea fructelor - variază în

cadrul aceluiași soi în funcție de: portaltoi,
vârsta pomilor, agrotehnica aplicată,
încărcătura de fructe pe pom, evoluția
factorilor climatici etc.

În funcție de mărime fructele pot fi:

- mici - sub 6 cm în Ø și sub 125 g:
Romus 1, Romus 2, Romus 3;
- mijlocii - 6,1 - 7,5 cm în Ø și 126 -
175 g: Jonathan, Pionier;
- mari - 7,6 - 8,5 cm în Ø și 176 - 225
g: De Kalther;
- foarte mari: peste 8,5 cm și peste
225 g: Mutsu, Renet de Canada, Frumos de
Boskoop.

Figura 1. Diversitatea soiurilor de mere

1
 Pomologie Lab. 2,3

Figura 2. Variația mărimii merelor

III. Forma fructelor:

- turtită: Wagener premiat;
- sferic turtită: Delia;
- sferică: Pătul;
- ovosferică:Golden delicious;
- tronconică: Starking;
- ovoidă: Rozmarin alb;
- elipsoidală: Sari sinap;
- cilindrică: Candil sinap.

Linia de unire
Diametrul polar (L) și transversal (T) Secțiune pentru determinarea formei

Figura 2. Reprezentarea schematică a mărimii mărului și determinarea formei

IV. Suprafața fructelor:

- netedă: Jonathan;
- cu coaste: Wagener premiat;
- cu creste și coaste: Delicioasele roșii.
Crestele sunt ridicături pe marginea cavității caliceale, iar coastele se întind pe
toată înălțimea fructului, în continuarea crestelor.
2
 Pomologie Lab. 2,3

V. Culoarea pieliței:
- de fond - acoperă întreaga suprafață a fructului și poate fi: verde, albicioasă sau
galbenă, roșie;
- acoperitoare - care apare sub formă de rumeneală (portocalie, roză, violetă),
pe partea însorită a fructului;
- suprapusă - sub formă de dungi sau striuri.

VI. Rugina - poate fi sub formă de:

- puncte: Golden;
- steluțe: Renet de Canada;
- pete: Cox's Orange Pepping;
- filamente: Jonathan.
La majoritatea soiurilor, rugina este prezentă în cavitatea pedunculară, sub
formă de raze sau se revarsă peste „umerii” cavității. Există soiuri de mere cu pielița
răpănoasă sau acoperită cu rugină - Renet de Canada și Frumos de Boskoop.

VII. Punctele subcutanate, pot fi aureolate, înconjurate cu o culoare albă

(Mutsu), cu o culoare galbenă (Granny Smith), cu o culoare verde (Renet Ananas), sau
cu o culoare violacee (Banana de iarnă).

VIII. Pruina (bruma sau ceara) este o substanță ceroasă, secretată de pielița
fructelor, care poate fi mai pronunțată la unele soiuri (Delicioasele roșii). În perioada
păstrării fructelor pruina are rol protector, evitându-se astfel pierderea apei prin
transpirație.

IX. Pedunculul poate fi:

- scurt - nu depășește cavitatea pedunculară (Pionier);
- mijlociu - când depășește umerii cavității cu 1 cm (Roșu de Cluj);
- lung - depășește cu mult umerii cavității pedunculare (Golden).

X. Cavitatea Pedunculară poate fi:

- largă și adâncă - De Kalther;
- îngustă și adâncă - Jonathan;
- superficială - Clar alb;

XI. Caliciul - după modul de așezare al sepalelor, caliciul poate fi:

- închis - se acoperă una pe alta (Jonathan);
- deschis - sepalele sunt răsfrânte lăsând să se vadă cavitatea subcaliceală (De
Kalther).
Caliciul variază și ca mărime, ca urmare poate fi:
- mare - Clar alb;
- mijlociu - Roșu de Cluj;
- mic - Pătul.

XII. Cavitatea calicială, poate fi:

3
 Pomologie Lab. 2,3

- superficială (Clar alb);

- îngustă și adâncă (Golden, Jonathan);
Pereții cavității pot fi:
- netezi - majoritatea soiurilor;
- cu creste - Delicioasele roșii.

XIII. Caracteristicile pulpei

1. Culoare
- albă - De Kalther;
- gălbuie - Jonathan;
- verzuie - Crețesc;
- cu infiltrații de roșu - Frumusețea Romei.

2. Consistența pulpei
- consistentă sau crocantă - Jonathan;
- semiconsistentă - Delicioasele roșii;
- afânată - Crețesc.

3. Suculența este corelată cu consistența. Soiul Wagener premiat, are pulpa

suculentă și consistentă. La supracoacere, la unele soiuri pulpa își pierde din suculență
și devine făinoasă (Delicioasele roșii).

4. Gustul este dat de raportul dintre zaharuri și aciditate, și poate fi:

- pronunțat dulce: Golden, Delicioasele roșii;
- echilibrat: Jonathan, Wagener;
- acidulat: Frumos de Boskoop și Renet de Canada.

ACR
ACR DULC
U E
U

Figura. Variația gustului Acru-Dulce la soiurile de mere

4
 Pomologie Lab. 2,3

5. Aroma, poate
- fără aromă - Crețesc;
- fin aromate - Frumos de Voinești;
- intens aromate: Delicioasele roșii, Banana de iarnă;
- cu aromă specifică: aromă de trandafir la soiul De Kalther.
6. Cavitatea subcalicială, poate avea formă de:
- V îngust - Wagener;
- V larg - Clar alb;
- Pâlnie - Golden;
- U - Stark Earliest;
- fus - London Pepping.
7. Axul fructului este fasciculul de vase care leagă baza pedunculului de
cavitatea subcalicială și poate fi:
- strâns - Jonathan;
- se desface și se formează o cameră axială - Wagner.
8. Inima fructului sau ovarul este formată din 5 loji seminale, poate avea
poziție centală sau poate fi dispusă superior sau inferior. Mărimea ovarului se compară
cu diametrul fructului. De ex. dacă se depășește ½ din Ø fructului, inima este mare.
9. Lojile seminale, pot fi mari sau mici, cu pereții netezi sau crăpați. Uneori
aceste crăpături formează un calus cu aspect de mucegai.
10. Semințele diferă de la un soi la altul prin mărime, formă și culoare. La
majoritatea soiurilor sunt normal dezvoltate, una sau două în fiecare lojă. La soiurile
triploide (Mutsu), semințele sunt seci.

5
 Pomologie Lab. 2,3