Agigea

STRATEGIA DE DEZVOLTARE
A COMUNEI AGIGEA

PRIMĂRIA COMUNEI AGIGEA
2008‐2018

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI AGIGEA
CUPRINS
1. CONTEXTUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ

1.1. Evoluţia istorică a dezvoltării rurale în Europa
1.2. Situaţia actuală
1.3. Pilonul 1: Organizaţii comune de piaţă
1.4. Pilonul 2: Dezvoltarea rurală
1.5. Actori instituţionali ai politicii agricole
2. CONTEXTUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ
2.1. Succintă prezentare generală a ţării
2.2. Descrierea generală a spaţiului rural
2.3. Contextul macroeconomic al dezvoltării rurale
2.4. Documente strategice şi operaţionale, prin care se stabilesc priorităţile de
dezvoltare rurală ale României
2.4.1. Programul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013
2.4.2. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă
2.4.3. Programele Operaţionale (PO)
2.4.4. Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală
3. IMPLEMENTAREA POLITICILOR NAŢIONALE ŞI EUROPENE ÎN CONTEXTUL
REGIONAL ŞI JUDEŢEAN DE DEZVOLTARE A COMUNITĂŢILOR RURALE
3.1. Contextul regional de dezvoltare rurală
4. POLITICA DE DEZVOLTARE A REGIUNII SUD-EST
4.1. Prezentarea generală a Regiunii
4.1.1. Cadrul geografic şi istoric
4.1.2. Organizare administrativă
5. CONTEXTUL JUDEŢEAN DE DEZVOLTARE RURALĂ
5.1. Coordonate generale ale judeţului
5.2. Relieful
5.3. Populaţia
5.4. Clima
5.5. Strategia
5.6. Obiectivul general
5.7. Obiectivele calitative
5.8. Obiectivele principale
5.9. Diversificarea şi extinderea bazei industriale
5.10. Valorificarea resurselor agricole şi dezvoltarea mediului rural
5.11. Dezvoltarea turismului şi modernizarea serviciilor adiacente
5.12. Dezvoltarea potenţialului de resurse umane
5.13. Gospodărire unitară, raţională şi complexă a apelor
1
5.14. Infrastructura tehnică de circulaţie şi transport

5.15. Turismul
5.16. Reţeaua de localităţi
5.17. Locuinţe
5.18. Reţeaua de dotări publice
6. ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE A COMUNEI AGIGEA
6.1. Coordonate generale
6.2. Istoric
6.3. Coordonate geografice
6.4. Relieful, caracteristici geologice
6.5. Hidrografia
6.6. Solurile
6.7. Rezervaţii naturale
6.8. Clima
6.9. Suprafaţa şi potenţialul natural al comunei
6.10. Populaţia - elemente demografice şi sociale
6.11. Forţa de muncă – domenii de activitate
6.12. Sănătate şi asistenţă socială
6.13. Infrastructura
6.13.1. Infrastructura de transport
6.13.2. Alimentare cu apă şi canalizare
6.13.3. Mediu – managementul deşeurilor
6.13.4. Alimentarea cu energie electrică
6.13.5. Energia termică
6.13.6. Reţeaua de telecomunicaţii
6.13.7. Infrastructura educaţională
6.13.8. Cultură, culte, obiective istorice
6.14. Economia
6.15. Serviciul administraţie publică locală
6.16. Compartiment audit
6.17. Serviciul financiar, contabilitate, taxe şi impozite
6.18. Serviciul urbanism, tehnic-investiţii
6.19. Siguranţa cetăţeanului
6.20. Transportul local
7. ANALIZA SWOT
8. VIZIUNEA PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICO–SOCIALĂ A LOCALITĂŢII
9. PLANUL DE MĂSURI ŞI ACŢIUNI
10.PORTOFOLIUL DE PROIECTE
2
1.CONTEXTUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ
1.1 Evoluţia istorică a dezvoltării rurale în Europa

Începând cu anul 1973, are loc o perioadă de conştientizare a dimensiunii
teritoriale a sărăciei (80% din săracii lumii trăiesc în mediul rural). Actorii
internaţionali introduc în discursul public dimensiunea rural – urban, pliindu-şi
diversele problematici globale pe acest „calapod”. Tonul noilor abordări a fost dat de
unele agenţii ale Naţiunilor Unite care au constatat acutizarea problematicilor în
mediul rural şi au atenţionat asupra necesităţii abordării diferite, specifice, integrate
şi multisectoriale a acestuia.
Demersurile ulterioare la nivel global au fost destul de greoaie şi intermitente. În
urma multor cercetări şi studii consecutive şi în cadrul multor dezbateri regionale
sau globale, s-a ajuns la elaborarea unui set conceptual închegat în ceea ce
priveşte abordarea politicilor de dezvoltare a mediului rural.
Concepte prioritare, cum ar fi cel de dezvoltare economică, socială sau umană au
fost treptat suprapuse, intersectate sau nuanţate. După creşteri successive pe
diverse dimensiuni a fost elaborat un concept mai „acoperitor” decât toate celelalte,
şi anume, cel de dezvoltare durabilă.
Conceptul de dezvoltare sustenabilă promovat de forurile Naţiunilor Unite se
referă, în principal, la:
1. dezvoltare economică echitabilă şi echilibrată;
2. un nivel ridicat al angajării, al coeziunii sociale şi al includerii;
3. asumarea responsabilităţii pentru folosirea resurselor naturale şi a protecţiei
mediului;
4. politici coerente, deschise şi transparente;
5. cooperare internaţională pentru promovarea dezvoltării sustenabile la nivel global.
Dezvoltarea rurală în Europa a fost implicit cuprinsă în Politicile Agricole Comune
(PAC) (Common Agricultural Policy).
1.2 Situaţia actuală

Trei noi provocări cruciale pentru agricultura UE se ridică în domeniul schimbărilor
climatice, al managementului resurselor de apă şi bioenergiei. Din acestea trei,
schimbările climaterice reprezintă pilonul de susţinere al celorlalte două, influenţând
evoluţii în alte două zone. În procesul de diminuare a efectelor schimbărilor
climatice, agricultura UE a contribuit mai mult decât alte sectoare la restricţionarea
emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest lucru s-a realizat în principal prin
îmbunătăţirea metodologiei de producţie (de ex. folosirea mai eficientă a
îngrăşămintelor, folosirea redusă a bălegarului etc) şi diminuarea numărului de vite.
Pe viitor însă, sectorului agricol i se va cere să îşi aducă o şi mai mare contribuţie,
ca parte integrantă a strategiei globale UE privind diminuarea emisiilor.
3
Agricultura UE este însă în mare măsură supusă schimbărilor climatice. Mare parte
a îngrijorărilor se leagă de incertitudini privind cantitatea de precipitaţii, fenomene
climatice extreme, nivelul temperaturilor, resursele de apă disponibile şi condiţiile de
sol. În consecinţă, se impune necesitatea unor ajustări menite să permită
îmbunătăţirea practicilor de adaptare. Recenta Cartă Verde referitoare la adaptarea
la schimbările climaterice cere UE să contribuie şi pe mai departe la diminuarea
efectelor schimbării climei. Foaia de parcurs a UE privind sectorul energetic,
regenerabilă, a stabilit obiective obligatorii privind cota de bio-combustibili (10%) şi
energii regenerabile (20%) din totalul consumului de combustibil şi energie până în
anul 2020. Aceste obiective ţintă sunt strâns legate de scopul diminuării schimbărilor
climatice şi probabil vor avea un impact important asupra agriculturii UE. În acelaşi
timp, principalul scop al agriculturii europene va continua să fie producţia alimentară
şi de nutreţuri. Aşa cum s-a prevăzut deja în cadrul Comunicatului Comisiei privind
cantităţile mici de apă şi seceta (iunie 2007), HC (controlul de sănătate) oferă
posibilitatea analizării modului de includere pe viitor a problemelor privind
managementul resurselor acvatice în categoria instrumentelor relevante ale PAC.
Este esenţial ca agricultura UE să aibă un management durabil al resurselor de apă,
în lipsa acestuia presiunile exercitatea asupra atât a cantităţii, cât şi a calităţii apei
folosite în agricultură va creşte considerabil.
1.3 Pilonul 1: Organizaţii Comune de Piaţă

În Tratatul de la Roma sunt definite obiectivele PAC. Pentru realizarea acestora s-a
constituit un sistem complex de reguli şi mecanisme care reglementează producţia,
comerţul şi prelucrarea produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea de
orgfanizaţii comune de piaţă. Circa 90% din produsele agricole fac parte dintr-o
organizaţie comună de piaţă. Pieţele produselor agricole au mecanism general
funcţionare bazat pe un sistem complex de reglementare a preţurilor de
comercializare a produselor. În fiecare an, Consiliul stabileşte trei niveluri de preţ ale
produselor care intră în incidenţa PAC: preţul indicativ, preţul de intervenţie şi preţul
prag.
1.4 Pilonul 2: Dezvoltarea Rurală

După elaborarea de către Comisie a documentului strategic Agenda 2000
componenta de dezvoltare rurală a devenit al doilea pilon al PAC.
În Regulamentul Consiliului nr. 1257/17 obiectivele politicii de dezvoltare
rurală sunt:
- Ameliorarea exploataţiilor agricole,
- Garantarea siguranţei şi calităţii produselor agricole,
- Asigurarea unor niveluri stabile şi echitabile ale veniturilor fermierilor,
- Protecţia mediului,
- Dezvoltarea de activităţi complementare şi alternative generatoare de
4
locuri de muncă, pentru a contracara procesul de depopulare a zonelor

agricole şi a întări substanţa economică şi socială a zonelor rurale,
- Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă în zonele rurale şi promovarea
şanselor egale.
Principiile care stau la baza dezvoltării rurale sunt:
- Principiul multifuncţionalităţii agriculturii,
- Principiul abordării multisectoriale,
- Principiul flexibilităţii financiare,
- Principiul transparenţei în elaborarea programelor de dezvoltare rurală.
Măsurile de politică de dezvoltare rurală sunt: măsurile însoţitoare şi cele de
modernizare şi diversificare a exploataţiilor agricole.
1.5 Actori instituţionali ai politicii agricole

Politica agricolă comună este constituită în jurul a doi piloni: organizaţiile
comune de piaţă şi dezvolatrea rurală. În elaborarea şi gestioanarea măsurilor de
politică agricolă s-au implicat următoarele instituţii: Consiliul UE pentru Agricultură şi
Pescuit, Parlamentul European şi Comisia Europeană. Consiliul are puterea
legislativă. Atribuţiile Comisiei Europene sunt următoarele: iniţiativa legislativă şi
implementarea Politicii Agricole Comune. Comisia este asistată de Comitete, care
sunt de trei feluri: comitete pentru managementul organizaţiilor comune de piaţă,
comitete de reglementare şi comitete consultative.
2. CONTEXTUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ
2.1 Succintă prezentare generală a ţării

Relieful
Natura a fost foarte generoasă cu România, ţară a cărui relief nu este doar variat
dar şi armonios distribuit. Relieful este aranjat în trei mari etaje, bine diferenţiate: cel
mai înalt reprezentat de Munţii Carpaţi, cel de mijloc de Subcarpaţi şi dealuri şi
podişuri, şi cel mai jos reprezentat de câmpii, de văile râurilor şi de Delta Dunării.
Principala caracteristică a reliefului românesc este dispunerea sa în forma de
amfiteatru.
Munţii se întind în formă de arc în partea centrală acoperind 31% din suprafaţa ţării,
dealurile şi podişurile care pornesc în continuare ocupă 36%, iar câmpiile, ce se
întind în sudul şi în vestul ţării, aproximativ 33%.
5
Râuri şi Lacuri
Râurile
Reţeaua de râuri are formă radială, 98% dintre râuri izvorând din Munţii Carpaţi şi
varsându-se, direct sau prin intermediul altor râuri, în Dunăre. Dunărea, al doilea
fluviu ca lungime din Europa (2860 km), din care 1075 km pe teritoriul României, se
varsă în Marea Neagră prin trei braţe (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), care
formează o deltă. Principalele râuri sunt: Mureş (761 km pe teritoriul României), Prut
(742 km pe teritoriul României), Olt (615 km), Siret (559 km pe teritoriul României),
Ialomiţa (417 km), Someş (376 km pe teritoriul României), Argeş (350 km).
Lacurile
Există în jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9% dintre ele au o suprafaţă ce depăşeşte
1 km pătrat. Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe
malul Mării Negre (Razim 425 km pătraţi, Sinoe 171 km pătraţi) şi lacurile formate
de-a lungul malurilor Dunării (Oltenia 22 km pătraţi, Brateş 21 km pătraţi). Lacurile
glaciare se întâlnesc în Munţii Carpaţi (Lacul Bucura, cu o suprafaţă de 10,8 ha este
cel mai mare dintre ele). În afară de acestea mai există lacuri facute de om,
importante pentru puterea energetică pe care o înmagazinează, cele mai importante
fiind cele de pe Dunăre la Porţile de Fier II (40.000 ha) şi Porţile de Fier I (10.000
ha, dar cu un volum de apa de 2.400 milioane metri cubi - de trei ori mai mult decât
la Portile de Fier II), dar şi cel de Stânca-Costeşti (5,900 ha) pe Prut şi de la Izvoru
Muntelui pe râul Bicaz (3.100 ha).
Apele cele mai importante ale României sunt:
Dunărea: Al doilea fluviu din Europa ca dimensiuni şi ca debit(după Volga), având

2860 de kilometri, dintre care 1050 km se află în România. Suprafaţa bazinului
hidrografic este de 817 mii km pătraţi. Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră.
Sectorul inferior, de la Baziaş la vărsare, are 1075 km, dintre care 144 km sunt
parcurşi printr-un defileu, cu o porţiune numită ,,Cazane''. Dunărea este un
important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări (Austria, Bulgaria, Croaţia,
Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina, Serbia) şi are
afluenţi în alte şapte ţări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava,
Budapesta şi Belgrad.
6
Clima
Clima României este temperat-continentală, cu precipitaţii relativ reduse şi cu

diferenţe mari între anotimpuri.
Vara este un anotimp călduros, care durează de la sfârşitul lui mai la jumătatea lui
septembrie în câmpiile din Sud şi Vest. În sudul României există peste 25 de zile
"tropicale" (cu temperaturi peste 300, chiar 350 C) şi peste 90 de zile de vară (cu
temperaturi peste 250-300 C). Temperatura maximă absolută din România este de
+44.50 grade C, şi s-a înregistrat la Ion Sion, lângă Brăila, la data de 10.08.1951.
Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantităţi mari de precipitaţii. De notat că în
zonele montane din Nord şi Centru vara este un anotimp temperat, cu puţine zile
tropicale sau de vară, şi cu nopţi răcoroase.
Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziţie, cu perioade lungi de uscăciune

alternând cu perioade de ploi. În a doua parte a lunii octombrie vin primele îngheţuri,
iar în noiembrie primele ninsori. În câmpii, acestea se manifestă adesea mai târziu
decât în restul ţării.
Iarna este un anotimp friguros, în care masele de aer rece venite din Est aduc
temperaturi de până la -200 C sau chiar sub (recordul este de -38,5, la Bod, lângă
Braşov, înregistrat la data de 25.01.1942). Zăpada nu este abundentă comparativ
cu alte state europene, atât datorită lipsei de precipitaţii cât şi datorită creşterilor
frecvente de temperatură. În Sud şi Vest cu precădere, stratul de zăpadă se topeşte
şi reface de câteva ori în decursul unei ierni.
Primăvara este un alt anotimp de tranziţie, relativ scurt. Temperatura creşte cu

repeziciune, îngheţurile dispărând în luna aprilie.
Temperatura medie anuală variază de la 110 C în lunca Dunării, la 60 C în Harghita.

Temperatura medie a lunii iulie variază între 260 C şi 180 C tot în funcţie de regiune.
În ianuarie, aceste temperaturi variază de la 00 C (la Băile Herculane sau la
Mangalia) la – 60 C (în depresiuni).
Precipitaţiile sunt moderate. De la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la

500 mm în Câmpia Română şi până la 600 mm în cea de Vest. Odată cu altitudinea,
precipitaţiile cresc, depăşind pe alocuri 1000 mm pe an. La altitudini mai mari de
1800 m, precipitatiile au o valoare de 1000-1200 mm/an. Media anuală a
precipitaţiilor, urmând scăderea treptată a influenţelor oceanice şi mediteraneene,
scade uşor de la vest la est. Media anuală a precipitaţiilor căzute (calculate pe
întreg teritoriul) este de 637 mm anual, cu valori sensibil mai ridicate în zonele
7
montane (1.000 - 1.400 mm/an) şi progresiv mai scăzute spre est, în Bărăgan fiind
500 mm/an, iar în Dobrogea şi Delta Dunării coborând până la 400 mm/an.
Vegetaţia
Pădurile, care în antichitate şi evul mediu acopereau aproape întreaga suprafaţă a

României (exceptând sud-estul ţării), au facut loc treptat terenurilor agricole. În zilele
noastre pădurile ocupă 26,2% (6. 366.000 ha) din suprafaţa ţării, constând în păduri
de fag (în jur de 2 milioane ha), de stejar (1,1 milioane ha), păduri de conifere (1,9
milioane ha). Se mai întâlnesc şi alte specii precum carpen, plop, frasin, tei.
Păşunile alpine acoperă arii extinse la altitudini ce depăşesc 1.800 m şi sunt folosite
în principal pentru creşterea oilor. Peste 400.000 ha (6,3% din suprafaţa totală) sunt
afectate în mod vizibil (au devenit aride) de poluarea cu compuşi sulfurici sau cu alţi
compuşi proveniţi din emisiile industriale.
Fauna
Fauna României a fost şi este încă una din cele mai bogate şi variate din Europa,
conţinând specii rare sau chiar unice pe continent. Capra neagră, ursul brun, cerbul
carpatin, lupul, râsul, jderul, cocoşul de munte sunt specii ce populează munţii,
iepurii, vulpile, mistreţii, căprioarele, potârnichile, pitpalacii sunt intâlniţi pe dealuri şi
în zona de câmpie. Delta Dunării cu o arie de 5.050 km pătraţi (din care 4,340 km
pătraţi pe teritoriul României) ramâne sanctuarul păsărilor sălbatice şi a peştilor
(crap, ştiucă, şalău, somn, etc.). Sturionii (de la care se obţine caviarul) pot fi găsiţi
pe cursul inferior al Dunării iar delfinii, heringii, căluţii de mare, chefalii în Marea
Neagră.
Pescuitul intensiv şi creşterea poluării (la care s-a adăugat şi braconajul în ultimii
ani) au diminuat semnificativ cantitatea de peşte în ultimele două decenii.
Extinderea zonelor populate a redus libertatea de mişcare a animalelor şi resursele
de vânatoare au scazut cu 10-20% in ultimii ani.
Protecţia mediului
Preocupările pentru protecţia mediului natural s-au facut resimţite încă de la sfârşitul
secolului al XIX-lea, când s-a făcut tranziţia de la atitudinea de admirare pasivă a
frumuseţilor naturii la cea activă de acţionare pentru protecţia ei şi de prevenire a
exploatării abuzive a bogăţiilor naturale. Prima lege pentru protecţia mediului (Legea
pentru Protecţia Monumentelor Naturii) a fost adoptată în 1930 şi, un an mai târziu,
a luat fiinţă Comisia penru Protecţia Monumentelor Naturii care funcţionează şi
8
astăzi sub patronajul Academiei României.
Aceasta lege a fost urmată de multe alte reglementări, dar Legea de protecţie a
mediului a fost efectiv adoptată abia în 1973. În prezent sunt in jur de 630 de zone
protejate in România, acoperind o suprafaţă totală de 1.200.000 ha. În afară de
acestea există trei rezervaţii ale biosferei, 14 parcuri naţionale şi 362 rezervaţii
naturale. Parcul Naţional Retezat (care a luat fiinţă în 1935), Parcul National Rodna
(care a luat fiinţă în 1990) şi Delta Dunării (rezervaţie înfiinţată în 1938) au fost
incluse de UNESCO în cadrul rezervaţiilor biosferei, pe lista proprie de monumente
ale naturii protejate.
Populaţia
La 1 ianuarie 1998 România avea o populaţie de 22.526.096 ( aproape de cea din

Venezuela sau din Malaiesia), situându-se pe locul 43 în lume şi pe locul 13 în
Europa din acest punct de vedere. În mediul urban trăiesc 12.387.000 locuitori ceea
ce înseamnă un procent de 55,0% din populaţia totală a ţării, iar în cel rural
10.139.000 locuitori, adică 45,0%. Populaţia pe sexe: bărbaţi 11.027.000 (49%) şi
femei 11.499.000 (51%). 24 de oraşe au peste 100.000 de mii de locuitori; în ele
trăiesc 7.007.000 locuitori, care reprezintă 56% din populaţia urbană. Principalele
oraşe în raport cu numărul de locuitori sunt: Bucureşti (2,032,000), Iaşi (349,000),
Constanţa (344,000), Cluj-Napoca (333,000), Galaţi (332,000), Timişoara (327,000),
Braşov (316,000), Craiova (314,000), Ploieşti (253,000) şi Brăila (234,000).
Creşterea populaţiei (după anii de recensământ): 8.600.000 (1859); 12.923.600
(1912); 14.280.729 (1930); 15.872.624 (1948); 17.489.450 (1956); 19.103.163
(1966); 21.559.910 (1977), 22.810.035 (1992). Numărul maxim de locuitori a fost
atins în 1989 - 23.151.564. Astăzi în jur de 8 milioane de români traiesc în afara
graniţelor ţării.
Densitatea (1998): 94.5 loc/km pătrat, aproape aceeaşi cu cea din Austria sau din
Slovenia, pe locul 74 în lume şi 26 în Europa.
Rata natalităţii: 10,5 %, rata mortalităţii 13,2%, sporul natural: - 2,7%, sporul
natural negativ a fost înregistrat încă din 1992 şi a avut ca rezultat diminuarea
populaţiei ţării. Se înregistrează 6,5 căsătorii şi 1,54 divorţuri în medie la mia de
locuitori. (date din 1997)
Speranţa de viaţă (1994-1996): 69,05 ani, 65.30 ani pentru barbaţi şi 73.09 ani
pentru femei, 69.84 ani în zona urbană, 67.99 ani în cea rurală.
Structura pe vârste (1 ianuarie 1998): 0-14 ani – 19.2%, 15-59 ani – 62.3%, 60 ani
9
şi peste – 18.3%.
Structura etnică. În conformitate cu recensământul din data de 7 ianuarie 1992

populaţia României era 22.810.035 din care 20.408.542 (89,4%) români şi
2.401.493 (10,6%) minorităţi etnice. Din totalul de minorităţi etnice 1.624.959 (7,1%
din totalul populaţiei României) maghiari; 401.087 (1,7%) romi; 119.462 (0,5%)
germani; 65.764 (0,3%) ucrainieni; 8.955 (0,04%) evrei.
Emigrarea. Între 1990 si 1996 un număr de 255.034 de cetăţeni români au emigrat,

dintre care 99.715 etnici germani. În 1990, 96.929 persoane au emigrat şi în 1996 -
21.526. În aceeaşi perioadă 27948 persoane s-au repatriat.
Capitala
Bucureşti municipiu având populaţia de 2.032.000 (1998). Situat în sudul ţării, în
Câmpia Româna (altitudine 85 m), oraşul datează din secolul al 14-lea şi este
atestat pentru prima dată în 1459 ca resedinţă a domnitorului Vlad Tepeş. Capitala
Valahiei între secolele 17 şi 19 şi a Romaniei din anul 1862.
Aeroporturi si Porturi
Aeroporturi: Cel mai important aeroport international este Bucureşti-Otopeni

(deschis în 1970), situat la 18 km de Bucureşti (el a preluat zborurile externe de la
vechiul aeroport civil de la Băneasa). 15 oraşe au aeroporturi: Constanţa - Mihail
Kogălniceanu, Timişoara, Arad, Sibiu, Suceava (toate şi pentru trafic international),
Bacău, Baia Mare, Caransebeş, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Satu Mare,
Târgu Mureş, Tulcea.
Porturi: Cel mai mare port românesc şi de asemenea cel mai mare port la Marea
Neagră, cu un trafic de peste 80 milioane de tone pe an şi care poate primi vapoare
de peste 150.000 dwt este Constanţa (ridicat pe locul vechii cetăţi Tomis, fondată de
greci în secolul al VI-lea î.H.). Alte porturi la Marea Neagră sunt Mangalia ( vechea
colonie greacă Callatis, datând tot din secolul al VI-lea î.H.) şi Sulina. Principalele
porturi la Dunăre, multe din ele datând încă din vremea romană, sunt: Orşova,
Drobeta-Turnu Severin, Turnu Măgurele, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavoda.
Trei porturi - Brăila, Galaţi şi Tulcea - sunt atât porturi fluviale cât şi porturi maritime,
putând primi nave de peste 7500 dwt şi cu un pescaj de 7 m.
Canalul Dunăre-Marea Neagră: Construit între 1975 şi 1984, canalul leagă

Dunărea (la sud de oraşul Cernavoda) cu Marea Neagră (la Agigea, la sud de
Constanţa) şi scurtează drumul spre Constanţa cu aproape 400 km. Canalul, care
poate fi utilizat în ambele sensuri, are o lungime de 64,2 km, o lăţime între 110 şi
10
140 de metri şi o adâncime între 7 şi 8,5 metri, şi poate primi nave cu un pescaj de
pâna la 5,5 metri. Odată cu deschiderea pentru trafic în 1992 a canalului Main
Dunăre de pe teritoriul Germaniei a fost realizată legatura directă între Marea
Neagră şi Marea Nordului (între porturile Constanţa şi Rotterdam).
2.2 Descrierea generală a spaţiului rural

Spaţiul rural este un concept deosebit de complex fapt ce a generat o mare
diversitate de păreri privind definirea, sfera de cuprindere şi componentele sale.
Pentru a înţelege complexitatea acestui concept este necesară definirea
principalelor noţiuni specifice şi componentele sale, cum ar fi:
- Ruralul cuprinde toate activităţile care se desfăşoară în afara urbanului şi
cuprinde trei componente esenţiale: comunităţile administrative constituite
din membrii relativ puţin numeroşi şi care au relaţii mutuale; dispersarea
pronunţată a populaţiei şi a serviciilor colective; rolul economic deosebit al
agriculturii şi silviculturii.
- Spaţiul rural este o noţiune care, prin complexitatea sa a generat
numeroase păreri, care diferă de la un autor la altul, dar în esenţă se ajunge
aproape la aceleaşi concluzii.
După anumite păreri, se consideră că spaţiul rural poate fi definit în funcţie
de noţiunile care îl caracterizează, el cuprinzând tot ceea ce nu este urban. Această
definire generală creează, adesea, confuzii între noţiunea de rural şi noţiunea de
agricol, ceea ce nu corespunde realităţii. Spaţiul rural din Romania este format în
prezent din suprafaţa administrativă a celor 2688 de comune existente în teritoriul
ţării, care reunesc populaţia rurală a ţării, conform Legii 2/1968 de organizare
administrativ-teritorială. Comunele sunt formate din unu sau mai multe sate,
existând în total 12751 de sate în spaţiul rural. Din punct de vedere administrativ
teritorial există 42 de judeţe, care reprezintă unităţile administrative de bază. Prin
Legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regională în Romania, au fost infiinţate opt
regiuni de dezvoltare la nivelul României. Pentru o mai bună înţelegere a analizei
diagnostic a spaţiului rural românesc, comparaţiile se vor face la nivelul regiunilor.
Trebuie menţionat ca pe teritoriul administrativ al unor oraşe şi municipii - care,
conform legii de organizare administrativă a teritoriului ţării, este considerat urban -
se află încă 341 de localităţi care au caracteristici rurale, numite chiar sate, dar ele
intră numai din punct de vedere administrativ, în componenţa spaţiului urban.
Spaţiul rural este constituit din toate comunele din România şi este definit în
articolul 5 al Legii 2/1968: comuna este unitatea administrativ teritorială ce cuprinde
populaţia rurală unită prin interese comune şi tradiţii. O comună este formată din
unul sau mai multe sate după condiţii economice, sociale, culturale, geografice şi
demografice. Organizarea comunei asigură dezvoltarea economică, administrativă
culturală şi socială a localităţilor rurale". Suprafaţa spaţiului rural, astfel delimitat,
însumează 212,7 mii kmp, reprezentând peste 89% din suprafaţa ţării. Populaţia
11
care trăieşte pe acest teritoriu numără 10,14 milioane locuitori (la 1.01.1999) şi
reprezintă 45% din populaţia ţării, rezultând o densitate relativ slabă, de sub 48
locuitori/kmp. Spaţiul rural - ca suprafaţă şi populaţie - nu are o pondere la fel de
mare în toate cele 8 regiuni de dezvoltare. Cel mai întins spaţiu rural este în
regiunea Nord-Est (94,0% din suprafaţa), iar cea mai numeroasă populaţie rurală
este în regiunea Sud (55,7% din populaţie). Un caz particular îl reprezintă regiunea
Bucureşti, în cuprinsul căreia se găseşte şi municipiul Bucureşti, capitala României.
Aceasta cocentrează 88,8% din întreaga populaţie a regiunii. Populaţia rurală din
jurul Capitalei nu reprezintă decât 11,2% din populaţia regiunii . Comuna este
unitatea administrativă de bază pe teritoriul căreia se implementează politica rurală.
Autorităţile comunale sunt partenerii locali ai autorităţilor judeţene şi regionale în
realizarea politicii rurale. Numărul partenerilor locali variază de la 267 comune in
cazul regiunii Vest, la 481 în cazul regiunii Sud. Excepţie face regiunea Bucureşti,
care are numai 38 de comune. Populaţia medie a unei comune este de 3780
locuitori, dar există o mare varietate a comunelor din Romania sub aspectul
dimensiunilor demografice. O comună este formată din mai multe sate. În medie,
revin 4,7 sate pe o comună. Peste jumatate din comune (55,4%) sunt formate din 1-
4 sate, iar 6,2% din comune au mai mult de 10 sate. Satele prezintă o mare
diversitate sub aspectul numărului de locuitori. Dimensiunea satelor variază, de la
cele care au doar câţiva locuitori, pâna la sate cu peste 7000-9000 locuitori.
Predomină însă satele cu puţini locuitori, numărul mediu de locuitori ai unui sat fiind
de cca. 800. Componenţa satelor după numărul de locuitori şi a comunelor după
numărul de sate şi de locuitori influenţează în mod semnificativ gradul de asigurare
a populaţiei cu echipamente şi servicii publice. Comunele cu număr mic sau
dispersat de locuitori sau cu sate risipite au cele mai mari probleme sub aspectul
echipării edilitare şi au avut, în ultimele decenii, descreşterile cele mai mari de
populaţie .
2.3. Contextul macroeconomic al dezvoltării rurale
În profil regional, nivelul general de dezvoltare economică, prezintă o variabilitate
relativ ridicată. Urmare a decapitalizării persistente a agenţilor economici, fenomenul de
destructurare asimetrică din economia agroalimentară a produs, practic, o aşa-numită dublă
‘fractură’: pe de o parte, între producţia vegetală şi cea animală, în interiorul agriculturii; pe
de altă parte, între producţia agricolă şi industria alimentară.
În acelaşi timp, analiza structurii sectoriale a valorii adăugate brute relevă faptul că,
practic, în toate regiunile, ponderile sectorului primar (agricultura plus silvicultura şi
piscicultura) sunt inferioare celor din sectorul secundar (industrie plus construcţii), de aşa
natură încât raporturile dintre cotele sectoriale ale VAB sunt exclusiv subunitare. Aceste
aspecte reflectă nivelul foarte scăzut de productivitate a muncii agricole, datorat slabei
înzestrari tehnice, a farâmiţării suprafeţelor agricole, a managementului inexistent în
exploataţiile private.
România, cu 14,8 milioane hectare teren agricol, ceea ce reprezintă 62,2% din totalul
12
suprafeţei ţării, este al doilea mare producător agricol după Polonia în cadrul
ţărilor Central şi Est-Europene. Odată integrată, ocupă locul şapte, după suprafaţa în UE-27,
după Franţa, Spania, Polonia, Germania, Italia şi Marea Britanie. Raportând suprafaţa
agricolă la numărul de locuitor, în România revin fiecărui locuitor 0,41 ha, ceea ce este o
valoare superioară multor ţări europene şi aproape dublă faţă de media europeană care este
de doar 0,241 ha/locuitor.
Cu toate acestea, agricultura României prezintă multe aspecte care ridică mari probleme în
perspectiva menţionată. După aplicarea Legii fondului funciar, la sfârşitul anului 1991, 80%
din terenul agricol a intrat în proprietate privată.
Agricultura privată este însă, caracterizată printr-o farâmiţare excesivă a terenurilor. Mai
mult de trei sferturi din pamântul aflat în proprietate privată revine la 3,9 milioane de
gospodării. De asemenea, trebuie avută în vedere şi preponderenţa muncii manuale în
agricultura, generată în principal de lipsa resurselor financiare, ceea ce duce la o subutilizare
cronică a forţei de muncă. În acest context, mai mult de jumătate din populaţia ocupată,
aproximativ 50,5%, se încadrează în categoria celor cu durata medie a săptămânii de lucru
sub 40 ore şi aproximativ 22,7% sub 20 ore.
Cea mai mare parte din populaţia ocupată în agricultură o reprezintă lucrătorii familiali în
gospodăriile proprii, statut socio-profesional caracterizat printr-un grad ridicat de fragilitate a
veniturilor şi o dimensiune derizorie a acestora, la care se adaugă şi un randamentul scăzut al
producţiei agricole datorat, în special gradului redus de dezvoltare al serviciilor pentru
agricultură (irigaţii, mecanizare, credite agricole, etc). Asumarea procesului de integrare
europeană înseamnă, în fond, asumarea unei etape de “modernizare forţată”, de transformări
abrupte (dacă ne raportăm la dimensiuni istorice) la nivelul societăţii româneşti, realizate
prin concursul “forţei externe” exercitată de Uniunea Europeană printr-un set complex de
elemente stimulative şi de constrângere.
Atât prin gradul de cuprindere a setului complex de determinări politice şi economice ale
procesului de integrare a României în Uniunea Europeană, prin raportarea la fenomenele pe
fondul cărora are loc acest proces, cât şi prin analiza condiţionărilor şi variabilelor externe şi
interne procesului de integrare europenă, lucrarea urmăreşte deopotrivă o analiză a drumului
parcurs de România până în prezent, în pregătirea agriculturii pentru integrare şi o
perspectivă asupra provocărilor viitoare pe care le implică traseul către o Uniune Europeană,
aflată şi ea în evoluţie.
Interferenţa influenţelor înzestrării cu resurse şi a performanţelor atinse în utilizarea acestora
se regăseşte în nivelurile şi dinamicile productivităţilor parţiale ale principalilor factori
(pamântul, munca, etc.), decalajele regionale ale acestora fiind o reflectare a diversităţii
condiţiilor în care trebuiesc aplicate politici agricole prin care să se amelioreze starea
economică a spaţiului rural.
13
2.4. Documente strategice şi operaţionale, prin care se stabilesc

priorităţile de dezvoltare rurală ale României
2.4.1. Programul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013
Obiectivul global al Planului Naţional de Dezvoltare vizează reducerea cât mai

rapidă a disparităţilor de dezvolatare socio-economică între Romănia şi Statele
Membre ale Uniunii Europene.
Creşterea economică reprezintă cheia succesului transformării României,
aducând: un nivel de trai superior; investiţii în sectorul productiv; infrastructură şi
servicii publice de calitate (inclusiv pentru creşterea coeziunii şi incluziunii); investiţii
pentru creşterea gradului de ocupare şi a oportunităţilor capitalului uman.
România îşi propune să devină o economie generatoare de valoare adăugată
ridicată care să aducă beneficii substanţiale investitorilor şi angajaţilor. Motorul
acestei evoluţii îl reprezintă creşterea productivităţii prin investiţii în capitalul
productiv, în echipamente şi tehnologie, precum şi în capitalul uman.
Automatizarea industriei, mecanizarea agriculturii, optimizarea unităţilor de
producţie, retehnologizarea şi modernizarea echipamentelor, asimilarea
tehnologiilor informaţiei şi utilizarea unor tehnici moderne de management al
afacerilor vor sprijini şi facilita creşterea productivităţii economice şi vor duce la
obţinerea unor randamente mai bune în sectorul agricol.
O mai mare eficienţă în ceea ce priveşte consumul de energie va susţine
creşterea productivităţii în România. Acestui domeniu i se va acorda o importanţă
deosebită în activităţile de cercetare şi inovare, în conformitate cu necesităţile
operaţionale ale companiilor.
România va promova politici de piaţă active pentru creşterea adaptabilităţii şi
flexibilităţii forţei sale de muncă şi va investi în servicii pentru dezvoltarea capacităţii
productive a acesteia. Se urmăreşte astfel obţinerea unei rate de participare cât mai
ridicate pe piaţa muncii, ca fundament al unei economii competitive.
România va promova tranziţia către o economie a cunoaşterii şi va căuta să
ocupe o poziţie cât mai înaltă pe scara valorii adăugate.
Se recunoaşte rolul pe care sectorul IMM îl are în crearea unei economii
inovatoare, prospere şi generatoare de valoare adăugată. Acest sector reprezintă
un motor fundamental de creştere economică, având capacitatea de a propulsa
economia către potenţialul său real de dezvoltare. Eforturile vor viza atât
capacitatea de a concura cu succes pe pieţele internaţionale, cât şi aceea de a
răspunde mai bine cererii interne.
România va promova un mediu favorabil cercetării-dezvoltării şi valorificării
economice a rezultatelor acestor activităţi, precum şi transferul tehnologic, în
vederea creşterii competitivităţii economice. În acest context, obiectivul este de a
majora la 3% din PIB cheltuielile de cercetare - dezvoltare până în anul 2015.
14
România va realiza investiţii în dezvoltarea infrastructurii, conform unei

strategii bine definite, având ca scop creşterea mobilităţii persoanelor, bunurilor,
serviciilor şi ideilor şi sporirea atractivităţii României, inclusiv ca locaţie de afaceri.
Racordarea la coridoarele pan-europene de transport şi crearea unor sisteme
moderne de transport rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian, promovarea inter-
modalităţii şi creşterea siguranţei traficului constituie premise ale unei astfel de
evoluţii. Pe lângă rolul pe care îl au în creşterea mobilităţii, investiţiile în
infrastructura de transport vor contribui la dezvoltarea unor „coridoare de
oportunitate” şi a unor poli de creştere, precum şi la formarea de clustere
economice.
România va accelera procesul de creare a unor sisteme publice şi private de
administrare şi management pentru susţinerea dezvoltării unei economii moderne.
Se vor spori eforturile pentru eliminarea barierelor administrative şi de altă natură
care influenţează negativ dezvoltarea economică şi socială. Acest proces va spori
transparenţa mediului de afaceri şi atractivitatea pentru investitori. Va fi promovat un
mediu corect şi nediscriminatoriu, bazat pe achiziţii publice transparente şi o
administrare eficientă a investiţiilor publice şi a sistemelor de reglementare.
Dezvoltarea ţării trebuie să aibă un caracter durabil din punct de vedere
economic, social şi al protecţiei mediului. România va utiliza într-un mod eficient şi
responsabil resursele sale naturale şi va întreprinde acţiuni în vederea eficientizării
consumului energetic, reducerii cantităţii de deşeuri produse şi dezvoltării
managementului acestora, îmbunătăţirii prevenirii şi controlului poluării, precum şi
pentru dezvoltarea proceselor şi sistemelor în domeniul agriculturii şi pisciculturii.
Viziunea strategică a PND se corelează cu obiectivele pe termen lung ale
dezvoltării teritoriale a României, configurate de Conceptul strategic de dezvoltare
spaţială a României şi reintegrare în structurile spaţiale ale Uniunii Europene
(orizont 2025) şi care urmăresc orientarea eforturilor naţionale pentru o Românie
capabilă să îşi definească şi să îşi asume dezvoltarea viitoare şi rolul pe care îl
poate juca în UE şi la nivel internaţional, pe baza utilizării, dezvoltării şi consolidării
potenţialului propriu.
Obiectivul global al PND, ce vizează reducerea disparităţilor de dezvoltare socio-
economică faţă de Uniunea Europeană, se sprijină pe trei obiective specifice:
• Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;
• Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;
• Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.
În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru
perioada 2007-2013, măsurile şi acţiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a
şase priorităţi naţionale de dezvoltare:
• Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaştere;
15
• Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;

• Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
• Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi
întărirea capacităţii administrative;
• Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;
• Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.
PRIORITĂŢILE NAŢIONALE DE DEZVOLTARE:

• Creşterea competitivităţii economiceşi dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaştere;
•Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
•Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
•Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi
întărirea capacităţii administrative;
•Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;
•Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.
•
2.4.2. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă
Scopul principal al Cadrului Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) este
de a întări concentrarea strategică a politicilor economice, de coeziune socială şi
regionale ale României, precum şi de a stabili legăturile potrivite şi corecte cu
politicile Comisiei Europene, în principal cu Strategia de la Lisabona, care
elaborează politici de dezvoltare economică şi de creare de noi locuri de muncă.
CSNR işi are rădăcinile în Planul Naţional de Dezvoltare (PND), care a fost
elaborat sub forma unui instrument care să ghideze abordarea surselor de finanţare
naţionale, comunitare şi de alt tip la care România are acces. Acesta justifică şi
prioritizează investiţiile publice din cadrul politicii europene economice şi de
coeziune socială şi defineşte planificarea strategică şi programarea financiară multi-
anuale ale României.
CSNR demonstrează felul în care România intenţionează să includă în strategiile
sale conceptele de dezvoltare durabilă a mediului înconjurător şi de egalitate de
şanse pentru combaterea excluziunii sociale. CSNR prezintă aranjamentele de
implementare a Instrumentelor Structurale. Documentul a fost elaborat în parteneriat
cu actori principali şi, totodată, a fost organizată o sesiune de consultări publice,
pentru a obţine şi alte opinii.
România este a doua ţară ca mărime (cu o populaţie de 21,7 milioane) între noile
state membre şi ţările în curs de aderare la Uniunea Europeană şi va fi al şaptelea
stat ca mărime între ţările membre. Din punct de vedere economic, România se află
mult în urma majorităţii statelor membre, datoriă politicilor din trecut. In 2004, PIB pe
cap de locuitor a fost de 31% din media UE 25 şi 50% din media noilor state
16
membre. Performanţele macro-economice ale României din ultima vreme au fost

ceva mai bune (o creştere medie anuală a PIB de 5,7% în ultimii 5 ani), în ciuda
înrăutăţirii situaţiei economice la nivel global. Creşterea PIB se datorează investiţiilor
fixe şi consumului privat, alimentate de o creştere semnificativă a volumului de
credite acordate sectorului privat. În octombrie 2004, datorită progreselor
semnificative înregistrate în implementarea reformelor economice, Uniunea
Europeană i-a conferit României statutul de economie de piaţă funcţională. Corupţia
– ca şi percepţia asupra corupţiei – rămâne unul dintre principalii factori care
încetinesc dezvoltarea economică a României.
Structura industrială a României s-a schimbat substanţial după1990. Industria
producătoare a înregistrat un declin constant, reflectat într-o scădere masivă a
ocupării, în special în industria oţelului, în industria chimică şi industria producătoare
de maşini. Agricultura este de asemenea în declin, lucru ce a creat probleme majore
în economia rurală. Există decalaje majore şi care continuă să crească, atât între
regiuni cât şi între mediul urban şi cel rural. În 2005, rata înregistrată a şomajului
conform BIM a fost relativ mică, de 7,2% (pentru grupa de vârstă 15+), dar cifrele
oficiale ascund probleme sociale şi structurale mult mai grave, reflectate în special
de ponderea mare a agriculturii de subzistenţă.
Politica fiscală a Guvernului României se bazează pe reorientarea impozitelor în
scopul încurajării dezvoltării economice şi sociale şi reducerii inflaţiei. Până în
prezent, economia a avut capacitatea de a valorifica rapid oportunităţile. Investiţiile
străine directe au fost atrase de salariile sensibil mai mici din România, de creşterea
productivităţii (deşi de la nivel de bază foarte redus) şi de mărimea pieţei. Poziţia
geografică a României reprezintă de asemenea un factor pozitiv.
Este nevoie de intervenţii structurale majore, pe termen lung, în următoarele
domenii:
- Dezvoltarea infrastructurii – calitatea slabă şi ineficienţa sistemului de furnizare
a apei potabile, a sistemului de canalizare şi de management al deşeurilor, precum
şi a sistemului de transport rutier, feroviar, aerian şi naval, ca şi lipsa inter-
conectivităţii, constituie frâne în calea dezvoltării. Toate acestea sunt dublate de un
nivel scăzut al cunoştinţelor legate de mediul înconjurător, utilizarea neglijentă a
resurselor de energie şi un mediu natural defectuos administrat.
- Competitivitatea economică – productivitatea scăzută, echipamentele şi
tehnologia învechită, spiritul antreprenorial insuficient dezvoltat, un mediu de afaceri
dificil şi lipsa unei infrastructuri adecvate de sprijin pentru afaceri, accesul slab la
finanţare şi investiţiile insuficiente în cercetare-dezvoltare şi ITC, toate împiedică
dezvoltarea sectorului de afaceri.
- Capitalul uman - calificările existente nu răspund nevoilor unei economii moderne
hi-tech, se pune un accent foarte slab pe educaţie, pe învăţământul continuu şi
instruirea profesională, iar sistemul de învăţământ nu răspunde nevoilor mediului de
afaceri. Lipsa egalităţii de şanse duce la excluderea socială a categoriilor
17
vulnerabile, reprezentate de femei, persoane cu dizabilităţii şi etnia romă. Personalul

din invăţământ insuficient calificat, precum şi lipsa spaţiilor şi echipamentelor de
învăţământ şi instruire profesională adecvate, sporesc şi mai mult problema.
- Capacitatea administrativă – Serviciile publice sunt slabe şi nesatisfăcătoare
pentru clienţi.
Percepţia asupra serviciilor furnizate de administraţie este că acestea sunt
neatractive şi nu răspund nevoilor beneficiarilor finali / cetăţenilor. De asemenea,
există temeri cu privire la incidenţa actelor de corupţie. Pentru gestionarea fondurilor
UE, este nevoie de un management consolidat, pentru ca acestea să fie folosite
eficient, în scopul dezvoltării economice şi sociale.
- Dimensiunea teritorială - Ca urmare a restructurării industriei, au apărut foarte
rapid diferenţe între regiuni, iar aceste decalaje continuă să crească. Disparităţile
între mediul urban şi mediul rural sunt de asemenea mari şi în continuă creştere.
Acest fenomen este şi mai pregnant atunci când se compară nivelul de dezvoltare al
regiunii Bucureşti – Ilfov cu restul ţării. ISD se localizează de obicei în regiunile
favorizate, acestea reprezentând unul din factorii determinanţi ai decalajelor de
dezvoltare între regiuni. Zonele rurale depind excesiv de agricultură. În aceste zone,
infrastructura şi serviciile de sprijin pentru afaceri sunt extrem de slab-dezvoltate
sau chiar inexistente. Zonele urbane se confruntă cu probleme legate de
infrastructură (datorită investiţiilor insuficiente), dezvoltare economică locală şi
mediu social.
2.4.3. Programele Operaţionale (PO)

Programele Operaţionale (PO) sunt documentele prin care se realizează
implementarea acţiunilor strategice prevăzute în CSNR şi implicit accesarea efectivă
a Instrumentelor Structurale. Au fost elaborate şapte Programe Operaţionale (PO),
în cadrul Obiectivului „Convergenţă”.
Proiectele celor şapte Programe Operaţionale au fost elaborate de către
Autorităţile de Management responsabile (ministerele de linie), în coordonarea
Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, în cadrul grupurilor de
lucru inter-instituţionale şi parteneriale. Ele au fost transmise oficial spre negociere
Comisiei Europene în perioada ianuarie-februarie 2007, iar în perioada februarie-
iunie 2007 programele au fost supuse consultării inter-servicii în cadrul Comisiei
Europene şi discuţiilor tehnice.
Aprobarea Cadrului Strategic Naţional de Referinţă de către Comisia Europeană,
pre-condiţie pentru aprobarea PO, a avut loc în data de 25 iunie 2007.
Ca urmare a finalizării negocierilor şi a aprobării CSNR, toate Programele
Operaţionale au fost aprobate de Comisia Europeană. Versiunile finale ale PO
aprobate pot fi descărcate de pe link-urile de mai jos.
18
1. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii

Economice
CE finanţează:
- extinderea capacităţii de producţie;
- modernizarea întreprinderii;
- sprijin financiar pentru accesul instituţiilor publice şi IMM-urilor la internet şi servicii
conexe, precum şi pentru achiziţionarea de hardware şi software;
- extinderea şi modernizarea reţelelor de transport, distribuţie şi furnizare a energiei
electrice, gazelor naturale şi petrolului, în scopul reducerii pierderilor.
CINE poate obţine finanţare:
- IMM-urile şi întreprinderile mari;
- autorităţile locale;
- operatorii economici din sectorul energetic;
- furnizorii de reţele de comunicaţii electronice.
2. Programul Operaţional Sectorial Transport

CE finanţează:
- modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor
necesare pentru protecţia mediului înconjurător;
- modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu
principiile dezvoltării durabile;
- promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal;
- sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale
transportului asupra mediului şi îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii
umane.
- administraţiile infrastructurii naţionale de transport (CN ADNR SA, CN Căi Ferate
CFR SA);
- administraţiile porturilor şi aeroporturilor;
- Ministerul Transporturilor;
- alţi beneficiari.
3. Programul Operaţional Sectorial Mediu

CE finanţează:
- proiectele care vizează construirea sau reabilitarea staţiilor de tratare a apei
potabile;
- proiectele de extindere sau reabilitare a reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a
sistemelor de canalizare;
- proiectele de construcţie sau reabilitare a staţiilor de epurare;
- proiectele de achiziţionare a vehiculelor de transport al deşeurilor;
- proiecte de construire a unor facilităţi adecvate pentru deşeurile periculoase
19
(medicale, provenite din echipamente tehnice etc);

- proiecte de reabilitare a reţelelor de distribuţie a apei calde şi a căldurii;
- proiecte de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor;
- proiecte care susţin biodiversitatea;
- proiecte de infrastructură pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor
acestora;
- proiecte de elaborare a unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor şi inclusiv
proiectele de informare publică şi de instruire în domeniul reducerii riscurilor;
- proiecte de reabilitare a zonei costiere a Mării Negre afectate de eroziune.
- autorităţile publice centrale, regionale şi locale;
- companiile regionale de apă;
- administraţiile ariilor protejate;
- Administraţia Naţională “Apele Române”;
- organizaţii non-guvernamentale.
4. Programul Operaţional Regional
CE finanţează:
- reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport, educaţională, de sănătate;
- dezvoltarea structurii de sprijinire de afaceri (parcuri industriale, logistice, de
afaceri, etc);
- reabilitarea siturilor industriale neutilizate şi pregătirea acestora pentru noi activităţi
şi sprijinirea dezvoltării infrastructurii turistice şi a iniţiativelor antreprenoriale din
domeniu, sprijinirea dezvoltării oraşelor cu potenţial de creştere economică.
- întreprinderi mici şi mijlocii;
- autorităţile publice locale;
- unităţile sanitare şi de asistenţă socială;
- organizaţiile neguvernamentale;
- comunitatea locală.
5. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative

CE finanţează:
-studii şi cercetări privind experienţele de reformă ale administraţiei locale din alte
state membre;
-studierea şi dezvoltarea aspectelor privind reforma avansată, precum şi
managementul cunoaşterii şi folosirea tehnologiilor inovative în administraţie;
-managementul reformei, inclusiv furnizarea de echipament pentru reformarea
structurilor de management;
-asistenţă tehnică pentru elaborarea de strategii privind informatizarea instituţională;
-asistenţă tehnică pentru planurile de formare profesională;
- training-ul şi asistenţa tehnică pentru sprijinul receptării bunelor practici;
20
-studiile pentru dezvoltarea sistemelor informatice pentru sprijinul activităţilor de

monitorizare şi evaluare.
- administraţia centrală şi locală;
- instituţiile de învăţământ superior în parteneriat cu autorităţile publice locale;
- organizaţiile neguvernamentale.
6. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

CE finanţează:
- organizarea de seminarii pentru instruirea angajaţilor în vederea adaptabilităţii la
tehnologii avansate;
- pregătirea de campanii de conştientizare cu privire la responsabilitatea socială a
întreprinderilor şi de programe ce au ca scop transformarea muncii nedeclarate în
muncă legală;
- implementarea de programe şi noi servicii de sprijin pentru dezvoltarea culturii
antreprenoriale, precum şi pentru demararea unei afaceri;
- dezvoltarea şi promovarea abilităţilor manageriale moderne, în special pentru IMM-
uri.

- şcoli, universităţi, centre de cercetare;
- furnizori acreditaţi de formare profesională;
- camerele de comerţ şi industrie;
- sindicatele şi patronatele;
- IMM-urile.
7. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică

CE finanţează:
- asigurarea sprijinului şi a instrumentelor adecvate în vederea unei coordonări şi
implementări eficiente a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 şi
pregătirea pentru următorea perioadă de programare a instrumentelor structurale;
- asigurarea unei diseminări coordonate la nivel naţional a mesajelor generale cu
privire la instrumentele structurale şi implementarea Planului de Acţiuni al Autorităţii
pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale pentru comunicare în linie cu
Strategia Naţională de Comunicare pentru Instrumentele Structurale.
- Autorităţile de Managament responsabile de gestionarea Programelor
Operaţionale;
- Organismele Intermediare;
- Autoritatea de Certificare şi Plată;
- Autoritatea de Audit.
21
2.4.4. Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală

Acest plan este unic şi acoperă întregul teritoriu al României . Zonele rurale
dispun de un potenţial de creştere substanţial ş iau un rol social vital. Populaţia
rurală nu este distribuită uniform. Restructurarea agriculturii şi revitalizarea
economiei rurale pot constitui pârghii importante de dezvoltare.
Agricultura are un rol important pentru asigurarea unui venit, prin propria
angajare, în timp ce diversificarea activităţilor din zona rurală rămâne o problemă
care trebuie rezolvată.
Veniturile rurale sunt relativ scăzute, iar discrepanţa faţă de zonele rurale
este din ce în ce mai mare. Incidenţa sărăciei este considerabil mai mere în zonele
rurale şi în rândul angajaţilor din agricultură.
Disponibilitatea creditelor la nivel naţional a luat amploare în ultimii patru-cinci
ani, inclusiv în zonele rurale.
În anul 1994 a fost înfiinţat Fondul de Garantare a Creditului Rural, pentru a
facilita accesul la credit în zonele rurale.
Suprafeţe mari ale fondului funciar românesc pot fi utilizate pentru practicarea
agriculturii. Pădurile acoperă o suprafaţă mare, dar se situează încă sub potenţial.
Aproape toată suprafaţa agricolă şi peste o treime din fondul forestier au fost
privatizate. Distribuţia exploataţiilor agricole are un pronunţat caracter dual. Fermele
mici sunt reprezentate în principal de exploataţiile individuale. Proprietatea este
principalul mod de deţinere al unui teren agricol.
Ca ramură a economiei naţionale, agricultura înregistrează un declin.
Deficitul din ce în ce mai mare al balanţei comerciale agroalimentare reflectă
scăderea competitivităţii, acesta fiind determinat în mare parte de o industrie
alimentară neperformantă.
Piaţa biocombustibililor, aflată în plină dezvoltare, are potenţialul de a
modifica structura actuală a culturilor agricole.
Valorificarea surselor de energie regenerabilă reprezintă un obiectiv major în
cadrul politicii UE.
Efectivele de animale au scăzut drastic pe parcursul perioadei de tranziţie.
În ultimii ani, performanţa în agricultură pare să fie din ce în ce mai instabilă.
Infrastructura de irigaţii existentă şi accesul la aceasta trebuie îmbunătăţite,
pentru a combate riscurile determinate de modificările climaterice.
Procesul de privatizare a terenurilor agricole, a generat în agricultura
României dezavantaje structurale ca: suprafaţă de teren mare şi multe exploataţii
mici; suprafaţă de teren mare în proprietatea prea multor agricultori care se apropie
de vârsta de pensionare, în special în cadrul exploataţiilor mici. Majoritatea acestor
exploataţii nu sunt nici măcar considerate ferme. Exploataţiile de suszistenţă
diminuează performanţa sectorului agricol în general. Exploataţiile de subzistenţă
joacă un rol socio-economic esenţial, deoarece asigură mijlocul de trai al categoriilor
22
vulnerabile ale populaţiei. Segmentul fermelor de subzistenţă sugerează nevoia

unor intervenţii bine direcţionate. Fermele comerciale mari utlizează resurse în mod
eficient, deşi mai există încă discrepanţe din punct de vedere al competitivităţii,
discrepanţe care trebuie reduse.
Parcul de maşini agricole este deficitar.
Este nevoie de o piaţă funciară mai activă, pentru a aface posibilă
restructurarea exploataţiilor.
Terenurile nu pot fi angajate ca garanţii pentru băncile comerciale, limitându-
se aftfel accesul la credite.
Serviciile de consultanţă sunt slab dezvoltate şi pregătite pentru a răspunde
nevoilor agricultorilor.
Pădurile din România sunt printre cele mai bune din Europa, având un istoric
de gospodărire foarte bun. Cele private sunt exploataţii mici şi fragmentare astfel
fiind îngreunată atingerea potenţialului economic într-o manieră durabilă. S-a
constatat o slabă accesibilitate a pădurilor. Sectorul de prelucrare a lemnului are un
potenţial destul de ridicat, dar întâmpină constrângeri din punct de vedere legislativ.
Pădurile din România reprezintă o sursă de bunuri de natură socială, cât şi avantaje
cu privire la protecţia mediului.
România este caracterizată printrul nivel ridicat al biodiversităţii, însă
modificările actuale de peisaj scot în evidenţă ameninţări serioase. Dintre statele
membre UE, România dispune de cea mai mare biodivesitate biogeografică, care se
află într-o stare relativ bună de conservare. O mare parte a teritoriului este acoperită
de o reţea comunitară de arii protejate Natura 2000.
România dispune de soluri de bună calitate, însă fenomene ca eroziunea
solului, seceta, etc. Afectează foarte mult fertilitatea solului.
Resursele de apă dulce ale României sunt reduse faţă de media europeană
şi nu sunt repartizate uniform.
Agricultura ecologică are potenţialul de a contribui semnificativ la protejarea
resurselor de apă şi sol conservarea biodiversităţii şi la lupta împotriva schimbărilor
climaterice, oferind astfel bunuri publice şi deservind în acelaşi timp o piaţă
europeană aflată în ascensiune.
România are emisii scăzute de gaze cu efect de seră. Atât agricultura cât şi
fondul forestier pot juca un rol important în lupta cu schimbările climaterice, puternic
resimţite în ultimii ani mai ales prin inundaţii şi prin temperaturi ridicate şi secete
prelungite. Aceste fenomene afectează atât productivitatea agricolă şi forestieră cât
şi valoroase habitate şi ecosisteme.
O componentă importantă a vieţii satului este cultura, domeniu care poate
contribui în mod specific la creşterea gradului de atractivitate a satului pentru
populaţia tânără.
Zonele rurale din România sunt afectate de lipsa infrastructurii, care
afectează atât dezvoltarea economică, cât şi calitatea vieţii. Cele mai importante
23
nevoi sunt legate de: drumuri, accesarea serviciilor medicale şi educaţionale,

alimentarea cu apă potabilă, reţeaua publică de canalizare, gestionarea deşeurilor,
conectarea la reţeaua publică de alimentare cu energie electrică, serviciile de
alimentare cu energie termică sunt limitate în spaţiul rural, accesul la internet este
foarte limitat.
Programul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală este centrat pe trei
aspecte cheie:
• Facilitarea transformării şi modernizării structurii duale a agriculturii şi
siviculturii, precum şi a industriilor procesatoare aferente, pentru a le
face mai competitive şi pentru a contribui la creşterea economică şi
convergenţa veniturilor din spaţiul rural, în paralel cu asigurarea
condiţiilor de trai şi protecţia mediului din aceste zone.
• Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediuluidin zonele rurale are
României, prin promovarea unui management durabil atât pe
suprafeţele agricole, cât şi pe cele forestiere.
• Gestionarea şi facilitarea tranziţiei forţei de muncă din sectorul agricol
către alte sectoare care să le asigure un nivel de trai corespunzător din
punct de vedere social şi economic.
Obiectivele generale sunt împărţite în obiective strategice, care reflectă, atât

situaţia economică locală şi regională a zonelor rurale cât şi viitoarele provocări.
Planul Naţional Startegic prevede o abordare complexă a interconexiunii
dintre agricultură şi dezvoltare rurală. Dezvoltarea rurală trece dincolo de
dezvoltarea secorului agroalimentar şi implică promovarea funcţiilor agriculturii care
nu au tangenţă cu produsele, utilizarea alternativă, multifuncţională a terenurilor
pentru sivicultură sau alte activităţi economice şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în
general. Astfel este recunoscută nevoia unei ample restructurări a sectorului
agroalimentar, care necesită investiţii prin acţiuni axate pe protecţia mediului şi
gospodărirea terenurilor agricole şi forestiere., dar şi pe dezvoltarea sectorului
economic rural non-agricol.
Totodată este reliefată necesitatea sprijinului pentru restructurarea agriculturii
şi dezvoltarea fermelor, într-o manieră echilibrată, prin respectarea obiectivelor PAC
de realizare a decuplării şi orientării către piaţă a fermierilor. Astfel fermierii trebuie
sprijiniţi în vederea îmbunătăţirii nivelului calitativ şi cantitativ, respectând normele
de mediu şi normele privind competitivitatea în agricultură impuse de Uniunea
Europeană.
Axa 1 cuprinde trei priorităţi strategice: resurse umane, competitivitatea
exploataţiilor, modernizarea sectoarelor de procesare şi comercializare a produselor
agroalimentare şi forestiere. Unul din obiectivele strategice centrale vizează
creşterea competitivităţii exploataţiilor comerciale şi de semi-subzistenţă şi a
24
asociaţiilor acestora, în paralel cu respectarea principiilor de dezvoltare durabilă,

astfel încât să poată deveni entităţi comerciale viabile. Totodată se remarcă nevoia
de restructurare şi modernizarea sectoarelor de procesare şi comercializare a
produselor agricole şi forestiere.
Asocierea producătorilor agricoli pentru realizarea investiţiilor din cadrul
acţiunilor de modernizare a exploataţiilor agricole va juca un rol decisivîn diminuarea
caracterului dual al agriculturii şi creşterea competitivităţii sectorului.
Un alt obiectiv strategic este îmbunătăţirea abilităţilor fermierilor şi a altor
persoane implicateîn activitatea agricolă şi forestieră, pentru a stimula
managementul exploataţiilor agricole şi forestiere, care se poate realiza prin acţiuni
de formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe şi furnizarea de servicii
de consultanţă şi consultare agricolă.
Axa doi prezintă trei priorităţi strategice: evitarea abandonului activităţilor
agricole în zonele defavorizate, conservarea şi îmbunătăţirea resurselor naturale şi
a biodiveristăţii, atenuarea efectelor schimbărilor climaterice.
Axa trei subliniază o serie de aspecte referitoare la zonele rurele: dependenţa
economică de agricultură, creşterea şomajului având drept cauză problemele
structurale/tendinţele de creştere a competitivităţii exploataţiilor, lipsa diversificării
activităţilor în întreprinderi, orientarea către sectorul primar, lipsa valorii adăugate,
nivelul redus al veniturilor, nivelul scăzut al gradului de ocupare în rândul femeilor,
instabilitatea socială determinată de migraţie, potenţialul neexploatat al turismului
rural, infrastructura deficitară la toate nivelurile mediului rural, patrimoniul rural
neprotejat, neglijarea moştenirii culturale şi nivelul scăzut al calităţii vieţii.
Acţiunea de renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază,
îmbunătăţirea calităţii mediului social, economic şi natural din zonele rurale şi
conservarea patrimonioului natural, cultural şi arhitectural. Este necesară
promovarea activităţilor non-agricole care pot conduce la creşterea veniturilor rurale,
generarea locurilor de muncă şi reducerea disparităţilor dintre zona rurală şi cea
urbană, stimularea şi susţinerea diversificării activităţilor rurale, prin dobândirea de
noi competenţe caracteristice spiritului antreprenorial, de noi abilităţi şi prin lărgirea
gamei de servicii pentru populaţia rurală, precum şi la atingerea unui echilibru
teritorial, social şi economic stabil în spaţiul rural.
Obiectivul strategic al axei patru este reprezentat de îmbunătăţirea
guvernanţei locale şi promovarea potenţialului endogen al spaţiului rural, care vor
sprijini procesul de dezvoltare rurală în România.
Strategia naţională de dezvoltare rurală va fi implementată prin Programul
Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), fiind sprijinită prin FEADR şi printr-o serie de
programe naţionale complementare, care au ca obiect dezvoltarea rurală. Aceste
programe vor completa PNDR în conformitate cu articolul 88 al Regulamentului CE
nr. 1698/2005.
Viziunea strategică este în acord cu obiecteivele UE de reducere a
25
disparităţilor de dezvoltare între regiunile UE şi, în aceeaşi manieră, a diferenţelor

dintre zonele rurale şi urbane. Planul Naţional Strategic asigură îndeplinirea Liniilor
Directoare Strategice pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, punându-se accentul pe
obiectivele de dezvoltare durabilă de la Goteborg şi strategia de la Lisabona privind
creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.
Strategia Lisabona are drept obiectiv contribuţia la redresarea competitivităţii
europene, prin creşterea potenţialului economic pe baza unei productivităţi sporite şi
consolidării coeziunii sociale, prin accentuarea cu precădere a cunoaşterii, inovaţiei
şi a dezvoltării capitalului uman şi fizic.
Politica de dezvoltare rurală a României co-finanţată de Uniunea Europeană
se va integra în această strategie. Prin sprijinirea investiţiilor în modernizare şi
inovaţie, va fi îmbunătăţită productivitatea sectoarelor primar şi de prelucrare. Prin
încurajarea sprijinului alocat înfiinţării de micro-întreprinderi şi servicii, condiţionarea
coeziunii sociale a PND va fi consolidată prin creştere economică şi crearea de
locuri de muncă. Prin sprijinirea schimbărilor structurale în zonele rurale, agenţii
economici care activează în sectorul primar, secundar sau terţiar vor beneficia de o
dezvoltare a competenţelor umane prin politica de investiţii şi instruire. Strategia va
asigura crearea de locuri de muncă, cu precădere în sectorul de prelucrare, precum
şi în alte activităţi economice alternative, care vor contribui la dezvoltarea durabilă a
zonei rurale.
Politica de dezvoltare rurală va sprijini creşterea economică şi crearea de
locuri de muncă, pe baza unei competitivităţi sporite, valorificării resurselor umane şi
dezvoltării durabile , aşa cum s-a stabilit la Lisabona în 2000, la Goteborg în 2001 şi
aşa cum s-a confirmat la Consiliul European de la Bruxelles din martie 2005.
Strategia de dezvoltare rurală a României şi obiectivele generale ale acesteia
sunt în conformitate cu obiectivele de la Goteborg, în special prin faptul că sprijină,
activităţile din zonele defavorizate, încurajează investiţiile în sisteme durabile de
management al fermei şi în sectorul de prelucrare.
Planul Naţional Strategic stabileşte obiectivele de dezvoltare rurală conform
necesităţilor şi oportunităţilor de dezvoltare şi are în vedere programele
implementate la nivel naţional, asigurând complementaritatea acestora cu acţiunile
prevăzute în strategie.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării rurale cooperează cu autoritatea pentru
Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) şi cu Ministerul Economiei şi
Finanţelor, în baza mai multor comitete şi parteneriate pentru coordonarea
PNS/PNDR şi a programelor operaţionale privind fondurile structurale. ACIS este
instituţia care asigură coordonarea Programelor Operaţionale şi concordanţa lor cu
PNDR şi PO pentru Pescuit.
Coordonarea inter-instituţională realizată în faza de pregătire a PNS şi PNDR
a fost asigurată prin Comitetul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală (CNSDR)
constituit în temeiul Memorandumului din 17 martie 2005. Comitetul Naţional
26
Strategic pentru Dezvoltare Rurală (CNSDR) este prezidat de către Ministerul

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cuprinde şi reprezentanţi ai altor ministere şi
agenţii, reprezentanţii ONG din domenii conexe dezvoltării rurale, reprezentanţi ai
instituţiilor educaţionale superioare şi de cercetare din următoarele domenii:
agricultură, sivicultură, dezvoltare rurală.
Reţeaua Română de Dezvoltare Rurală face parte din Reţeaua Europeană
de Dezvoltare Rurală şi sprijină diseminarea informaţiilor şi experienţei la nivel
comunitar. În cadrul axei LEADER, Reţeaua Naţională Rurală asigură asistenţa
tehnică pentru cooperarea transnaţională şi naţională şi schimburi de experienţă.
Măsurile Planului Naţional Strategic iau în considerare Liniile Directoare
Strategice comunitare ce fac referire la mediul rural.
3. IMPLEMENTAREA POLITICILOR NAŢIONALE ŞI EUROPENE ÎN CONTEXTUL

REGIONAL ŞI JUDEŢEAN DE DEZVOLTARE A COMUNITĂŢILOR
RURALE
3.1 Contextul regional de dezvoltare rurală
Uniunea Europeană dispune de o politică de dezvoltare rurală activă,

deoarece astfel pot fi atinse obiective valoroase pentru mediul rural şi pentru cei
care trăiesc şi muncesc acolo.
Zonele rurale ale UE sunt o parte esenţială din imaginea şi identitatea Uniunii.
În baza unei definiţii standard, peste 91% din suprafaţa Uniunii Europene are un
caracter rural şi constituie căminul a peste 56% din populaţia UE. Mai mult decât
atât, impresionanta varietate şi frumuseţe a peisajelor conferă UE caracterului său
unic – de la munţi la stepă, de la mari păduri la câmpuri întinse.
Multe din zonele rurale româneşti se confruntă cu probleme semnificative.
Câteva dintre întreprinderile active în sectorul creşterii animalelor şi în cel forestier
încă mai trebuie să depună eforturi pentru a deveni competitive. Venitul mediu pe
cap de locuitor este mai scăzut în zonele rurale decât în cele urbane, competenţele
sunt în număr mai mic, iar sectorul serviciilor este mai slab dezvoltat. Totodată,
gospodărirea mediului rural implică costuri financiare. Mediul rural din Europa
reprezintă o mare bogăţie, furnizând materii prime esenţiale. Valoarea locurilor de
odihnă şi de recreere pe care le oferă, remarcabile prin frumuseţea lor reprezintă un
teren de luptă împotriva schimbărilor climaterice.
Politica de dezvoltare rurală a UE vizează soluţionarea problemelor cu care se
confruntă zonele noastre rurale şi exploatarea potenţialului acestora.
În baza Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului, politica pentru
dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013 se concentrază pe trei teme (axe
tematice):
27
• Ameliorarea competitivităţii sectorului agricol şi forestier;

• Ameliorarea mediului şi zonelor rurale;
• Ameliorarea calităţii vieţii în zonele rurale şi încurajarea diversificării
economiei rurale.
Pentru o abordare echilibrată a politicii, statele membre şi regiunile au
obligaţia de a aloca finanţarea disponibilă pentru dezvoltarea rurală în funcţie de
aceste trei axe tematice. O parte din finanţare trebuie să sprijine proiecte bazate pe
experienţa dobândită prin iniţiativele comunitare Leader. În domeniul dezvoltării
rurale „abordarea Leader” implică proiecte extrem de individualizate, elaborate şi
puse în practică de parteneriate locale, în vederea soluţionării problemelor locale
specifice. Această abordare se doreşte să contribuie la:
• Identificarea domeniilor în care utilizarea sprijinului UE pentru dezvoltare
rurală reprezintă o mai mare valoare adăugată pentru Uniune;
• Stabilirea legăturii cu principalele priorităţi ale UE (cele incuse în
Agendele de la Lisabona şi Goteborg;
• Asigurarea coerenţei cu alte politici ale UE, în special cu cele care
vizează coeziunea economică şi mediul;
• Punerea în aplicare a noii politici agricole comune, orientate către piaţă,
şi, drept urmare, a restructurării necesare în vechile şi noile state
membre.
4. POLITICA DE DEZVOLTARE A REGIUNII SUD-EST
4.1.Prezentarea generală a Regiunii
4.1.1. Cadrul geografic şi istoric
Regiunea Sud-Est este o regiune de dezvoltare a României, creată în 1998,
este situată în partea de sud-est a României şi se învecinează la nord cu Regiunea
Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia şi
Regiunea Bucureşti - Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina
şi ţărmul Mării Negre.
28
Brăila
Buzău
Constanţa
Judeţe
Galaţi
Harta 1. Tulcea Regiunile
de Vrancea dezvoltare
din
Suprafaţă 35.762 km²
Populaţie Locul 3
- 2002 2.848.219
- Densitate 79,64/km²
România(www.adr sudest.ro)
Ca şi celelate regiuni de dezvoltare, nu are puteri administrative, funcţiile sale
principale fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare regională şi absorbţia
fondurilor de la Uniunea Europeană. Judeţele care fac parte din această regiune de
dezvoltare sunt: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea. Centrul
administrativ al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, este municipiul Brăila.
Regiunea Sud-Est aparţine provinciei fizico-geografice a Europei răsăritene,
subprovincia ponto-danubiană şi are graniţe naturale formate de râul Prut, fluviul
Dunărea, precum şi Marea Neagră. Această regiune cuprinde aproape toate formele
de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului în centru şi câmpia Covurluiului în nord,
podişul Dobrogei în est şi sud. În partea de nord a podişului Dobrogei se află Munţii
Măcinului iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpaţilor de Curbură
şi a Subcarpaţilor de Curbură. Totodată regiunea este străbătută de fluviul Dunărea,
cuprinde Delta Dunării şi este mărginită la est de întreg litoralul românesc al Mării
Negre (245 km).
4.1.2. Organizare administrativă

Caracteristici ale regiunii Sud-Est
NUTS-I Macroregiunea 2
Judeţele
NUTS-II
României Nord-Est Sud-Est
(regiuni)
29
• Bacău • Brăila
• Botoşani • Buzău
• Iaşi • Constanţa
NUTS-III
• Neamţ • Galaţi
(judeţe)
• Suceava • Tulcea
• Vaslui • Vrancea
Regiunea Sud-Est cuprinde 6 judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi,

Tulcea, Vrancea după cum se prezintă pe harta.
La nivelul fiecărui judeţ structurile autorităţii locale sunt reprezentate de
consilii judeţene, consilii locale, municipale, orăşeneşti şi comunale.
Localităţile sunt structurate astfel: 11 municipii, 24 oraşe şi 354 comune
având 1.447 sate. Cel mai mare municipiu este Constanţa cu o populaţie (la 1 iulie
2005) de 306.332 locuitori, urmat de Galaţi cu 298.366 locuitori, Brăila cu 218.744
locuitori, Buzău cu 136.624 locuitori, Focşani cu 101.083 locuitori şi Tulcea cu
92.874 locuitori.
Această structurare este prezentată în tabelul de mai jos.
Organizarea administrativ teritorială a Regiunii Sud-Est la 31 decembrie 2005

Regiunea Suprafaţa Numărul Din care Numărul Numărul
de totală oraşelor şi municipii comunelor satelor
dezvoltare (km2) municipiilor
Judeţul
Sud-Est 35.762 35 11 354 1.447
Brăila 4.766 4 1 40 140
Buzău 6.103 5 2 82 475
Constanţa 7.071 12 3 58 188
Galaţi 4.466 4 2 60 180
Tulcea 8.499 5 1 46 133
Vrancea 4.857 5 2 68 331
Sursa: Anuarul statistic al României, INS, Bucureşti, ediţia 2006
Regiunea Sud - Est este situată în partea de sud-est a României, acoperind
35.762 km² sau 15 % din suprafaţa totală a ţării. Ca urmare a suprafeţei pe care o
ocupă, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 regiuni ale României.
30
Clasificarea județelor în funcție de suprafață (km2)
6.103 4.766
B răila 13%
4.857 V ranc ea 14 %
Tulc ea 24 %
7.071 G alați 12 %
C ons tanța 20 %
B uz ău 17 %
8.499
4.66
Sursa : Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti, ediţia 2006
Caracteristici demografice
Relieful regiunii Sud-Est este foarte variat, prezentând aproape toate formele
de relief : Delta Dunării, câmpia Bărăganului, podişul Dobrogei, Munţii Măcinului, în
partea de nord-vest regiunea cuprinde şi o parte din Carpaţii de Curbură iar la est
este marginită de întreg litoralul românesc al Mării Negre (245 km).
Populaţia totală din regiunea Sud-Est este de 2.846.379 locuitori la data de
1 iulie 2005, însemnând 13,16 % din populaţia ţării, cu o densitate de 79,6 loc/kmp,
sub media pe ţară care este de 90,7 loc/kmp.
Gradul de urbanizare este de 55,5% din populaţie, cu tendinţe de diminuare.
Industrializarea forţată de după război a condus la concentrarea populaţiei în
oraşele Galaţi, Brăila şi Constanţa.
Densitatea populaţiei cea mai mare este întâlnită în judeţul Galaţi (138,9
loc/kmp) iar cea mai mică în judeţul Tulcea (29,7 loc/kmp).
31
Sursa : Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti, ediţia 2006
Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Est va putea fi realizată pe deplin

doar printr-o abordare integrată care va permite adoptarea de politici sectoriale cât
mai apropiate de nevoile teritoriului. În acest sens, proiectele integrate reprezintă
principalul instrument de realizare a acestui model de programare.
Nevoia de a urma metoda integrării teritoriale reiese cu precădere din
consultările şi dezbaterile cu reprezentanţii parteneriatului economic, social şi
administrativ de la nivel judeţean. La acest nivel există o conştientizare a
importanţei instrumentelor operaţionale care permit realizarea unor iniţiative comune
capabile să valorifice cât mai bine resursele şi potenţialul comunităţilor şi a
teritoriilor.
În acelaşi timp, proiectele integrate reprezintă modalitatea cea mai adecvată
pentru promovarea conceptului dezvoltării “de jos în sus”, concept pe care Regiunea
de Dezvoltare Sud-Est doreşte să îl promoveze cu prioritate.
Proiectele integrate reprezintă un complex de acţiuni intersectoriale, coerente
şi strâns legate între ele, care converg spre un obiectiv comun de dezvoltare a
teritoriului şi care necesită o abordare unitară a etapelor de implementare. Această
definiţie subliniază două aspecte:
- conceptul de integrare a programării, tăsătura fundamentala a activităţilor co-
finanţate prin Fondurile Structurale;
- Regiunea ca punct principal de referinţă, văzut nu doar ca destinatar al iniţiativelor
şi acţiunilor de dezvoltare, ci şi din punct de vedere al valorificării potenţialului
existent.
Proiectele integrate sunt incluse în Strategia Regională prin linii de intervenţie
32
(teritoriale, sectoriale şi de filieră) şi prin metode de programare (concertare,

cooperare între actorii publici şi privaţi). Aceste proiecte sunt realizate sub două
forme:
- atât prin concentrare, acolo unde resursele imobile sunt în stare să atragă
importante resurse mobile;
- cât şi sub forma extinsă, la nivel regional sau sub-regional, acolo unde un obiectiv
de dezvoltare este comun mai multor zone, chiar şi neînvecinate: proiectul integrat
extins uneşte astfel mai multe realităţi locale, sub forma unor filiere de producţie,
circuite, itinerarii, reţele sectoriale sau tematice.
Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii este acela de a

creşte semnificativ PIB regional până în 2013, pe baza unei rate de creştere
economică superioară mediei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen
lung şi atractivităţii regiunii pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental,
crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor
de viaţă ale populaţiei.
Obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est

¾ Creşterea atractivităţii regiunii prin devoltarea accesibilităţii, prin continuarea
extinderii şi modernizării infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului stradal şi
feroviar, prin crearea unui sistem multimodal de transporturi; se va avea în vedere
crearea unui sistem de accesibilitate inovativ capabil de a asigura legături rapide şi
eficiente cu pieţele internaţionale, valorificând poziţia geo-strategică deosebită a
regiunii;
¾ Crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi întărirea
potenţialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi al serviciilor de
calitate destinate întreprinderilor, prin simplificarea, transparenţa şi accelerarea
procedurilor administrative şi pentru obţinerea autorizaţiilor şi crearea condiţiilor de
creştere a productivităţii întreprinderilor prin utilizarea de produse şi procese
inovative;
¾ Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să
devină capabilă a se adapta permanent cerinţelor angajatorilor, prin promovarea
culturii antreprenoriale, a societăţii informaţionale şi a noilor servicii, în contextul
unei dinamici accelerate a integrării activităţilor economice în spaţiul european şi
internaţional;
¾ Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a
calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea politicii
de mediu; se va avea în vedere crearea sistemului de gestiune şi control a factorilor
de mediu (inclusiv înlăturarea efectelor negative asupra mediului în cazuri de
catastrofe naturale, îmbunătăţirea generală a factorilor de mediu prin protejarea
biodiversităţii, păstrarea şi extinderea zonelor împădurite, a parcurilor şi zonelor
33
verzi din zonele urbane);

¾ Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănătate prin îmbunătăţirea
infrastructurii şi a dotărilor, prin aplicarea unui management eficient şi creşterea
accesului persoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele rurale şi
izolate;
¾ Dezvoltarea sectorului educaţiei prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor,
prin creşterea calităţii serviciilor de educaţie, dezvoltarea de centre de formare
continuă pentru adulţi, realizarea de reţele şcolare, dezvoltarea parteneriatului între
unităţile de învăţământ şi mediul de afaceri, universităţi şi administraţia publică şi
susţinerea cercetării- inovării;
¾ Modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităţilor economice altele
decât agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu
piscicol, silvic, biodiversitatea etc), a patrimoniul cultural (tradiţii şi experienţe
profesionale acumulate), prin dezvoltarea capitalului social şi crearea de noi
specializări;
¾ Creşterea atractivităţii zonelor urbane pentru investiţii, prin îmbunătăţirea
standardelor de viaţă (infrastructura urbană, transport şi mobilitatea populaţiei),
valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic şi monumental, promovând coeziunea
şi incluziunea socială prin dezvoltarea de servicii urbane.
Toate aceste obiective sunt coerente cu documentele programatice naţionale
şi europene, vizând asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului regiunii, prin
valorificarea resurselor locale şi susţinerea economiilor locale, cu păstrarea valorilor
mediului înconjurător şi asigurarea condiţiilor de oportunităţi egale pentru întreaga
populaţie. Un alt rezultat al aplicării acestei strategii de dezvoltare va fi asigurarea
unei dezvoltări policentrice echilibrate a regiunii şi eliminarea disparităţilor intra-
regionale.
Criterii generale de prioritizare:

- timpul de implementare (realizare) a proiectului;
- gradul de integrare şi sinergia proiectului cu alte proiecte;
- impactul regional al proiectului;
- gradul de maturitate al proiectului;
- masa critică a proiectului;
- nivelul de contribuţie proprie al aplicantului;
- capacitatea financiară şi administrativă a beneficiarului de a realiza proiectul;
- capacitatea de gestionare a beneficiarului în faza de ex-post a proiectului;
- numărul de locuri de muncă directe care se creează în urma proiectului;
- contribuţia la realizarea obiectivelor politicii de mediu;
- gradul de inovare al proiectului;
- rolul parteneriatului instituţional în promovarea şi implementarea proiectului;
- contribuţia proiectului la creşterea investiţiilor, cu precădere a investiţiilor străine
34
directe;
Pe lângă criteriile generale de prioritizare ale proiectelor prezentate anterior, în
procesul de prioritizare a proiectelor vor fi luate în considerare o serie de criterii
specifice fiecărei linii de intervenţie prioritare.
ANALIZA SWOT A REGIUNII SUD – EST

Puncte tari
Prezenţa coridoarelor de Trei coridoare de transport pan-europene:
transport paneuropene IV(Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Arad-Bucureşti-
Constanţa-Istambul-Salonic), VII (Dunărea, cu braţul
Sulina şi Canalul Dunăre-Marea Neagră), IX (Helsinki-
St.Petersburg-Moscova-Pskov-Kiev-Ljubasevka-Chişinău-
Bucureşti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis), care fac legătura
cu ţările învecinate şi Europa Centrală asigurând accesul
rapid la canalele internaţionale de distribuţie;
Prezenţa unor porturi şi Portul Constanţa - al patrulea port maritim în Europa şi cel
aeroporturi de nivel şi mai mare la Marea Neagră;
capacitate internaţională; Porturile maritime: Mangalia şi Midia;
Porturile fluvial-maritime: Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina,
care au caracteristici tehnice ce permit accesul navelor
maritime.
Aeroportul internaţional “M. Kogălniceanu” Constanţa,
aeroportul naţional Tulcea şi aeroporturile utilitare de la
Tuzla şi Buzău.
Poziţia strategică a Poziţia strategică a Regiunii în spaţiul Mării Negre şi în
Regiunii raport cu graniţele est-europene (Ucraina şi Moldova),
respectiv cele sudice (Bulgaria), oferă un potenţial înalt de
dezvoltare pentru transporturi, sectorul productiv, IMM-uri,
turism, forţa de muncă, societatea informaţională etc.
Sectorul turismului bine Resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mării Negre şi
dezvoltat în Regiunea SE Delta Dunării, staţiuni balneo-climaterice renumite în ţară
(Lacu Sărat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Balta Albă,
Soveja), pensiuni agro-turistice (în special în zonele
montane şi în Delta Dunării). Turismul cultural este prezent
în Regiune, în special prin mănăstirile din nordul Dobrogei
şi din munţii Buzăului şi Vrancei, precum şi prin vestigiile
culturale (situri arheologice, case memoriale), zone de
vânătoare şi pescuit.
35
Capacitatea ridicată de Peste 47% din capacitatea de cazare turistică a României

cazare în staţiunile de pe se regăseşte în staţiunile de pe malul Mării Negre;
malul Mării Negre şi
prezenţa turistică ridicată;
Sectorul IMM bine Prezenţa unui număr mare de IMM-uri în regiune – 12,4%
dezvoltat comparativ cu la nivel naţional (locul III din cele 8 regiuni de dezvoltare),
alte regiuni care au dus la realizarea de districte economice şi
dezvoltarea acestora în clustere în domeniile sticlăriei,
textile, vinificaţie, prelucrarea lemnului şi high-tech;
Industrie diversificată la Prezenţa unei industrii diversificate: industria petrochimică
nivel regional (Năvodari); industria metalurgică (Galaţi şi Tulcea);
industria constructoare de maşini (Brăila, Buzău,
Constanţa, Tecuci); industria construcţiilor navale
(Constanţa, Galaţi, Brăila, Tulcea, Mangalia, Midia);
industria materialelor de construcţie (Medgidia); industria
confecţiilor (Brăila, Buzău, Constanţa, Focşani, Galaţi,
Tulcea); industria alimentară prezentă în majoritatea
oraşelor;
Forţa de muncă flexibilă, Nivel de instruire ridicat al populaţiei ocupate – 9,9%
ieftină, calificată şi persoane cu studii superioare (locul IV).
disponibilă
Puncte slabe
Veniturile mici ale PIB-ul regional pe locuitor este mai mic decât media
populaţiei din regiune naţională – locul 6 între regiuni (29413,1 miliarde ROL) şi
cu mult sub media din Uniunea Europeană;
Nivelul redus de eficienţă Calitatea slabă a drumurilor, doar 19,4% fiind modernizate,
şi siguranţă a traficului a regiunea situându-se pe ultimul loc la acest capitol.
reţelelor de transport; Densitatea drumurilor în regiune este de 30,4 km pe 100
km2, sub media naţională de 33,1 km.
Densitatea relativ scăzută a liniilor de cale ferată regionale
de 48,9 km la 1000 km2 – locul IV la nivel naţional şi a
celor electrificate, regiunea situându-se pe locul V (477
km);
Rata şomajului ridicată Rata şomajului relativ mare de 6,4% în 2005;
Caracterul sezonier al Preponderenţa turismului estival şi concentrarea acestuia
turismului de litoral pe perioade scurte de timp (cca 3 luni pe an);
36
Absenţa unor politici şi Slaba ofertă de pachete turistice complete, de itinerarii

programe coerente de turistice organizate şi dezvoltare a serviciilor extra-hoteliere
dezvoltare a turismului conexe; slabă promovare la nivel naţional şi internaţional a
ofertei turistice din Regiune;
Infrastructura de turism Oferta de agrement este saracă şi dotată cu echipamente
este slab dezvoltata sau şi instalaţii învechite; baza de cazare este în mare parte
învechită învechită şi nu corespunde standardelor actuale de
calitate; clădirile şi infrastructură din centrele istorice din
oraşele regiunii sunt degradate şi necesită renovări
semnificative;
Dezvoltarea insuficientă a Regiunea se situează pe locul VI la nivel naţional în ceea
infrastructurilor de ce priveşte procentul localităţilor în care se distribuie gaze
serviciilor publice, utilităţi naturale (6,9 % din total pe ţară) şi pe locul VIII în ceea ce
în oraşe şi management priveşte lungimea simplă a conductelor de distribuţie a
necorespunzător al gazelor naturale (6,6 % din total pe ţară); Aria de acoperire
deşeurilor cu servicii de salubrizare în anul 2004 era de 51%, din total
locuitori în Regiunea Sud-Est; Absenţa zonelor de
depozitare a deşeurilor menajere şi industriale care să
corespundă standardelor europene;.
Număr redus al investiţiilor Investiţiile străine directe în regiune la 31 decembrie 2004
străine şi repartizarea lor au constituit 1752 mil. EUR, ceea ce repezintă 11% din
neuniformă pe teritoriul ISD la nivel naţional. Cu toate că regiunea se situează pe
Regiunii locul II la nivel naţional după regiunea Bucureşti-Ilfov,
nivelul investiţiilor este mai mic comparativ cu alte state din
Europa Centrală;
Nivel redus de dezvoltare Numărul IMM-urilor în 2005 era mult sub media UE25;
a sectorului IMM activitate scăzută a IMM-urilor în sectorul productiv şi al
serviciilor prin concentrarea acestora pe comerţ (53,23% în
comerţ);
Emigraţia forţei de muncă În ultimii ani s-a înregistrat o rată înaltă de emigrare a forţei
de muncă;
Declin demografic Natalitatea slabă şi emigrarea au condus la un declin
semnificativ demografic şi o îmbătrânire a populaţiei, proces care
continuă şi în prezent. În 1992 populaţia regiunii era de
2.963.177 locuitori iar în 2005 era de 2.846.379 locuitori;
Fragmentarea terenurilor Împărţirea terenului agricol în proprietăţi mici conduce la
agricole diminuarea mecanizării şi la o productivitate redusă în
agricultură;
37
Cheltuielile pe cercetare, Cheltuielile pe cercetare, dezvoltare şi inovare la nivel

dezvoltare şi inovare foarte regional au constituit doar 3,12% din cheltuielile totale
mici pentru cercetare-dezvoltare, regiunea situându-se pe
ultimul loc. La nivel naţional astfel de cheltuieli au constituit
doar 0,4% din PIB (2004);
Dotarea tehnică medicală În anul 2005 se înregistrează un număr de 5,5 paturi /1000
insuficientă şi insuficienţa locuitori, regiunea ocupând locul VI la nivel naţional.
personalului medicosanitar Numărul de medici în regiune reprezenta în anul 2005 doar
în special în mediul rural; 8,9% din numărul total al medicilor la nivel naţional
(înregistrând o uşoară scădere faţă de 2004), din acest
punct de vedere regiunea situându-se pe ultimul loc. Ca
număr de spitale, regiunea ocupă locul VI la nivel naţional,
cu doar 47 de spitale (11,1 % din totalul la nivel naţional);
O slabă capacitate Capacitatea financiară redusă a autorităţilor locale poate
financiară a autorităţilor constitui un impediment în accesarea fondurilor UE;
locale
Nivel redus al educaţiei şi Număr redus de centre de formare profesională iniţială şi
formării profesionale continuă, iar parteneriatul între unităţile de învăţământ şi
mediul de afaceri, universităţi şi administraţia publică este
abia la început. Dezvoltarea insuficientă a infrastructurii şi
a dotărilor în sectorul serviciilor sociale şi de educaţie.
Oportunităţi
38
- Potenţial ridicat de dezvoltare a transportului, fluvial şi maritim (Dunărea şi Marea

Neagră);
- Transferul traficului de mărfuri de la transportul rutier la transportul pe cale ferata,
maritim/fluvial şi aerian;
- Interes crescut la nivel internaţional pentru conservarea biodiversităţii şi promovarea
turismului durabil;
- Creşterea cererii de servicii destinate persoanelor şi firmelor etc.;
- Creşterea numărului de investiţii străine care pot determina o creştere a competitivităţii
prin transfer tehnologic şi inovare;
- Creşterea cererii de specialişti prin adaptarea învăţământului şi a instruirii profesionale
la necesităţile pieţei muncii şi drept rezultat reducerea şomajului;
- Creşterea cererii consumatorilor pentru produse ecologice stimulând astfel
îmbunătăţirea ofertei acestora;
- Oportunitatea existenţei Programelor Naţionale şi Europene pentru susţinerea
dezvoltării/ inovării, cercetării şi transferului de tehnologie;
- Creşterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabilă (biomasa agricolă
şi forestieră, hidroelectrică, eoliană, solară, geotermală, etc) care duc la creşterea
economică şi introducerea de noi tehnologii;
- Existenţa unui potenţial productiv ridicat în agricultură şi piscicultură - locul II la nivel
naţional ca suprafaţă agricolă şi cel mai important potenţial piscicol la nivel naţional;
- Tendinţa accelerată de concentrare a terenurilor agricole în ferme deţinute de
investitori străini.
Ameninţări
- Fenomenul globalizării/integrării care poate marginaliza anumite sectoare ale
economiei din Regiune şi chiar să ducă la dispariţia acestora (ex. industria textilă,
industria uşoară, prelucrarea produselor alimentare etc.);
- Accentuarea procesului de dezindustrializare;
- Riscul migrării masive a populaţiei din mediul rural către cel urban şi creşterea
şomajului după integrarea României la UE, datorită capacităţii reduse a gospodăriilor
ţărăneşti dar şi a fermelor de a concura cu produsele comunitare; riscul
deprofesionalizării;
- Riscul delocalizării unor sectoare industriale către locaţii externe (de ex. Republica
Moldova şi Ucraina), din cauza costurilor mai reduse;
- Riscul nerealizării reformei administrative în scopul descentralizării financiare şi
administrative;
- Concurenţa zonelor turistice din regiune cu o ofertă turistică similară din alte regiuni
sau ţări invecinate;
- Risc mare de producere a calamităţilor naturale (inundaţii, alunecări de teren, erodarea
zonei costiere, zona seismică).
39
CONTEXTUL JUDEŢEAN DE DEZVOLTARE RURALĂ
Sursa: www.primariaonline.ro
4.2. Coordonate generale ale judeţului

Judeţul Constanţa, al doilea judeţ ca suprafaţă din regiune Sud-Est, este
situat în zona de sud-est a ţării şi este delimitat astfel:
¾ la nord are se învecinează cu judeţul Tulcea,
¾ la est, pe toată lungimea sa are ca vecin Marea Neagră,
¾ la sud se învecinează cu Bulgaria,
¾ la vest se învecinează cu judeţul Călăraşi şi judeţul Ialomiţa.
Judeţul Constanţa aparţine vechii provincii Dobrogea, situată pe ţărmul
vestic al Pontus Exinus (Marea Neagră).
Această provincie îşi are originea în vremurile Greciei Antice, aşezările din
Dobrogea numărându-se printre cele mai vechi aşezări din România:
• Tomis - astăzi Constanţa - a sărbătorit în anul 1991 2.500 de ani de existenţă
şi 2.250 de ani de la prima atestare documentară,
• Callatis - astăzi Mangalia – are peste 2.000 de ani de existeţă, fiind întemeiat
în sec. VI î.H.
• Histria – cel mai vechi oraş atestat de pe actualul teritoriu al României. A fost
40
întemeiată de colonişti greci din Milet în jurul anului 657 î.H. (după istoricul
Eusebius) sau 630 î.H. (după Skymnos) şi distrusă prin secolul al VII-lea dH.
de invaziile avaro-slave.
• Axiopolis - astăzi Cernavodă.
Viaţa în această zonă s-a desfăţurat de-a lungul anilor într-o strânsă relaţie
cu istoria românilor, Constanţa fiind un nod de comunicare important, făcând
legătura între est şi vest, pământ aflat la interscţia civilizaţiilor.
Oraşul Tomis (Constanţa de astăzi) aminteşte de asemenea şi de marele
poet latin Publius Ovidius Naso care a fost trimis de către împăratul roman
Augustus în exil. Datorită stabilităţii de la începutul perioadei byzantine, oraşul
Tomis s-a dezvoltat social, economic şi cultural.
După anul 1877 oraşul Constanţa şi întregul ţinut dintre Dunăre şi Marea
Neagră a cunoscut o reală dezvoltare.
4.3. Relieful
In judeţul Constanţa predomină relieful de podiş cu altitudine redusă, cu valori
sub 200 m, doar în nordul judeţului altitudinea atingând pe alocuri 250 m.
Podişul Casimcea ocupă partea de nord a judeţului, iar în partea de sud se
întinde Podişul Dobrogei de Sud care seamănă cu o câmpie înaltă, având un aspect
calcaros. Litoralul Mării Negre este format la nord din cordoane de nisip care separă
lacurile de mare, iar în partea sudică se remarcă o faleză abruptă formată din
calcare şi loess cu înălţimi de 15-30 m.
5.3. Populaţia judeţului Constanţa este de 716.576 de locuitori conform

Anuarului Statistic al României, INS, Bucureşti, ediţia 2006, plasând Constanţa pe
locul al patrulea din Romania din acest punct de vedere. Cu 106 locuitori /kmp,
judeţul Constanţa se situează peste media ţării de 93,5 locuitori / kmp.
Structura populaţiei are următorul aspect: 73,6 % populaţie urbană, 41,3 %
populaţie activă; 31 % din populaţia activă lucrează în sectorul privat.
Structura etnică a populaţiei se prezintă astfel: 91,7 % români, 3,2 % turci,
3,2% tătari, 0,8 % ruşi-lipoveni, 1,1 % alte nationalităţi, iar sub aspectul apartenenţei
religioase populaţia este preponderent ortodoxă 91,8 %, musulmană 6,5 %,
romano-catolică 0,9%, alte religii 1,5%.
41
Sursa: www.jandarmeriaconstanta.ro
Structura apartenenței religioase a
populației județului
Ortodoxă 91.8%
Musulmană 6.5%
Romano‐catolică 0.9%
Alte religii 1.5%
Sursa: www.jandarmeriaconstanta.ro
5.4. Clima
Judeţul Constanţa are un climat temperat- continental, cu o temperatură
medie anuală cuprinsă între 0-10 grade spre nord judeţului şi de peste 11 grade în
sud.
5.5. Strategia Consiliului Judeţean Constanţa, bazată pe respectarea
normelor legale în vigoare, în special a prevederilor Legii 215/2001, are în vedere
continuarea şi amplificarea procesului de reformă administrativă, dezvoltarea socio-
economică şi culturală a judeţului.
De aceea, Consiliul Judeţean, prin consultarea Consiliilor locale, stabileşte
coordonatele majore de dezvoltare durabilă a judeţului, urmare firească a realizărilor
42
de până acum şi a consolidării parteneriatului cu cetăţenii judeţului nostru.
5.6. Obiectivul general al strategiei este punerea în valoare a potenţialului

material şi uman în folosirea resurselor existente şi a identificării altor surse capabile
să producă o dezvoltare durabilă şi echilibrată a localităţilor judeţului, în sensul
asigurării unui mediu sănătos şi coerent sub raport funcţional, economico-social şi
cultural, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse al capitalului
natural.
5.7. Obiectivele calitative se referă la :

• ridicarea standardului de viaţă ;
• crearea de noi locuri de muncă ;
• îmbunătăţirea calităţii mediului ;
• regenerarea ambientului ;
• îndeplinirea criteriilor existente la nivelul ţărilor europene dezvoltate.
5.8. Obiectivele principale vizează :

• revigorarea şi stabilitatea socio-economică ;
• modernizarea şi dezvoltarea serviciilor publice ;
• valorificarea potenţialului turistic ;
• atingerea parametrilor minimali de funcţionalitate socială şi economică a
localităţilor judeţului Constanţa, în special în mediul rural.
Având în vedere evaluarea situaţiei economico – sociale a judeţului

Constanţa, potenţialul economic şi criteriul determinant al concordanţei cu cerinţele
integrării europene şi euroatlantice, au fost identificate următoarele priorităţi :
5.9. Diversificarea şi extinderea bazei industriale

• Investiţii productive în vederea creării şi menţinerii locurilor de muncă permanente:
• reabilitarea, dezvoltarea şi modernizarea obiectivelor şi clădirilor care concură la
producerea de valori şi bunuri materiale;
• reabilitarea infrastructurii fizice;
• dezvoltarea de parcuri industriale;
• atragerea IMM-urilor în sfera producţiei prin reabilitarea şi dezvoltarea
infrastructurii , în zonele defavorizate economic;
• dezvoltarea IMM-urilor în vederea creării de activităţi industrial complementare sau
alte sectoare ale producţiei materiale care să asigure dezvoltarea economică.
5.10. Valorificarea resurselor agricole şi dezvoltarea mediului rural

• Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii din mediul rural în vederea atragerii
IMM-urilor în activităţi productive bazate pe valorificarea resurselor
43
locale.
• Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de
producţie, în scopul preluării şi realizării de produse agroalimentare care să
asigure consumul intern şi posibilităţi de export.
• Investiţii în infrastructura sectorului prelucrativ manufacturier.
5.11. Dezvoltarea turismului şi modernizarea serviciilor adiacente

• Reabilitarea zonelor, monumentelor, clădirilor de interes turistic şi modernizarea
infrastructurii.
• Susţinerea iniţiativei private în crearea şi dezvoltarea de unităţi turistice, cu
servicii la standarde internaţionale.
• Amenajarea zonelor cu potenţial cinegetic, etnografic, cultural şi peisagistic
deosebit, în scopul dezvoltării turismului.
• Atragerea unui număr sporit de turişti prin acţiuni promoţionale în ţară şi în
străinătate.
5.12. Dezvoltarea potenţialului de resurse umane

• Calificarea şi recalificarea forţei de muncă angajate în sfera economică.
• Training pentru personalul cuprins în sfera serviciilor.
• Programe de formare şi orientare profesională pentru tineri şi şomeri.
Pentru atingerea parametrilor minimali de dezvoltare economico - socială a
localităţilor judeţului Constanţa măsurile importante care se impugn implementate
sunt:
5.13. Gospodărire unitară, raţională şi complexă a apelor

• îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă a localităţilor;
• reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă din localităţile rurale;
• îmbunătăţirea echipării reţelelor din localităţi cu instalaţii de canalizare şi staţii de
epurare.
5.14. Infrastructura tehnică de circulaţie şi transport

Reţeaua de căi rutiere:
¾ Îmbunătăţirea condiţiilor de transport pe reţeaua de drumuri publice locale
(judeţene şi comunale);
¾ Consolidări, refaceri şi înlocuiri de poduri;
¾ Pasaje denivelate pe drumuri la intersecţia cu calea ferată;
¾ Ameliorarea/îmbunătăţirea legăturilor auto în/şi spre zonele lipsite de reţea
feroviară.
44
5.15. Turismul
• Adaptarea formelor de turism la oferta turistică specifică potenţialului din fiecare
zonă a judeţului;
• Dezvoltarea ofertei turistice;
• Punerea în valoare şi introducerea de trasee turistice noi, pentru valorificarea
peisajului cultural constănţean;
• Oferta pentru turismul de afaceri şi reuniuni cu caracter ştiinţific.
5.16. Reţeaua de localităţi

• Dezvoltarea echilibrată şi armonioasă a tuturor localităţilor;
• Ameliorarea infrastructurii rutiere şi a legăturilor de transport cu principalele
localităţi din vecinătate.
5.17. Locuinţe
• Stimularea construcţiei de locuinţe sociale, în vederea asigurării pentru fiecare
familie a unei locuinţe;
• Renovarea fondului de locuinţe sociale existent.
5.18. Reţeaua de dotări publice

• Modernizarea şi consolidarea unităţilor de învăţământ;
• Modernizarea reţelei de unităţi de asistenţă socială;
• Reabilitarea reţelei de unităţi culturale.
Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse se va avea în vedere dezvoltarea capacităţii
instituţionale de absorbţie a fondurilor de pre-aderare, comunitare şi
guvernamentale, continuându-se politica de accesare a fondurilor structural ale
Uniunii Europene.
Ca obiective specifice, Consiliul Judeţean Constanţa îşi propune prin
intermediul DIRECŢIEI DE INTEGRARE EUROPEANĂ ŞI COORDONARE:
• Acordarea de consultanţă în vederea redactării cererilor de finanţare şi a
implementării proiectelor din cadrul programelor de pre-aderare, programelor
comunitare si programelor guvernamentale;
• Implementarea proiectelor cu finanţare externă;
• Atragerea de fonduri prin programele de pre-aderare PHARE, ISPA si SAPARD,
prin programele comunitare (FP6, Leonardo da Vinci – faza II, Socrates,
Youth/Tineret, Cultura 2000) si programele guvernamentale prin:
• Colaborarea cu institutiile finanţatoare în vederea promovării proiectelor propuse
de Consiliul Judeţean Constanţa, de unităţile aflate sub autoritatea Consiliului
Judeţean Constanţa, de consiliile locale şi comunităţile rurale sărace din judeţul
Constanţa;
• Elaborarea analizelor economice şi sociale pentru fundamentarea strategiei
de dezvoltare a judeţului Constanţa în perioada 2005-2008;
45
• Pregătirea portofoliului de proiecte necesar elaborării Programului Operaţional

Regional, pentru perioada 2007-2013, ce va sta la baza finanţărilor din Fondul
European de Dezvoltare Regională.
6. ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE A COMUNEI AGIGEA
6.1. Coordonate generale
Comuna Agigea este o unitate teritorial-administrativă, din România,

Regiunea Sud-Est, situată în sud-estul judeţului Constanţa, la malul Mării Negre, pe
drumul naţional DN 39 la 8 km de municipiul Constanţa (situat în nordul comunei) şi
la 3 km de staiunea Eforie Nord (situată la sud de comuna Agigea).
Sursa:
www.primaria-agigea.ro
Vecinătăţile comunei Agigea sunt:

• Municipiul Constanţa la nord;
• Marea Neagră la est;
• Oraşul Eforie la sud;
• Comuna Cumpăna şi comuna Topraisar la vest.
46
Comuna are în componenţă următoarele sate:

• Agigea;
• Lazu;
6.2 . Istoric
Cercetările efectuate pe coasta Mării Negre şi a lacurilor care o însoţesc au
identificat aşezarea greco-romana de la Agigea, cu o populaţie impresionant de
densă, atestată prin marea cantitate de ceramică, ţiglă, pietre de construcţie,
fragmente de unelte din fier descoperite pe aceste meleaguri.
Asezarea localităţii Agigea este foarte probabil databilă între secolul al II-lea
î.H. şi secolul al III-lea d.H.
În veacurile care au urmat, informaţiile despre Agigea dispar cu desăvârşire
din documente, fiind probabil distruse.
Documentele de dată recentă, datează începutul comunei în anul 1870, deşi
este mai mult ca sigur că există înaintea acestei date.
În a doua jumatate a secolului al XIX-lea se semnalează în Agigea o
creştere numerică a populaţiei, îndeosebi păstori, veniţi din jurul Sibiului, din părţile
Brăilei, Ialomiţei, iar mai târziu din Oltenia şi Moldova care trăiesc alături de tătarii
colonizaţi de Poartă în Dobrogea.
1887 – ia fiinta prima şcoală turcă cu o singură clasă la Geamie, cu învăţământ

religios musulman.
1902 – tot lângă Geamie se infiinţează o clasă de băieţi, cu predare în limba romană
pentru populaţia românească.
1925 – începe construcţia actualului local al şcolii prin contribuţia sătenilor.
1927 – se inaugurează noua şcoala primară elementară în limba română.
1962 – se măreşte actualul local de şcoală, iar şcoala tătară se contopeşte cu cea
românească cuprinzand elevi ai claselor V – VI.
1964 – ciclul gimnazial se extinde şi cu clasele a VII-a si a VIII-a.
1996 – şcoala se botează cu numele profesorului universitar Ion Borcea, fondatorul
Staţiunii Zoologice Marine de la Agigea
Aşa cum se specifică în monografia comunei Agigea, monografie care se găseşte
la DIRECŢIA JUDEŢEANĂ CONSTANŢA A ARHIVELOR NAŢIONALE, comuna
Agigea a luat fiinţă în anul 1870 şi a avut aceeaşi denumire de la înfiinţare şi până
în prezent şi aparţinea de plasa Constanţa, judeţul Constanţa. În componenţa
comunei Agigea intra şi satul Lazu, care se numea Lazmahale şi este atestat că a
fost înfiinţat în secolul al XVI-lea.
47
Dintre primarii care s-au aflat în fruntea acestei comune sunt menţionaţi:
• 1935 – Iulie Popeea
• 1938 – Constantin Ionescu–având ocupaţia de agricultor înainte de a fi
numit în funcţia de primar
• 1943 – Diaconescu Ion - având funcţia de căpitan înainte de a fi numit în
funcţia de primar
• 1944 – Constantin Sofană
• 1944 – Nicolae Nedelcu
• 1945 – Aurel Chiriac.
6.3 Coordonate geografice

Comuna Agigea se află amplasată la sud de municipiul Constanţa pe platoul
podişului dobrogean.
6.4 Relieful, caracteristici geologice

Relieful este specific platoului podisului dobrogean, fiind uşor vălurit.
Depozitele întâlnite sunt constituite din calcare, argile şi marne sarmatice,
slab înclinate, acoperite de o cuvertură de loess cu grosime variabilă.
6.5 Hidrografia
Reţeaua hidrografică este tributară canalului navigabil Rhin-Main-Dunare.
Lacul Agigea - este situat în arealul comunei Agigea. Are o suprafaţă de 31
hectare şi o adâncime maximă de 70 cm. Apa sărată şi nămolul sapropelic au
recomandat înfiinţarea staţiunii balneoclimaterice Agigea.
6.6 Solurile
Solurile cele mai răspândite sunt solurile balane (dobrogene), diferitele tipuri
de cernoziomuri, şi soluri slab evoluate (îndeosebi litosoluri).
Repartiţia în teritoriu a principalelor tipuri de soluri este condiţionată de
factorii climaterici, de relief şi antropici: volumul edafic util, compactarea şi panta
terenului. Repartiţia a unităţilor teritoriale de soluri respectă configuraţia pedologică
din Dobrogea, unde se găsesc soluri de tipul: aluviosoluri, regosoluri, psamosoluri,
kastanoziomuri, cernoziomuri, gleiosoluri şi erodosoluri.
Toate solurile s-au format sub acţiunea dominantă a unui singur proces
pedogenetic: biacumulare de tip stepic (humus tip mull-calcic). Acesta a evoluat
diferit în funcţie de roca parentalăasupra căreia a acţionat (loess, calcare, coluvii şi
aluviuni) şi nivelul pânzei pedofreatice.
Astfel de depozite groase de loess s-au format molisoluri: soluri balane
vermice. Solurile balane, denumite şi brune deschise de stepă sau normale sau
închise se caracterizează prin loessuri cu textura mai grosieră (lutonisipoasă sau
48
nisipolutoasă), conţinut mai ridicat de carbonaţi de la suprafaţă şi conţinut mai

scăzut de humus datorită mineralizării intense. De aceea, ele prezintă un epipedon
mollic mai deschis la culoare decât cernoziomurile.
Pe terenurile situate pe pante mai mari de 3% solificarea a fost încetinită sau
chiar oprită datorită eroziunii pluvionivale şi eoliene, ducând la apariţia solurilor
balane erodate şi a rogosolurilor.
6.7 Rezervaţii naturale

Dunele litorale de la Agigea reprezintă o rezervaţie floristică, situată lângă
staţiunea zoologică marină «Prof.I.Borcea», la 50 m de Marea Neagră, în judeţul
Constanţa, având o suprafaţă de 25 ha. Rezervaţia naturală de la Agigea, declarată
ca atare din 1939, este unica rezervaţie de dune nisipoase de pe litoralul românesc.
Rezervaţia este reprezentată de un platou de 8-10 m, format prin depunerea
nisipului din partea de nord, dinspre un vechi golf marin ocupat în prezent de lacul
Agigea. Există peste 120 de specii vegetale specifice, cum ar fi: ridichea de nisip
(Cakile maritima), pelinul de nisip (Sachys maritime), rogozul de nisip (Carex
arenania) etc. În cadrul rezervaţiei există şi o faună interesantă reprezentată de
broasca ţestoasă dobrogeană (Testudo graeca ibera), raritate în fauna României,
dar şi Mantis religiosa, Ameles, Saga etc.
6.8 Clima
Sub aspectul agroclimatic comuna Agigea se încadrează în zona I, cu climă
„caldă-secetoasă”.
Valoarea ridicată a resurselor termice favorizează cultivarea, în principal, a
cerealelor, plantelor tehnice şi industriale dar şi a culturilor de viţă de vie sau
culturilor fructifere.
6.9 Suprafaţa şi potenţialul natural al comunei

Specificul agricol al zonei este conferit de cele 4.113 ha. de teren arabil, 80
ha. de păşune şi 2 ha de vii şi livezi, însumând o suprafaţă agricolă totală de 4.245
ha. Forma de proprietate a suprafeţei cultivate este de 100% privată.
Existenţa în teritoriu a societăţilor agricole cu pondere mare în economia

zonei, precum şi dezvoltarea comerţului cu produse agricole, impun înfiinţarea unei
burse agricole. Se preconizează alocarea unei suprafeţe de cca. 6 ha. situată pe
malul drept al Canalului Dunăre – Marea Neagră, în vecinătatea Administrației
Canalelor Navigabile, în vederea construirii sediului acestei burse.
6.10 Populaţia - elemente demografice şi sociale

Populaţia comunei Agigea este de 5.485 locuitori, fiind distribuită în cele 2
sate componente astfel :
49
• Satul Agigea cu o populaţie de 5341 de locuitori,

• Satul Lazu cu o populaţie de 1260 de locuitori.
Din totalul de 6601 de locuitori, numărul femeilor şi numărul bărbaţilor din
comuna sensibil egal, diferenţa fiind foarte mică.
Structura pe vârste a populaţiei comunei evidenţiază că populaţia tânără (0-

14 ani) este numeric mai mare decât populaţia vârstnică (60 de ani şi peste).
Ponderea mare o are populaţia între 15 şi 59 de ani.
Tabel Populaţia pe grupe de vârstă
Grupe de vârstă Populaţie %

0 – 4 ani 335 5.00
5 – 9 ani 368 5,59
10 – 14 ani 589 8,93
15 – 19 ani 525 7,96
20 – 24 ani 480 7,27
25 – 29 ani 512 7,76
30 – 34 ani 659 9,99
35 – 39 ani 415 6,28
40 – 44 ani 521 7,90
45 – 49 ani 512 7,75
50 – 54 ani 449 6,80
55 – 59 ani 350 5,30
60 – 64 ani 336 5,10
65 – 69 ani 236 3,59
70 – 74 ani 158 2,40
75 ani şi peste 156 2,38
TOTAL 6601 100.00
Tabel Raportul între populaţia activă, populaţia ocupată şi şomeri

Populaţia %
TOTAL Populaţie activă 2640 100
Masculin 1690 64%
Feminin 950 36%
TOTAL Populaţie 2234 100
ocupată
Masculin 1430 64%
50
Feminin 804 36%

TOTAL Şomeri 406 100
Masculin 263 64,7%
Feminin 143 35,3%
Sectoarele cu o rată ridicată a ocupării sunt reprezentate de:

• Agricultură: 9,82%;
• Industrie prelucrătoare: 14,81 %;
• Construcţii: 9,93%;
• Comerţ: 11,43%;
• Hoteluri şi restaurante: 3,50 %
• Transport: 20,85 %;
• Administraţie publică: 7,98 %;
• Învăţământ: 2,87 %;
• Sănătate şi asistenţă socială: 10,16%.
Sectoare de activitate Populaţie % din total

Agricultură, vânătoare, 171 3,11
silvicultură, exploate
forestieră
din care feminin 55 1
Industrie prelucrătoare 258 4,7
din care feminin 99 1,8
Construcţii 173 3,15
Comerţ cu ridicata şi cu 199 3,63
amănuntul
Transport, depozitare 363 6,62
poştă şi telecomunicaţii
Administraţie publică şi 139 2,5
apărare
Învăţământ 50 0,91
51
Sănătate şi asistenţă 177 3,22

socială
TOTAL 1530 100
În ultimul deceniu şomerii beneficiari de ajutor de stat au suferit o reducere

globală de 52% pentru un total de 166 persoane. Grupele sociale cele mai afectate
de această reducere sunt persoanele cu un grad scăzut de instruire (primar,
gimnazial şi profesional), înregistrând o diminuare de 65%, în timp ce pentru
persoanele cu instruire superioară, sprijinul public a crescut cu 5% în favoarea
absolvenţilor de liceu şi cu 11% în favoarea absolvenţilor de universitate.
6.11 Forţa de muncă – domenii de activitate

Din totalul de 5485 locuitori (an 2007), 39 % reprezintă populaţie activă şi 61
% populaţie inactivă.
Populaţia activă ocupată reprezintă 81 % din totalul populaţiei active, iar
populaţia activă neocupată este de 19 % din totalul populaţiei active.
Populaţia inactivă reprezintă 61% din totalul populaţiei comunei, având
următoarea configuraţie:
¾ Elevi, studenti – 37%
¾ Pensionari – 22%
¾ Ale situaţii – 41%.
Se poate constata că populaţia activă este inferioară populaţiei inactive,
pentru anii următori se estimează creşterea numărului populaţiei active asigurate,
poate cu un plus la populaţia activă, datorită ponderii mai mari a vârstelor tinere în
raport cu cele vârstnice.
Populaţia comunei Agigea nu se caracterizează printr-o mare diversitate
etnică şi religioasă. Datele de la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002,
arată că populaţia comunei, structurată pe etnie şi religie, este reprezentată conform
graficului alăturat.
52
Repartiţia pe etnii a populaţiei
Turco-tătari Maghiari
Români
Români Turco-tătari Maghiari
6.12 Sănătate şi asistenţă socială
Starea de sănătate a locuitorilor comunei este monitorizată în cadrul a 2

cabinete de medicină individuală în care-şi desfăşoară activitatea, 3 medici de
familie şi 3 asistenţi medicali. De asemenea, pe raza comunei există un cabinet
stomatologic şi o farmacie.
Asistenţa socială este organizată la nivelul primăriei în cadrul unui
compartiment unde îşi desfăşoară activitatea o asistentă socială şi o comisie pentru
efectuarea de anchete sociale.
La data elaborării acestei strategii, în evidenţa compartimentului de protecţie
socială figurează un număr de 15 asistenţi.
Conform Legii nr.416/2001, există 9 dosare evaluate, pentru care se plătesc
ajutoare pentru venitul minim garantat.
6.13 Infrastructura
6.13.1 Infrastructura de transport
Accesibilitatea la căile de transport reprezintă un indicator foarte important în
aprecierea posibilităţilor de dezvoltare economico-socială a localităţilor rurale.
Accesul direct la o infrastructură rutieră corespunzătoare, asigură premisele
dezvoltării unor activităţi economice, facilitează accesul populaţiei la locurile de
muncă, satisfacerea anumitor servicii .
Dacă ani de-a rândul comuna Agigea a fost răvăşită de lucrările la canalul Dunăre
– Marea Neagră, acum existenţa acestei „Magistrale Albastre” oferă şansa
participării ei la comerţul intern şi internaţional.
Astfel, fiind situată la capatul estic al traseului navigabil Rhin-Main-Dunare, în
vecinătatea portului Constanţa şi a Zonei Libere Constanţa Sud, Agigea îşi
coordonează rolul de pivot între Europa centrală şi de vest şi ţările din bazinul Mării
Negre, din Orientul Apropiat şi Mijlociu.
53
Totodată Agigea este străbătuta de căi de comunicaţie terestre (şoselele

naţionale Constanţa – Mangalia (D.N. 39) şi Constanţa – Negru Vodă (D.N. 38) şi
căi ferate) care leagă zonele puternic industrializate ale judeţului şi căi de
comunicaţie fluviale şi maritime. Pe aceeaşi direcţie este proiectată şi autostrada
europeană Bucureşti – Istanbul.
Transportul în comun se realizează cu ajutorul firmelor de maxi-taxi, cu o
frecvenţă de plecări-sosiri de 4 ori. Acestea facilitează legătura cu municipiul
Constanţa şi staţiunile de pe litoralul Mării Negre.
6.13.2. Alimentare cu apă şi canalizare

În prezent, localitatea Agigea dispune de un sistem centralizat de alimenatre
cu apă, integrat în „sistemul interconectat Litoral”.
Schema tehnologică a sistemului de alimentare cu apă a localităţii Agigea este
următoarea:
¾ Sursa subterană Medgidia, situată de-a lungul malului stâng al canalului
Dunăre – Marea Neagră, între linia CFR Constanţa-Bucureşti şi drumul
tehnologic al canalului, are 11 puţuri forate la adâncimi cuprinse între
350 – 450 m şi o capacitate de 51.840 mc/zi. Din cele 11 puţuri, două
sunt neechipate (P8 şi P12), unul are pompă căzută în foraj (P2), iar
restul de 8 sunt echipate cu electropompe tip Grundfos şi Litoral, cu
puteri cuprinse între 75-160 kw, debite între 180-300 mc/h şi înălţimi de
pompare între 75-90 mCA. Din cele 8 puţuri funcţionează, prin rotaţie, 1
puţ în perioada de extrasezon şi 2 puţuri în perioada sezonului de vară.
¾ Reţeaua de alimentare cu apă a localităţii Agigea are o lungime de 10.7
km. Alimentarea cu apă a localităţii se face din complexul de
înmagazinare – pompare Constanţa Sud, prin conductele Dn 800 mm
oţel şi Dn 500 mm oţel, care transportă apa până la complexul de
înmagazinare pompare Eforie Nord. Localitatea Agigea poate primi apă
şi din complexul Eforie Nord, prin conducta Dn 350 mm azbociment.
Clorinarea apei se face în complexele Constanţa Sud şi Eforie Nord.
Tratarea apei cu clor gazos se face atât în cadrul sursei Medgidia, cât şi în
cadrul complexelor Constanţa Sud, respectiv Eforie Nord. Apele uzate aferente
localităţii Agigea sunt epurate la staţia de epurare Eforie Sud. Aceasta este în curs de
reabilitare.
Sistemul de canalizare este de tip divizor, lungimea reţelei este de 4,5 km,
diametrele sunt cuprinse între 200 mm şi 400 mm. Există o staţie pompare cu o
capacitate Q=166,66 l/s, echipată şi reabilitată prin ISPA 2006. Lungimea reţelei de
conducte de refulare este de 3 km.
Apele uzate sunt evacuate prin pompare la SE Eforie Sud.
54
6.13.3. Mediu – managementul deşeurilor

Deşeurile sunt colectate de către Serviciul de Gospodărire Comunală din
cadrul Primăriei Comunei Agigea şi sunt transportate la Depozitul ecologic de la
Costineşti – SC IRIDEX SRL.
Primăria Comunei Agigea dispune de o autoutilitară de ultimă generaţie, care
corespunde normelor în vigoare şi care compactează foarte mult deşeurile
colectate, acestea fiind transportate direct la Costineşti. În perioada imediat
următoare se are în vedere achiziţionarea celei de-a doua autoutilitare pentru
colectarea deşeurilor şi astfel se va realiza un management eficient al deşeurilor.
Pe termen lung se va realiza colectarea selectivă a deşeurilor atât stradal cât
şi de către cetăţeni. Aceştia vor fi instruiţi pentru a conştientiza importanţa acestei
acţiuni şi astfel vor beneficia de un mediu mai curat şi mai puţin poluat, nemaifiind
necesară actuala rampă de gunoi, care va fi închisă în termenul prevăzut de către
Uniunea Europeană (16 iunie 2009).
6.13.4. Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a localităţilor comunei Agigea se face din
sistemul energetic naţional, prin reţele electice de distribuţie.
Comuna este traversată de la nord la sud de o reţea electrică aeriană de
înaltă tensiune LEA 400 KVA şi o reţea de medie tensiune LEA 20 KV care
alimentează 7 PT – posturi de transformare ce fac trecerea de la medie la joasă
tensiune (0,4KV).
Reţeaua de 0,4 KV este destinată pentru iluminatul public, consum în locuinţe
particulare şi social – culturale, alimentarea cu energie a diverselor societăţi
comerciale.
6.13.5. Energia termică

Energia termică se asigură în sistem de încălzire local, cu combustibil solid
(lemne sau cărbuni).
În comuna Agigea nu există reţea de gaze de joasă presiune.
6.13.6. Reţeaua de telecomunicaţii

Serviciile de telecomunicaţii se asigură printr-o reţea telefonică cu fibră optică
cu centrală digitală.
Din punct de vedere al telefoniei mobile, teritoriul comunei este acoperit de
antenele principalelor companii : Vodafone, Orange, Zapp şi Cosmote.
6.13.7. Infrastructura educaţională

Activitatea educaţională poate asigura şcolarizarea în cadrul unei grădiniţei „RIŢA-
GĂRGĂRIŢA” şi 2 şcoli: Şcoala cu clasele I-VIII ”Ion Borcea” cu 18 clase şi un
efectiv de 410 elevi şi şcoala Lazu cu clasele I-IV cu un efectiv de 17 elevi.
55
Personalul didactic angatat pentru a asigura activitatea educaţională este în număr

de 27 de cadre.
Informare privind efecticul cadrelor didactice
Personal didactic angajat Ciclul primar Ciclul gimnazial

Cadre didactice titulare 6 11
Cadre didactice 3 7
suplinitoare
TOTAL 9 18
Sursa: Raport anual , an şcolar 2008-2009, şcoala cu clasele I-VIII ”Ion Borcea”
Grădiniţa de copii din comuna Agigea a fost construită şi dată în folosinţă în

anul 1973. Această clădire este amplasată pe Str.Nicolae Iorga, având o pozitionare
relativ centrală pentru comunitate. Gradiniţa a fost personalizată în anul 2002, fiind
recunoscută în prezent sub denumirea Grădiniţa „RIŢA-GĂRGĂRIŢA”.
Ea funcţionează în regim de program normal, fiind frecventată de
aproximativ 130 de copii preşcolari repartizaţi în 6 grupe, conduse de educatoare
titulare cu o înaltă pregatire pedagogică.
Clădirea este alcătuită din 3 săli destinate desfăşurării activităţii pedagogice
şi este dotată cu mobilier nou modular şi multifuncţional. Ea este încălzită pe
perioada rece a anului cu ajutorul unei microcentrale proprii.
Procesul instructiv-educativ se desfăşoară planificat, folosind un material
didactic diversificat, bogat şi o bună dotare cu necesar audio-vizual.
Pentru desfăşurarea activităţilor sportive există un teren de sport în
localitatea Lazu.
În cadrul Şcolii Ion Borcea Agigea este înfiinţat un laborator de informatică care
este dotat cu un număr de 24 computere.
6.13.8. Cultură, culte, obiective istorice
În comuna Agigea există un cămin cultural şi o bibliotecă comunlă.

Biblioteca comunală Agigea a fost înfiinţată în anul 1990, după revoluţie. Ea
are în dotare 7000 de volume de cărţi şi sunt înscrişi 600 de cititori de la cel mai mic
până la cel mai vârstnic.
Căminul cultural este reprezentat de o clădire veche, aflată într-o stare
deplorabilă, care necesită demolare şi construirea unei noi clădiri cu această
destinaţie, pentru a desfăşura activităţi culturale, organizare festivaluri.
Până în anul 1989 în localitatea Agigea nu a existat biserică ca lacăş de
56
închinare aparţinând, din punct de vedere administrativ-bisericesc, de parohia Eforie

Nord.
La cererea credincioşilor, în anul 1990, Primăria Agigea, îşi dă acordul de
principiu pentru zidirea unei biserici punând la dispoziţie un teren în suprafaţă de
1.800 mp.
Sfinţirea locului unde urma să fie construită biserica cu hramul SF. MARE
MUCENIC DIMITRIE a fost săvârşită de I.P.S. Arhiepiscop LUCIAN al TOMISULUI
în data de 1 iulie 1990.
Strategia de dezvoltare a comunei Agigea detaliază etapele de dezvoltare ale

comunei Agigea, precum şi modul în care se va îmbunătăţii calitatea vieţii
cetăţenilor comunei pe perioada următorilor 10-15 ani. Strategia de dezvoltare a
comunei urmăreşte îmbunătăţira condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor comunei, precum
şi crearea unor condiţii propice de dezvoltare a mediului de afaceri concurenţial.
6.14 Economia
Activitatea economică în Agigea se desfăşoară pe mai multe planuri: activitate
portuară în Portul Constanţa Sud – Agigea, trafic de mărfuri şi activitate de producţie
în Zona Liberă Agigea, transport de mărfuri pe calea ferată, rutieră şi pe Canalul
Dunăre Marea Neagră, industria mobilei, industrie de panificaţie, comerţ, servicii
turistice etc.
O activitate importantă desfăşurată pe teritoriul comunei Agigea este şi
agricultura (cultivarea pământului şi creşterea animalelor). Se cultivă grîu, orz,
orzoaică, floarea-soarelui, porumb, etc şi se cresc vaci de lapte şi oi.
Agigea este cunoscută în întreaga ţară şi datorită existenţei aici, pe malul mării a
unei instituţii medicale de prestigiu ce poartă numele fondatorului ei, prof. Univ. Dr.
Vasile Climescu, ce functioneaza aici din anii interbelici.
Sanatoriul Osteoarticular Dr. Vasile Cliemescu este specializat in tratarea
aparatului locomotor (reumatism si tuberculoza osteoarticulara).
Prin Înaltul Decret Regal nr. 810 a fost înfiinţată Staţiunea Zoologică Marină de
la Agigea, iar profesorul Ioan Borcea a fost nominalizat ca director al staţiunii.
Situată pe un teren de 25 ha, pe teritoriul satului Agigea, între Marea Neagră şi
lacurile Techirghiol şi Agigea – Ghiol, la 1,5 km de gara (haltă) General Ionescu şi
cam la 10 km de oraşul Constanţa, Staţiunea Zoologică, izolată de litoral face azi
impresia unei adevărate oaze: numeroase plantaţii de pomi alcătuiesc o insulă
verde în mijlocul monotoniei nisipurilor aride. Între scopurile urmărite de această
staţiune se rânduieşte mai întâi recoltarea şi cunoaşterea faunei şi florei din apele
româneşti ale Mării Negre.
Terenul staţiunii cuprinde o vegetaţie naturală de dune marine. Dunele s-au
format prin depunerea nisipului adus de vânt dintr-un vechi golf, ocupat astăzi de
lacul Agigea. Pe dune s-a colonizat o vegetaţie caracteristică.
57
Împrejmuită şi ferită de influenţa factorului biologic (antropozoogen), ea şi-a

păstrat aspectul de dună populată de o floră şi o faună specifică şi a reţinut atenţia
multor naturalişti, încă de la început.
Colonizarea acestor dune de vegetaţie este influenţată de înalţimea şi expoziţia
lor, de mărimea granulelor de nisip, de conţinutul în săruri şi în humus.
În anul 1939, această zonă este declarată Rezervaţie Naturală, fiind unica
Rezervaţie de Dune Nisipoase de pe litoralul românesc. Pe baza cercetărilor
botanice efectuate în cadrul rezervaţiei au fost identificate peste 120 de specii de
plante caracteristice litoralului mediteranean, dar şi celui atlantic şi caspic, multe
dintre ele de un mare interes ştiinţific.
Printre rarităţile floristice se întâlnesc: cuişoarele de nisip, varza de nisip,
volbura, cârcelul etc. Fauna este reprezentată prin: broaşte ţestoase de uscat,
călugăriţe şi diferite insecte de nisip.
După 1989, mai exact în ziua de 28 iunie 1990, staţiunea a revenit în patrimoniul
Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi a primit numele ilustrului ei fondator,
profesorul Ioan Borcea (1879-1936).
Activitatea didactică de aici a fost mult mai dezvoltată, staţiunea fiind un loc mult
mai râvnit pentru practica studenţilor biologi, ecologi, biochimişti, geografi, geologi,
geochimişti, piscicultori etc. În laboratoarele staţiunii au fost efectuate numeroase
lucrări de licenţă şi de doctorat.
Direcţia Silvică Constanţa dispune, la Agigea, de o întinsă pepinieră, o adevărată
bază producătoare de frumuseţi peisagistice.
Întinsă pe o supafaţă de 48,2 hectare, pepiniera este specializată, în principal, în
producerea de puieţi forestieri şi ornamentali (80%) pentru: perdele forestiere,
acoperirea terenurilor degradate, realizarea plantaţii integrale), precum şi puieţi
pentru noii proprietari de păduri.
Aici poţi găsi, de asemenea, specii permanent verzi (conifere), adaptate zonei de
stepă dobrogeană cu influenţe marine, şi anume: ienupăr de Virginia, tuja cu
diversele sale varietăţi – pinul negru, douglas, bradul alb, molidul etc.
Din categoria foioase cu frunze persistente ar putea fi enumerate: buxus,
evonimus japonica, berberis julianae, costoneaster dameri, lanciera pileata etc.
Specii de foiase cu frunze căzătoare, pentru gardurile vii şi arborii de alei. În
cadrul pepinierei a fost realizată o colecţie deosebită de trandafiri Rosalium
Splendidum, ce cuprinde 32 de soiuri, iar în producţie de serie 68 de soiuri.
Trandafirii au varietăţi şi nuanţe coloristice de la alb la violet, forme şi dimensiuni
variate, trandafiri căţărători dispuşi în bucheţele mici, trandafiri copăcei de diverse
culori: alb, galben, roz sau roşu, a căror perioadă de înflorire începe din luna mai şi
ţine până în octombrie.
58
Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea

Pe teritoriul comunei Agigea se află două obiective de importanţă naţională:
Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea şi Administraţia Canalelor Navigabile –
Agigea.
Acvatoriul portuar este conectat prin intermediul Canalului Dunăre – Marea
Neagră în apropiere de Zona Liberă.
În zona de acces al navelor, pe Canal, se acceptă nave cu o capacitate maximă
de 5 000 tdw. Incinta 1 ocupă o suprafaţă de 19 hectare şi cuprinde spaţii de
depozitare acoperite şi descoperite, deservite rutier şi feroviar; incinta 2 cu o
suprafaţă de 10,3 hectare, pentru activităţi industriale şi de producţie; incinta 3,
Terminalul de Containere.
Beneficiind de existenţa infrastructurilor de transport maritim, fluvial, feriviar şi
rutier care fac legătura cu diverse surse de aprovizionare şi pieţe de desfacere din
Europa Centrală, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat şi Mijlociu, prin această
zonă se derulează un trafic intens de mărfuri care este favorizat şi de existenţa unei
linii de Ferry-boat (transport CF) şi terminal Ro-Ro (transport auto).
Promovarea şi dezvoltarea Zonei Libere Constanţa Sud-Agigea în vecinătatea
porturilor maritime şi fluviale (Constanţa, Brăila, Galaţi şi Sulina) a fost determinată
şi de creşterea deosebită a rolului României, inclusiv a sistemului său de transport,
în cadrul spaţiului politic şi economic, Dunăre – Marea Neagră, ca urmare a
includerii României în zona de Cooperare Economică a ţărilor riverane Mării Negre.
Realizarea coridorului logistic trans-european Marea Neagră – Marea Nordului
(pe ruta Constanţa – Rotterdam) prin Canalul Rhin – Main – Dunăre, inaugurat pe
25 spetembrie 1992, coridor de o deosebită importanţă europeană din punct de
vedere economic, geografic, comercial, turistic, strategic şi politic, are ca efecte
directe integrarea europeană a zonelor traversate şi dezvoltarea puctului terminal
sud – estic, deci a Portului Constanţa.
În Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea pot fi desfăşurate o serie de activităţi
cum ar fi: manipularea, depozitarea, sortarea, ambalarea, prelucrarea, asamblarea,
fabricarea, marcarea, testarea, expertizarea, transportul şi expediţii interne şi
internaţionale, operaţiuni de bursă, financiar – bancare, precum şi magazine de
desfacere şi comercializare a produselor en gros sau en detail.
Poziţia Zonei Libere creează posibilităţi de creştere a volumului de mărfuri
tranzitate pe Canalul Dunăre – Marea Neagră.
59
Anexa nr.1 la Hotărârea Consiliului Local
PRIMAR CONSILIUL nr.9/06.02.2009
VICEPRIMAR LOCAL AGIGEA
SECRETAR APARATUL PERMANENT DE
LUCRU AL CONSILIULUI LOCAL
ADMINISTRATOR PUBLIC CONSILIER PERSONAL
1 1
1 1
SERVICIUL DE SERVICIUL URBANISM, SERVICIUL FINANCIAR, SERVICIUL POLIȚIA SERVICIUL CORP CONTROL, SERVICIUL ADMINISTRAȚIE

GOSPODĂRIRE TEHNIC INVESTITII CONTABILITATE, TAXE ŞI COMUNITARĂ ADMINISTRATIV, DESERVIRE, PUBLICĂ LOCALĂ
COMUNALĂ IMPOZITE PROTOCOL 1 + 22
1 +18 1+26
1 + 39 1+12 1 + 7
COMPARTIMENT
PROGRAME EUROPENE
COMPARTIMENT
COMPARTIMENTUL URBANISM, COMPARTIMENT 4
SALUBRIZARE BUGET‐CONTABILITATE BIROU ORDINE PUBLICĂ,
DISCIPLINA ÎN CONSTRUCȚII,
9 INTERVENȚII ŞI INSTRUIRE
AMENAJAREA TERITORIULUI, CADASTRU 5 COMPARTIMENT
IMOBILIAR, RELAȚII CU ASOCIAȚIILE DE 1 + 16 JURIDIC CONTENCIOS
LOCATARI
4
COMPARTIMENT 6 BIROUL TAXE ŞI IMPOZITE
APROVIZIONARE, COMPARTIMENT PAZĂ
COMPARTIMENT CENTRUL
DEPOZITARE ŞI 1+6 BUNURI ŞI VALORI
DE INFORMARE ŞI
TRANSPORT LOCAL 9 CONSILIERE A
DE CĂLĂTORI BIROUL ACHIZIȚII – LICITAȚII PUBLICE,
PROGRAME DE DEZVOLTARE, INVESTIȚII, CETĂȚENILOR, RELAȚII CU
5 MASS‐MEDIA ŞI ARHIVĂ
LUCRĂRI PUBLICE, INFORMATICĂ ŞI
RELAȚII INTERNAȚIONALE 4
COMPARTIMENT AUDIT
1 + 6
COMPARTIMENT 1
ÎNTREȚINERE COMPARTIMENT
DOMENIUL PUBLIC‐ RESURSE UMANE,
PRIVAT ŞI ILUMINAT SALARIZARE
COMPARTIMENTUL ADMINISTRARE COMPARTIMENT PENTRU
PUBLIC DOMENIUL PUBLIC ŞI PRIVAT, SITUAȚII DE URGENȚĂ, P.S.I. ŞI 3
25 PROTECȚIA MEDIULUI, CADASTRU PROTECȚIE CIVILĂ
FUNCIAR, FOND FUNCIAR ŞI LEGILE 3 COMPARTIMENT
PROPRIETĂȚII STARE CIVILĂ
6 2
Funcții de demnitate publică : 2
Total funcționari publici: 89 COMPARTIMENT
ASISTENȚĂ SOCIALĂ,
Total personal contractual: 49 AUTORITATE TUTELARĂ,
TOTAL GENERAL : 140 ASISTENȚI PERSONALI
Asistenți personali: 20 3
BIBLIOTECA COMUNALĂ
2
60
6.15. Serviciul administraţie publică locală
Distincţia dintre administraţia publică centrală şi cea locală are la bază

utilizarea mai multor criterii cumulative, criterii care au în vedere competenţa
teritorială şi materială a organelor ce compun administraţia publică şi natura
interesului pe care îl promovează. Prin urmare, administraţia publică centrală îşi
exercită competenţa teritorială la nivelul întregului teritoriu naţional, iar cea locală
doar la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care au fost alese autorităţile
respective. Însă dacă privim dintr-o altă perspectivă, organele ce compun
administraţia publică centrală dispun fie de o competenţă materială generală,
precum Guvernul, fie de una de domeniu, cum sunt ministerele, pe când autorităţiile
locale au o competenţă materială ce se circumscrie în jurul realizării interesului
local. Desigur mai e şi promovarea interesului, care poate fi general-naţional,
evident de către administraţia centrală, sau al localităţii respective, de către
administraţia publică locală.
ATRIBUŢII:
Cu privire la activitatea de promovare, avizare, înregistrare şi distribuire a
dispoziţiilor primarului:
- primeşte de la compartimentele funcţionale şi ţine evidenţa dispoziţiilor primarului,
într-un registru special;
- multiplică şi distribuie dispoziţiile primarului pentru ducerea la îndeplinire , către
compartimentele funcţionale şi persoanele interesate;
- comunică prefectului, în termenul prevăzut de lege, dispoziţiile primarului, în
vederea exercitării controlului de legalitate ;
- întocmeşte referate şi redactează dispoziţii ale primarului;
- urmăreşte ducerea la îndeplinire a acestora;
- ţine la zi baza de date privind dispoziţiile primarului;
- urmăreşte coroborarea dispoziţiilor primarului cu actele normative cu putere
juridică superioară.
Privitor la organizarea alegerilor locale, generale şi consultarea prin
referendum a populaţiei:
- coordonează lucrările pentru alegerile locale, camerei deputaţilor, senatului şi
preşedintelui;
- face propuneri privind delimitarea secţiilor de votare ;
- face propuneri privind stabilirea locurilor de afişaj electoral, a celor pentru
organizarea adunărilor publice şi a sediilor secţiilor de votare ;
- asigură efectuarea copiilor de pe listele electorale permanente pe secţii de votare,
pentru scrutinurile stabilite şi le predă preşedinţilor acestora;
- asigură condiţiile necesare consultării de către cetăţeni a listelor electorale;
61
- întocmeşte lista cu persoanele propuse a fi desemnate preşedinţi sau locţiitori la

secţiile de votare şi o înaintează preşedintelui tribunalului;
- transmite informaţii solicitate de formaţiunile de evidenţă a populaţiei;
- ţine evidenţa persoanelor acre au pierdut drepturile electorale şi procedează în
conformitate cu legea;
- ţine la zi baza de date (program ) privind listele electorale permanente, puse la
dispoziţie de Inspectoratul de poliţie şi le actualizează permanent.
Cu privire la evidenţa ştampilelor, sigiliilor şi parafelor :
- urmăreşte îndeplinirea regulamentului privind folosirea sigiliilor, ştampilelor şi
parafelor din cadrul Consiliului local şi eventual modificarea acestuia;
- ţine evidenţa , într-un registru specific, a ştampilelor, sigiliilor şi parafelor ;
- predă şi preia de la compartimentele funcţionale ştampilele, parafele şi sigiliile pe
bază de proces verbal;
- păstrează ştampilele, sigiliile şi parafele scoase din uz şi procedează la
distrugerea acestora în baza unui proces verbal, aprobat de conducerea primăriei;
- întocmeşte registrul unic de documente, parafează şi numerotează fiecare registru
înscris în acesta.
In domeniul arhivei:
- propune constituirea prin dispoziţia primarului a comisiei de selecţionare a
documentelor ce urmează a fi predate la arhivă;
- întocmeşte nomenclatorul arhivistic ,indicativul termenelor de păstrare a
documentelor şi propune emiterea dispoziţiei primarului pentru aprobarea acestuia
cu confirmarea Arhivelor naţionale ale statului;
- întocmeşte liste de inventar pe compartimente , ani şi termene de păstrare;
- preia de la compartimentele funcţionale, pe bază de inventar, conform
nomenclatorului arhivistic, unităţile arhivistice, legate şi opisate;
- asigură ordonarea, depozitarea selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor
din arhivă;
- răspunde de selecţionarea şi scoaterea din arhivă a documentelor care nu mai au
valoare practică şi ştiinţifică şi în baza prevederilor legii Arhivelor naţionale,
procedează la distrugerea sau valorificarea acestora;
- eliberează copii, certificate , extrase şi adeverinţe de pe documentele din arhivă la
solicitarea celor interesaţi;
- depune la arhivele statului copii de pe listele de inventar ale documentelor cu
termen de păstrarea permanent şi a celor scoase din evidenţă;
- asigură evidenţa, păstrarea şi conservarea documentelor secrete de uz intern şi
sesizează imediat primarul despre cazurile de pierdere , alterare ori distrugere a
acestora;
- procedează la reconstituirea documentelor distruse;
- ia măsuri cu privire la predarea materialelor selectate la arhivele statului.
62
În ceea ce priveşte activitatea de reglementare şi informare documentară:

- înregistrează, distribuie, urmăreşte rezolvarea în termen şi expediază
corespondenţa;
- colecţionează actele normative ce se aplică în administraţia locală pe domenii de
activitate ;
- ţine evidenţa publicaţiilor, lucrărilor de specialitate şi a celorlalte materiale date
spre păstrare într-un registru special şi pe bază de fişă;
- distribuie în baza unui registru compartimentelor interesate, publicaţiile la care este
abonată primăria ;
- îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative sau încredinţate de
conducerea executivă şi deliberativă.
În ceea ce priveşte activitatea juridică:
- întocmeşte şi ţine la zi evidenţa legislaţiei în vigoare pe domenii de activitate;
- asigură procurarea prin abonament a principalelor publicaţii şi a unor lucrări de
specialitate necesare;
- asigură afişarea citaţiilor primite de la instanţele de judecată;
Serviciul juridic-contencios şi coordonarea consiliilor locale îndeplineşte în condiţiile
legii următoarele atribuţii principale:
-în baza mandatului încredinţat de către primar, reprezintă Primăria Comunei
Agigea în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor
de urmărire penală, a notarilor publici, precum şi în raporturile cu alte persoane
fizice şi juridice de drept public sau privat;
-întocmeşte proiectele acţiunilor în justiţie care se înaintează în instanţă împreună
cu documentaţia necesară, propune exercitarea căilor de atac ordinare şi
extraordinare şi redactează documentele necesare, propune orice alte măsuri
prevăzute de lege pentru soluţionarea cauzelor în care este parte primăria comunei;
-ţine evidenţa tuturor cauzelor aflate în curs de judecată urmărind finalizarea cu
celeritate a acestora prin asigurarea reprezentării în faţa instanţelor;
-propune măsuri pentru realizarea creanţelor unde primăria are calitatea de creditor
pentru obţinerea titlurilor executorii precum şi pentru sprijinirea executării acestora;
-comunică hotărârile judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile şi
compartimentelor implicate din cadrul aparatului propriu al primarului;
-iniţiază sau, după caz, redactează proiecte de dispoziţii, hotărâri, regulamente şi
alte acte cu caracter normativ şi individual;
-analizează şi avizează, pentru legalitate, contractele ce urmează a fi încheiate de
către primărie;
-analizează şi avizează pentru legalitate autorizaţiile de construcţie ce urmează a fi
eliberate;
-asigură asistenţă juridică compartimentelor de specialitate din aparatul propriu al
primarului;
63
-acordă, la cerere şi în baza rezoluţiei primarului, sprijin şi consultanţă juridică

autorităţilor administraţiei publice locale, comunale şi orăşeneşti;
-asigură existenţa unui fond de documentare de specialitate reprezentând biblioteca
juridică a prmăriei, precum şi actualizarea continuă a acesteia;
-primeşte, analizează şi soluţionează în termen legal corespondenţa specifică;
-monitorizează şi informează asupra modului de aplicare şi îndeplinire de către
serviciile publice de interes local a legilor, hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a
celorlalte acte normative emise de la organele centrale ale administraţiei publice, a
hotărârilor Consiliului Local şi iniţiază măsuri în acest sens;
-propune, în colaborare cu celelalte compartimente, autorităţilor locale măsuri de
îmbunătăţire a relaţiilor dintre aparatul propriu al acestora şi cetăţeni, pentru
implementarea unor metode şi sisteme de informare pe probleme de administraţie
publică;
-contribuie la întocmirea materialelor ce urmează a fi dezbătute în şedinţele
consiliului local (rapoarte, referate, expuneri de motive, avize, procese-verbale,
proiecte de hotărâri);
-redactează reglementările ce trebuie aprobate de consiliul local, cum sunt:
regulamente, statute, metodologii sau norme cu caracter predominant tehnic ca şi
toate instrumentele de prezentare ce însoţesc proiectele de hotărâri;
-ţine evidenţa adreselor primăriilor din judeţ, în vederea colaborării cu
compartimentele similare ale acestora pentru soluţionarea unitară a unor probleme
de interes general;
-redactează rapoartele primarului cu privire la starea şi activitatea administraţiei
locale şi a atribuţiilor proprii ce revin primarului;
-îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de lege, prin alte acte normative, dispoziţii ale
primarului.
În ceea ce priveşte activitatea de resurse umane:

1. Efectuează operaţiunile privind încadrarea , redistribuirea, detaşarea,
transferarea, pensionarea sau încetarea contractului individual de muncă, respectiv
a raportului de serviciu pentru personalul din cadrul Primăriei ;
2. Asigură crearea bazei de date privind evidenţa personalului, atât a funcţionarilor
publici, cît şi a personalului contractual;
3. Întocmeşte, la sfârşitul anului în curs, planificarea concediilor de odihnă pentru
anul următor, în colaborare cu celelalte compartimente, birouri, servicii şi urmăreşte
efectuarea acestora, conform planificării ;
4.Coordonează activităţiile specifice de resurse umane desfăşurate la nivelul întregii
Primarii..
5. Efectuează activitatea de consiliere în probleme de resurse umane cu serviciile
publice.
64
În ceea ce priveşte activitatea de stare civilă:

- înregistrează actele şi faptele de stare civilă, conform Legii nr.119/1996, cu privire
la actele de stare civilă;
- pastrează, gestionează şi eliberează actele şi certificatele de stare civilă;
- pastrează registrele de stare civilă, şi evidenţa registrelor de stare civilă de la
primărie;
- transcrie şi întocmeşte ulterior actele de stare civilă;
efectuează menţiunile referitoare la schimbările intervenite în starea civilă a
persoanelor;
- transmite menţiuni la alte primării, care au intervenit în situaţia persoanelor
(căsătorii, decese);
- comunică lunar buletinele de identitate şi livretele militare ale decedaţilor;
- eliberează, la cerere, extrase pentru uzul organelor de stat din registrele de stare
civilă;
- face propuneri pentru acordarea dispensei de vârsta în vederea casatoriei în
conditiile legii.
În ceea ce priveşte activitatea de asistenţă socială:

1. Atribuţii de autoritate tutelară.
2. Evidenţa delicvenţilor sau a persoanelor predispuse la comiterea de infracţiuni,
precum şi a majorilor lipsiţi de capacitate de exerciţiu sau care necesită ocrotire
(persoane cu handicap , bătrâni , familii cu mulţi copii).
3. Efectuează studii cu privire la situaţia socială a familiilor la nivelul comunei pentru
persoanele defavorizate.
4. Întocmeşte strategii şi programe privind organizarea şi desfăşurarea asistenţei
sociale pentru toate categoriile sociale.
În ceea ce priveşte activitatea compartimentului programe europene:
• fundamentează prognoze şi programe de dezvoltare econmico-socială a

localităţii şi crează baza de date în acest sens;
• promovează metodologii specifice de planificare a dezvoltării economico-
sociale a localităţii, cu implicarea factorilor locali;
• identifică programe de finanţare şi întocmeşte cereri de finanţare pentru
programe de interes comunitar;
• elaborează studii şi proiecte pentru realizarea programelor de dezvoltare;
• monitorizează proiectele implementate;
• asigură legatura dintre primărie şi agenţii economici locali cu capital de stat
sau privat şi facilitează schimbul de informaţii cu aceştia;
65
• asigura stabilirea de contacte şi cooperari interne şi externe;

• desfăşoară activităţi de informare, consultanţă şi publicitate în domeniul
dezvoltării economico-sociale locale;
• sprijină dezvoltarea activităţilor de prestări servicii locale, desfăşurarea unor
activităţi pe baza liberei initiative şi înfiinţarea de întreprinderi mici;
• sprijină desfăşurarea activităţilor promoţionale la nivel local;
• informează primarul cu privire la propunerile avansate de orice persoană fizică
sau juridică interesată de colaborari cu autoritatea publică locală;
• întocmeşte şi prezintă, la solicitarea primarului sau a Consiliului local, rapoarte
cu privire la exercitarea atribuţiilor proprii şi stadiul implementarii proiectelor;
• preia si rezolvă corespondenţa privind integrarea europeană, propunând
măsuri pentru realizarea sarcinilor ce revin autorităţii locale în acest sens;
• informeaza primarul despre sursele de finanţare de pe internet ce pot
prezentă interes pentru comunitatea locala;
• ţine legătura cu organizaţiile neguvernamentale locale, pentru realizarea de
programe comune, în folosul comunităţii;
• creează pagini pe internet referitoare la unitatea administrativ-teritoriala;
• participă, împreuna cu celelalte birouri si compartimente, la iniţierea de
proiecte privind alinierea legislaţiei la cerinţele europene (aquis comunitar).
6.16. Compartiment audit
Compartimentul de audit public intern este organizat şi funcţionează în conformitate

cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern şi are următoarele
atribuţii principale:
-elaborează norme proprii privind exercitarea activităţii de audit public intern, cu
avizul Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);
-elaborează proiectul planului anual de audit public intern;
-elaborează Carta auditului intern, document constitutiv al funcţiei de audit, prin care
se fixează drepturile şi obligaţiile auditorilor interni;
-elaborează şi realizează programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii auditului;
-elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;
-compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se
limita la acestea, următoarele:
a) angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de
plată, inclusiv din fondurile comunitare;
b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile
comunitare;
c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al
66
comunei;
d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al comunei;
e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor
de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
f) alocarea creditelor bugetare;
g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
h) sistemul de luare a deciziilor;
i) sistemele de conducere şi control precum şi riscurile asociate unor astfel de
sisteme;
j) sistemele informatice.
-efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de
management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt
conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi
eficacitate;
-informează UCAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul
instituţiei publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora.
-raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din
activităţile sale de audit.
-în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat
primarului;
-îndeplineşte şi alte sarcini dispuse de primar în legătură cu atribuţiile
compartimentului de audit public intern.
6.17. Serviciul Financiar, Contabilitate Taxe şi Impozite
Serviciul Financiar este organizat cu respectarea prevederilor Legii contabilităţii

nr.82/1991, republicată şi duce la îndeplinire următoarele atribuţii principale:
-organizează şi conduce evidenţa contabilă a sumelor primite din bugetul propriu
drept alimentare cu mijloace băneşti pentru executarea cheltuielilor proprii, conduce
evidenţa alimentării cu mijloace băneşti a ordonatorului principal de credite;
-organizează şi conduce evidenţa contabilă pentru lucrările decontabile la Legea nr.
118/1997 şi întocmeşte documentele de plată către organele bancare şi
documentele contabile pe baza facturilor şi situaţiilor de lucrări prezentate atât la
cheltuieli curente cât şi la cheltuieli capitale;
-execută controlul financiar preventiv pentru plăţile efectuate din bugetul propriu, în
conformitate cu dispoziţia preşedintelui de organizare a acestui control;
-asigură respectarea normelor metodologice proprii ale Primăriei Comunei Agigea
privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare;
-întocmeşte documentele de plată către organele bancare (trezorerie) şi
documentele contabile pentru ordonatori secundari de credite şi urmăreşte extrasele
67
de cont asigurând încadrarea corectă a cheltuielilor conform clasificaţiei bugetare;

-ţine evidenţa separată pe conturi a activităţii derulate conform metodologiei impuse
de trezorerie, separat pe fiecare activitate bugetară şi plată;
-întocmeşte documentele de plată către organele bancare (trezorerie) şi
documentele contabile, în conformitate cu reglementările în vigoare şi urmăreşte
primirea la timp a extraselor de cont şi verificarea acestora cu documentele lor
însoţitoare, asigurând încadrarea corectă pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare a
cheltuielilor pentru bugetul propriu;
-asigură întocmirea conturilor de execuţie lunare şi a dărilor de seamă contabile
trimestriale şi anuale privind executarea planului de cheltuieli bugetare şi din
mijloace extrabugetare;
-efectuează încasările şi plăţile în numerar şi asigură evidenţa operativă a acestora;
-exercită controlul zilnic asupra operaţiunilor efectuate prin casierie şi asigură
încasarea la timp a creanţelor, lichidarea obligaţiunilor de plată, luând măsurile
necesare pentru stabilirea răspunderilor, atunci când este cazul;
- efectuează controlul periodic al magaziilor, informând ordonatorul principal de
credite în cazuri de abateri de la disciplina financiară şi propune luarea de măsuri
corespunzătoare pentru recuperarea pagubelor;
- efectuează la timp operaţiunile de inventariere a valorilor materiale, băneşti şi a
decontărilor din bugetul propriu;
- analizează cererile şi documentaţiile privind alimentarea cu mijloace băneşti a
conturilor de disponibil ale ordonatorilor secundari de credite pentru cheltuielile
curente şi de capital, inclusiv pentru construcţiile de locuinţe din fondul locativ de
stat, urmărind respectarea legalităţii, necesităţii, eficienţei, economicităţii şi
oportunităţii în limitele aprobate prin buget şi în raport cu îndeplinirea acţiunilor şi
sarcinilor de plan şi a utilizării mijloacelor financiare acordate anterior şi virează în
conturile de disponibil ale acestora sumele aprobate în limita prevederilor şi potrivit
destinaţiei stabilite;
-îndeplineşte şi alte sarcini dispuse de primar în legătură cu atribuţiile specifice
serviciului financiar – contabilitate;
- analizează şi propune variante privind nivelul cheltuielilor si evoluţia acestora la
bugetul local al comunei;
-elaborează si supune spre aprobare programul calendaristic de desfăşurare a
lucrărilor privind proiectul de buget propriu si a bugetelor instituţiilor ce se finanţează
din bugetul primăriei comunei;
-îndrumă si coordonează acţiunea de elaborare a proiectului bugetului propriu si
proiectele bugetelor următoarelor instituţii publice de interes local;
-analizează proiectele de buget ale instituţiilor publice finanţate integral sau parţial
din bugetul propriu al comunei;
68
-elaborează variante privind proiecţia veniturilor şi a cheltuielilor pe următorii trei ani,

precum si programul local de investiţii publice, detaliat pe obiective si ani de
execuţie, atât pentru bugetul propriu cât si pentru instituţiile publice de sub
autoritatea consiliului local;
-analizează şi elaborează variante ale bugetelor: fondurilor externe nerambursabile,
a împrumuturilor interne şi externe şi a fondurilor evidenţiate în afara bugetului local;
-întocmeşte proiectul de hotărâre privind bugetul propriu al comunei şi al instituţiilor
publice subordonate;
-propune repartizarea pe trimestre a sumelor si cotelor defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat, precum si a veniturilor proprii pe întregul buget;
-verifică şi analizează legalitatea propunerilor de rectificare a bugetului propriu şi a
bugetelor componente;
-verifică şi analizează legalitatea şi întocmeşte documentaţia privitoare la:
a) utilizarea fondului de rezervă la dispoziţia primăriei, precum şi majorarea
acestuia, în condiţiile legii;
b) utilizarea veniturilor proprii peste cele planificate, în condiţiile legii;
c) utilizarea fondului de rulment în condiţiile legii;
- verifică, analizează şi întocmeşte proiecte de hotărâre pe care le supune dezbaterii
consiliului judeţean privind:
a) contractarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen mediu şi lung, pentru
realizarea de investiţii publice de interes local precum şi refinanţarea datoriei publice
locale;
b) utilizarea până la lichidarea soldului fondului de tezaur constituit la nivelul
consiliului local pentru realizarea de investiţii publice de interes local;
-analizează legalitatea împreună cu compartimentele de specialitate din cadrul
Serviciului tehnic, a propunerilor de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiective de
investiţii a căror finanţare se asigură din bugetul propriu, în vederea cuprinderii
acestora în proiectul bugetului respectiv;
-centralizează, analizează şi prezintă conducerii, trimestrial şi anual, execuţia
bugetară a unităţii administrativ-teritoriale;
-centralizează şi întocmeşte valoric, lista obiectivelor de investiţii la nivelul comunei,
trimestrial şi anual;
-întocmeşte documentaţia necesară deschiderii finanţării obiectivelor de investiţii;
-iniţiază acţiuni de implementare a finanţării bugetare pe baza de programe care se
întocmesc de către instituţiile şi serviciile publice de interes local, în scopul finanţării
unor acţiuni, obiective sau proiecte;
-analizează şi propune ordonatorului principal de credite avizarea bugetelor
instituţiilor şi serviciilor publice finanţate integral din venituri extrabugetare;
-stabileşte, constată, controlează şi urmăreşte încasarea impozitelor, taxelor şi altor
venituri locale care se cuvin bugetului propriu al comunei;
69
-soluţionează obiecţiunile, contestaţiile şi plângerile formulate la actele de control şi

de impunere;
-execută creanţele bugetare;
-îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de primar.
6.18 Serviciul Urbanism, Tehnic Investiţii
Serviciul Urbanism, Tehnic Investiţii este compartimentul de specialitate al

primarului care asigură îndeplinirea atribuţiilor ce revin acestuia în următoarele
domenii de activitate:
- urbanism, disciplina în construcţii, amenajarea teritoriului, cadastru imobiliar, relaşii
cu asociaţiile de locatari;
- pregătire documentaţii, licitaţii, contracte de achiziţii publice şi contracte de
concesionare lucrări publice şi de servicii;
- lucrări publice, investiţii;
- administrarea domeniului public şi privat al comunei;
Serviciul urbanism, tehnic investiţii îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele
atribuţii principale :
-elaborează Programul anual al achiziţiilor publice pe baza necesităţilor şi
priorităţilor comunicate de celelalte compartimente de specialitate ale Primăriei
Comunei Agigea, program pe care-l supune aprobării Consiliului Local;
-realizează punerea în corespondenţă cu sistemul de grupare şi codificare utilizat în
Vocabularul comun al achiziţiilor publice (CPV), a produselor, serviciilor şi lucrărilor
ce fac obiectul contractelor de achiziţie publică;
-întocmeşte notele justificative şi le supune aprobării conducerii în cazul aplicării
unei proceduri care constituie excepţie de la regula de atribuire şi anume în cazul
dialogului competitiv , negocierea şi cererea de oferte, pe baza referatelor de
necesitate şi a notei de calcul privind valoarea estimată elaborate şi transmise de
către fiecare compartiment de specialitate ;
-înştiinţează Instituţia Prefectului asupra procedurii care urmează a fi derulată
conform prevederilor legale în vigoare;
-redactează şi înaintează anunţurile de intenţie, de participare şi de atribuire în
conformitate cu prevederile legale, spre publicare în SEAP, Monitorul Oficial al
României partea VI-a Achiziţii publice şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după
caz;
-elaborează calendarul procedurii de atribuire necesar pentru planificarea procesului
de achiziţii publice, evitarea suprapunerilor şi întârzierilor şi monitorizarea internă a
procesului de achiziţii ţinând seama de termenele legale prevăzute pentru publicare
anunţuri, depunere candidaturi/oferte, duratele previzionate pentru examinarea şi
70
evaluarea candidaturilor/ofertelor precum şi de orice alte termene care pot influenţa

procedura;
-elaborează sau coordonează elaborarea documentaţiei de
atribuire/selectare/preselectare în colaborare cu compartimentele interesate în
achiziţionarea de produse, servicii sau lucrări;
-pune la dispoziţia oricărui operator economic care solicită, documentaţia de
atribuire/selectare/preselectare;
-răspunde în mod clar, complet şi fără ambiguităţi la solicitările de clarificări,
răspunsurile însoţite de întrebările aferente transmiţându-se către toţi operatorii
economici care au obţinut documentaţia de atribuire;
-participă cu membri în comisiile de evaluare a ofertelor;
-informează ofertanţii privind rezultatele procedurii de achiziţie;
-redactează contractele de achiziţie publică;
-elaborează împreună cu compartimentul juridic şi transmite la Consiliul Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor punctul de vedere al autorităţii contractante în cazul
existenţei unei contestaţii;
-duce la îndeplinire măsurile impuse Autorităţii contractante de către Consiliul
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;
-întocmeşte şi păstrează dosarul de achiziţie publică care cuprinde toate activităţile
desfăşurate în cadrul procedurii de atribuire, respectiv toate documentele necesare
pentru derularea procedurii;
-pune la dispoziţia oricărei autorităţi publice interesate, spre consultare, dosarul de
achiziţie publică, dacă acest lucru este solicitat, cu condiţia ca nici o informaţie să nu
fie dezvăluită dacă dezvăluirea ei ar fi contrară legii;
-împreună cu compartimentul lucrări publice, investiţii şi biroul de administrarea
domeniului public şi privat al judeţului întocmeşte documentaţii tehnice pentru
reparaţii curente la bunurile din patrimoniul consiliului local;
-asigură întocmirea proiectelor de contract pentru proiectare şi execuţie şi după
avizarea de către consilierul juridic le înaintează spre semnare conducerii judeţului;
-prezintă spre aprobare consiliului local documentaţiile tehnico-economice;
-urmăreşte obţinerea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire
conform legislaţiei în vigoare;
-asigură derularea investiţiilor cu finanţare de la bugetul de stat si bugetul local ;
-asigură derularea investiţiilor cu finanţare din fondurile UE;
-urmăreşte întocmirea documentaţiilor tehnico-economice pentru realizarea
programelor de reabilitare a sistemelor de alimentare cu energie termică;
-urmăreşte realizarea înfiinţării distribuţiilor de gaze naturale;
-asigură soluţionarea şi redactarea în termen a scrisorilor şi petiţiilor care au fost
repartizate prin rezoluţie;
71
-asigură editarea pe calculator a lucrărilor întocmite în cadrul direcţiei tehnice;

-exercită atribuţiile de beneficiar pentru obiectivele de investiţii de la lansarea temei
de proiectare până la recepţionarea acestora;
-participă la recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală a obiectivelor de
investiţii;
-întocmeşte cartea tehnică a obiectivelor de investiţii şi o completează în perioada
de exploatare;
-propune spre aprobarea Consiliului local documentaţiile tehnico – economice;
-împreună cu serviciul de atribuire a contractelor de achiziţii publice întocmeşte
teme de proiectare pentru obiectivele Consiliului local;
- elaborează documentaţii tehnice la nivel de devize estimative pentru stabilirea
volumului de cheltuieli necesare pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii curente la
clădirile aflate în administrarea consiliului local
-participă la activitatea de expertizare şi consolidare a construcţiilor din patrimoniul
şi din administrarea instituţiilor şi agenţilor economici de sub autoritatea consiliului
local, avariate de cutremurele de pământ;
-coordonează activitatea de informare şi documentare tehnică a instituţiilor de sub
autoritatea consiliului local;
-participă la întocmirea documentaţiilor şi urmăreşte execuţia obiectivelor cu
finanţare externă;
-urmăreşte prin salariaţii din cadrul compartimentului atestaţi ca inspectori de
şantier, cantitatea şi calitatea lucrărilor executate şi răspunde conform legii pentru
sumele acceptate la plată;
-asigură urmărirea executării lucrărilor de pietruiri drumuri comunale din pământ şi
alimentarea cu apă a satelor, finanţate conform H.G. 577/1997;
-urmăreşte modul de punere în operă şi folosire eficientă a fondurilor alocate pentru
repararea şcolilor;
-în cazul producerii unor calamităţi naturale pe teritoriul comunei, participă la
constatarea acestora şi face propuneri de expertizare şi consolidarea obiectivelor
afectate;
- asigură gestionarea şi administrarea informaţiilor şi documentelor cu privire la
patrimoniul din domeniul public şi privat al comunei Agigea;
-întocmeşte evidenţa patrimoniului public şi privat;
-inventariază anual patrimoniul public şi privat al comunei;
-întocmeşte şi urmăreşte promovarea hotărârilor de Guvern privind patrimoniul
public al comunei;
-administrează şi exploatează instalaţiile şi utilităţile de la imobilele aflate în
administrarea Consiliului Local Agigea;
-coordonează activitatea de reparaţii curente şi accidentale ale imobilelor din
administrarea Consiliului Local Agigea;
72
-coordonează activitatea şi întocmeşte documentaţia necesară de dare în

administrare a imobilelor din administrarea Consiliului Local Agigea;
-participă la acţiunea anuală de valorificare şi casare a bunurilor din domeniul public
şi privat al comunei;
-întocmeşte, în condiţiile legii, documentaţia necesară şi face propuneri pentru
închirierea sau concesionarea bunurilor ce aparţin domeniului public sau privat al
comunei;
-întocmeşte documentaţia necesară şi face propuneri pentru cumpărarea şi/ sau
vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat prin licitaţie publică, în condiţiile
legii;
-avizează şi supune aprobării documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului
conform competenţelor stabilite de lege;
-urmăreşte respectarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului în
proiectarea şi realizarea noilor obiective de investiţii;
-urmăreşte ca la amplasarea noilor obiective de investiţii, cât şi prin aplicarea
documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului să se asigure conservarea
frumuseţilor naturii, protecţia terenurilor agricole, apelor, aerului, pădurilor, a
monumentelor şi zonelor turistice şi de arhitectură a întregului mediu ambiant;
-urmăreşte folosirea raţională a terenurilor pentru construcţii;
-întocmeşte şi eliberează certificate de urbanism şi autorizaţii de construire /
desfiinţare potrivit competenţelor prevăzute în Legea nr. 50/1991, republicată,
modificată şi completată cu O.U.G. nr. 122/2004;
-participă la recepţiile efectuate la terminarea lucrărilor de construire pentru
persoanele fizice beneficiare de autorizaţii de construire emise de primar;
-elaborează documentaţii de urbanism pentru amplasarea de locuinţe la sate
(lotizări – concesionare terenuri pentru construcţia de locuinţe);
-ţine evidenţa fondului geotehnic şi topografic;
-îndeplineşte şi alte atribuţii încredinţate de primar.
6.19. Serviciul Corp Control, Administrativ, Deservire Protocol
Corpul de Control al Primarului este subordonat direct primarului, ca

ordonator principal de credite şi are în principal următoarele atribuţiuni:
- Întocmeste lista sarcinilor periodice de control şi o transmite spre aprobare
primarului, după care se trece la realizarea acestora.
- Efectuează controlul gestionar de fond la toate direcţiile, serviciile şi unităţile
bugetare finantate de la bugetul local şi prezintă rapoarte cu constatările făcute
direct primarului, pentru a decide.
- Propune măsuri de stabilire a răspunderii materiale şi de aplicare a sancţiunilor
disciplinare, potrivit legislaţiei muncii.
73
- Prezintă la cererea primarului, rapoarte şi informări privind constatările făcute şi

măsurile luate.
- Controlează legalitatea, necesitatea şi oportunitatea angajării fondurilor
financiare, precum şi decontarea acestora de către beneficiarii acestor fonduri.
- Urmareşte respectarea legalităţii în stabilirea impozitelor şi taxelor şi destinaţia
dată fondurilor încasate.
- Împreuna cu celelalte compartimente ia masuri pentu recuperarea debitelor
provenite din chirii, taxe, redevenţe.
- Controleaza modul de aplicare a sistemului de salarizare precum şi legalitatea
plăţilor făcute cu personalul sau în legatura cu acesta.
- Verifică legalitatea documentaţiilor de licitaţii, închirieri, concesionari şi a
contractelor încheiate cu beneficiarii sau câstigătorii licitaţiilor.
- Verifică existenţa certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire,
contractul de închiriere/concesionare pentru construcţii sau amplasamente cu
caracter provizoriu şi dacă la baza eliberării acestor acte au stat documentele legale
impuse ( avize legale, planuri si proiecte autorizate, regimul juridic al terenului sau
dovada titlului asupra terenului, etc).
- Întocmeşte procese-verbale de constatare a contravenţiilor conform legislaţiei şi
actelor normative în vigoare specifice disciplinei în construcţii.
- Verifică dacă comercianţii efectuează acte de comerţ cu îndeplinirea condiţiilor
prevăzute de lege şi dacă desfăşoară activităţi comerciale în locurile şi cu
respectarea obiectului activităţii lor comerciale, înscrise în autorizaţia de funcţionare
sau actul de înfiinţare, ori a condiţiilor cuprinse în licenţe şi brevete.
- Verifică corelarea între preţurile practicate pe piaţă şi cele ale comercianţilor care
vând cu amănuntul, pentru a putea constata dacă preţurile practicate nu sunt
rezultatul unei întelegeri între comercianţi pentru impunerea unor preţuri superioare.
- Controlează provenienţa produselor din reţeaua comercială, modul de depozitare
a produselor în scopul evităriii formării stocurilor şi revânzării ulterioare, verifică
actele de înregistrare a mărfurilor, interzice punerea în vânzarea a mărfurilor
depreciate calitativ, propune organelor competente retragerea autorizaţiei de
funcţionare a agentului economic.
- Verifică legalitatea plăţilor şi deconturilor efectuate prin contabilitatea şi casieria
Primariei şi dispune de măsuri de intrare în legalitate, atunci când este cazul,
verifică modul de valorificare a inventarelor si a casărilor.
- Controlează legalitatea execuţiei bugetului local, sesizând primarul şi Consiliul
local despre eventualele neajunsuri constatate.
- Fundamentează propunerile de cheltuieli din bugetul local necesare asigurarii
functionalităţii compartimentului şi realizarii atribuţiilor acestuia.
74
6.20. Siguranţa cetăţeanului
• Prin HCL 19/2006 a fost înfiinţată poliţia Comunitară a Comunei Agigea sub
formă de srviciu public de interes local, fără a avea personalitate juridică, în
subordinea directă a Primarului, iar prin HCL 24/2007, a fost aprobată
organigrama, ştatul de funcţii, ştatul de personal şi Regulamentul de
Organizare şi Funcţionare a Poliţiei Comunitare.
• Din data de 11.03.2008, acest serviciu a devenit funcţional.
Atribuţii pe linie de ordine şi siguranţă publică:

• Asigură ordinra şi liniştea publică în zonele şi locurile stabilite prin planul de
pază şi ordine publică;
• Constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, conform legii, pentru
încălcarea prevederilor legale referitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice;
• Participă la asigurarea măsurilor de ordine, cu ocazia adunărilor publice,
mitingurilor, manifestărilor cultural-artistice şi sportive organizate la nivel local;
• Intervine, împreună cu organele abilitate, la solicitarea cetăţenilor, pentru
aplanarea stărilor conflictuale, prinderea unor făptuitori, rezolvarea unor cazuri
sociale, stabilirea situaţiilor de fapt sesizate şi rezolvarea acestora;
• Acţionează împreună cu poliţia, jandarmeria, pompierii, protecţia civilă şi alte
autorităţi prevăzute de lege şi activităţi de salvare şi evacuare a persoanelor şi
bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamităţi
naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate
de astfel de evenimente;
• Verifică şi soluţionează, în limitele legii, sesizările asociaţiilor de proprietari sau
locatari privind săvârşirea unor fapte prin care se încalcă normele legale, altele
decât cele cu caracter penal;
• Sprijină Poliţia Română în activităţile de depistare a persoanelor care se
sustrag urmăririi sau executării pedepselor, precum şi a persoanelor dispărute;
• În localităţile de frontieră sprijină unităţile Poliţiei de Frontieră Române în
activităţi de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale;
Atribuţii pe linia pazei bunurilor şi valorilor:

• asigură paza obiectivelor şi a bunurilor de interes public şi privat stabilite de
consiliul local, conform planurilor de pază şi ordine publică;
• asigură supravegherea parcărilor auto, a unităţilor şcolare, a zonelor
comerciale şi de agrement, a pieţelor, a cimitirelor şi a altor locuri stabilite prin
planurile de pază şi ordine publică;
• pe linia disciplinei rutiere şi sistematizării circulaţiei
75
• participă, după caz, la asigurarea fluenţei traficului rutier, cu ocazia efectuării

unor lucrări de modernizare şi reparaţii ale arterelor de circulaţie;
• pe linia protecţiei mediului
• previne şi combate încălcarea normelor legale privind curăţenia localităţilor
• constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, conform legii, pentru
încălcarea prevederilor legale referitoare la curăţenia localităţilor, protecţia
mediului înconjurător,
• controlează modul de depozitare a deşeurilor menajere, industriale sau de
orice fel şi de respectare a igienizării zonelor periferice şi a malurilor cursurilor
de apă, sesizând primarul cu privire la situaţiile de fapt constatate şi la
măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii stării de curăţenie a localităţii.
Atribuţii pe linie de protecţia mediului:

• previne şi combate încălcarea normelor legale privind curăţenia localităţilor
încălcarea prevederilor legale referitoare la curăţenia localităţilor, protecţia
mediului înconjurător,
• controlează modul de depozitare a deşeurilor menajere, industriale sau de
orice fel şi de respectare a igienizării zonelor periferice şi a malurilor cursurilor
de apă, sesizând primarul cu privire la situaţiile de fapt constatate şi la
măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii stării de curăţenie a localităţii;
Atribuţii pe linie de urbanism şi disciplina în construcţii:

• participă la acţiunile de dezafectare a construcţiilor efectuate fără autorizaţie
pe domeniul public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale sau pe spaţii
aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor
servicii/instituţii publice de interes local;
• verifică respectarea normelor legale privind panotajul publicitar şi alte
înscrisuri;
• verifică respectarea normelor legale privind construcţiile şi împrejmuirile
degradate;
Atribuţii pe linie de comerţ:

încălcarea prevederilor legale referitoare la comerţul stradal;
ATRIBUŢIILE Comisiei de Ordine şi linişte publică:

• aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, Regulamentul de
organizare şi funcţionare al Poliţiei Comunitare;
76
• stabileşte, în condiţiile legii, criterii specifice pentru evaluarea activităţii Poliţiei

Comunitare;
• asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale şi financiare necesare
pentru funcţionarea Poliţiei Comunitare;
• analizează şi controlează activitatea Poliţiei Comunitare, în condiţiile legii şi
stabileşte măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestui serviciu.
ORGANIZAREA ŞI PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII
Activitatea seviciului Poliţiei Comunitare se desfăşoară în baza legii 371/2004

actualizată şi a HG 2295/2004, a programului de activităţi espec întocmit de Şeful
Serviciului şi a programului espec de pregătire întocmit de instructor, precum şi a
ordinelor şi dispoziţiilor Primarului.
Indicii principali de activitate stabiliţi pentru Poliţia Comunitară sunt:
• Planificarea zilnică şi săptămânală a serviciilor agenţilor comunitari;
• Evidenţierea, în rapoartele zilnice, a activităţilor prestate şi a rezultatelor
obţinute;
• Popularizarea legislaţiei în cadrul membrilor comunităţii;
• Stabilirea zonelor cu infracţionalitate mărită;
• Prevenirea şi păstrarea liniştii şi ordinii publice;
• Identificarea zonelor în care este interzisă depozitarea deşeurilor de orice fel şi
sancţionarea contravenţională a persoanelor ce nu respectă reglementările
HCL 19/2006;
• Echiparea efectivelor cu ţinuta regulamentară şi mijloace de auto-apărare,
conform Legii 371/2004;
• Pregătirea şi instruirea efectivelor, având în vedere că vin din alte domenii de
activitate;
• Colaborarea şi cooperarea cu alte compartimente din Primărie, cu postul local
de poliţie, cu poliţiile comunitare din localităţile limitrofe, dar şi cu alte instituţii
de importanţă public;
• Centralizarea datelor în analize riguroase şi obiective, conform cu situaţia din
teren, analize efectuate lunar, trimestrial şi anual, putând fi observate în acest
mod problemele care apar, modul de acţiune şi rezolvarea anumitor situaţii.
Propuneri pentru îmbunătăţirea Serviciului Poliţiei Comunitare:

• Asigură ordinea şi liniştea publică în zonele şi locurile stabilite prin Planul de
Ordine şi siguranţă publică al unităţii administrativ-teritoriale;
• Asigură ordinea publică, la cerere, în incinta unităţilor de învăţământ publice şi
a unităţilor sanitare publice de pe raza unităţii administrativ-teritoriale;
77
• Participă la asigurarea măsurilor de ordine cu ocazia manifestărilor publice,

organizate de autorităţile administraţiei publice locale;
• Intervine la solicitarea cetăţenilor pentru aplanarea stărilor conflictuale,
rezolvarea unor cazuri sociale şi a altor situaţii;
• Constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea
normelor legale privind convieţuirea socială, stabilite prin legi sau acte
administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale;
• Acţionează împreună cu Poliţia Română, Jandarmeria Română, Inspectoratele
Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi alte structuri, autorităţi şi instituţii publice
prevăzute de lege la activităţi de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor
periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamităţi naturale,
etc.
• Verifică şi soluţionează sesizările asociaţiilor de proprietari privind săvârşirea
unor fapte prin care se încalcă normele legale privind convieţuirea socială,
altele decât cele cu caracter penal;
• Acţionează pentru identificarea cerşetorilor, a copiilor lipsiţi de ocrotirea
părinţilor sau a reprezentanţilor legali, a persoanelor fără adăpost şi ia măsuri
pentru soluţionarea problemelor acestora, împreună cu serviciile publice de
asistenţă socială, în condiţiile legii;
• Ia măsuri pentru respectarea legislaţiei privind câinii periculoşi, câinii fără
stăpân şi câinii de companie, pază şi apartament;
• Asigură însoţirea şi protecţia personalului din aparatul de specialitate al
primarului, din instituţii sau servicii publice de interes local la efectuarea unor
controale sau acţiuni specifice.
Atribuţii propuse pe linia pazei bunurilor şi valorilor:

• Asigură paza obiectivelor şi bunurilor aflate în proprietatea unităţii
administrativ-teritoriale şi/sau în administrarea autorităţilor administraţiei
publice locale sau a altor servicii / instituţii publice de interes local, precum şi
alte asemenea obiective de interes local;
• Asigură supravegherea unităţilor publice de învăţământ, a unităţilor sanitare
publice, a parcărilor auto aflate pe domeniul public sau privat al unităţii
administrativ-teritoriale, a zonelor comerciale şi de agrement, a parcurilor,
pieţelor, cimitirelor şi a altor locuri aflate în proprietatea unităţii administrativ-
teritoriale şi / sau în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau
a altor servicii / instituţii publice de interes local, stabilite prin Planurile privind
asigurarea pazei, ordinii şi liniştii publice la nivelul unutăţii administrativ-
teritoriale.
78
Atribuţii propuse pe linia disciplinei rutiere şi sistematizării circulaţiei:

• Constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale în
zona pietonală şi zona rezidenţială;
• Constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale
privind oprirea, sancţionarea şi parcarea autovehiculelor;
• Constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor rutiere de
către pietoni, biciclişti şi căruţaşi;
• Dirijează circulaţia rutieră, asigură siguranţa traficului rutier cu ocazia lucrărilor
de modernizare şi reabilitare a arterelor de circulaţie şi acordă asistenţă în
zonele unde se aplică marcaje rutiere, în acest scop, constată contravenţii şi
aplică sancţiuni contravenţionale participanţilor la trafic care nu respectă
semnalele şi indicaţiile specifice;
• Verifică integritatea mijloacelor de semnalizare rutieră şi sesizează nereguli
privind funcţionarea semafoarelor, starea indicatoarelor şi marcajelor rutiere;
• Participă la acţiuni comune cu administartorul drumului pentru înlăturarea
efectelor fenomenelor naturale (calamităţi, inundaţii, ninsori abundente, viscol
şi altele asemenea);
• Verifică executarea lucrărilor de reparaţii a părţii carosabile şi aplică sancţiuni
contravenţionale în cazul nerespectării condiţiilor impuse în autorizaţia de
construire;
• Sprijină Poliţia Rutieră în asigurarea măsurilor de circulaţie ocazionate de
adunări publice, mitinguri de amploare, transporturi speciale, agabaritice;
• Asigură paza locului accidentelor de circulaţie soldate cu victime şi ia primele
măsuri ce se impun în aceste situaţii (conservare urme, identificarea martorilor,
transportul victimelor, la cea mai apropiată unitate sanitară);
Atribuţii propuse pe linie de protecţia mediului:

• Controlează condiţiile de depozitare a deşeurilor menajere, industriale şi de
orice fel;
• Constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale
privind protecţia mediului;
• Sesizează autorităţilor şi instituţiilor publice competente cazurile de
nerespectare a normelor legale privind nivelul de zgomot şi poluare;
• Participă la acţiunile de combatere a zoonozelor deosebit de gave;
• Sesizează serviciile de ecarisaj despre existenţa câinilor fără stăpân;
• Identifică bunurile abandonate pe domeniul public sau privat al comunei al
unităţii administrativ teritoriale sau pe spaţii aflate în administrarea autorităţilor
administraţiei publice locale sau a altor servicii / instituţii publice de interes
local şi aplică procedurile legale pentru ridicarea acestora;
• Verifică igienizarea zonelor periferice şi a malurilor cursurilor de apă;
79
• Verifică asigurarea salubrizării străzilor, a căilor de acces, a zonelor de acces,

a rigolelor, îndepărtarea zăpezii şi gheţii de pe căile de acces, dezinsecţia şi
deratizarea imobilelor şi a locurilor de depozitare a reziduurilor menajere şi
industriale, a albiilor cursurilor de apă, etc.
• Verifică şi soluţionează, potrivit competenţelor specifice ale autorităţilor
administraţiei publice locale, sesizările cetăţenilor privind nerespectarea
normelor de protecţia mediului.
ATRIBUŢII pe linie de urbanism şi disciplină în construcţii:

• efectuează controale pentru depistarea construcţiilor şi organizărilor de şantier
fără autorizaţie sau cu încălcarea prevederilor acesteia;
• verifică sesizările şi reclamaţiile cetăţenilor referitoare la disciplina în
construcţii;
• participă la acţiunile de dezafectare a construcţiilor efectuate fără autorizaţie
pe domeniul public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale sau pe spaţii
aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor
servicii/instituţii publice de interes local;
• sesizează instanţele de judecată şi organele de urmărire penală cu privire la
continuarea construcţiilor fără autorizaţie faţă de care s-a dispus sistarea
execuţiei lucrărilor sau pentru lucrări ce se edifică în zona de protecţie a
monumentelor istorice fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea
prevederilor acesteia;
• participă la recepţia lucrărilor de construcţie în zona de competenţă;
• verifică respectarea normelor legale privind panotajul publicitar şi alte
înscrisuri;
• verifică respectarea normelor legale privind construcţiile şi împrejmuirile
degradate;
• constată contravenţiile prevăzute de dispoziţiile legale care reglementează
disciplina în construcţii, potrivit competenţelor specifice ale autorităţilor
administraţiei publice locale, şi înaintează procesele-verbale de constatare
organelor abilitate de lege să aplice sancţiunile contravenţionale.
ATRIBUŢII pe linie de comerţ:
• asigură desfăşurarea comerţului stradal şi a activităţilor comerciale în condiţiile

şi locurile stabilite de autorităţile administraţiei publice locale;
• verifică activitatea desfăşurată de către operatori economici, persoane fizice şi
juridice autorizate şi producătorii particulari în pieţele agro-alimentare, târguri şi
oboare, precum şi respectarea prevederilor legale de către administratorii
pieţelor agro-alimentare;
80
• verifică existenţa la locul de desfăşurare a activităţii comerciale a autorizaţiilor,

aprobărilor, documentelor de provenienţă a mărfii, a buletinelor de verificare
metrologică pentru cântare, a avizelor şi altor documente stabilite prin legi sau
acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale;
• sprijină autorităţile de control sanitare, sanitar-veterinare şi pentru protecţia
consumatorilor în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice ale acestora;
• verifică respectarea obligaţiilor ce revin operatorilor economici cu privire la
afişarea preţurilor, a categoriei de calitate a produselor şi serviciilor,
respectarea standardelor de calitate, exactitatea cântarelor şi a măsurătorilor
produselor comercializate;
• verifică condiţiile de comercializare a obiectelor cu caracter religios;
• verifică respectarea normelor legale privind reclama şi comercializarea
produselor din tutun şi a băuturilor alcoolice;
• verifică respectarea normelor legale privind afişajul;
• verifică respectarea prevederilor legale privind orarul de aprovizionare al
agenţilor economici;
• verifică şi soluţionează, în condiţiile legii, reclamaţiile primite în legătură cu
actele şi faptele de comerţ;
• constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea
regulilor de comerţ stabilite prin legi şi acte administrative ale autorităţilor
administraţiei publice centrale şi locale.
6.21. Compartiment Situaţii de Urgenţă
Atribuţii:
• Întocmeşte planurile operative de pregătire şi planificare a activităţilor de
protecţie civilă;
• Elaborează planul de intervenţie în caz de situaţii de urgenţă pe tipuri de riscuri
şi planul de evacuare în caz de inundaţii, dezastre sau război;
• Desfăşoară activităţi de prevenire informare şi instruire privind cunoaşterea şi
respectarea regulilor şi măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi a situaţiilor
de urgenţă;
• Urmăreşte întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare –
alarmare în situaţii de protecţie civilă;
• Duce la îndeplinire Hotărârile Consiliului Local pe linie de protecţie civilă şi
situaţii de urgenţă;
• Întreţine, depozitează, conservă şi gestionează tehnica şi aparatura din dotare;
• Centralizează şi transmite operativ I.J.S.U. date şi informaţii privind apariţia şi
evoluţia stărilor potenţiale generatoare de situaţii de urgenţă;
81
• Desfăşoară alte acţiuni de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă

la toate tipurile de riscuri;
• Colaborează cu toate structurile locale, zonale sau naţionale din domeniul
situaţiilor de urgenţă pentru asigurarea unui nivel de operativitate crescut şi
desfăşurarea unor intervenţii operative şi eficiente;
• Organizează, planifică, îndrumă şi controlează activitatea de prevenire şi
stingere a incendiilor în cadrul instituţiilor;
• Îndeplineşte şi alte atribuţii ce aparţin Administraţiei Publice Locale în aplicarea
întocmai a legilor în vigoare şi a dispoziţiilor conducerii instituţiei.
6.22. Serviciul Public de Gospodărire Comunală
Activităţile pe care Serviciul Public de Gospodărire Comunală trebuie să le

presteze sunt diverse şi are ca principală sarcină îmbunătăţirea calităţii vieţii
locuitorilor de pe raza Comunei Agigea.
Principala activitatea desfăşurată este salubrizarea. În acest sens, s-a
demarat procedura de licenţiere a Serviciului de Salubrizare, ca parte a Servicului
Public de Gospodărire Comunală.
Salubrizarea reprezintă:
• Colectarea deşeurilor de tip municipal reprezintă o activitate cu caracter
permanent şi continuu, fiind îndeplinită prin folosirea unei autospeciale cu
capacitatea de 13 m3 (8 tone).
• Curăţenia stradală reprezintă activitatea de măturare a străzilor, toaletarea
spaţiilor verzi, colectarea deşeurilor.
Deszăpezirea se efectuază prin dotarea autospecialei de gunoi cu un plug pentru

îndepărtarea zăpezii.
Alte activităţi ale Serviciului Public de Gospodărire Comunală:
• Iluminatul public – identificarea deficienţelor şi corectarea acestora;
• Administrarea domeniului public şi privat al Primăriei: curăţenia stradală,
întreţinerea parcului de lângă biserică, întreţinerea şi curăţarea zonelor adiacente
Şcolii Agigea, Şcolii Lazu, Bisericii Agigea / Lazu, Cimitirului ortodox, etc.
Se urmăreşte în principal dezvoltarea următoarelor principii:

• Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei;
• Promovarea calităţii şi eficienţei serviciului.
82
Principalele obiective ale Serviciului Public de Gospodărire Comunală

sunt:
• Aplicarea directivelor europene în acest domeniu;
• Protecţia mediului înconjurător;
• Economisirea şi conservarea resurselor naturale;
• Respectarea Planului Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor;
• Creşterea gradului de acoperire a populaţiei care beneficiază de colectarea
deşeurilor comunale, de servicii de calitate corespunzătoare la tarife
acceptabile;
• Înfiinţarea punctelor de precolectare selectivă a deşeurilor comunale;
• Colectare selectivă a deşeurilor stradale;
• Retehnologizarea parcului de utilaje şi mijloace de transport specifice efectuării
serviciului public de gospodărire comunală.
Compartimentul de transport public local va funcţiona în cadrul Serviciului Public de
Gospodărire Comunală, conform Legii nr. 92/2007 şi a Legii nr. 51/2002.
Un sistem efectiv şi stabil de transport public local este acela care îndeplineşte
cerinţele utilizatorilor săi şi care este suportabil, confortabil şi avantajos pentru
plătitorii de taxe.
Serviciul de transport public local trebuie să asigure deplasarea călătorilor în
condiţii de siguranţă şi confort, precum şi să satisfacă cu prioritate nevoile de
deplasare ale populaţiei.
Priorităţile pentru perioada care urmează sunt:
• Achiziţionarea unor mijloace de transport cu grad ridicat de confort şi totodată
ecologice;
• Modernizarea staţiilor şi dotarea lor cu instrumente de informare a călătorilor;
În vederea accelerării dezvoltării serviciului de transport public local trebuie realizat
un studiu de trafic pentru dezvoltarea şi optimizarea activităţii de transport în comun.
Strategia pe termen mediu şi lung pentru înfiinţarea şi funcţionarea
compartimentului de transport public local trebuie să ţină seama de planurile de
urbanism şi amenajarea teritoriului, de programele de dezvoltare economico-socială
şi de cerinţele de transport public local, evoluţia acestora, precum şi de folosirea
mijloacelor de transport cu consumuri energetice reduse şi emisii minime de noxe.
7 ANALIZA SWOT
Fundamentarea dezvoltării pe termen mediu şi lung a comunităţii nu poate fi

concepută în afara unor strategii coerente, elaborate pornind de la potenţialul şi
resursele existente şi ţinând cont de oportunităţile, dar şi de ameninţările care se
prefigurează.
83
Analiza diagnostic de tip SWOT a economiei localităţii Agigea este concepută

ca o suită de comentarii concentrate asupra principalilor factori ce influenţează
dezvoltarea acestui teritoriu, în vederea atingerii unor importante obiective
strategice ale următorilor cinci ani. Acest tip de analiză ilustrează stările interne
distinctive de forţă sau slăbiciune în raport cu unele oportunităţi sau ameninţări
externe.
Se poate preciza faptul că elemente ale punctelor forte, printr-o valorificare
adecvată, se transformă în oportunităţi, iar unele elemente ale punctelor slabe, prin
cronicizare, devin ameninţări.
Conţinutul analizei respectă obiectivele caracteristice unei astfel de abordări,
fiind detaliate astfel:
¾ nivelul, structura şi dinamica activităţilor;
¾ sectoare şi activităţi semnificative în evoluţia prezentă şi viitoare a comunei;
¾ influenţa principalilor factori;
¾ impactul oportunităţilor şi al ameninţărilor externe;
¾ evaluarea atuurilor şi deficienţelor;
¾ unele explicaţii ale succeselor sau insucceselor în plan economic.
Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este
descriptiv: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities
(oportunităţi), Threats (riscuri).
Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie şi realizarea de
prezumţii în zonele asupra cărora există cunoştinţe mai puţin detaliate. În urma
acestei analize se poate decide dacă zona îşi poate îndeplini planul, şi în ce condiţii.
Unele "oportunităţi" şi "ameninţări" vor apărea din "punctele tari" şi "punctele slabe"
ale comunei.
Ameninţările pot fi concrete sau potenţiale.
În urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care trebuie să stea la
baza elaborarii strategiei în vederea dezvoltării durabile, şi anume:
84
Implicaţii sociale atât ale punctelor forte, cât şi ale punctelor slabe determină
semnificativ dezvoltarea economică ulterioară a localităţii.
În urma analizelor generale şi sectoriale, pentru perioade semnificative din
evoluţia economico-socială a comunei Agigea, se pot sistematiza următoarele
elemente ale analizei SWOT.
ANALIZA SWOT
Aşezare geografica şi cadrul natural

Puncte tari
- teritoriu omogen
-prezenţa bine structurată a satelor
-rezervaţia naturală
Puncte slabe
- existenta unor zone amplasate in areale cu factori naturali de risc (inundaţii,
alunecări de teren)
-zone cu soluri saraturate sau acide
Oportunităţi
-oportunităţi de finanţare pentru îmbunătăţirea infrastructurii de bază
Ameninţări
-urbanizarea populaţiei rurale cu implicaţii directe în pierderea patrimoniului
cultural immaterial ce va afecta cadrul natural.
85
Populaţia şi resursele umane

Puncte tari
- repartizare omogena a populaţiei
-populaţie calificată în diferite domenii de activitate
-oameni harnici şi gospodari ce îşi ocupă majoritatea timpului în agricultură şi
zootehnie
Puncte slabe
- sărăcia populaţiei
-lipsa ofertei locurilor de muncă
-rata natalităţii mică
-grad mare de îmbătrânire a populaţiei
-prezenţa unor poli de atracţie urbană
-lipsa locurilor de muncă şi a activităţilor sociale în comun, implică fenomenul
de migratie spre marile orase, în special a tinerilor
-standard de viaţă redus, gospodării de subzistenţă
-stare financiara precară a familiilor cu mulţi copii
-insuficienta informare a populaţiei cu privire la programele de calificare şi
reconversie existente în judeţ;
-existenţa şomajului de lungă durată, care conduce la descalificarea şi
descurajarea foştilor angajaţi;
-număr mare al persoanelor care nu au ocupaţie;
Oportunităţi
-atragerea de programe cu finanţare europeană pentru stimularea ocupării
forţei de muncă;
-adaptarea programelor de învăţământ la cerinţele economiei de piaţă;
-existenţa unor reglementări ce acordă facilităţi
angajatorilor care creează noi locuri de muncă pentru şomeri, tineri absolvenţi
etc;
-expoatarea sanatoriului cu funcţiuni balneare şi terapeutice este o potenţială
sursă de locuri de muncă
Ameninţări
- declinul demografic şi îmbătrânirea populaţiei comunităţii;
-creşterea şomajului în rândul absolvenţilor de liceu;
-migrarea forţei de muncă;
-amplificarea pregătirii teoretice a forţei de muncă în detrimentul aspectelor
aplicative.
Infrastructura
Puncte tari
-dezvoltarea reţelei de operatori de transport particulari, în judeţ;
86
-existenţa căilor de comunicaţie terestre [şoselele naţionale Constanţa –

Mangalia (D.N. 39) şi Constanţa – Negru Vodă (D.N. 38) şi căi ferate care leagă
comuna de zonele puternic industrializate ale judeţului;
-comuna este străbătuta de căi de comunicaţie fluviale şi maritime;
-reţea de drumuri comunale ce acoperă în mod relativ echilibrat teritoriul
comunei;
-reţea de cablu TV;
-reţea de electricitate de care dispun toate gospodăriilor;
-reţea de iluminat public;
-reţea de telefonie fixă şi mobilă;
-eforturi ale aurorităţilor locale de aplicare riguroasă a legislaţiei privind
protecţia mediului.
Puncte slabe
-insuficienta dezvoltare a utilităţilor de bază şi a serviciilor publice;
-starea precară a drumurilor comunale;
-lipsa reţelei de canalizare şi a staţiilor de epurare în comună;
-infrastructura de transport relativ slab dezvoltată, faţă de exigenţele şi
cerinţele actuale concrete ale aderării la U.E.;
-gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor,
-educaţia ecologică este superficială.
Oportunităţi
- accesarea fondurilor comunitare destinate dezvoltării infrastructurii rurale;
-reabilitarea şi extinderea sistemului de canalizare la nivelul comunei;
-realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale la nivelul comunei;
-creşterea capacităţii anteprenoriale;
-atragerea unor noi investitori în comună prin facilităţile pe care administraţia
locală le pune la dispoziţie;
Ameninţări
- lipsa resurselor materiale pentru îndeplinirea obiectivelor de investiţii
propuse;
-lipsa informaţiei în legătură cu programele de finanţare europeană;
-îmbătrânirea populaţiei care ar putea lucra în cadrul firmelor din comună;
-migraţia forţei de muncă spre zone atractive din punct de vedere economic;
-lipsa capitatului de susţinere a activităţilor economice
-migraţia tinerilor cu potenţial, în zonele urbane.
Economie
Puncte tari
- existenţa în localitate a agenţilor economici, care ajută la dezvolarea
localităţii şi la crearea de noi locuri de muncă;
87
-preocuparea administraţiei, pentru introducerea tehnologiilor noi şi pentru

activitatea de cercetare-dezvoltare;
Puncte slabe
- resurse financiare la nivel local, insuficiente pentru
susţinerea/promovarea unor investitii;
-folosirea unor tehnologii vechi, cu productivitate şi eficienţă economică
scazută;
-absenţa implementării sistemului de calitate în cadrul proceselor de
producţie şi a produselor;
-lipsa canalelor de colectare a produselor agricole;
-informarea succintă cu privire la normele europene.
Oportunităţi
- oportunităţi de finanţare ale Uniunii Europene;
-dezvoltarea cooperării locale;
-dezvoltarea antreprenoriatului;
-diversificarea activităţilor economice;
-posibilitatea accesării creditelor cu dobândă subvenţionată pentru crearea de
noi locuri de muncă în mediul rural;
-programe guvernamentale în derulare de susţinere a sectorului economic.
-înfiinţarea de microferme zootehnice si spatii pentru colectarea laptelui
Ameninţări
- legislaţia în continuă schimbare;
-oferte de creditare greu accesibile;
-datorită infrastructurii sociale neadecvate, raportate la potenţialul comunei
investitorii au un interes scăzut pentru începerea afacerilor în comună;
-nivelul scăzut al taxelor şi impozitelor locale;
-receptivitate şi flexibilitate scazută a populatiei locale la cerinţele noi ale
pieţei care determină în timp decalaje economice mari.
Învăţământ şi cultură
Puncte tari - existenţa pe raza comunei a 3 unităţi de invăţământ ( 2 şcoli şi 1
grădiniţă);
-management şcolar adecvat, atât în unităţile
de învăţământ public, cât şi în unităţile de învăţământ particular;
-existenţa unui cămin cultural si a unei biblioteci publice
Puncte slabe
- existenţa unei baze materiale satisfăcătoare
perioadei actuale a procesului de învăţământ în majoritatea unităţilor şcolare;
-existenţa în sate a unor clădiri şcolare afectate de uzură fizică
avansată;
88
-gradul de acoperire relativ ridicat a posturilor didactice din şcoli cu cadre

suplinitoare;
-procentajul relativ ridicat de elevi şcolarizaţi în învăţământul cu clase
simultane;
-dezvoltarea relativ slabă a bazei materiale pentru desfăşurarea activităţilor
de educaţie fizică.
Oportunităţi
- organizarea de cursuri de formare şi reconversie profesională în comună;
-accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea profesională a
persoanelor active din comună;
-creşterea nivelului de pregătire profesională a forţei de muncă;
-implementarea unor poiecte care să stimuleze implicare romilor în activităţi
aducătoare de venitui;
-amenajarea şi dotarea unui centru de joacă şi recreere pentru copii;
-modernizarea bazei sportive;
-reabilitarea căminului cultural al comunei;
-monitorizarea stării ocupaţionale a populaţiei.
Ameninţări
- îmbătrânirea populaţei din comună;
-reducerea populaţiei şcolare datorată declinului natalităţii;
-tendinţa de reducere a exigenţei în procesul de evaluare didactică;
-buget încă insuficient alocat învăţământului public generând fenomene de
dotare materială la limita necesarului unităţilor sau recurgerea la finanţare paralelă
prin aportul familiilor.
Sănătate
Puncte tari
- existenţa pe raza comunei a două cabinete medicale individuale de
medicină de familie şi a unei farmacii;
-existenţa pe raza comunei a unui sanatoriului cu funcţiuni balneare şi
terapeutice
-program zilnic al medicilor;
-populaţia comunei este înscrisă la medicii din comună;
-cabinetele dispun de personal calificat.
Puncte slabe
- slabă educaţie sanitară a comunităţii;
-numărul crescut al persoanelor care lucrează fără forme legale, neputând
beneficia de servicii medicale gratuite;
-preţurile ridicate la medicamente.
Oportunităţi
89
- modernizarea clădirii dispensarului, pentru a oferi servicii medicale de

calitate într-un spaţiu modern;
-evaluarea stări de sănătate a pacienţilor din comună, prin Programul naţional
de evaluare a sănătăţii populaţiei;
-realizarea unor cursuri de igienă şi educaţiei sexuală pentru comunitate;
-servicii de plening familial
Ameninţări
- imposibilitatea unor pacienţi de a plăti anumite servicii medicale;
-slaba receptivitate a pacienţilor la programele naţionale de sănătate;
-creşterea numărului bolnavilor cronici.
8. VIZIUNEA PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICO – SOCIALĂ A

LOCALITĂŢII
Dezvoltarea durabilă şi echilibrată a comunei Agigea, prin crearea şi

susţinerea unui mediu economico - social competitiv, stabil, sănătos şi diversificat,
care să asigure creşterea economică continuă şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor.
Strategia este un instrument care arată calea de urmat în realizarea
obiectivelor propuse, participarea cetăţenilor, a agenţilor economici fiind esenţială în
realizarea acestora.
Caracteristicile comunei Agigea, infrastructura, mediul de afaceri, mediul,
demografia, ponderea investiţiilor din ultimii ani au stat la baza funfdamentării
prezentei strategii de dezvoltare.
Totodată, în elaborarea prezentei strategii s-a ţinut cont şi de programele
operaţionale regionale, sectoriale şi de dezvoltare rurală precum şi îndatoririle
României asumate prirn acceptarea condiţiillor impuse ţării noastre pe parcursul
procesului de aderare la Uniunea Europeană. Participarea activă a cetăţenilor,
contribuţia constructivă a funcţionarilor publici, a agenţilor economici au avut un
aport important în procesul de elaborare a strategiei.
Strategia de dezvoltare a comunei reprezintă o viziune asupra dezvoltării
comunităţii pentru întreaga perioadă planificată şi stabileşte obiectivele prin care se
va implementa această viziune.
Implementarea strategiei de dezvoltare se realizează prin intermediul planului
de măsuri şi acţiuni.
Prin instituirea unui sistem de monitorizare a strategiei se poate realiza
adaptarea acesteia la modificările care apar pe parcurs în urma implementării
acţiunilor precum şi înglobarea prevederilor legislative care vor apărea sau vor
surveni modificări pe parcursul întregii perioade de planificare.
90
Etapele procesului de elaborare a strategiei comunei Agigea.

1. S-a constituit echipa pentru elaborarea strategiei, la nivelul primăriei,
formată din persoane din cadrul autorităţii publice locale, angajaţi în
compartimentele relaţii internaţionale, tehnic-investiţii şi informare
cetăţeni. Această echipă s-a implicat în elaborarea strategiei prin folosirea
informaţiilor deja deţinute dar şi prin faptul că a fost interfaţa dintre
autoritatea publică locală şi celelalte instituţii, agenţi economici, cetăţeni şi
organizaţii care au dorit să-şi aducă aportul la elaborarea acestui
document.
2. Cercetarea în vederea întocmirii profilului socio-economic şi de mediu al
comunei Agigea. În această etapă s-au implicat toate organizaţiile şi
serviciile comunale, realizându-şi un plan propriu de elaborare a
strategiei. Dificultăţi au fost întâmpinate cu privire la managementul
documentelor, în prezent neexistând un program autorizat de
management al documentelor şi acest fapt a întârziat procesul de
elaborare a strategiei de dezvoltare a comunei.
3. Realizarea analizei SWOT, efectuarea sintezei problemelor locale care pot
apărea şi pot încetini dezvoltarea durabilă.
4. Propunearea mai multor variante de dezvoltare şi aprobarea celei
considerate a fi cea mai bună pentru dezvoltarea localităţii în următorii
zece ani.
5. Aprobarea obiectivelor şi a direcţiilor de dezvoltare a localităţii.
6. Elaborarea planului de acţiuni, prin care se duce la îndeplinire realizarea
obiectivelor şi păstrarea direcţiilor de dezvoltare a localităţii.
7. Finalizarea strategiei de dezvoltare locală, aprobarea acesteia prin
hotărârea consiliului local, promovarea strategiei la nivel local, judeţean.
Surse de poluare a mediului:
Principala sursă de poluare o reprezintă traficul rutier. Dat fiind faptul că
centrul localităţilor Agigea şi Lazu este străbătut de DN 39, poluarea datorită
emisiilor de gaze de eşapament este foarte ridicată şi mai ales pe timpul verii ,atunci
când regiunea noastră înregistrează o triplare a numărului de persoane care
tranzitează această zonă, precum şi că sunt persoane care generează un volum
mai mare de deşeuri. Calitatea atmosferei este afectată şi de centrale termice ale
persoanelor fizice şi juridice.
8. Direcţii strategice, obiective, măsuri

Direcţia 1 : Dezvoltarea mediului economic şi a agriculturii, dezvoltarea unui
mediu de afaceri competitiv.
91
Obiectivul 1
Sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public-privat
şi crearea de oportunităţi şi facilităţi atractive pentru potenţialii investitori autohtoni
sau străini.
Îmbunătăţirea şi protejarea factorilor de mediu - apă, aer si sol; protejarea şi
promovarea peisajului, a spatiilor deschise, biodiversitatii si ariilor naturale de pe
teritoriul comunei.
Măsuri: crearea unor baze de date la nivel local, cu activele disponibile
(terenuri care pot fi concesionate, imobile libere etc.) care ar putea trezi interesul
întreprinzătorilor locali pentru desfăşurarea unei activităţi private şi realizarea unei
comunicări eficiente a acestei oferte, disponibilitatea Consiliului Local de a pune la
dispoziţie, în mod legal şi transparent, spaţii şi active neutilizate, pentru firme
private în vederea dezvoltării activităţii IMM-urilor, creatoare de locuri de muncă;
Obiectivul 2
Protecţia mediului înconjurător, dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii
de mediu
Îmbunătăţirea şi protejarea factorilor de mediu - apă, aer si sol; protejarea şi
promovarea peisajului, a spatiilor deschise, biodiversitatii si ariilor naturale de pe
teritoriul comunei.
• Măsuri: eforturi ale autorităţilor locale de aplicare riguroasă a legislaţiei privind
protecţia mediului.
Obiectivul 3
Promovarea unei agriculturi performante şi revigorarea spaţiului rural
Măsuri:
- Stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în sisteme de
cooperare şi asociere în scopul aplicării unor tehnologii moderne;
- Organizarea de centre agricole puternice care să aibă în sarcină rezolvarea
operativă a tuturor problemelor agricole:
- mecanizarea agriculturii şi aplicarea tehnologiilor adecvate;
- servicii pentru protecţia plantelor, aprovizionarea cu seminţe, îngrăşăminte
- chimice, pesticide, acordarea asistenţei;
- îmbunătăţirea activităţilor specifice creşterii animalelor (servicii sanitar-
veterinare, baze furajere etc);
- servicii pentru achiziţionarea şi valorificarea produselor agricole vegetale şi
animale;
Orientarea spre culturi ecologice
- Dezvoltarea capacităţii de îmbunătăţire a performanţei serviciilor în administraţia
locală;
92
- Promovarea iniţiativelor locale prin încurajarea acţiunilor de tip „LEADER";
Obiectivul 4
Modernizarea infrastructurii locale - apă, canalizare, infrastructură IT şi de
comunicaţii;
- Modernizarea drumurilor comunale;
- Înfiinţarea serviciului de transport public local, crearea infrastructurii necesare
funcţionării acestui serviciu public;
- Alimentarea cu apă potabilă si introducere canalizare in toate satele comunei;
- Accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune pentru realizarea proiectelor
de modernizare a infrastructurii locale;
- Racordarea tuturor locuinţelor la sistemul de alimentare cu gaze;
Direcţia 2 : Evidenţierea elementelor de identitate ale comunei Agigea şi

punerea în valoare a resurselor istorice, culturale şi sportive
Obiectivul 1
Valorificarea potenţialului turistic local
Măsuri:
Modernizarea sanatoriului cu funcţiuni balneare şi terapeutice din Agigea;
Popularizarea tuturor manifestărilor de peste an prin pliante, reviste, internet
etc. Instituirea unui program de colaborare cu bătrânii satului, de identificare a unor
obiecte de cult, costume populare, unelte agricole şi meşteşugăreşti vechi pentru
pregătirea unor colecţii muzeale capabile să conserve peste ani identitatea culturală
a comunei.
Construire monument al eroilor.
Înfiinţarea unui sat de vacanţă în zona Lacului Agigea a unui sat de vacanţă
prin finanţare din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.
Direcţia 3 : Educaţie
Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a procesului de învăţământ prin asigurarea
unor condiţii foarte bune de susţinere a activităţilor.
Obiectivul 1
Reabilitarea şi modernizarea unităţilor şcolare
Măsuri:
- Construirea unui sediu nou pentru o grădiniţă în satul Lazu şi una în
localitatea Agigea, reabilitarea şcolii clasele I - VIII din localitatea Agigea,
93
modernizarea bazelor sportive în toate unităţile de învăţamânt, amenajare de spaţii

de joacă pentru grădiniţe.
Direcţia 4 : Reforma administraţiei publice

Obiectivul 1
Relaţii mai bune între administraţia locală şi cetăţeni prin extinderea
şi îmbunătăţirea tehnologiilor informaţiei
Măsuri: Introducerea în site-ul primăriei a următoarelor servicii:
a) informaţii privind obţinerea de autorizaţii, adeverinţe, certificate
b) urmărirea soluţionării reclamaţiilor.
Obiectivul 2
Formarea continuă a funcţionarilor şi personalului contractual din
cadrul administraţiei publice locale.
Măsuri: participarea funcţionarilor publici la cel puţin un curs pe parcursul
unui an.
94
9. PLANUL DE MĂSURI ŞI ACŢIUNI
1. Reabilitarea drumurilor comunale.

Se intenţionează modernizarea drumurilor, creare alei pietonale, reabilitare şi
modernizare poduri şi podeţe.
Realizarea acestei acţiuni se va realiza prin finanţare din Fondul European pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală, prin intermediul Programului Naţional de
Dezvoltare Rurală, măsura 3.2.2.
Obiectivul pe termen lung este asfaltarea tuturor străzilor din localitatea Agigea şi
satul Lazu.
În localitatea Agigea, obiectivul prioritar este acela de modernizare a străzilor deja
asfaltate şi construirea de drumuri noi.
Totodată, se are în vedere construirea variantei ocolitoare a localităţii Agigea, prin
care se urmăreşte decongestionarea traficului în interiorul localităţii Agigea,
reducerea nivelului de zgomot prin faptul că toate mijloacele de trasport de mare
tonaj care traversează în prezent centrul localităţii Agigea vor fi îndrumate să
folosească varianta ocolitoare pentru a ajunge la Portul Constanţa Sud-Agigea.
2. Reabilitarea iluminatului public în localităţile Agigea şi Lazu.
Aşa cum este prevăzut în cadrul strategiei pentru utilităţi, obiectivul principal
este de reabilitare şi extindere a reţelei în proporţie de 100%. Finanţarea acestei
acţiuni se urmăreşte a se obţine conform Ordinului Ministrului Economiei nr.
3722/2008, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 16/2009.
3. Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică.
Obiectivul acestei acţiuni este de extindere a reţelei de alimentare cu energie
electrică în cartierele Tabără şi Eroilor în localitatea Agigea şi în cartierul
Tineretului în satul Lazu.
4. Înfiinţarea compartimentului de transport public local acreditat, în
subordinea directă a Serviciului Public de Gospodărire Comunală, conform
legii nr. 92/2007 şi a legii nr. 51/2002.
Totodată transportul public local să efectueze şi transportul copiilor din
cartierele Eroilor şi Tabără – Agigea şi cei din cartierul Tineretului – Lazu, la şi de
la şcoală.
5. Colectarea selectivă a deşeurilor.
Acest proiect se doreşte a fi finanţat prin POS Mediu, axa prioritară 2,
domeniul major de intervenţie 2.1.
În cadrul acestui proiect se va efectua şi informarea populaţiei cu privire la
avantajele colectării selective şi modalităţile prin care se realizează protecţia
mediului.
95
6. Reabilitarea şi modernizarea Şcolii „Ion Borcea” Agigea.

Finanţarea acestei acţiuni se va realiza din fonduri europene, prin depunere
unui proiect în cadrul POR, axa prioritară 3, domeniul major de intervenţie 3.4.
În cadrul acestui proiect se urmăreşte reabilitarea şcolii şi extinderea acesteia
prin construirea unei săli de sport şi a unor laboratoare. Totodată se urmăreşte şi
dotarea acestora.
7. Construirea a două grădiniţe cu orar normal şi a unei grădiniţe cu
orar prelungit.
Grădiniţa cu orar prelungit va fi construită prin finanţare de la Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, pentru care s-a obţinut deja avizul Ministerului.
O altă grădiniţă, va fi construită în localitatea Agigea prin obţinerea de
finanţare prin intermediul Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare
Rurală, în cadrul Programuli Naţional de Dezvoltare Rurală, măsura 3.2.2.
8. Construire cămin cultural în localitate Lazu.
Prin Hotărâre de Consiliu Local s-a aprobat alocarea unei suprafeţe de
teren de 300 mp pentru construirea acestui obiectiv. Finanţarea acestei acţiuni se va
realiza conform Legii 143/2007.
9. Înfiinţarea unui serviciu after-school în cadrul Centrului de Zi Agigea.
Finanţarea pentru înfiinţarea acestui serviciu se va face din fonduri europene, prin
intermediul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, măsura 3.2.2.
10. Extindere reţea alimentare cu apă potabilă în următoarele cartiere:
Tabără, Eroilor – localitatea Agigea, cartier Tineretului – sat Lazu.
Finanţarea acestei acţiuni se va face din fonduri europene, prin intermediul POS
Mediu, axa prioritară 1 – „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă
uzată”, domeniul major de intervenţie 1.1. „Extinderea/modernizarea sistemelor de
apă/apă uzată”.
11. Construirea unei baze de agrement şi a unui sat de vacanţă în
perimetrul Lacului Agigea.
Finanţarea acestei acţiuni se va face din Fondul European pentru Agricultură şi
Dezvioltare Rurală, prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală,
măsura 3.1.3. – „Încurajarea activităţilor turistice”.
12. Dezvoltare platforme logistice industriale.
Realizarea acestei acţiuni se va efectua prin finanţare din fonduri europene, proiect
în cadrul POR, axa prioritară 4 – „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional
şi local”, domeniul major de intervenţie 4.1- «Dezvoltarea durabilă a structurilor de
sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală».
13. Construire parc industrial, acţiune care se poate finanţa din fonduri
europene prin POS CCE, axa prioritară 1 – „Un sistem inovativ şi eco-eficient de
96
producţie”, domeniul major de intervenţie 1.1. „Investiţii productive şi pregătirea

pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor”.
14. Înfiinţare Centru de Informare European.
Finanţarea acestei acţiuni se poate realiza prin PODCA, axa prioritară 2,
domeniul major de intervenţie 2.2. „Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării
serviciilor – Introducerea şi menţinerea în funcţiune a sistemelor de management,
inclusiv ISO şi EMAS.
15. Construirea a două dispensare medicale, unul în localitatea Agigea
şi celălalt în localitatea Lazu.
În localitatea Agigea se doreşte înfiinţarea unui dispensar cu regim de
permanenţă. Dotarea dispensarelor se poate realiza prin POR, axa prioritară 3,
domeniul major de intervenţie 3.1 „Reabilitarea /modernizarea / echiparea
infrastructurii serviciilor de sănătate‫״‬.
16. Înfiinţarea reţelei de alimentare cu gaze de joasă presiune.
17. Reabilitarea / modernizarea sălilor de sport existente, construire sală
nouă de sport în localitatea Agigea.
În localitatea Agigea ne propunem amenajarea bazei sportive omologarea terenului
de fotbal.
Construirea unei săli de sport în localitatea Agigea.
În localitatea Lazu – construirea unui spaţiu de recreere în aer liber.
18. Amenajarea centrului civic cu parc şi monumentul eroilor – în
localitatea Agigea.
19. Lăcaşe de cult.
În comuna Agigea există următoarele biserici:
• Biserica cu hramul „Înălţarea Domnului” – localitatea Lazu;
• Biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” – localitatea.
În cartierul de Vest al localităţii Agigea sunt în derulare lucrări de construire
pentru biserica cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”
20. Amenajarea unui spaţiu de joacă pentru copii.
• În prezent, în localitatea Agigea nu există un spaţiu de joacă pentru copii
amenajat la standarde europene.
21. Construire teren de sport în localitatea Agigea.
Amenajarea unui spaţiu unde să se desfăşoare activităţi sportive.
22. Amenajare piaţetă în localitatea Agigea.
Amenajarea centrului localităţii, în conformitate cu specificul zonei.
97
Matricea de corelare a acţiunilor cu obiectivele dezvoltării locale
Nr. Acţiunea Asigurarea Îmbunătăţirea Dezvoltarea Dezvoltarea Sporirea Îmbunătăţirea

crt. infrastructurii calităţii unui mediu resurselor identităţii şi capacităţii
de bază mediului de afaceri umane, coeziunii instituţionale
înconjurător şi local dinamic asigurarea locale de acţiune a
asigurarea şi competitiv unui grad autorităţilor
unei valorificări înalt de locale
durabile a incluziune
resurselor socială şi
naturale reducerea
disparităţilor
sociale
1. Asigurarea infrastructurii de bază în
comuna Agigea
1.1 Extinderea şi modernizarea infrastructurii
de transport
Realizarea rutei ocolitoare a comunei
Agigea 9 9 9
Construire străzi în localitatea Agigea
9
Construire străzi în cartierele noi din
localităţile Agigea şi Lazu 9
Realizare sistem stradal, modernizare
zonă centrală Agigea, amenajare şi 9
construire trotuare
Managementul şi optimizarea traficului

rutier 9 9
Amenajare faleză
9 9
98

naturale reducerea
disparităţilor
sociale
1.2 Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de
gospodărire comunală
Reabilitarea sistemului de alimentare cu

apă 9 9
Construirea sistemului de alimentare cu
apă în noile cartiere din Agigea şi Lazu 9 9
Reabilitarea sistemului existent de
canalizare, extinderea acestuia în 9 9
localitatea Agigea
Înfiinţarea sistemului de canalizare în
localitatea Lazu 9 9
Introducerea sistemului de colectare
selectivă, înfiinţarea colectării stradale a 9 9
deşeurilor
Achiziţionarea de autovehicule pentru
transportul şi colectarea deşeurilor 9 9 9
Evaluarea soluţiei de racordare la sistemul
naţional de alimetare cu gaze naturale de 9 9 9
joasă presiune
99

naturale reducerea
disparităţilor
sociale
Modernizarea şi extinderea reţelei de
iluminat public, eficientizarea consumului 9 9
de energie electrică
Înfiinţarea compartimentului de transport

public călători, în cadrul serviciului public 9 9
de gospodărire comunală
Extinderea reţelei de alimentare cu

energie electrică în noile cartiere pentru 9 9
tineri
Extindere cimitire ortodoxe Agigea şi Lazu
9 9
Întreţinerea cimitirelor ortodox şi
musulman, înfiinţarea de case mortuare 9 9
Achiziţionarea de maşini mortuare
9
1.3 Asigurarea fondului de locuinţe printr-o
dezvoltare durabilă
100

naturale reducerea
disparităţilor
sociale
Îmbunătăţirea fondului de locuinţe
existente prin reabilitarea termică şi 9 9
consolidarea clădirilor multietajate
Asigurarea elementelor de îmbunătăţirea
calităţii vieţii populaţiei prin amenajarea 9 9 9
de: pieţe agro-alimentare, spaţii de joacă,
parcări, spaţii verzi,
2. Îmbunătăţirea calităţii mediului
înconjurător şi asigurarea unei
valorificări durabile a resurselor
naturale
2.1 Îmbunătăţirea şi protejarea factorilor de
mediu
Lucrări de regularizare a cursurilor de apă
(decolmatare) 9 9
Dezvoltarea deprinderilor de protecţie a
mediului 9 9
Construirea staţiei de epurare în
localitatea Lazu 9 9
Asigurarea calităţii apei potabile
9 9
101
Închiderea depozitului neconform de

deşeuri 9 9 9
Reducerea efectelelor secetei şi
combaterea deşertificări prin măsuri 9 9
complexe
2.2. Protejarea şi promovarea peisajului,

spaţiilor deschise, biodiveristăţii şi ariilor
naturale protejate
Amenajarea de spaţii verzi
9 9
Elaborarea planului de management al
Lacului Agigea 9 9 9
3. Dezvoltarea unui mediu de afaceri local
şi competitiv
3.1 Dezvoltarea serviciilor şi a infrastructurii
de sprijin pentru afaceri
Construire parc industrial
9 9 9 9
Stimularea introducerii şi utilizării
tehnologiei informaţiilor şi comunicării 9 9 9 9
naturale reducerea
disparităţilor
102
sociale
3.2 Diversificarea activităţilor economice
Stimularea investiţiilor agro-turistice

9 9 9 9
Înfiinţare bază sportivă în perimetrul
Lacului Agigea 9 9 9
Dezvoltarea infrastructurii de cazare şi a
secorului de alimentaţie publică pentru 9 9 9 9
susţinerea activităţii de turism
Crearea de acţiuni / evenimente bazate

pe specificul local 9 9 9
Acţiuni de sprijinire a sectorului de turism
9 9 9
3.3 Revitalizarea agriculturii
Încurajarea activităţilor agricole şi

reducerea fenomenelor de degradare a 9 9
solurilor datorită necultivării terenurilor
agricole
Reactivarea sistemului de irigaţii în zonele

de exploataţii agricole stabile 9 9
103

naturale reducerea
disparităţilor
sociale
Mediatizarea informaţiilor privind
standardele europene în domeniul agricol, 9 9 9
ajutoarele europene în cadrul politicii
agricole comune
Susţinerea sectorului agricol local prin

sensibilizarea comunităţii faţă de efectele 9 9 9
benefice ale consumului produselor locale
4. Dezvoltarea resurselor umane,

asigurarea unui grad înalt de incluziune
socială şi reducerea disparităţilor
sociale
4.1 Îmbunătăţirea serviciului public de

învăţământ
Construirea a două grădiniţe cu orar
normal în localitatea Agigea 9 9 9 9
Construirea unei grădiniţe în localitatea
Agigea, cartier Eroilor 9 9 9 9
Construire grădiniţă cu orar normal în
localitatea Lazu 9 9 9 9
Reabilitarea şi extinderea şcolii cu clasele
I-IV Lazu 9 9 9 9
Reabilitarea Şcolii nr. 2 Agigea
9 9 9 9
104

naturale reducerea
disparităţilor
sociale
Echiparea şi reechiparea cu mobilier,
dotare de laboratoare, servicii auxiliare, 9 9 9 9
tehnica informaţiei a instituţiilor de
învăţământ preşcolar şi şcolar
Continuarea reducerii abandonului şi
absenteismului şcolar 9
4.2 Promovarea ocupării forţei de muncă şi a
incluziunii sociale
Promovarea spiritului şi culturii
antreprenoriale 9 9
Facilitarea accesului la educaţie a
grupurilor vulnerabile 9
4.3 Combaterea marginalizării sociale
Evaluarea dimensiunii de vulnerabilitate la

nivel local prin identificarea tuturor 9
grupurilor defavorizate
Extinderea serviciilor sociale existente şi

înfiinţarea de noi servicii sociale care să 9
răspundă nevoii locale
105
5. Sporirea identităţii şi coeziunii

comunităţii locale
5.1 Facilitarea şi consolidarea relaţiilor
intracomunitare
naturale reducerea
disparităţilor
sociale
Înfiinţarea clubului pensionarilor
9 9
Realizare bază sportivă Agigea
9 9
Amenajare terenuri de sport în localităţile
Agigea şi Lazu 9 9
Construire Casă de cultură şi centru
cultural Agigea 9 9
Organizarea festivalului dunelor marine
9 9
Identificarea de noi posibilităţi de
petrecere a timpului liber, valorificarea 9
peisajului şi a spaţiilor deschise existente
Încurajarea participării la acţiuni
comunitare de îmbunătăţire a calităţii 9 9
vieţii, protecţia mediului, de reducere a
106
izolării unor grupuri / cartiere

6. Îmbunătăţirea capacităţii administrative
6.1 Îmbunătăţirea managementului informaţiei
Construire sediu nou primărie

9 9 9
Introducerea unei platforme interoperabile
a bazelor de date locale 9 9 9
Actualizarea site-ului primăriei
9 9 9
Echiparea cu mobilier şi alte dotări a
birourilor serviciului poliţiei comunitare 9 9
Finalizarea actualizării PUG
9 9
Standardizarea activităţilor prin
implementarea ISO 9001 9
Înfiinţare Centru European de informare
9
Instalare sistem de supraveghere video în
comuna Agigea
6.2 Realizarea de parteneriate strategice
Acţiuni de colaborare cu alte autorităţi

locale, judeţene sau centrale 9
Promovarea unor relaţii transfrontaliere şi
internaţionale 9 9
107
10. PORTOFOLIU DE PROIECTE
1. Comuna Agigea – comună europeană.

• Prima înfiinţare a sistemului de canalizare în satul Lazu + staţie de epurare;
• Extindere şi reabilitare reţea alimentare cu apă în satul Lazu;
• Asfaltarea străzii Grigore Moisil – sat Lazu;
• Construire grădiniţă în localitatea Agigea;
• Înfiinţare serviciu after - school în cadrul Centrului de Zi Agigea;
• Organizarea în localitatea Agigea a Festivalului Dunelor Marine.
2. Reabilitarea şi extinderea iluminatului public.
• Reabilitarea şi extinderea reţelei de iluminat public de la 60% la 100%.
3. Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică.
• Extinderea reţelei de alimentare cu enegie electrică în cartierele Tabără,
Eroilor – localitatea Agigea, cartier Tineretului.
4. Înfiinţarea compartimentului de transport public, în cadrul Serviciului
Public de Gospodărire Comunală.
• Conform Legii 92/2007 şi Legii 51/2002 în cadrul administraţiilor publice
locale se poate înfiinţa compartimentul de transport public.
5. Colectarea selectivă a deşeurilor pe raza comunei Agigea.
• Achiziţionare europubele şi autospecială transport deşeuri.
6. Reabilitarea şi modernizarea Şcolii Ion Borcea Agigea.
• Extindere sală de sport şi laboratoare, reabilitarea construcţiei existente.
7. Construire cămin cultural în localitatea Lazu şi centru multicultural în
localitatea Agigea.
• Acest proiect se va realiza conform Legii 143/2007.
8. Construirea unei baze de agrement şi a unui sat de vacanţă în
perimetrul Lacului Agigea.
Acest proiect are ca principal obiectiv crearea unei structuri de primire turişti, a
unui sat de vacanţă şi a baze sportive multifuncţionale.
9. Construire parc industrial.
• Invenţii productive şi pregătirea pentru concurenţa de piaţă a întreprinderilor.
10. Construirea două dispensare, câte unul în fiecare localitate.
11. Dotarea dispensarelor medicale cu aparatură specifică.
108
• Prin acest proiect se urmăreşte dotarea corespunzătoare a cabinetelor

medicale cu echipamente de ultimă generaţie, pentru o mai bună monitorizare
a stării de sănătate a populaţiei.
12. Înfiinţare reţea alimentare cu gaze de joasă presiune.
• Obiectivul acestui proiect este creşterea nivelului de trai al populaţiei, prin
creşterea confortului locuinţelor.
13. Crearea unui Centru de Informare European.
• Prin intermediul acestui centru se urmăreşte un mai bun management al
documentelor şi o mai bună informare a populaţiei. Astfel deciziile
administraţiei locale vor fi transparente şi toţi cei interesaţi pot avea acces la
informaţiile de interes public şi vor putea urmări unde este şi în ce stadiu de
soluţionare se află cererile depuse.
14. Amenajarea centrului civic cu parc şi monumentul eroilor în localitatea
Agigea.
• Cetăţenii comunei vor dispune de un spaţiu de recreere şi spaţiu verde
pentru relaxare.
15. Amenajare loc de joacă pentru copii în localitatea Agigea.
• Copiii din localitate vor dispune de un spaţiu de recreere pentru petrecerea
timpului liber.
16. Construire teren de sport în localitatea Agigea.
• Amenajarea unui spaţiu pentru desfăşurare activităţi sportive în localitatea
Agigea.
17. Amenajare piaţetă.
• Amenajarea centrului localităţii Agigea, în concordanţă cu specificul zonei.
109
1. Titlul proiectului Comuna Agigea - comună europeană
2. Obiectivul General al proiectului este îmbunătăţirea calităţii vieţii

Obiectivul (scopul) locuitorilor din comuna Agigea prin reabilitarea şi modernizarea
proiectului infrastructurii de bază, infrastructurii sociale şi a infrastructurii
educaţionale
Program Operational
Sectorial/Regional/PNDR/POCT PNDR
Axa Prioritara 3: Calitatea vieţii în

zonele rurale şi diversificarea
economiei rurale
Axă prioritară
3. Domeniu ( transporturi,
social, turism, economic,
mediu etc. )
Măsura 322 – Renovarea,
Domeniu cheie de intervenţie dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea
serviciilor de bază pentru economia
şi populaţia rurală şi punerea în
valoare a moştenirii rurale
4. Beneficiarul proiectului PRIMĂRIA COMUNEI AGIGEA

( solicitantul finantarii)
5. Corelare/relevanţa în raport cu obiective ale
principalelor documente de programare, strategii
regionale/locale, planuri de dezvoltare spaţială
Corelare si relevanta cu obiectivele Creşterea infrastructurii regiunii de Sud-Est

POR/POS/PNDR/POCT etc.
Corelare cu PDR – Planul de Dezvoltare Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale

Regională (infrastructura socială -şcoli, spitale etc.)
Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii
educaţionale, sociale şi de sănătate.
Grupul ţintă (comunităţi locale, comunităţi de afaceri, segmente sociale etc.

110
asupra carora implementarea proiectului va exercita efecte)

• descrierea grupului/grupurilor Toţi locuitorii comunei Agigea
6. ţintă
Rezultate generale si efecte scontate
7. • Principalele rezultate estimate Reabilitarea infrastructurii rutiere.

Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă.
Reabilitarea reţelei de canalizare.
Înfiinţarea unei grădiniţe noi în localitatea
Agigea.
Înfiinţarea serviciului after-school.
Susţinerea festivalului Dunelor Marine –
prilej de socializare între locuitorii comunei.
• Efecte scontate, după Îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale
implementare oferite locuitorilor comunei Agigea,
îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora.
8. Impactul estimat al proiectului la nivel Dezvoltarea unei infrastructuri sociale la

Regional/zonal ( după caz ) nivel local.
Creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin
iniţierea de activităţi şi evenimente în scop
recreativ.
Buget estimativ si surse

• Costuri totale ( din care Total Costuri Costuri
costuri eligibile din FEDR (euro ) * eligibile neeligibile
9. FSE, FEADR etc.) 2 500 000.00 (euro) % (euro) %
• Surse de finanţare Fonduri Buget Buget Alte surse
(ponderi ) * europene national local
100 % % % %
• Gradul de certitudine al
finanţărilor ( ridicat, ridicat
mediu, scăzut )
Principale aspecte de detaliu ale proiectului
10. Necesitatea proiectului ( argumente Infrastructura comunei Agigea trebuie reabilitată şi
/ cum a fost identificat ) modernizată, serviciile sociale trebuie îmbunătăţite, este
necesară îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Structuri responsabile pentru Responsabil implementare:
implementarea proiectului Primăria Comunei Agigea
Întârzieri datorate proiectării.

Riscuri estimate în procesul de Întârzieri datorate achiziţiilor de contracte de lucrări.
implementare Amânarea termenului de finalizare datorită derulării
lucrărilor.
111
1. Titlul proiectului Reabilitarea şi extinderea iluminatului public

Obiectivul (scopul) locuitorilor din comuna Agigea prin reabilitarea, modernizarea şi
proiectului extinderea reţelei de iluminat public .
3. Domeniu ( transporturi, Program Operational Finanţare conform Ordinului
social, turism, economic, Sectorial/Regional/PNDR/POCT Ministerului Economiei şi
mediu etc. ) Finanţelor nr. 3722/2009.

5.
Corelare/relevanţa în raport cu obiective ale
Îmbunătăţirea serviciilor publice şi dezvoltarea
infrastructurii de bază care deserveşte furnizarea
acestora
Corelare cu PDR – Planul de P6 Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între

Dezvoltare Regională regiunile ţării.
Scopul acestei priorităţi de dezvoltare îl constituie
stoparea adâncirii disparităţilor între regiunile ţării, în
ce priveşte dezvoltarea şi diminuarea acestor
disparităţi până la finele perioadei 2007-2013, prin
crearea condiţiilor pentru stimularea creşterii mai
accelerate a regiunilor rămase în urmă. Concretizarea
acestei priorităţi are în vedere diminuarea impactului
teritorial diferenţiat al proceselor de creştere
economică, conduse de forţele pieţei.

112

6. ţintă
7. • Principalele rezultate estimate Extinderea şi modernizarea reţelei de

iluminat public.
• Efecte scontate, după Extinderea iluminatului public de la 60% la
implementare 100%.
8. Impactul estimat al proiectului la nivel Comuna Agigea va deveni o zonă mai
Regional/zonal ( după caz ) accesibilă pe timpul nopţii, întreaga comună
va fi iluminată în proporţie de 100%, ceea ce
va îmbunătăţi condiţiile de deplasare pe
timpul nopţii.

85 % 13% 2% %
mediu, scăzut )
1. Titlul proiectului Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică

Obiectivul (scopul) locuitorilor din comuna Agigea prin reabilitarea, modernizarea şi
proiectului extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică .
Obiectivele programului de finanţare sunt de a facilita racordarea la
reţelele de energie electrică pentru cât mai multe gospodării în
vederea creşterii calităţii vieţii locuitorilor şi a potenţialului economic
din zonele neelectrificate.
3. Domeniu ( transporturi, Program Operational Finanţare prin „programul de
social, turism, economic, Sectorial/Regional/PNDR/POCT Electrificare 2007-2009”.
mediu etc. )
113
5.
acestora
Corelare cu PDR – Planul de P6 Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între

Dezvoltare Regională regiunile ţării.
Scopul acestei priorităţi de dezvoltare îl constituie
stoparea adâncirii disparităţilor între regiunile ţării, în ce
priveşte dezvoltarea şi diminuarea acestor disparităţi
până la finele perioadei 2007-2013, prin crearea
condiţiilor pentru stimularea creşterii mai accelerate a
regiunilor rămase în urmă. Concretizarea acestei
priorităţi are în vedere diminuarea impactului teritorial
diferenţiat al proceselor de creştere economică,
conduse de forţele pieţei.

6. ţintă
7. • Principalele rezultate estimate Extinderea şi modernizarea reţelei de

alimentare cu energie electrică.
• Efecte scontate, după Extinderea reţelei de alimentare cu energie
implementare electrică la nivelul întregii comune, inclusiv
în cartierele noi pentru tineri.
8. Impactul estimat al proiectului la nivel Diminuarea disparităţilor la nivel zonal,
Regional/zonal ( după caz ) îmbunătăţirea calităţii vieţii.
114

85 % 13% 2% %
mediu, scăzut )
1. Titlul proiectului Colectarea selectivă a deşeurilor pe raza comunei Agigea

Obiectivul (scopul) locuitorilor din comuna Agigea prin reabilitarea şi modernizarea
proiectului infrastructurii de bază, infrastructurii sociale şi a infrastructurii
educaţionale
Domeniu ( transporturi, Program Operational POS Mediu

3. social, turism, economic, Sectorial/Regional/PNDR/POCT
mediu etc. )
Axa prioritară 2: Dezvoltarea

Axă prioritară sistemelor de management integrat
al deşeurilor şi reabilitarea siturilor
contaminate istoric
Domeniul major de intervenţie 2.1

Domeniu cheie de intervenţie deuzvoltarea sistemelor integrate
de management al deşeurilor şi
extinderea infrastructurii de
management al deşeurilor
5.
115

acestora

Corelare cu PDR – Planul de P3. Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului

Dezvoltare Regională În vederea realizării unui management realist al
deşeurilor de ambalaje, este necesar un sistem
corespunzător pentru colectarea selectivă a deşeurilor.

6. ţintă
7. • Principalele rezultate estimate Îmbunătăţirea calităţii mediului
• Efecte scontate, după Crearea unui sistem corespunzător pentru

implementare colectarea selectivă a deşeurilor.
8. Impactul estimat al proiectului la nivel Încadrarea în cerinţele Planului Judeţean
Regional/zonal ( după caz ) pentru Gestionarea Deşeurilor.

9. FSE, FEADR etc.) 600 000.00 (euro) % (euro) %
80% 18% 2% %
mediu, scăzut )
1. Titlul proiectului Reabilitarea, modernizarea şi extinderea Şcolii „Ioan Borcea” -

Agigea
116
2. Obiectivul General al proiectului este îmbunătăţirea calităţii

Obiectivul (scopul) infrastructurii de educaţie, a dotării şcolilor, a structurilor de cazare
proiectului pentru studenţi şi a centrelor pentru formare profesională pentru
asigurarea unui proces educaţional la standarde europene şi a
creşterii participării populaţiei şcolare şi a adulţilor la procesul
educaţional.
Domeniu ( transporturi, Program Operational POR
mediu etc. )
Axă prioritară Axa prioritară 3: “Îmbunătăţirea

infrastructurii sociale
Domeniul major de intervenţie 3.4

Domeniu cheie de intervenţie “Reabilitarea, modernizarea,
dezvoltarea şi echiparea
infrastructurii educaţionale
preuniversitare, universitare şi a
infrastructurii pentru formare
continuă”.
5.
regionale/locale, planuri de dezvoltare spaţială.
Dezvoltarea infrastructurii de educaţie la nivelul
comunei Agigea.
Corelare si relevanta cu obiectivele Creşterea infrastructurii educaţionale a regiunii de Sud-

POR/POS/PNDR/POCT etc. Est.
Corelare cu PDR – Planul de Conform Planului de Dezvoltare Regională

Dezvoltare Regională infrastructura şcolară lanivelul regiunii de sud-est s-a
dezvoltat, doar localităţile rurale izolate sunt deficitare în
această privinţă.

6. ţintă
117
7. • Principalele rezultate estimate Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale
• Efecte scontate, după Crearea unei infrastructuri educaţionale care

implementare să creeze un mediu propice desfăşurării
procesului instructiv-educativ.
8. Impactul estimat al proiectului la nivel Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de
Regional/zonal ( după caz ) educaţie la nivel regional.

80% 18% 2% %
mediu, scăzut )
1. Titlul proiectului Construire centru multicultural în localitatea Agigea
2. Obiectivul General al proiectului este construirea unei Case de

Obiectivul (scopul) Cultură pentru ca locuitorii comunei să socializeze şi să desfăşoare
proiectului acţiuni artistice
Domeniu ( transporturi, Program Operational

3. social, turism, economic, Sectorial/Regional/PNDR/POCT Finanţare conform Legii 143/2007
mediu etc. )
118
5.
Dezvoltarea infrastructurii sociale la nivelul comunei
Agigea.
Corelare si relevanta cu obiectivele Creşterea infrastructurii educaţionale a regiunii de Sud-

POR/POS/PNDR/POCT etc. Est.

Dezvoltare Regională infrastructura socială la nivelul regiunii de sud-est este
slab dezvoltată.

6. ţintă
7. • Principalele rezultate estimate Îmbunătăţirea infrastructurii sociale.
• Efecte scontate, după Crearea unei infrastructuri sociale care să creeze un

implementare mediu propice desfăşurării de acţiuni de socializare.
8. Impactul estimat al proiectului la nivel Dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale la nivel
Regional/zonal ( după caz ) regional.

100 % %
mediu, scăzut )
119
1. Titlul proiectului Construirea unei baze de agrement şi a unui sat de vacanţă în

perimetrul Lacului Agigea
Obiectivul General al proiectului este amenajarea unui sat de
2. Obiectivul (scopul) vacanţă şi a unei structuri de primire turişti în perimetrul Lacului
proiectului Agigea.
Domeniu ( transporturi, Program Operational PNDR
mediu etc. )
Axă prioritară Axa prioritară 3: Calitatea vieţii în
economiei rurale
Domeniu cheie de intervenţie Măsura 3.1.3. – Încurajarea
activităţii turistice

Dezvoltarea infrastructurii turistice la nivelul comunei
Agigea.
Corelare si relevanta cu obiectivele Creşterea infrastructurii turistice a regiunii de Sud-Est.
Corelare cu PDR – Planul de P 4. Crearea de noi oportunităţi de creştere economică
Dezvoltare Regională durabilă şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea
patrimoniului natural / ambiental şi promovarea politicii
de mediu
120

6. ţintă
7. • Principalele rezultate estimate Îmbunătăţirea infrastructurii turistice
• Efecte scontate, după Crearea unei infrastructuri turistice în cadrul

implementare comunei Agigea
8. Impactul estimat al proiectului la nivel Dezvoltarea infrastructurii turistice la nivel
Regional/zonal ( după caz ) regional.

costuri eligibile din FEDR (lei ) * eligibile neeligibile
9. FSE, FEADR etc.) 400000.00 (lei) % (lei) %
50 % 50 % %
mediu, scăzut )
1. Titlul proiectului Construire parc industrial
Obiectivul (scopul) Obiectivul General al proiectului este amenajarea unui parc industrial
2. proiectului în satul Lazu
Domeniu ( transporturi, Program Operational POS CCE

mediu etc.
Axă prioritară Axa prioritară 1 – Un sistem
inovativ şi eco-eficient de producţie
Domeniul major de intervenţie 1.1.
– Investiţii productive şi pregătirea
Domeniu cheie de intervenţie pentru concurenţa pe piaţă a
întreprinderilor, în special IMM-uri
121


Dezvoltarea zonelor rurale prin diversificarea economiei
rurale stimulând sectoarele economice alternative
agriculturii.
Corelare si relevanta cu obiectivele Creşterea competitivităţii economice.

Corelare cu PDR – Planul de P7. Modernizarea economiei rurale
Dezvoltare Regională

6. ţintă
7. • Principalele rezultate estimate Stimularea concurenţei agenţilor economici.
• Efecte scontate, după Înfiinţarea de noi locuri de muncă pentru

implementare locuitorii comunei.
8. Impactul estimat al proiectului la nivel Promovarea produselor româneşti pe piaţa
Regional/zonal ( după caz ) naţională şi scăderea şomajului, prin crearea
de noi locuri de muncă.

costuri eligibile din FEDR (euro) * eligibile neeligibile
9. FSE, FEADR etc.) 600 000.00 (lei) % (lei) %
50 % 50 % %
mediu, scăzut )
122
1. Titlul proiectului Construire dispensar medical cu regim de permanenţă
2. Obiectivul General al proiectului este construirea unui dispensar

Obiectivul (scopul) medical cu regim de permanenţă în comuna Agigea
proiectului
Domeniu ( transporturi, Program Operational
3. social, turism, economic, Sectorial/Regional/PNDR/POCT Finanţare din bugetul local
mediu etc. )

Dezvoltarea infrastructurii de sănătate la nivelul
comunei Agigea.
Corelare si relevanta cu obiectivele Îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate a regiunii de
POR/POS/PNDR/POCT etc. Sud-Est.
Dezvoltare Regională infrastructura de sănătate la nivelul regiunii de sud-est
este slab dezvoltată.

6. ţintă
• Principalele rezultate estimate Îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate.
7.
• Efecte scontate, după Crearea unei infrastructuri de sănătate care să
implementare permită prestarea unor servicii de sănătate în
condiţii cât mai bune şi de bună calitate.
8. Impactul estimat al proiectului la nivel Dezvoltarea infrastructurii serviciilor medicale la
Regional/zonal ( după caz ) nivel regional.
123

100 % %
mediu, scăzut )
1. Titlul proiectului Dotarea unităţilor medicale cu aparatură specifică
Obiectivul General al proiectului este dotarea dispensarelor medicale

2. din comuna Agigea cu aparatură specifică, necesară desfăşurării unor
Obiectivul (scopul) servicii medicale de calitate
proiectului
Domeniu ( transporturi, Program Operational POR
mediu etc. )
Axă prioritară Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea

infrastructurii sociale
Domeniul major de intervenţie 3.1 –
Reabilitarea /modernizarea /
Domeniu cheie de intervenţie echiparea infrastructurii serviciilor
de sănătate


Dezvoltarea zonelor rurale prin îmbunătăţirea serviciilor
medicale oferite cetăţenilor .
Corelare si relevanta cu obiectivele Îmbunătăţirea serviciilor medicale.
124
Corelare cu PDR – Planul de P5. Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de

Dezvoltare Regională sănătate

6. ţintă

• Principalele rezultate estimate Îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate.
7.
• Efecte scontate, după Crearea unei infrastructuri de sănătate care să
implementare permită prestarea unor servicii de sănătate în
condiţii cât mai bune şi de bună calitate.
8. Impactul estimat al proiectului la nivel Dezvoltarea infrastructurii serviciilor medicale la
Regional/zonal ( după caz ) nivel regional.

100 % %
mediu, scăzut )
1. Titlul proiectului Înfiinţare reţea alimentare cu gaze de joasă presiune
Obiectivul General al proiectului este prima înfiinţare a reţelei publice

2. Obiectivul (scopul) locale de alimentare cu gaz
proiectului
125

mediu etc. )
Axă prioritară Axa prioritară 3 – Calitatea vieţii în

economiei rurale
Măsura 3.2.2. – Renovarea,
dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea
Domeniu cheie de intervenţie serviciilor de bază pentru economia
valoare a moştenirii rurale

Dezvoltarea zonelor rurale prin înfiinţarea
infrastructurii de alimentare cu gaze de joasă
presiune.
Corelare si relevanta cu obiectivele Îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor.
Corelare cu PDR – Planul de P4. Crearea de noi oportunităţi de creştere

Dezvoltare Regională economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii prin
dezvoltarea patrimoniului natural / ambiental / şi
promovarea politicii de mediu
6. ţintă
7. • Principalele rezultate estimate Îmbunătăţirea infrastructurii de bază.
• Efecte scontate, după Crearea unei infrastructuri de alimentare cu gaze

implementare de joasă presiune pentru îmbunătăţirea calităţii
vieţii.
8. Impactul estimat al proiectului la nivel Dezvoltarea infrastructurii de bază la nivel regional.
Regional/zonal ( după caz )
126
9. FSE, FEADR etc.) 1500000.00 (euro) % (euro) %
100 % %
mediu, scăzut )
1. Titlul proiectului Crearea unui Centru European de Informare
Obiectivul General al proiectului este crearea unui centru pentru

2. Obiectivul (scopul) informarea cetăţenilor, pentru un bun management al documentelor.
proiectului
Domeniu ( transporturi, Program Operational PODCA

mediu etc. )
Axă prioritară Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea

calităţii şi eficienţei furnizării
serviciilor publice, cu accentul pus
pe procesul de descentralizare
Domeniu major de intervenţie 2.2
Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei
Domeniu cheie de intervenţie furnizării serviciilor
127
5.
Înfiinţarea unui sistem de management autorizat ISO
9001
Corelare si relevanta cu obiectivele Îmbunătăţirea sistemului de control al documentelor.

Corelare cu PDR – Planul de Se urmăreşte afilirea la Asociaţia Naţională a

Dezvoltare Regională Centrelor de Informare pentru Cetăţeni

• descrierea grupului/grupurilor Administraţia publică locală.
6. ţintă
7. • Principalele rezultate estimate Transparenţă decizională, facilitarea accesului

cetăţenilor la informaţiile cu caracter public.
• Efecte scontate, după Urmărirea documentaţiei înregistrate la Primăria
implementare Comunei Agigea şi verificarea stadiului acesteia.
8. Impactul estimat al proiectului la nivel Facilitarea accesului la informare.
Regional/zonal ( după caz )

98 % 2% %
mediu, scăzut )
128
1. Titlul proiectului Amenajarea centrului civic cu parc şi monumentul eroilor
Obiectivul General al proiectului este amenajarea unui spaţiu verde

2. Obiectivul (scopul) pentru recreere.
proiectului
Domeniu ( transporturi, Program Operational Fondul de Mediu

3. social, turism, economic, Sectorial/Regional/PNDR/POCT Programul naţional de îmbunătăţire
mediu etc. ) a calităţii mediului prin realizarea de
spaţii verzi în localităţi
5.
Înfiinţarea unui parc în intravilanul localităţii Agigea.
Corelare si relevanta cu obiectivele Îmbunătăţirea calităţii mediului.

Corelare cu PDR – Planul de P4 Crearea de noi oportunităţi de creştere

dezvoltarea patrimoniului natural / ambiental şi

• descrierea grupului/grupurilor Locuitorii comunei Agigea
6. ţintă
7. • Principalele rezultate estimate Crearea unui spaţiu verde care să îmbunătăţească

mediul natural.
• Efecte scontate, după Înfiinţarea unui parc, zonă de recreere în aer liber
implementare pentru locuitorii comunei Agigea.
8. Impactul estimat al proiectului la nivel Îmbunătăţirea calităţii mediului din regiunea de
Regional/zonal ( după caz ) dezvoltare Sud - Est.
129

60 % 40 % %
mediu, scăzut )
1. Titlul proiectului Amenajare spaţiu de joacă pentru copii, teren de sport şi piaţetă
Obiectivul General al proiectului este crearea unui spaţiu de joacă

2. Obiectivul (scopul) pentru copii, spaţiu de relaxare în aer liber şi spaţiu pentru
proiectului desfăşurare activităţi sportive.

mediu etc. )
Axă prioritară Axa prioritară 3 : Calitatea vieţii în

economiei rurale
Măsura 3.2.2.: Renovarea
dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea
Domeniu cheie de intervenţie serviciilor de bază pentru economia
valoare a moşteririi rurale
5.
Amenajarea unui spaţiu în aer liber, de recreere
pentru copii.
130
Corelare si relevanta cu obiectivele Îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Corelare cu PDR – Planul de P4 Crearea de noi oportunităţi de creştere

dezvoltarea patrimoniului natural / ambiental şi

• descrierea grupului/grupurilor Copiii care locuiesc pe raza comunei Agigea.
6. ţintă
7. • Principalele rezultate estimate Crearea unui spaţiu de recreere în aer liber pentru
copiii din localitate
• Efecte scontate, după Amenajarea unui spaţiu de joacă pentru copii,
implementare zonă de recreere în aer liber pentru locuitorii
comunei Agigea.
8. Impactul estimat al proiectului la nivel Îmbunătăţirea calităţii vieţii din regiunea de
Regional/zonal ( după caz ) dezvoltare Sud - Est.

100 %
mediu, scăzut )
131
Planificare în timp
Nr. Acţiunea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
crt.
1. Asigurarea infrastructurii de bază în
comuna Agigea
1.1 Extinderea şi modernizarea
infrastructurii de transport
Realizarea rutei ocolitoare a comunei
Agigea
Construire străzi în localitatea Agigea
Construire străzi în cartierele noi din

localităţile Agigea şi Lazu
Realizare sistem stradal, modernizare
zona centrală Agigea , amenajare şi
construire trotuare
Reparaţii drumuri împietruite şi
împietruiri drumuri de pământ ,
asfaltare străzi localităţile Lazu şi
Agigea
Managementul şi optimizarea traficului
rutier
Amenajare faleză
1.2 Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de

gospodărire comunală
Reabilitarea sistemului de alimentare
cu apă
Construirea sistemului de alimentare
cu apă în noile cartiere din Agigea şi
Lazu
Reabilitarea sistemului existent de
canalizare, extinderea acestuia în
localitatea Agigea
132
Nr. Acţiunea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
crt.
Înfiinţarea sistemului de canalizare în
localitatea Lazu
Amenajare platformă betonată pentru
depozitarea deşeurilor colectate
Introducerea sistemului de colectare
selectivă, înfiinţarea punctelor fixe de
colectare deşeurilor
Achiziţionarea de autovehicule pentru
transportul şi colectarea deşeurilor
Evaluarea soluţiei de racordare la
sistemul naţional de alimetare cu gaze
naturale de joasă presiune
Modernizarea şi extinderea reţelei de
iluminat public, eficientizarea
consumului de energie electrică
Înfiinţarea compartimentului de
transport public călători, în cadrul
serviciului public de gospodărire
comunală
Extinderea reţelei de alimentare cu
energie electrică în noile cartiere
pentru tineri
Extindere cimitire ortodoxe Agigea şi

Lazu
Întreţinerea cimitirelor ortodox şi

musulman, înfiinţarea de case
mortuare
Achiziţionarea de maşini mortuare
1.3 Asigurarea fondului de locuinţe printr-o

dezvoltare durabilă
Îmbunătăţirea fondului de locuinţe
existente prin reabilitarea termică şi
consolidarea clădirilor multietajate
133
Nr. Acţiunea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
crt.
Asigurarea elementelor de
îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei
prin amenajarea de: pieţe agro-
alimentare, spaţii de joacă, parcări,
spaţii verzi,
2.0 Îmbunătăţirea calităţii mediului
înconjurător şi asigurarea unei
valorificări durabile a resurselor
naturale
2.1 Îmbunătăţirea şi protejarea factorilor
de mediu
Lucrări de regularizare a cursurilor de
apă (decolmatare)
Dezvoltarea deprinderilor de protecţie
a mediului
Construirea staţiei de epurare în
localitatea Lazu
Asigurarea calităţii apei potabile
Închiderea depozitului neconform de
deşeuri
Reducerea efectelelor secetei şi
combaterea deşertificări prin măsuri
complexe
2.2 Protejarea şi promovarea peisajului,
spaţiilor deschise, biodiveristăţii şi
ariilor naturale protejate
Amenajare parc central Agigea

Amenajarea de spaţii verzi
Elaborarea planului de management al
Lacului Agigea
3. Dezvoltarea unui mediu de afaceri
local şi competitiv
3.1 Dezvoltarea serviciilor şi a
infrastructurii de sprijin pentru afaceri
134
Nr. Acţiunea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
crt.
Construire parc industrial
Stimularea introducerii şi utilizării
tehnologiei informaţiilor şi comunicării
3.2 Diversificarea activităţilor economice
Stimularea investiţiilor agro-turistice

Înfiinţare bază sportivă în perimetrul
Lacului Agigea
Dezvoltarea infrastructurii de cazare şi
a secorului de alimentaţie publică
pentru susţinerea activităţii de turism
Crearea de acţiuni / evenimente
bazate pe specificul local
Acţiuni de sprijinire a sectorului de
turism
3.3 Revitalizarea agriculturii
Încurajarea activităţilor agricole şi

reducerea fenomenelor de degradare
a solurilor datorită necultivării
terenurilor agricole
Reactivarea sistemului de irigaţii în
zonele de exploataţii agricole stabile
Mediatizarea informaţiilor privind
standardele europene în domeniul
agricol, ajutoarele europene în cadrul
politicii agricole comune
Susţinerea sectorului agricol local prin
sensibilizarea comunităţii faţă de
efectele benefice ale consumului
produselor locale
4. Dezvoltarea resurselor umane,
asigurarea unui grad înalt de
incluziune socială şi reducerea
disparităţilor sociale
135
Nr. Acţiunea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
crt.
4.1 Îmbunătăţirea serviciului public de
învăţământ
Construirea a două grădiniţe cu
program normal în localitatea Agigea
Construirea unei grădiniţe în
localitatea Agigea. Cartier Eroilor
Construire grădiniţă cu program
normal în localitatea Lazu
Reabilitarea şi extinderea şcolii Ion
Borcea din Agigea şi construirea unei
săli de sport
Reabilitarea şi extinderea şcolii cu
clasele I-IV din Lazu
Reabilitarea Şcolii nr. 2 Agigea
Echiparea şi reechiparea cu mobilier,
dotare de laboratoare, servicii
auxiliare, tehnica informaţiei a
instituţiilor de învăţământ preşcolar şi
şcolar
Continuarea reducerii abandonului şi
absenteismului şcolar
4.2 Promovarea ocupării forţei de muncă
şi a incluziunii sociale
Promovarea spiritului şi culturii
antreprenoriale
Facilitarea accesului la educaţie a
grupurilor vulnerabile
4.3 Combaterea marginalizării sociale
Evaluarea dimensiunii de
vulnerabilitate la nivel local prin
identificarea tuturor grupurilor
defavorizate
Extinderea serviciilor sociale existente
şi înfiinţarea de noi servicii sociale
care să răspundă nevoii locale
136
Nr. Acţiunea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
crt.
5. Sporirea identităţii şi coeziunii
comunităţii locale
5.1 Facilitarea şi consolidarea relaţiilor
intracomunitare
Înfiinţarea Clubului pensionarilor
Reabilitare bază sportivă Agigea
Amenajare terenuri de sport în
localităţile Agigea şi Lazu
Construire Casă de cultură şi centru
cultural Agigea
Organizarea festivalului dunelor
marine
Identificarea de noi posibilităţi de
petrecere a timpului liber, valorificarea
peisajului şi a spaţiilor deschise
existente
Încurajarea participării la acţiuni
comunitare de îmbunătăţire a calităţii
vieţii, protecţia mediului, de reducere a
izolării unor grupuri / cartiere
6. Îmbunătăţirea capacităţii
administrative
6.1 Îmbunătăţirea managementului
informaţiei
Construire sediu nou primărie
Introducerea unei platforme
interoperabile a bazelor de date locale
Actualizarea site-ului primăriei
Echiparea cu mobilier şi alte dotări a
birourilor serviciului poliţiei comunitare
Finalizarea actualizării PUG
Standardizarea activităţilor prin
implementarea ISO 9001
Înfiinţare Centru European de
informare
137
Nr. Acţiunea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
crt.
Instalare sistem de supraveghere
video în comuna Agigea
6.2 Realizarea de parteneriate strategice
Acţiuni de colaborare cu alte autorităţi
locale, judeţene sau centrale
Promovarea unor relaţii
transfrontaliere şi internaţionale
138
Elaborarea şi adoptarea de standarde de calitate

în vederea promovării unui management al performanţei la nivel local şi de asemenea şi
de sporire a transparenţei sarcinilor la nivel intrainstituţional
Introducerea acestor standarde de calitate ar permite o mai eficientă şi eficace

funcţionare a Primăriei Comunei Agigea în activităţile sale, datorită unei detaliate
clarificări a atribuţiilor diferitelor, servicii, birouri şi compartimente, şi a acţionării în
sensul evitării suprapunerilor de sarcini între diferitele servicii, birouri. Aceasta ar avea
efecte în sporirea eficienţei instituţiei şi în relaţiile cu cetăţenii, în îmbunătăţirea
serviciilor publice furnizate cetăţenilor. Este de reţinut că, pentru implementarea acestor
standarde, este nevoie de angajament real al funcţionarilor administraţiei locale în
implementare.
Pentru a asigura o bună implementare a acestor standarde, propunem ca, în
cadrul procesului de elaborare a acestor standarde, să fie realizată şi o vizită de studiu
în cadrul unor instituţii care deja au adoptat standarde ISO. Atât în perioada
premergătoare, cât şi în perioada elaborării şi a implementării, propunem realizarea
periodică a unor sesiuni de training pentru funcţionarii publici, axate pe folosirea acestor
standarde.
Realizarea acestei initiaţive ar putea fi susţinută financiar: de la bugetul local, prin
furnizare directă; de la bugetul local, prin licitaţie publică; prin depunerea de proiecte în
cadrul PO DCA– în urma depunerii de cerere de finanţare; din alte surse de finanţare,
pentru care se pot depune cereri de finanţare.
139

Agigea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Agigea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

1. CONTEXTUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ

5.14. Infrastructura tehnică de circulaţie şi transport

8. VIZIUNEA PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICO–SOCIALĂ A LOCALITĂŢII

9. PLANUL DE MĂSURI ŞI ACŢIUNI

1.CONTEXTUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ

1.1 Evoluţia istorică a dezvoltării rurale în Europa

1.2 Situaţia actuală

1.3 Pilonul 1: Organizaţii Comune de Piaţă

1.4 Pilonul 2: Dezvoltarea Rurală

locuri de muncă, pentru a contracara procesul de depopulare a zonelor

1.5 Actori instituţionali ai politicii agricole

2. CONTEXTUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ

2.1 Succintă prezentare generală a ţării

Apele cele mai importante ale României sunt:

Dunărea: Al doilea fluviu din Europa ca dimensiuni şi ca debit(după Volga), având

Clima României este temperat-continentală, cu precipitaţii relativ reduse şi cu

Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziţie, cu perioade lungi de uscăciune

Primăvara este un alt anotimp de tranziţie, relativ scurt. Temperatura creşte cu

Temperatura medie anuală variază de la 110 C în lunca Dunării, la 60 C în Harghita.

Precipitaţiile sunt moderate. De la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la

Pădurile, care în antichitate şi evul mediu acopereau aproape întreaga suprafaţă a

astăzi sub patronajul Academiei României.

La 1 ianuarie 1998 România avea o populaţie de 22.526.096 ( aproape de cea din

Structura etnică. În conformitate cu recensământul din data de 7 ianuarie 1992

Emigrarea. Între 1990 si 1996 un număr de 255.034 de cetăţeni români au emigrat,

Aeroporturi: Cel mai important aeroport international este Bucureşti-Otopeni

Canalul Dunăre-Marea Neagră: Construit între 1975 şi 1984, canalul leagă

2.2 Descrierea generală a spaţiului rural

2.4. Documente strategice şi operaţionale, prin care se stabilesc

2.4.1. Programul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013

Obiectivul global al Planului Naţional de Dezvoltare vizează reducerea cât mai

România va realiza investiţii în dezvoltarea infrastructurii, conform unei

• Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;

PRIORITĂŢILE NAŢIONALE DE DEZVOLTARE:

membre. Performanţele macro-economice ale României din ultima vreme au fost

vulnerabile, reprezentate de femei, persoane cu dizabilităţii şi etnia romă. Personalul

2.4.3. Programele Operaţionale (PO)

1. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii

2. Programul Operaţional Sectorial Transport

3. Programul Operaţional Sectorial Mediu

(medicale, provenite din echipamente tehnice etc);

5. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative

-studiile pentru dezvoltarea sistemelor informatice pentru sprijinul activităţilor de

6. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

CINE poate obţine finanţare:

7. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică

2.4.4. Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală

vulnerabile ale populaţiei. Segmentul fermelor de subzistenţă sugerează nevoia

nevoi sunt legate de: drumuri, accesarea serviciilor medicale şi educaţionale,

Obiectivele generale sunt împărţite în obiective strategice, care reflectă, atât

asociaţiilor acestora, în paralel cu respectarea principiilor de dezvoltare durabilă,

disparităţilor de dezvoltare între regiunile UE şi, în aceeaşi manieră, a diferenţelor

Strategic pentru Dezvoltare Rurală (CNSDR) este prezidat de către Ministerul

3. IMPLEMENTAREA POLITICILOR NAŢIONALE ŞI EUROPENE ÎN CONTEXTUL

3.1 Contextul regional de dezvoltare rurală

Uniunea Europeană dispune de o politică de dezvoltare rurală activă,

• Ameliorarea competitivităţii sectorului agricol şi forestier;

4.1.2. Organizare administrativă

Regiunea Sud-Est cuprinde 6 judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi,

Organizarea administrativ teritorială a Regiunii Sud-Est la 31 decembrie 2005

Clasificarea județelor în funcție de suprafață (km2)

Sursa : Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti, ediţia 2006