Dermatozele profesionale

Dermatozele profesionale sunt provocate prin contacte

repetate, n general zilnice cu substane sau ageni foarte
diveri, manipulate sau cu care tegumentul vine n contact sau la
care este expus n cursul exercitrii profesiunii. Prin urmare n
dermatozele de origine profesional relaia de cauzalitate ntre
expunere i apariia sau/i agravarea dermatozei reprezint
criteriul de baz.
Pentru toate cazurile profesionalitatea trebuie demonstrat
prin evaluri pertinente ale locului de munc n privina noxelor
i/sau reproducerea experimental a leziunilor pe animale, mai
ales n cazul agenilor nou introdui n cicluri tehnologice. Lista
agenilor cauzali este foarte lung i ntr-o continu extindere.
Mai frecvent implicai sunt solvenii (acetona, hidrocarburile
clorurate, freonii, toluenul, clorura de metil, xilenii, alcoolii),
urmai de fibrele de sticl, unii ageni de origine vegetal etc.
Dup cauze dermatozele profesionale se clasific n:
- Dermatoze ortoergice
- Dermatoze alergice (eczematiforme)
Dintre acestea, dermatozele ortoergice pot fi cauzate de
factori biologici:
- De origine microbian
(piodermite, foliculit,
crbunele cutanat(tbcari), tuberculoza cutanat
profesional (autopsieri, veterinari);
- De origine micotic n special la muncitorii ruraliagricoli: sporotricoza, actinomicoza, epidermofiii;
- De origine virotic virusul verucilor vulgare, nodulii
mulgtorilor;
- Parazii de origine animal i vegetal.: cpuele,
scabia animal, scabia de cereale.
Diagnosticul pozitiv se stabileste sub aceleai criterii ca i
pentru oricare alt boal profesional:
1.
2.

Stabilirea expunerii profesionale la o substan sau agent nociv

care lezeaz tegumentul prin metode subiective i obiective
Tabloul clinic
2

3.

Examene de laborator i paraclinice

De cele mai multe ori anamneza profesional i examenul
clinic sunt suficiente pentru precizarea diagnosticului de
dermatoz profesional n cazul unor noxe profesionale.
Examenele de laborator i paraclinice trebuie sa cuprinda:
- Teste epicutanate cele mai utilizate (patch-test, open test,
foto-patch-test);
- Intradermoreacia (IDR) se face numai n cazuri de
dermatoze alergice de tip I care se ntlnesc mai rar n
cazuistica
dermatozelor
profesionale,
ndeosebi
la
sensibilizri la antibiotice.
- Teste imunologice
- Proba locului de munc
Diagnosticul clinic trebuie s cuprind:
-

Aspectul: eczem etc;

Evoluia (acut sau cronic);
Topografia (localizarea: faa dorsal a minii, antebra etc.)
Agentul cauzal (rini epoxidice, nichel .a.)
Tratamentul dermatozelor profesionale urmrete:
- Scoaterea bolnavului din mediul profesional, respectiv prin
schimbarea temporar sau definitiv a locului de munc sau
a profesiunii, pentru ntreruperea contactului cu factorul
nociv profesional;
- Combaterea inflamaiei: fluocinolon acetonid, flumetazon
pivalat.
Profilaxia dermatozelor profesionale este necesara si se
asigura prin:
a. Msuri tehnico-organizatorice
- eliminarea contactului direct al tegumentului cu substanele
i agenii nocivi pentru tegumente;

- nlocuirea substanelor chimice agresive pentru piele cu

altele mai puin nocive, dar cu aceeai eficien tehnologic;
- izolarea surselor generatoare de factori de risc profesional,
automatizarea proceselor de producie;
- asigurarea cu echipament individual de protecie (mnui,
salopet impermeabil, oruri,etc.) i purtarea acestuia;
- echipamentul de lucru i de protecie va fi meninut n
permanen n stare de curenie i reparat;
- asigurarea condiiilor de igien individual (anexe socialsanitare suficiente ca numr i funcionalitate: spltoare,
duuri, ap cald, materiale igienico-sanitare);
- asigurarea unor vestiare individuale, iar pentru anumite noxe
vestiare duble (pentru hainele de strad i de lucru plumb,
azbest);
- folosirea unguentelor de protecie cutanat;
- scderea concentraiilor de substane nocive de la locul de
munc, prin ventilaie local i general;
- asigurarea unor condiii de munc adecvate privind
iluminatul i microclimatul.
b. Msuri medicale
- recunoaterea riscului de mbolnvire prin dermatoze
profesionale, prin cunoaterea procesului tehnologic, a
substanelor i a agenilor chimici cu aciune cutanat,
catagrafierea locurilor de munc, amuncitorilor expui, studii
epidemiologice;
- examenul medical la ncadrarea n muc, acordndu-se
atenie contraindicaiilor medicale, n special antecedentelor
alergice i starea cutanat n momentul examinrii medicale;
In urmatoarele randuri, vom detalia unele dermatoze
profesionale cauzate de factori biologici: tuberculoza cutanata,
actinomicoza si verucile vulgare.
Tuberculoza cutanata
Este o dermatoza provocata de infectia cu bacilul Koch, insa
exista forme in care acesta este prezent in leziuni si forme in
care bacilul este absent.
Pe baza acestui criteriu tuberculoza cutanata se clasifica in:

- tuberculoza tipica: bacilul Koch este prezent in leziuni si

poate fi izolat pe medii de cultura. Aspectul histologic al
leziunilor este de tip tuberculos. Din acest grup fac parte:
tuberculoza cutanata primara (sancrul tuberculos) si tuberculoza
cutanata de suprainfectie (lupusul vulgar tuberculos, tuberculoza
verucoasa, scrofuloderma, ulcerul tuberculos si tuberculoza
vegetanta).
- tuberculoza atipica: intradermoreactia la tuberculina este
intens pozitiva, bacilul Koch nu este prezent in leziunile
dermatologice, dar este prezent in alte organe. In aceasta
categorie sunt cuprinse: lichenul scrofulosorum,tuberculidele
papulo necrotice, tuberculidele miliare ale fetei, eritemul nodos
la copii, tuberculidele ulceroase.
Sancrul tuberculos este o forma de tuberculoza tipica
de infectie primara care rezulta din inocularea exogena a
bacilului Koch.Se caracterizeaza prin aparitia unui nodul care se
transforma in ulceratie dureroasa, insotita de adenopatie satelita
inflamatorie. Adenopatia poate fistuliza la piele.
Lupusul vulgar tuberculos poate fi produs prin inoculare
secundara la nivelul pielii sau pe cale exogena si se localizeaza
mai ales la nivelul fetei. Se caracterizeaza prin aparitia unui
nodul situat in dermul profund, de cativa milimetri in diametru si
de consistenta moale. Lupusul vulgar tuberculos poate fi
cantonat si la nivelul mucoaselor nazala, conjunctivala, orala.
Tuberculoza verucoasa apare mai ales la nivelul membrelor
si este de origine exogena. Se prezinta sub forma unui placard
rotund ovalar care prezinta trei zone: zona de la periferie este
neteda de culoare rosie - violacee, zona intermediara care este
reliefata si acoperite de scuame si cruste, iar la presiune prezinta
puroi si zona centrala cicatriceala, neteda acoperita de depozite.
Se poate asocia o adenopatie regionala.
Scrofuloderma apare prin diseminarea bacilului Koch pe
cale limfatica de la un focar tuberculos vecin. Apare mai ales la
nivelul regiunilor cervicale si submaxilare.
Ulcerul tuberculos apare prin suprainfectie cu bacilul Koch
la pacientii cu status imun scazut si cu tuberculoza viscerala
grava. Se localizeaza in jurul orificiilor cavitatii orale, in jurul
orificiului anal si se prezinta ca o o ulceratie dureroasa asociata
cu adenopatie regionala inflamatorie si cu alte simptome locale.
5

Tuberculidele papulo necrotice se caracterizeaza printr-o eruptie

simetrica papuloasa. Papulele se necrozeaza si lasa cicatrice. Se
pot localiza pe membre, fata si regiune temporala.
Tratamentul de baza in tuberculoza cutanata este
reprezentat de chimioterapia antituberculoasa si este de lunga
durata 6 - 12 luni. Se folosesc asocieri de tuberculostatice
majore: izoniazida, rifampicina, etambutol, pirazinamida si
streptomicina
Actinomicoza
Este o boala supurativa cronica, determinate de actinomicete
(bacterii care produc ramificatii filamentoase asemanatoare
fungilor, motiv pentru care actinomicozele produse de acestea
sunt considerate a fi micoze). care se caracterizeaza prin aparitia
de leziuni nodulare localizate subcutanat, si care fistulizeaza,
eliminand o secretie purulenta cu graunti caracteristici.
Infectia apare la persoanele imunodeprimate si n special la
muncitorii agricoli, care vin n contact cu paiele cerealelor.
Contaminarea se face prin contactul direct cu patogenul, prin
ingestie alimentar sau prin nmulirea masiv a actinomicetelor
care colonizeaz n mod obinuit mucoasele (autoinfecia cu
saprofii bucali). Virulena acestor microorganisme este
dependent de numrul patogenilor, de sensibilitatea individual,
precum i de imunitate.
Cnd se manifest pe piele, actinomicoza se localizeaz cel
mai des n regiunea capului n jurul cavitii bucale i a gtului.
De obicei infecia apare la nivelul maxilarului inferior.
Nodozitile care se formeaz sunt dure la nceput, apoi se
nmoaie i excret puroi cu granule galbene (puroiul conine
filamentele i sporii microorganismului parazitar). Actinomicoza
de acest tip este o afeciune cutanat profund, cu sediul n
derm i hypoderm.
Verucile vulgare
Sunt ridicaturi cutanate, neinflamatoare, dure, cu suprafata
mamelonata, cenusie, hiperkeratozica. Un caracter obisnuit al
6

verucilor este faptul ca sunt nedureroase (cu exceptia

localizarilor periunghiale si plantare care pot provoaca dureri vii
fie prin fisurare, fie la mers).
Se localizeaza cel mai des pe maini, degete, mai rar pe frunte
si plante. Sunt autoinoculabile, ceea ce explica multiplicitatea
lor. Contagiunea, desi slaba, este indiscutabila si se face, mai
ales, prin contact direct.
Tratamentul local consta in cauterizarea verucilor vulgare
prin diatermocoagulare, cu anestezie locala cu xilina.