Sunteți pe pagina 1din 18

Curs xv . Genus Staphylococcus

1

I I .

III. Ha b itat

I V.

V .

M inid ef initi e

I n ca d ra r e taxo n o mi ca

.

Imp l i ca r e i n p ato l og ia um a n a

Mic r o b io l og i e - p r incipal e l e ca r actere si imp l i ca ti i in pa toge n eza s i

di ag n ostic ul m icro biologi e

F a c t o ri d e patoge nitate

P at oge ni e

R a spun su l imun No t i uni de e pid e miolo g i e s i pr of il ax i e a in fec tii l or noso c o mi a l e

VI.

VII.

VIII

I

X. Di ag n ost i c u l de l a borat or

.

X .

Cuvinte cheie: coci gram pozitivi, dispoziţie În c i orchine, halofili, catalază pozitivi, fermentează glucoza fără producere de gaz; S. aureus: coagulază pozitiv, proteină A pozitiv, DNA - ză termostabilă pozitiv, leziuni purulente, toxinoze, toxiinfecţi i ; Stafilococi coagulază negativi (SCN): k i t - uri (galerii multitest), infecţii de corp străin, infecţii urinare Infecţii nosocomiale, rezistenţa la meticilină (oxaci lină)

1

.

Mi n i d ef i n i t i e

S

t af il ococii

s u nt

coc i

G ram

poz i tivi

co n d i ţ i o nat

patoge n i ,

c u d i spozi ţie

caracteri st ic ă

t i p tox inoze / t ox iin fecţ ii ,

v i a ţ ă

" în cio r c h ine",

ca r e po t f i impli caţ i în inf e c ţ ii in vaz i ve p ur ul e n te

ş i / sau de

de

u şo ar e s au d e g r av i tate m e di e până l a severă , a m en in ţă toar e

II .

Î n ca d rare taxo n o mi că ş i c lasifi c a re

Man u a l Bergey 2004:

Domen i u: Bacte ri a

Ph y l um : B XIII, F i rm i c u te s

C l asa: II I , Baci ll i

Ordin : B acillale s

F ami li e: VII I Staph y l o c o c acceae

G e nu l Staph y l o c occu s - este compus pâ n ă în pre z e n t d i n 40 d e sp e ci i , dintre care 20 a u

p u t u t fi izo l ate d e l a om .

S tafilococii sunt apropiaţ i fi l oge n et i c de stre p tococi ,

Baci ll us .

e nt e r ococi ,

l actobaci l i ŞI Genul

III.

H a bitat

 

S

tafilococii

f a c part e

dintre

bacteriil e

ubiquitar e

(pre ze nte

p este

t o t În m e diul

Î

nc o nju r ăt o r ) .

 
 

C

oloni z eaz ă

v estibulul

na z al

ş i mu c o a sel e

organ e lor c av itar e c u c o muni ca re

l a

ext e rior

(colon ,

v agin) şi contamineaz ă

frecv e nt tegumentul ,

pr ef er â nd

zonel e

cu

umiditate ridicată (axil e, perineu , plici int e rdigitale etc.)

I V.

Implicar e î n patologi a uman ă:

S t a phylo coc cu s a ureu s poate f i implicat în infecţii in va zive cu caract e r purul e nt ,

În to x inoze (afecţ iuni c auzate de toxine bacter i ene) ş i toxiinfecţ ii (afec ţ iuni mixte d e tip in vaz i v ş i toxic ).

I nfecţii in v azi v e:

• I nfecţi i s uperficiale ale tegumentelor ş i mucoa s elor ( i nclu s i v anexele pielii - foliculită , furuncul, carbuncul, panariţiu , hidro sadenită etc.)

A bce se profunde

• Os teomi e lite

• Infecţii ale or g anelor intern e Infecţii gener a lizate , sistemice etc .

T o xi no ze ş i/sau to x iinfecţii:

• Tox in oze ş i / sa u t o x iinfec ţ ii a lim e nt a r e

• Ne c r oli z a to x i c ă epid e rmică

• S indromul de şoc to x ic

• E nterocolita pos t antibiotic e

St a f ilococ i i coagula z ă

n egati v i ( S C N ) fa c p a rt e din mi c roflor a

te g umen ta r ă

n o rmal ă, exe rcit â nd în condi ţ ii normale un rol pr o tecto r (v ezi curs V II ). Nu dispun de factori de p a togenitate suficienţi pentru a putea d e paşi bari e r a

in v a z i ve

c

co n s t â nd în int r odu ce r e a d e cate t e re , implant e, pr o t e z e v a s cul a r e etc . D e o bi ce i ,

col o niz ează m a i î ntâi ca tet e r e l e

şi cauza infecţii gen e raliz a t e

s eroa selo r e tc . S peciil e de s ta f ilococi co ag ula ză -negativi

ut a n a tă

int a ct ă , dar po t p ă trund e

în or ga nism

c a urmar e a unor int e r ve nţii

s au dispo z iti v ele prot e ti ce , d e und e ulterior pot di semin a

ş i/ s a u determinări

inf e c ţ ioase la nivelul e ndo ca rdului ,

cel mai fr e cv e nt

implicate Î n

a s tf e l d e infec ţ ii s unt: S . epidermidis, S. capiti s, S. lugd une n s i s, S. ha e mol y tic us, S . wa rneri et c.

O cate g ori e

a p a rte d e infecţii

cauzat e

de stafiloco c ii

infecţiil e urinare cu S. s aprophyticu s

2

c o ag ula ză -neg a ti v i

s unt

----- ---- - - ----- -- - - - - - -- - ---- --- - - ---- -- --- - -- - - --- - --- - - -- - ---- - ----- - - - ------ - - - - - - - -- ~ ---- - - ------ -- ~

Fig.

determinate

-

1

Principalele de s tafilococi

localizări

ale manife s tăr i lor

i nfec ţ io ase

ş i/ s au

to xi ce

b o n s, ca r bun . :: : I es - - - " "" \ .

fu r un eI es -- ---- ,~ ,

, . , --

emi lssj ---- - +- --- +1r -- -=- ~ "

s

cat d ed

sk i FI s y n dr om

o st eo my e t i t l s

-- -- ---- ' - ~

, _ +

~ si nusl tis

" " iI_ -- - + - -- hl cmat o gilno lis

""'*

~ H - - +- - -

endo car d! t i s

1mp e tlgo

d iar r h e a

sprea d

t oxicsh oc k

_ -- - t - -- - ut i

cy s ti t l s

syn d r o me

As pecte clin i ce particulare

s tafilococ i şi to x inele s tafilococice

în infecţiile , to x inozele ş i/sau toxiinfecţiile

A fecţiuni cauzate de Staphylococcus aureus

I nfecţii purulent e locali z ate sau generalizate :

cau z ate de

. Impetigo:

infecţi e superficială

la nivelul f e ţ e i şi membrelor ,

c a re af e ctează

mai

ales copi l ul mic. Se manifestă prin ap a riţia de macule , ve z icule , pu s tul e, cruste pe

fond eritemato s .

În 20%

din

ca z ur i

e s t e posibilă

asoci e r e a

S . aureu s

cu

s

treptococul d e g rup A.

 

F

oliculită: inf ecţ i e piogenă la ni ve lul foliculului pilos

 

Orgele t

-

inf ec ţie

piogen ă

afect â nd

un folicul

pilo s

l a ni v elul

pleoapelor

(

denumir e popul a r ă ulcior s au urcior )

 

F uruncu l :

ext ind e r e a

infecţiei foli c ulului

p i los

la gland e le

s ebac e e ,

c olec ţ i e

apr e ciabil ă

d e puroi , Însoţită de ţe suturi n ec ro z ate , durere

 

Carbuncul

(Fig.

2) : rezultat

al ex tinderii

infecţiei

la mai

multe

glande

p

i l o s ebac e e

ş i la ni ve lul

ţes uturilor

s ubcutanate

profunde ,

cu necroză

n

i v elul te g umentelor

ş i ţe s urilor s ubiacente.

Denumir e a d e "car bun c ul "

pro v ine de l a culoarea neagră a ţesuturil o r

n ec r oz ate ,

la sau

"

furuncul antraco id "

care s e

aseamană

antra x ul cutanat , cunoscut sub denumirea

"

leucocidină

c u c ea a leziunilor

produ se d e Bacillus anthracis la ni ve l cutanat ,

populară

de

" cărbune " ,

. x la la c " sau

de

produceri i

bubă ne a gr ă ".

În cazul S. aureu s , n e croăa cutanată se datorea z ă

Panton Valentine sau " toxina dermonecrotică" .

Paci e nţii cu i nfecţii

3

ca u zate d e t ulpin i pr o du că t oare de tox in ă d e rm onecro ti că

p

respi r a to r ii

pr ez in tă r i sc d e i n fecţii

m a i a l es î n caz u l în care dezvo l tă î n p ara l e l inf ecţ ii v i rale

ulm o na re n ecrot i za n te ,

( m a i a l es c u v iru s g rip a l ) .

Fi g . 2 - Carbun c ul

• Hidrosa denita : in fecţ i e a g l a nd elor sudoripare c u l oca liz a r e l a ni ve l ax ilar ,

p eri ne al, s a u Î n z on e l e ge nit a l e

Celulit a: infecţie a hipodermul u i, cu te n diţă la extinde r e prin contiguitate

(din ap r oape Î n aproape, ca o p a tă de u l ei), ca r e

apa r e în spec i a l l a p ac i enţ i cu

deficie n ţe i m u ni tare sa u la care se asoc i ază un facto r t ra u mat i c l oca l .

Celulita care evoluează la ni v elu l feţe i (Fig. 3) , m ai a l es cu l oca li zare deasup ra

b

ex t i n de la ni ve lul sinu s urilor cave mo ase . S e ev i tă ori ce traum a ti s m l oca l ş i se

ins ti t ui e r a p id t r ata m e n t ul c u a n t i b i o tic e d e e le cţ i e (ox a c ilin a , c u efect u area r e co lt ă r i i

ş i a n t i b i ogra m e i î n a in te de începerea tratame n t ul ui ,

t ulpini rez i ste n te met i ci l i n ă) .

l a

u zei s u pe ri oare , co n stit ui e

o urgenţă med icală , ca urm a r e a fa p t ului ca se p oate

ş i a sch i mb a

p

e n tr u

a depis t a

event u a l e l e

antib i ot i c ul

Î n caz d e r ez i s te n ţă

l

a m etici lin ă

Fig. 3 - Celulita cu l o cal i zare la n i v e lul feţ e i

• Mastita: in fecţ i e a glandei mamare; apare la 1 - 3 % di n fe m ei l e care a l ăptează şi se m a ni festă ca u n n o dul eritema t os , c u fo rm area u nui abces cana li c ul ar

4

Infecţii ale plăgilor: pot apar e po s t tr a um a ti c s au post c hirur g i ca l ; prin e d e m ş i eritem local , durer e ş i a c umul a r e d e puroi

se man i fe s t ă

Bacteriemia şi e ndocardita:

s un t d o b â ndi te

în proporţie

d e cel pu ţ in 50 % î n

mediul s pi ta li cesc , după proc e duri chirur g ic a le , utilizar e de c a teter e intrav enoa s e

car e de v in c on ta minate

etc. ; se a s o c i az ă frecve nt cu disemin a r e

septic ă secundară ,

de obic e i la ni ve lul e ndocardulu i ş i a p a ri ţ ia e ndocardit e lor

acute , inf e c ţ ii s e v ere ,

c

u o mortalit a t e de apro x imati v 50 % .

Pneumoni a ş i e mpiemul pulmonar s unt înt â lnite ma i ales l a vâ r ste l e ex treme

Osteomiel i t a ş i a rtrita septică: r ez ultat al diseminării

s e ptic e secundare unor

inf e cţii st afi loc o cice cu alte localizări, sau postraumat i c ; loc a li za r ea est e diferită

la copii , und e a fectează

mai ales metafi ze le

oaselor

lun g i ş i l a adulţi,

unde

locali z ar e a e ste mai frecventă la nivel ve rtebr a l

Artrite s eptic e după infiltraţii intra -ar t iculare

T

oxinoze ş i/ s au to x iinfecţii:

T

o x inozele ş i/ s au to x iinfecţiile alimentar e c u S. aure us a p a r dup ă c on s umul d e

aliment e co nt a min a t e

c u s tafiloc oc i

produ că tori

de e nt e roto x in e

s t a filoco c i ce

(

carn e d e por c În s ara m ură , ş unc ă ,

sal a t e d e ca rtofi , Î ngheţ a t e) sau / ş i numai dup ă

i

n g er area

unui a lim e nt prelucrat

termi c , în ca r e au răma s num a i e nt er o t o x inel e

s

tafiloco cice , ca r e s unt t e rmor ez i s t e n te ;

r ec ve n t

î n sez onul

cald ( iuli e - a u g u s t ) ,

acest tip de to x ino ze / to x iinf e cţii

ca r ez ult a t

al c ont a min ă rii

al

i m e nt a r

d e că tr e

purtători

ş i / sau

indi v i z i

cu infec ţi i

purul e nt e .

ap a r m a i

f

produ s ului

 

A limentul

 

contam i n a t nu ar e as pectul sau g u s tul a lt e rat. Incubaţia

e s t e d e 1- 8 o r e , d e butul

e

st e bru sc, evo lu ţ ia rapidă , 12-24 d e or e , car ac te r izată

prin:

diar ee a p oasă , g r e ţuri ,

v

ărsături , dur e ri

a bdomina l e , cefal ee. E st e un to x ino z ă / to x iinfe c ţi e

spontan

autolimitat ă,

ca r e dispare odată cu e liminarea

t oxinei.

C a z uril e

s unt de obicei

ce l mult de gravitate m e diu , d a r pot apărea şi c az uri gr a v e, la pacienţi

uşoare s a u

aflaţi la v â r s t e extreme (sugari , p e r so ane de vârsta a trei a ) , c a re prezintă instabilitate h e modinamică ş i hidro e l e ctrolitică

D

ermatita e x foliati v ă (sindromul pi e lii opărite staf iloco c ice , m a l a di a Ritter sau

 

impeti g o bul os s t a filococic)

- este o t ox iinf e cţie

care apar e d e o bi ce i la nou-

născut ş i s e m a nif es t ă cu eritem perior a l , c a r e î n

decur s d e 2 z il e c uprind e î ntre g

mi c roor g ani s m e

ş i l e u c ocit e, c a

corpul. Se f o rme az ă v ezicule cu li c hid c l a r , fără

urmar e a c li va jului s traturi lor intrae pid er mi ce. A re lo c d esc u a m area ep iteliului ,

i

ar r e f ac er e e pit e liului a r e loc î n 7-10 z il e , câ nd a par anticorpii pr otec t o ri

Si

nd r omu l

de ş o c to x ic s taf i l o cocic a fost d esc ri s ca u r m a r e a un o r eve nimen te

c ar e au a v ut l oc î n 1978 ş i a f os t a tribu i t

d e num i r ea d e Tox in a S indromului

febr ă , hip o t e n s iun e , e ri t em s ca r l a tinif o rm .

cu d es cu a m a r ea

c himiei ,

E ste s up e r a n t i ge n ,

mono c 1 o n a I ă, aăa c um fac antigen e l obi ş nui t e )

E pi s odul din 1 9 78 a apărut la f e m e i tinere , car e au u tili z at tampoan e

intravagin a l e .

eliber a ca ntit ăţ i m a ri de medi at ori

e liberă r ii

un e i t ox in e care a primit

Se m a nif estă

prin

d e Şoc Tox i c - 1 ( T SS T-l ) .

Ev olu ţ ia poat e f i f a t a l ă sau se te r min ă

s timul e a ză m ac r ofage l e ,

ca r e vo r

ş o c ului to x i c .

p o li c l o n a l ă

( nu

e pit e lului ş i v inde ca r e . TSST -l

a

dica det e rmin ă

c au z ă a s indr o mului

limfo c it a r ă

a c t i va r e a

To x ina se absoar be şi stimulează macro f a g el e ca r e secretă

5

ş i TNF - a

s un t r e p o n sa b i l e d e m a ni festă ril e cl ini ce .

int e r le u k in ă - I ,

p rostag l a ndin e

(vez i c u rs u r i imun o l ogie).

Aceste c i to kin e

• În

caz u l infe c ţiilor nos oc omiale

(a p ă r u t e î n uni tăţ i d e îng r ij i re) , d ar m ai rece n t şi

î n cazul infecţiilor

c

care ev o l u ează

În afara un it ăţilor

de Îngr i jire

(infecţii

o m unit are),

d e te mut

MRSA) . T r a n s mit e r ea

s unt

i n fecţ i i l e

c u S.aure u s rezistent

la meticilină

(SAMR J e n gl .

i nt erme diul pu rtăto ril or s ăn ă t oşi de ger m e n i (po rt a j n aza l , p r in mâ ini co n ta min ate ,

e t c). Loca l izăr il e pot fi: c ut a n a t ă , res pir a t o r ie,

g

se face m a i a l es prin co n tact d ir ec t , pr in

re n a l ă , di gesti vă, osoasă , ar t ic ul a r ă ,

e n era li zată

e tc .

Stafil o cocii coagulaza - neg a tiv i

(SC N )

Endocardita

car di ace, reuma ti sm ar ti c ul ar ac u t e t c. , d a r mai a l es p e va l ve ar tif ic i ale .

de

de la

se

însoţeşte d e for m area de a b cese car d iace ş i separarea va l ve l or l a n ive l ul liniil or de

s u tură , c u t ul burăr i de d i n am i că cardiacă . P r ognosti c ul

de implant: în f un cţ i e d e uni tatea de î n gri ji re , o c in c im e

pâ n ă la peste 50 % d i n in fecţiil e secun d are

ş

S.lugdunensis). Ca p s ula po li za h ari di că

d i spozit i ve l or prote ti ce , p r o t ejâ n d u- i astfe l d e acţi un ea antibiot i ce l or ş i a cel ul elor fagocita r e

ur i n a r s un t m a i frecve n t di agnosticate

- se p o a t e

coag ul ază

i nstala

pe

va l ve l e cardiac e lezate pr in m a lform a ţ i i

Stafi l ococ ul

n ega t iv este in trod u s î n o r ga ni s m î n t im p ul teh ni c il o r

este

lent,

suturii

la aproximativ

valvei

de ţesut u l

este rezervat .

impl a n tu ril or

1 an

cardiac;

c h ir ur gie card i ovasc ul ară. Deb u tul

intervenţ i a chirurgicală,

Infecţii ale materialelor

unt uri ,

tu b ur i

la nivelul

de d i spozi t i v e , catetere ,

S . schleiferi şi

ataşa r ea

l a ni ve lul

l a fe m e il e d e vârstă

de dre n s un t ca u zate

d e SCN , ma i frecvent

a SCN

asi g u ră

Infecţii ale tractului

fe r t il ă. I n fecţ i a u rin a r ă cu S . saprop h yticu s se p o a te in st a la ca u r m are a co lon i z ă r i i

p e c ale ascen d e nt ă ,

r e cunoa şte d ec i şi un mecanism d e tr a n sm i te r e p e cal e s ex u a l ă.

Alte i n fecţii: a b cese ce rebr a l e , m e nin g i te, in fec ţii va scul are , pe ri to n ite, s epticemii

e t c . Ma j oritatea a u carac te r no soco mi a l ş i p ot fi produ se d e s p ec iil e de

s u s m e n ţ i o n a t e .

d

e l a ni ve lul

i n testinului

sau al t r ac tului

ge ni ta l , putând

SCN m a i

v. Microbiologie - principalele diagnosticul microbiologic

caractere

cu implicaţii În patogeneza

şi

Stafi l ococ i i s e definesc p ri n caracterele l e l o r m orfot in ctoriale , de c ul tivab il itate ,

meta b o l ice ş i e n zimatice ,

Caractere morfotinctoriale:

rezistenţa l a age n ţ i i fiz i ci , chim i e i ş i b io l ogic i .

For m a : coci rot un zi , d ime n s iun i : 0 , 5 - I u rn

• Ti n cto r ia l itate : gra m p ozi ti v i

• D i s p oz i t i e: ca r acteri s t ica ,

gr up aţ i î n g r ă m ez i d e fo r m a c i o r c hi ne lu i

d e str u gure

(s t a phil e , gr . = strug ur e); în p re l evate pot ex i s t a ex tra , d ar şi int race l u l a r

6

 

S

unt n es porul aţ i ,

pot p r eze n ta capsul ă , m a i a l es Î n ca zul t ulp i nil o r foarte

v irul e n te ,

recen t i zo l a t e din Iez i uni purul ente ş i / sau in fecţi i siste mi ce

 

Caract e re de c ul tivab i litate: s unt

n ep r ete n tioş i

nutri tiv ,

c r esc

p e m e dii

n utr it i ve

s

imple .

 

A d aos ul

de sâ n ge Î n mediil e

nu tr i t i ve

s i m pl e se r ea li zează

m ai mul t Î n scop

d

s un t mai f re c ve nt p ro du că toare de hemoli z in e .

if e r e nţial , pe n tr u a fac ilit a dia g nost ic u l

d e s p ec i e , ştiu t fiind că tulpin i l e

d e S. a u re u s

Pot s upra v i eţ ui

ş i se pot mul ti pli ca

În m e dii c u conc e n t r aţ ii

r idi ca t e de NaCI,

proprie t at e denumit ă h a l ot oleranţă.

me diilor selecti v e cu a jutorul cărora se r ea li zează separarea stafiloco c il o r d in a mestecur i

est e utili zată p e ntru prepararea

A ceastă p ro pri e t a te

cu alte bacterii n e h a l o t o l e r a nte

a

lt e prelev ate co nt a min a t e et c . )

(ex. ma j orit a t ea

b a c te riilor ent e ric e din m a t e ri i l e f e ca l e ,

T i p m e tab olic: s t a fil ococ i i a u un metab o li s m H ETE R O TR OF ,

pr eze n ţ a s ub s tan ţe l o r orga n ic e ), fa c ult at i v a n ae r o b . Fe rmentea ză

d e gaz. S. aureu s fe rm e n tează

car e u n e l e s p ec ii nu u t ili zează mani ta , ir a a l te l e o u ti li zează do a r î n ae r ob i oză.

S unt cat a l ază p oz i t i v i , ox id ază n egat i v i

put â nd c r eşte num a i În g lu coza fără pro du ce r e

d e SCN , d in tre

manit a ş i î n a n aero bi oză ,

s pr e d eose bi re

Rezi st e nta l a agent i f i z i ci, chimiei si bio l ogi e i

St a f ilo cocii va ri aţ ii de p H .

s un t re l a ti v r ezist e n ţ i

l a age n ţ i f i z i c i , c um s un t fr i g ul , u scăc iun ea ,

i

S unt se n sib il i la d ez infe c t a n te

din gr up a d er i vaţ ilor

o din e , c l o ramin ă)

ş i l a d e ri va ţi de a m on i u c u aterna r .

h a l ogenaţ i (ex. p ov id on -

Nat u ra l se n s ibili la majoritatea a n t i b i ot i ce l or , c u ex cepţ ia p ol imi x in e l o r (c ol is tin )

q

u i nolonelor

d e ge n e r aţ i a Î ntâi (acid n a lidi x i c),

l a care p rezint ă

r ez i sten ţă

n a tural ă. Î n

ultim e le decenii , m a i a les În spitale s - au s e l ec t a t c lon e rezist e n t e

la m e ti c ilin ă,

a tât de S .

a ureus , cît ş i d e SC N . În România , tulpini l e d e S. aureus rezi sten te l a M e ticilină sunt

f rec v ent r ezi s tent e ş i l a a lt e a ntibiot i ce ( polir ez i s t e nţ ă la antibiotic e).

tipi z are a care sunt

f r ecve n t n e tip a bil e pr i n li zo tipi e s au s un t sen si bil e la majoritatea b acte ri ofag il o r din setu l

bacte r i o f a gi c ă

U

nel e

t ulpini ( li zo tip ia) ,

s unt s ensibile

l a b ac t e ri o fa g i ,

c e e a

ce pe rmit e r eziste nt e ,

d e mai mică va l oa r e Î n c a zu l tulpinilor

i

d i f e r e nţi ere.

nt ernaţ io n a l ,

ceea

ce n u permite .

Î

n ca dr area

l or Î n g rup e

fag i ce

di st i nc t e ,

pentru

V I .

Fa c tori de patogen i tat e (Fig . 4)

• S. aureus:

Factori str u cturali (e nd o c el u lari ) :

( 1 ) pr ote in e şi / s au mu c op o li za h a rid e d e s upr a fa ţă - p r omovează

co l o ni zarea tes uturil o r gaz d e i (ex. ac i d ul te ichoic , care se ataşează l a

f ibr onect in ă ;

inhi bă fagoc ito z a şi acces ul a n ti bi ot i ce lor (c apsul a)

c oa g ula za l egată care se at a şea ză la fib rin oge n etc.) ş i / sau

7

(2) pi g menţi carotenoizi localizaţi la ni v elul peretelui cellular- supr av i eţ uirea în fagocite - S aureus, pigment galben cu moleculă polinesaturată - reduce radicalii toxici de o x igen

Factori solubili (exocelulari):

- radicalilor to x ici de o x igen (e x . apa o x igenată) ;

( 4) producere d e coagulază

apăr ă la nivel circulator de atacul fagocitelor şi an t ibiotic e lor; când ajunge în ţesutur i , fibri n olizina descompune fibrina şi eliberează stafilococul , pentru a-şi putea relua multiplic a rea (5) inv a zin e - promo ve a z ă pătrunderea bacteriilor în ţe s uturi: leucocidina (citolitică) , hialuronidaze (promo v ează in v azia bacteriană prin hidroli z a matricei conjunctiv e tisulare) ; lipase - tropi s m s pre g landa sebacee şi pentru ţesut u rile gră s oase et c . (6) to x ine cu activitate citolitic ă ( I eziun i ale membranei celulare euc a riote )

- hemolizine ( a - hemoliză clară , J3- h e moli ză in c ompl e tă de tip cald -

(3) producer e de catalază

supra v ieţuire

în fagocite prin reducerea

- s e îmbracă într-un s trat de fibrină c a r e îl

rece, 0 , y ) , leucotoxine , leucocidine - inclu s i v leucocidina Pa n ton Valentine ; (7 ) ex oto x ine care lez e a za te s uturile ga z dei s au pro v oaca s imptome d e boala (enteroto x ine st a filococice A - G , T SS T-l , e pidermoliz ina sau to x ina epidermolitică etc.)

(8) S e consid e ră ,

de a s emenea că rezistenţa

dobandită con s ti t uie un factor de patogenitate

F

ig. 4 - Factori

de patogenitat e

mlcro - P,""'~~,

caps u te ,

c e ll wa l ~ '

I nVi !ls i n s:

hya ! ur o n t da s e

s t a p h y l y s l

n

, 1eu k o c l

, le uk o t o : 1d n < co ag u l a s e

d i n

s t a p h y l

o l d n as e

. ' ) . ,

.

la S . aur e us

y;

8

l a antibiotioce

s

uplimentar.

IgG

intrinsecă

sau

VII.

Patogenie

( Manif es tar e a inf e cţiilo r sta f iloco c ice inva z i ve ş i /s au a tox in oz el o r /t o x i i n fecţ iil o r stafi l ococ i ce pr es upun e de r ul a r ea mai mul to r e t a p e :

a . Co lon izarea

teg u mentelor şi m uc oase lo r, pr in acţ iun ea

p rote in e l or

ş

i

p

o li z ah a ridel o r

c u rol d e a d ez i n e .

Ba cterii l e

ca r e pos ed ă

cap s ul ă

ş i / s au

a l te

s

str u c tu r i matr i ceal e î n i nt erior ul cărora bacter i i l e se p ot i ntegra, evitâ n d ş i î n acest

fe l acţ i unea factor il o r im u ni ta ri ce lul ar i ş i / sau umora li , precum ş i a a n tib i ot i ce l o r

tru c t u ri mu co p o li za h a ri d i ce

d e su pr afaţă p ot con t r ib u i l a rea li zare a

bi ofi lm e l o r ,

b . Invaz i a şi pro c esul infecţ i os - p ro ce s în car e int e r v in in v a z i ne l e ( hialu r o n i daz a ,

l e u coci din e , l eucotox in e , coag ul aza, staf ilo ki n aza , lip aze l e etc.) este carac t er i st i că afecţ iunil or s t afi l ococ i ce de tip i n vaz i v

c.

Acţiunea toxinelor - se ma n ifestă

enum e r a t e:

s p ecif i c

p e nt r u f i eca r e

di n tre tox in e l e

- acţi un e citotoxică pe n tr u h emo li z in e , l e u cocid i na P a nton Va l e n ti n e;

- ac ti v i tate de serin -p roteaze

î n caz ul tox i ne l or exfo l iat i ve ,

c

u acţi un e

asu pra

d es m ozo mil or ca r e c o n s t i tui e s tru c turil e d e l e g ăt ur ă l a niv e l int e r ce lul ar;

- in fi ltr at l e u coc i tar l a ni ve lul s t o m ac u l ui

ş i je junului

chi m ic i d e l a n ivel u l m astocite l or , caz ul e n terotoxi n elo r ;

cu reacţie i n f l amato ri e

- ac ti vare a

limf oci tar ă poli c l on a lă

s p e ci fic ă

p e n tru

ş i s timul a r ea me d iator i lor

ş

i sen zaţ i e

de greaţă î n

to a t e t ox in e l e

care

a u

caracter ul de " supe r a n t i ge n e": e n terotox in e , toxina exfo li at i vă

- stim u larea

e l i b erări i

de c i to k ine,

avâ nd ca r ez ul tat creşterea

p ermea b i lit ăţ ii

vascu l are sa u efect c i to li t i c, l a co n ce n tra ţi i î nal te, p recu m ş i efecte siste mi ce m ergâ n d pâ na ă l a ş o c tox i c , î n cazul TSST - l

VIII

.

Raspunsul imun

• P rinc ip a lu l m ecan i sm : fagoc i toza

• Anticorpi n eutral i za n t i a n t i tox i ci Opso ni zare anticorp d epen d e n ta

Mecanismele de evitare a raspunsului imun:

- A d ere n ţa de epite liul m u coase i pri n existe n ţa in t e rrelaţ i e i

recep t or i - adezi n e

(aciz i te i c h o i c i , a l te a d ez in e) inpiedică m eca ni s m e l e d e c ur ăţ ire a mu coaselor

- Cap sul a, mi croca p s u l a, pro tein a A int e r f er ă c u f agoc i toza

- Biof ilm ul de l a su p rafata m ateria l e l or fagoci toza

străine intr od u se în organis m j e n ează

- Car ot e n o i z ii ,

ca ta laz a c on st itui e m ecan i s m e le d e re z i s t e n ţă i nt rafa g oc itar ă :

pr i n

n

e utr a l izarea

spec i ilor reactive de ox i ge n , care co n sti tui e m eca ni s m ele

primare de

b

acter i c id ie intrafagocitara l a nive lul fago l izozom u l u i

- Le u coc id i n ele,

h e m o l iz i ne l e

etc.

9

re du c

e fi c i e n ţa

răsp u ns ulu i

antifagocitar

r

IX. Elemente de epidemiologie şi profilaxie a infecţiilor nosocomiale

 

Stafi l ococ ii

s unt m i croorga n i s me

ub i q u itare.

SCN

nu l i psesc

de l a ni v lul

tegume n telor ,

iar Saureu s co l on i zează

cel p u ţi n tra n z i toriu zone l e

teg u me n tare sau

m

u coase um ede.

 
 

Atât

Saureu s cât ş i SCN pot f i i z o l aţ i di n orofa r inge ,

tract

gastro -i ntesti n a l ,

uroge n ita l. Colo ni zarea n o u-n ăsc utului

s up r a feţe l or tegu m e n tare , ar iei p e r in ea l e.

c u Saureu s î n ce p e

l a n ive lul b o n t ului

o mbili cal,

D in tot a lu l i n di v i z i lo r , s e cons i d eră că 1 5 - 2 5 % d i n a dul ţi i sănătoşi s unt purt ă tor i

na z o fa rin gieni persiste n ţ i ,

vo r f i ni cio d ată

cons titu ie

n azofaringian. La pac i enţ i i înde l ung sp i ta l izaţi , perso n a l m edica l etc . , portajul poate

aj un ge l a 40 -7 0 , pâ n ă l a 90% . Portajul este teg u me n tar

responsabi l pentru apariţia i n fecţiil or nosocomia l e.

50 % pu rtător i int e rmit enţ i

şi un proce n t de 1 5 - 25% nu r eceptorilor cel ul ari ca r e

p ur tători , în re la ţ i e cu partic u la r ităţ il e

i ndiv i d.

marca proprie a f i ecă ru i

Portaj ul de scu rtă d u rata e ste frecvent

sau na z ofari n g i an

şi poate f i

Staf il ococ i i

pot fi implicaţi

Însă

ş i în e t i olog i a

i nfecţ iil or

extrasp i ta li ceşti

(com u n i tare). S e consideră că t ul pin i l e c u trop i s m pu l mo n ar şi capacitate

dermonecrotică , producătoare de l e u cocidină Panto n Va l entineîţi

comunitate , dar pot f i in t ro du se şi îăn s pital , u nde se p r opagă după mecan i smele

infecţi il or no s ocomiale. Posib i l i tati d e prof i la x ie si / sa u tratament :

au oroginea

în

Vaccin exper im e n ta l b iva l ent anti S aureus - co n feră i m un itat e de aprox . 40 zi l e pacienţi l or h e m odia li zat i - co mpu s d in po l iza h aride capsul are d e

S aur e u s t i p 5 s i 8

Ser h iperi mun - nu se m a i u t il izează Incercă r i de an ta g on izare a facto r i l o r d e c oloni z a re

X. Diagnosticul de laborator

Recoltarea ş i transportul probelor

În diagnostic ul infecţ i i l or / toxi i nfecţ i i l or putem f i confruntaţi cu ori c e tip de probă:

secreţie pur ul entă , LCR , saâge , exs ud at nasofar i ngian ,

arti cular , secr e ţie conj u nct i va l ă ,

sp u tă etc.

Pentru recoltare

se ţ in e seama

de preca u ţi il e

b i ops i e di n le z iun i c u ta n ate , l i chid

ge n era l e ,

d intre

care ce l e mai

importante sunt : recol tarea î n ain t ea începeri i terapiei cu a n t ibi otice , respectarea reguli l or

de a n t i sepsie , r e pr e zentati v itatea p robei etc .

Tra n sportul treb u ie real i zat cât m ai rapid sau cu asigurarea mediu l ui de tranport ,

în caz u ri l e în care se anticipează pre l u n girea timpu lu i de tra n sport . Tra n s portu l

tre b uie Tacut c u respectarea reg ul i lor i n t e rnaţio n a l e , respect i v împac h eterea t ri plă:

recipien t primar , recipient sec u ndar din materia l i n casab il ş i nedeformab i l ş i învel i ş terţi ar, di n carton , marcat c u s im bol ul caracter i stic pe n t ru " per i co l b i o l og i c " .

l a d i stan ţ ă

10

Examenul direct

Examenu l macroscop i c aj u tă l a sel ecta r ea porţ iunil or repre z e n tat i ve , p u ru l en t e ,

sangu in olente etc . Aspectu l caracteristic

tentă galbenă . Examenu l bacterioscop i c se face după colorare

urmăr i t : Gram pentru bacterii , albastru met i len sau May - Grunwald - Giemsa pentru

observarea cel u lelo r inflamatorii ,

tinctorial i tate cel u lară. Cito l og i a ca n ti t ativă (nu m ărătoarea

pr i v i nd r eacţ i a inf l a m a t or i e şi fag o c i tară, re l aţ i a b acter i i l or c u celulele fag o c i tare etc

este ace l a de secreţie sau li c h id purulent ,

cu coloratia adecvată

lor cu bacter i i le , r e s pectiv

cel u lelor) şi cal i tativă f u rni z ează

cu

scop u lui

de

a relaţie i

deta l iilor

in formaţi i

Izolarea

Pentru izolarea stafilococi l or din pro d use normal ster il e (sânge , LCR etc . ) se

utilizează medii nutr i tive simple , însămânţate

adaosu l de sânge înlesneşte observarea caracterel or hemo li t i ce .

şi incubate t i mp de 24 - 48 h , la 36 ± l O C;

În cazu l prelevatelor

cu f l oră m i xtă ) m ate ri i fecale , ali m ente contaminte

etc.) se

util i zează medii se l ective, ca de exemp lu agar ul hi perc l or u rat t ip Chapman

Identificarea

se rea l izează în scopul manageme n t ului

caz ului clinic indiv i dual ,

dar şi în scop ep i demio l ogic , pe n tru confir m a r ea cazu lu i şi fu r n i zarea de informaţii

microbiolog i ce Pentru

specie , prin : a s pect u l m i croscop i c , caracterele de cultură (vezi descriere anter i oară) ,

caractere b i oc h imice şi enzimatice.

cu va l oare ep i dem i olog i că.

confirmarea

cazului este necesară identificare

până la nivel de gen şi

Diagnosticul

de gen î n caz ul cocilor Gram poz i tivi facultativ a n aerobi constă în

d i ferenţierea între Staphylococcus şi Streptococcus pe b aza capacităţii de producere a catal azei (Staphyloco c cus este p ozi ti v).

Diagnosticul

diferen ţia l d e spec i e constă î n :

- diferenţierea

Între S. aureus de SCN cu aj u toru l testelor pe n tru:

coagulază ,

termonuc l ează , event u a l evideţiera prezenţei p rote i ne i A şi / sau a un or polizaharide capsulare spec i fice (reactivi de diagnostic rapid)

de ch i r u rg i e cardio -

vasculară sau În care se fac protezări etc . ; sau în infecţii urinare . Se poate face cu ajutorul kit - urilor sau galeriilor multitest

- diferenţierea speciilor

de SCN Între ele - În caz ul secţi i lor

În

scop

epidemiologic

poate

fi necesară

evidenţierea

unor

markeri

microbiologiei care să diferenţieze tulpinile din aceeasţi speeie,

pentru

a putea

evidenţia sursa şi calea de transmitere.

Diferenţierea

intraspecifica :

se face pri n metode

d e tipizare

bacterio f ag i că ( Ii zotip i e) , t i pizare molec ul a r ă

c u sunt: t i pizara

La examenul microscopic se evidenţiază coci gram

poz i tivi , cu diametru l

de 0 , 5 -

î n grămezi ,

stafi l ococ ii pot fi evidenţiaţi

colora bi l i tate , mai ales în prod u se p rovenite d e la pac i enţi d e j a t r ataţi cu a n t i biot i ce .

1, 5 um , dispu ş i

imobi l i, nesporulati ,

de reg u lă necapsu l aţi.

În pre l evate ,

şi izo l aţi sau în grupuri de mici

d i mensiuni, c u defecte de

II

F

i g. 5 . F ro t iu colo r at C4 a lb ast ru de metilen din c ul t u ră pu ră c o c i d isp u ş i î n gră m ez i

~ @

,

F i g. 6. Ima g in e o b ţ inut ă prin micros c opi e

s t r u g uri

,.

' 1". '1Si

r

e l ec t ro ni că d e bal e iaj - coc i în c i o r c hin e d e

Ca r ac t ere

de c ul t i vare:

s e d ezvo lt ă

atât î n aero bi oză ,

câ t ŞI In a n ae robi oză

(fac ul t a tiv

3 7 ° C) . Cresc pe med i i uz u a l e ( a ga r nu t ri t i v c u sau fără a d a o s d e sân ge) ş i / sau p e m ed ii se l ecti ve hip e r c l or ur ate d e t i p C hapm an . Fo rm ează co lonii rot und e , co n vexe , frecvent

pi g m e ntate inco mpl e t a

s

r oz a mediulu i l a ga lb e n ) , î n ti mp ce numai uni i SCN ut il i zea z ă m a nit a (F i g . 8) .

c u 1 0% NaC I . P e ac es t m e diu , S. a ur e u s ut i lizeaz ă m a nit a (v ir a r e a c ulorii

sunt c apabili să crească p e m e di i

a n ae r o b i) ,

s un t m ezo fili (se d ezvo l tă î ntr e 1 0 - 42 ° C , c u d ezvo l ta r e

o h e m o li ză

o ptim ă la

sau

galbe n a u ri u la S. aureus, ca r e p ro du c f rec ve nt

pe ge l oză sâ n ge (F i g. 7 , 7 b i s) . S t afi l oc o ci i

co mpl e t ă

uplimen t a te

12

F ig . 7 . S. aureus Ca ) ş i S. epidermidis

a dao s de s â n ge

a .

F i g . 7 bis - S . aur e u s : c ul t uri pe agar

G ram

- a s pe c tul c oloniilor pe a g ar nutriti v s implu cu

b .

nutri t i v s implu cu a dao s d e sân ge ş i f r ot iu c olorat

13

- --- - -- - - -- --- - - --- - - - -- - - - --- -- --- - --- --- --- - --- ----- - -- ----- ,

F i g . 8 - Me diu se l ectiv si dife r e n ti al h i perc l or u rat

co n tam i na t e c u germen i Gra m negat i vi. S. au r eus apare s ub forma co l onii l or de culoare

ga lb e n ă ş i î n gă lb e n eşte

cu m a nit o l-

i zo l are d i n produse

medi ul

Test ul cata l azei ,

u t ili zat p e n tr u d i fere n ţ i erea

s t afi l ococi l or

d e s treptococi

se

efectuează

pozitivă co n stă î n apa r iţia efe r vesce n ţe i ,

p un â n d î n co n tact o c u ltu r a pe m edi u fără sân ge c u apă ox i genată 3 % . Reacţia

p rin e li berarea ox i genu lui ( F ig. 9) .

F i g . 9 . D i ag n ost i c diferen ţ i a l Sta p hylococcus # Streptococcus u t ili zâ n d test ul cata l aze i

(Gen u l Staphylococcus este cata l ază poz i t i v)

Pe n tr u d ifere n ţierea S . aureus d e SCN putem ut i l i za în co n c l uz i e ur matoare l e

c a r actere :

- caracterele cu l turale

co l o ni i p i g m entate ga l be n- a u r iu l a S.

e pid e rmid i s ş i S . s aproph y ticu s ca r e p rez in tă p i gment alb

aureus , spre deo s e b ire d e S .

S

. aureus pro du ce pe agar sân ge ma i frecve n t o h e m o li ză c l ară sau

o

h e m o l iză in comp l et ă

- prod u ce r ea de coag u lază

l ib e r ă d e către S. aureus - e n z im ă ca r e are p r o p rieta t ea

de

a coag ul a

s tafil ococ il o r s un t d en umiţi SCN

p l asma oxala t ată

p r i n activa r ea

p r ot r o mb i n ei

(F i g.

1 0).

Rest u l

14

- S. aureus pro du ce dezox i r ib o nu c l ează

t

ermosta b i l ă ,

fierb erea s up er n ata n t ului

d e c ultur ă (F i g . 11 ş i

1 2).

care

ră m â n e

act i vă

pn n

- pr eze n ţa p ro t e in ei A î n st ru c tura p erete lui ce lul a r - c u a ju tor ului react i v ului r ap id

(F i g . 1 3)

F i g . 10 - Test ul coag ul aze i p o ziti v (s u s) şi n egativ (jos)

F

i g . 11 - Test ul ter m o nu c l eaze i

- m eto d a c u HCl-

c l a rifi c are a

m e diului c u acizi

n

u c l e i c i î n vec in ătatea c ul t u r ii poziti ve p e n t ru d ezox irib on ucl ează

prin so lubili za r ea

acizi lor nu c l e i ci d epo lim e ri za ţi î n a c id c l o rhidri c

M e d tod a c u H C I

15

Fig. 12. Testul termonucleazei - metoda L achica, cu albastru de bromtimol (AB T ) - schimbarea culorii complexelor acizi nucleici - ABT , de la albastru la roz, ca urmare a modificării structurii spaţiale după digestia acizilor nucleici

În Fig. 13 este reprezentată

metoda rapidă de identificare

a S. aureus

prin A d i n

aglutinare cu latex sensibil izat cu imunoglobuline

peretele S. aureus), fibrinogen (reacţionează cu coagulaza legată din peretele S. aureus)

şi anticorpi monoclonaJi anti antigene capsulare de S. aureus

(reacţionează cu Proteina

F ig. 13. Metoda r apidă de identificare

aS . aureus

Pentru diferenţierea

SCN Între ei , utilizăm kit-uri sau galerii de microteste

API 20 (Fig. 14) sau API ID 32 STAPH.

16

(ex.

F i g . 1 4 . I d e nti f i carea

SCN c u a jut or ul ga l er i e i AP I 20

D

i nt r e

d if ere n ţ i e rea

m e t o d e l e

d e tiprzare,

în foca r (F i g . 1 5).

li zot i pia

p oa t e

ofe r i

inf o rm aţ ii

ut i l e

F i g. 1 5 . Lizo ti p i a u t ili zată pe n t r u difere n ţ i e r ea sta fil oc o c i ce

t ulpini l or î nt r -un focar d e in fecţ ii

p e nt ru

Există m etode de t i pizare mol ecu l a r ă p otr i v i te

p e ntru dif ere n ţ i erea î n foca r , sau

pe n tr u urmăr ir ea evo lu ţiei t ulpin i lor l a o scară mai largă te mp o r ospaţ i a l ă.

Testarea d e r u tină a se n si bilit ăţii

P rin cipa l e l e mecan i s m e de rez i s t e n ţă l a staf il ococ i s unt:

- e l a b o r area

l a a n t i b i ot i ce se face prin m etoda di sc di fuziei.

d e beta - Iacta m aze - co di f i cate pl asm i d ic , in h ib ate d e inh i bi to r i i d e [3 -

l actam aze ca: ac id c 1 av ul a ni c (a u g m e n t in = a m ox i c ilin ă c u a c i d c l av ul a n ic) , s u l b acta m ,

car e po t i na c ti va aces t e b eta -I ac tamaz e

ge n a m ecA .

Ro mania su n t de ob i ce i mul t ir ez istent e .

T

ul p i ni l e MRSA

po se d ă

Cele d e pro ve ni e n ţă

nosocomia l ă

î n

17

Tu lpinil e M R SA din co munit ate s un t m a i sen s ibil e l a a l te a n ti bi ot i ce .

R e z istenţa prin apari ţ i a u n ei noi protein e d e l e gar e a pe ni cil in e i , c u ajinitat e joa s ă

pentru b e ta - l ac tamine (t ulpin i m et i c ilin o- r ez i s t e n te

M R SA sau Met i- R) ,

apar i ţia une i P BP a di ţ i o n a l e ş i se manif e stă faţă de toate b e ta - lactamine l e (penici l in e, cefa l os p orine , carbap e n e me ) . Sing u re l e a n t ib iot i ce act i ve faţă

de aceste t ulpin i s unt g li c op e p t i de l e (va n co mi cina) .

au a p ă ru t t ulp i n i re z is t e n te . A n t ibi og r a m a est e de c i o bli gato r ie .

D ar ş i faţă d e acest e a

Tes ta rea se n s ibil itat ii

l a ox acilina - scr ee nin g di f u z im e tri c

c u di sc d e c e f ox itin , în s oţit

d e al doil ea test : ev id e n ţ ierea

PLP2 a sau PC R p e ntru ge na m ecA

T

est D pentru d ete c ta r e a re zistentei inductibil e l a M LS b (Macrolid e , Li n coza mide ,

Str e pto g r a min e

b ) : discuri E ritromicin a si C lindamicina

la o di s t a nt a d e 1 0 mm:

E

ritro R s i tu rt ir ea z onei de sen s ibilit a t e I a C lindamic i na

( a nt ago ni s m )

- F i g . 16.

F

i g. 1 6. T est ul D p e ntru r e zi s tenţă indu c tibil ă l a m a cr o lide , lin cosa mid e ,

s tr e pt ogra m i n e

18