Probleme Rezolvate

Stagiar: MUNTEAN (PADURE) ANGELA –
ALEXANDRINA
Stagiu colectiv anul III semestrul I 2011
CONTABILITATE
1 Întreprinderea ALFA deţine o marcã de fabricaţie achiziţionatã cu 800 mil. lei. Ea

este reevaluatã la sfârşitul exerciţiului N când amortizarea cumulatã este de 400 mil.
lei iar valoarea reevaluatã este de 500 mil. lei. Durata de viaţã estimatã a mãrcii este
de 10 ani iar amortizarea este liniarã. Determinaţi rezerva din reevaluare care va fi
realizatã anual.
Rezolvare:
Cost achizitie activ=800mil
Calcul amortizare=800mil/10ani=80mil/an
Amortizare cumulata (amortizat deja pe 5ani)=400mil
Cost net mijloc fix=Cost achizitie-Amortizare=400mil
Cost dupa reevaluare=500mil
Se inregistreaza o diferenta din reevaluare de 100mil lei (surplus)
In evidenta contabila se efectueaza:
 Reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare:
205 = 105 100mil
 Eliminarea amortizarii efectuate pana la momentul reevaluarii:
2805 = 205 400mil
1
ALEXANDRINA
Valoare reevaluata =500mil
Amortizare aferenta cost istoric= 800 mil /10/12=6.67lei/luna
Durata ramasa de functionare=5ani
Amortizare aferenta surplus reevaluare=100mil/5/12=1.67lei/luna
Societatea,prin politicile contabile,a stabilit transferarea castigului realizat in contul

1065 “Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare “ lunar,pe
masura amortizarii imobilizarii:
 Inregistrarea amortizarii
6811 =2805 8.34ron
 Transferul castigului realizat
105 = 1065 1.67ron
 Rezerva din reevaluare care va fi realizata anual
Durata ramasa de functionare : 5ani
Rezerva din reevaluare anuala= 100mil/5ani =20mil
Din punct de vedere fiscal,societatea va considera venit impozabil sumele

transferate in contul 1065 la calculul impozitului pe profit
2. S.C. ALFA S.A. deţine un teren achiziţionat în exerciţiul N la costul de 50.000.000

lei. La sfârşitul exerciţiului N+5 valoarea justã a terenului este de 70.000.000 lei.
Terenul este vândut în exerciţiul N+7 la preţul de vânzare de 60.000.000 lei. Care
este tratamentul contabil al rezervei din reevaluare?
Raspuns:
Cost achizitie = 50.000.000
Valoare justa = 70.000.000
 Inregistrarea cresterii de valoare
2
ALEXANDRINA
2111 = 105 20.000.000
 Vanzarea terenurilor
461 = 7583 60.000.000
 Scoaterea din evidenta teren si capitalizarea surplusului din reevaluare:
6583 = 2111 70.000.000
105 = 1065 20.000.000
In sensul reglementarilor contabile pct. 124 alin. 3 din reglementarile aprobate

prin OMFP 3055/2009 surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare
trebuie capitalizat (adica transferat in contul 1065), in momentul in care
constituie un castig realizat, adica la scoaterea din evidenta a activului, respectiv
pe masura folosirii lui in entitate. Intrucat terenul nu se amortizeaza, soldul
contului 105 va fi transferat in contul 1065 si deci capitalizat atunci cand acesta
este scos din evidenta (la vanzare, la lichidarea societatii )
3. Se importã un echipament tehnologic. Factura externã cuprinde: preţ negociat

10.000 euro, cheltuieli de transport, 1.000 euro şi asigurarea de 200 euro. Taxa
vamalã este de 10% iar comisionul vamal de 1%. Cursul de schimb la data
importului este de 40.000 lei = 1 euro. Cheltuielile cu transportul pe parcurs intern
sunt facturate de un cãrãuş la 20.000.000 lei. Se efectueazã cheltuieli cu
manipularea, montajul şi probele tehnologice în valoare de 12.720.000 lei. La ce
valoare va fi contabilizatã intrarea echipamentului tehnologic?
a) 530.000.000 lei;
b) 591.763.200 lei;
c) 480.720.000 lei;
3
ALEXANDRINA
d) 630.700.000 lei;
e) 497.280.000 lei.
Raspuns :
Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte

taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la
autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi
atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.
In costul de achiziţie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale,

cheltuielile cu obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile
direct bunurilor respective.
10.000+1000+200=11.200*40.000=448.000.000
213=404 448.000.000
Taxe vamale 10%

448.000.000*10%=44.800.000
213=446 44.800.000
Comision vamal
448.000.000*1%=4.480.000
213=446 4.480.000
Cheltuieli cu transportul
213=404 20.000.000
213=404 12.720.000
4
ALEXANDRINA
Raspuns varianta a) 530.000.000
4. Întreprinderea deţine un utilaj achiziţionat cu 300.000.000 lei şi a cãrui duratã de

viaţã utilã este estimatã la 15 ani. Care este amortizarea anului 14 ştiind cã
întreprinderea utilizeazã metoda SOFTY degresivã?
a) 40.000.000 lei;
b) 150.000.000 lei;
c) 20.000.000 lei;
d) 30.000.000 lei;
e) 5.000.000 lei.
Raspuns:
Metoda Softy = 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+15=120
Anul Cota Amortizarea
15 1/120(1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+15) 300.000.000*1/120=2.500.000
14 2/120 300.000.000*2/120=5.000.000
13 3/120 300.000.000*3/120=7.500.000
12 4/120 300.000.000*4/120=10.000.000
11 5/120 300.000.000*5/120=12.500.000
10 6/120 300.000.000*6/120=15.000.000
9 7/120 300.000.000*7/120=17.500.000
8 8/120 300.000.000*8/120=20.000.000
7 9/120 300.000.000*9/120=22.500.000
6 10/120 300.000.000*10/120=25.000.000
5 11/120 300.000.000*11/120=27.500.000
4 12/120 300.000.000*12/120=30.000.000
5
ALEXANDRINA
3 13/120 300.000.000*13/120=32.500.000
2 14/120 300.000.000*14/120=35.000.000
1 15/120 300.000.000*15/120=37.500.000
Rapuns : Varianta e)
5. La 1 ianuarie N-1, întreprinderea a achiziţionat un utilaj al cãrui cost de achiziţie

este de 25.000 u.m. Conducerea întreprinderii a estimat durata de utilizare a
utilajului la 5 ani şi valoarea rezidualã la 5.000 u.m. Întreprinderea utilizeazã metoda
liniarã de amortizare. La sfârşitul exerciţiului N+1, se estimeazã cã durata de
utilizare ce corespunde cel mai bine noilor condiţii este de 10 ani iar valoarea
rezidualã apreciatã din perspective unei posibile vânzãri la sfârşitul duratei de
utilizare este de 3.000 u.m. Întreprinderea trece la metoda degresivã de amortizare,
(coeficientul de degresie este 2). Amortizarea aferentã exerciţiului N+2 este de:
a) 3.000 u.m.;
b) 2.250 u.m.;
c) 3.375 u.m.;
d) 2.625 u.m.;
e) 1.750 u.m.
Raspuns:
a)3.000 u.m.
Metoda liniara de amortizare
Amortizare 3 ani=25.000-5000/5*3=12.000
2 ->7 ani..a crescut cu 5ani
100:7*2=30% amortizare in N+2
Valoarea ramasa 25.000-12.000=13.000
6
ALEXANDRINA
Valoarea amortizabila=valoarea ramasa-valoarea reziduala
=13.000-3.000=10.000
N+2=10.000*30%=3.000
6. Se cunosc urmãtoarele informaţii aferente exerciţiului N:

Si 411 = 5.850 u.m.; Sf 301 = 3.090 u.m.; Rd 691 = 330 u.m.; Sf 421 = 5.200
u.m.;
Si 301 = 1.290 u.m.; Sf 411 = 7.830 u.m.; Si 441 = 120 u.m.;
Rc 70 = 77.400 u.m.; Rd 641 = 2.400 u.m.; Sf 401 = 3.540 u.m.; Sf 441 = 165
u.m.;
Sf 404 = 600 u.m.; Rd 605 = 9.630 u.m.; Si 401 = 1.500 u.m.; Si 404 = 780 u.m.;
Rd 601 = 17.970 u.m.; Si 421 = 2.800 u.m.; TVA 19%.
TVA datoratã a fost integral plãtitã. Sã se determine fluxul net de trezorerie din
exploatare.
Raspuns :
D 411 C
S.I. 5.850 Incasare = 5.850 +
92.106 – 7.830 =
90.126
S.F. 7.830
D 301 C
S.I. 1.290
Achizitii = 17.970 + 17.970
3.090 – 1.290 =
19.770
S.F. 3.090
D 401 C
S.I. 1.500
7
ALEXANDRINA
Plati = 1.500 + 23.526.30+11459.7
34.986 – 3.540 0
32.946 34.986
S.F. 3.540
D 404 C
S.I. 780
Plati =180
S.F. 600
D 4426 C
3.756, 30+1829.70
RD= 5586
D 4427 C
14.7
06
14.706
R.C.
14.706
D 4423 C
9120
R.C. 9120
D 441 C
S.I. 120
Plati = 120 +330 –
165 = 285 330
S.F. 165
D 421 C
S.I. 2.800
Plati = 2.800
+2.400 –5.200
S.F. 5.200
8
ALEXANDRINA
1) vanzari de marfuri :
411 = % 92.106 lei
“Clienti” 707 77.400 lei
“Venituri din vanzarea marfurilor”
4427 14.706 lei
“TVA colectat”
2) consum materii prime :
601 = 301 17.9

70 lei
“Cheltuieli cu materiile prime” “Materii prime”
3) Achizitii materii prime :
% = 401 23.526.30 lei
301 “Furnizori” 19.770 lei
“Materii prime”
4426 3.756.30 lei
“TVA deductibil”
4) Cheltuieli cu energia si apa:
% = 401 11.459,7lei
605 “Furnizori” 9.630 lei
“Cheltuieli privind energia

si apa”
1829.70 lei
4426
6) inregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit :
9
ALEXANDRINA
691 = 441 330 lei
“Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozit pe profit/venit”
7) intregistrare salarii :
641 = 421 2.400

lei
“Cheltuieli cu salariile “Personal salarii datorate”
personalului”
8) regularizare TVA :
4427 = % 14.706 lei
“TVA colectat” 4426 5.586 lei
4423 9.120 lei
“TVA de plata”
Determinarea fluxului net din activitatea de exploatare :
• Incasarii de la clienti 90.126 lei
- plati catre furnizori - 32.946 lei
- plati privind TVA - 9.120 lei
- plati ptivind impozitul pe profi - 285 lei
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare = 47.775 lei
7. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): cheltuieli cu personalul 200.000; plãţi

cãtre salariaţi şi în contul acestora 120.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 300.000
(încasate); cheltuieli cu mãrfurile vândute 270.000; plãţi cãtre furnizorii de stocuri
40.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 80.000; impozit pe profit plãtit 60.000; venituri
din cesiunea de imobilizãri 270.000 (încasate); plãţi cãtre furnizorii de imobilizãri
40.000; cheltuieli din cesiunea de imobilizãri 300.000; încasãri din emisiunea de
obligaţiuni 70.000; plãţi din rambursãri de credite primite pe termen lung 20.000;
încasãri din noi emisiuni de acţiuni 130.000; primirea în leasing financiar a unui
mijloc de transport a cãrui valoare justã este de 50.000; lichiditãţi şi echivalente de
10
ALEXANDRINA
lichiditãţi la începutul anului 10.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare
(se utilizeazã metoda directã) şi respectiv a lichiditãţilor şi echivalentelor de lichiditãţi
la sfârşitul anului?
(a) 80.000 lei şi respectiv 500.000 lei;
(b) -20.000 lei şi respectiv 400.000 lei;
(c) 80.000 lei şi respectiv 550.000 lei;
(d) -390.000 lei şi respectiv 30.000 lei;
(e) 490.000 lei şi respectiv 500.000 lei.
Raspuns :
(a) 80.000 lei şi respectiv 500.000 lei;
Tabloul Fluxurilor de trezorerie

Activitatea de exploatare
- Plaţi către salariaţi şi în contul acestora - 120.000 lei
+ Venituri din vânzarea mărfurilot +300.000 lei
- Plăţi către furnizorii de stocuri - 40.000 lei
- Impozit pe profit plătit - 60.000 lei
= +/-Fluxul net de trezorerie din activitati de = 80.000 lei

exploatare
Activitatea de investitii
+ Venituri din cesiunea de imobolizari + 270.000 lei

- Plati catre furnizorii de imobilizari - 40. 000 lei
= +/- Fluxul net de trezorerie din activitatile de = 230.000 lei
investitii
Activitatea de finantare
11
ALEXANDRINA
+ Incasari din emisiunea de obligatiuni + 70.000 lei
- Plati din rambursari de credite primite pe termen lung - 20.000 lei
+ Incasari de noi emisiuni de actiuni + 130.000 lei
=+/- Fluxul net de trezorerie din activitatile de = 180.000 lei
finantare
Flux net total : 500. 000 lei

Disponibilitati: sold initial 10.000 lei
Disponibilitati: sold final 490.000 lei
8. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de mãrfuri:
(a) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus;
(b) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;
(c) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare din finanţare cu semnul plus;
(d) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare din investiţii cu semnul minus;
(e) nu afecteazã fluxul de trezorerie.
Raspuns:
(e)nu afecteaza fluxul de trezorerie 5411=5121
Un aranjament incheiat cu o banca, prin care unui client de peste hotare i se

pune la dispozitie o suma de bani. Contul acestuia este debitat cu suma ceruta,
iar banca respectiva solicita bancii-corespondent sa remita banii acolo unde
doreste clientul. Pentru mai multa siguranta, banca va trimite corespondentei
sale un specimen al semnaturii clientului
9. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de cãtre locatar:
(a) afecteazã fluxul de trezorerie din finanţare cu semnul minus;
12
ALEXANDRINA
(b) nu afecteazã fluxul de trezorerie al locatarului;
(c) afecteazã fluxul de trezorerie din investiţii cu semnul plus;
(d) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;
(e) se evidenţiazã distinct la sfârşitul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece

operaţia este aferentã gestiunii trezoreriei.
Raspuns:
(a) afecteazã fluxul de trezorerie din finanţare cu semnul minus;
10. La 31.12.N, societatea M achiziţioneazã 25% din acţiunile societãţii A la costul

de 50.000 u.m. La data achiziţiei capitalurile proprii ale societãţii F au o valoare de
120.000 u.m. Cu ocazia achiziţiei se identificã un plus de valoare pentru un teren de
10.000 u.m. Plusul de valoare identificat genereazã diferenţe temporare impozabile
(deoarece valoarea contabilã a terenului este cu 10.000 u.m. mai mare decât baza
sa fiscalã) şi implicit o datorie de impozit amânat de 16% x 10.000 = 1.600 u.m.
Fondul comercial rezultat în urma achiziţiei este de:
(a) 17.900 u.m.;
(b) 18.000 u.m.;
(c) 20.000 u.m.;
(d) 30.000 u.m.;
(e) 2.100 u.m.
Raspuns ; varianta e) 10.000*25%=2500*(1-0.16)=2100 u.m
11. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?
Sunt pãrţi legate ale unei entitãţi:
(1) o societate asociatã a acesteia;
(2) un individ care face parte din managementul-cheie al societãţii;
(3) membrii apropiaţi ai familiei oricãrei pãrţi legate;
(4) un creditor comercial al entitãţii;
13
ALEXANDRINA
(5) salariaţii entitãţii;
(6) clienţii entitãţii.
(a) 1 + 2 + 3;
(b) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6;
(c) 1 + 3 + 5 + 6;
(d) 5 + 6;
(e) 4 + 5.
Rezolvare: (a) 1 + 2 + 3;
IAS 24 - partea este o entitate asociată (potrivit definiției din IAS 28 Investitii în
entitatile asociate) a entitatii ;
- partea este un membru al personalului-cheie din conducerea entitătii sau a

societătii-mamă;
- partea este un membru apropiat al familiei oricărei persoanei menționate la litera

(a) sau (d);
12. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?
(a) o societate care deţine acţiuni într-o entitate este parte legatã a acesteia;
(b) tranzacţiile cu pãrţile legate fac obiectul publicãrii conform IAS 24 doar dacã sunt
oneroase;
(c) compensaţiile acordate salariaţilor care fac obiectul publicãrii conform IAS 24
exclud plãţile pe bazã de acţiuni;
(d) controlul este capacitatea de a guverna politicile financiare şi operaţionale pentru

a obţine beneficii din activitãţile acesteia;
(e) o societate exercitã controlul exclusiv asupra alteia dacã deţine peste 20% din
drepturile de vot.
14
ALEXANDRINA
Rezolvare :
(d) controlul este capacitatea de a guverna politicile financiare şi operaţionale

pentru a obţine beneficii din activitãţile acesteia;
IAS 24
Controlul reprezinta capacitatea de a guverna politicile financiare si de

exploatare ale unei entitati pentru a obtine beneficii din activitatile sale.
13. Societatea Alfa plãteşte unei societãţi deţinute de unul din directori
un comision pentru servicii de consultanţã.
Care este varianta corectã conform IAS 24?
(a) aceastã informaţie poate fi ignoratã;
(b) informaţia ar trebui publicatã în note doar dacã nu s-a realizat în condiţii de piaţã
normale;
(c) informaţia trebuie publicatã în note oferind detalii referitoare la societate şi la

tranzacţie;
(d) societatea directorului nu este parte legatã;
(e) chiar dacã firma directorului este parte legatã prestarea de servicii nu face
obiectul publicãrii.
Raspuns :
(c) informaţia trebuie publicatã în note oferind detalii referitoare la societate şi

la tranzacţie;
14. Societatea Alfa achiziţioneazã utilaje de la societatea Beta. Societãţile nu fac

parte din acelaşi grup, dar societãţile lor mama au acelaşi acţionar majoritar.
15
ALEXANDRINA
Care este varianta corectã conform IAS 24?
(a) cele douã societãţi nu sunt pãrţi legate pentru cã nu au aceeaşi societate-mamã;
(b) cele douã societãţi sunt pãrţi legate pentru cã se aflã sub controlul comun al
acţionarului majoritar;
(c) tranzacţia face obiectul publicãrii doar dacã nu s-a realizat în condiţii normale;
(d) achiziţiile de utilaje de la o parte legatã nu fac obiectul publicãrii conform IAS 24;
(e) achiziţiile de utilaje de la o parte legatã fac obiectul publicãrii doar dacã nu au
fost decontate dupã 3 ani.
Raspuns :
(b) cele douã societãţi sunt pãrţi legate pentru cã se aflã sub controlul comun
al acţionarului majoritar;
15. Managerul societãţii M este acţionarul majoritar al societãţii T, client important

pentru M.
Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?
(a) tranzacţiile cu clientul T nu fac obiectul publicãrii;
(b) tranzacţiile cu T sunt publicate doar dacã nu se desfãşoarã în condiţii normale;
(c) clientul T nu este o parte legatã pentru societatea M;
(d) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este un client important;
(e) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este controlatã de un

manager-cheie al acesteia.
Raspuns:
(e) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este controlatã de un

manager-cheie al acesteia.
16. Societatea A şi societatea B exercitã un control comun asupra societãţii C

(societatea C este entitate de tip joint venture). Societatea A vinde mãrfuri societãţii
B în valoare de 7 mil. lei şi societãţii C în valoare de 6 mil. lei. La sfârşitul exerciţiului
16
ALEXANDRINA
societatea A are o creanţã faţã de societatea B în valoare de 6 mil. lei şi faţã de
societatea C în valoare de 2 mil. lei.
Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?
(a) societatea B este parte legatã a societãţii A;
(b) societatea A este obligatã sã publice în situaţiile sale financiare detaliile

tranzacţiilor cu societatea B;
(c) societatea A este obligatã sã publice în situaţiile sale financiare detaliile

tranzacţiilor cu societãţile B şi C;
(d) societatea C este o parte legatã a societãţii A. Prin urmare, societatea A trebuie
sã publice în situaţiile sale financiare cel puţin suma tranzacţiei (de 6 mld. lei),
termenii în care aceasta a avut loc şi soldul creanţei faţã de C (de 2 mld. lei);
(e) societãţile B şi C sunt pãrţi legate ale societãţii A.
Raspuns:
(d)societatea C este o parte legata a societatii A.Prin urmare,societatea A

trebuie sa publice in situatiile sale financiare cel putin suma tranzactiei(de 6
mld. lei),termenii in care aceasta a avut loc si soldul creantei fata de C(2
mld.lei);
17. Domnul Z deţine 70% din acţiunile societãţii Alfa, restul de 30% fiind deţinute de
un acţionar minoritar. Alfa deţine 65% din capitalul societãţii Beta. Care din
urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?
(a) domnul Z şi societatea Beta sunt pãrţi legate ale societãţii Alfa;
(b) domnul Z nu este parte legatã a societãţii Alfa;
(c) doar domnul Z este parte legatã a societãţii Alfa;
(d) Alfa nu este parte legatã a societãţii Beta;
(e) Beta nu este parte legatã a societãţii Alfa.
Raspuns:
17
ALEXANDRINA
(a) domnul Z şi societatea Beta sunt pãrţi legate ale societãţii Alfa;
ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII
1. Să se calculeze şi să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru

întreprinderea ale cărei informații financiare sunt prezentate mai jos:
Indicator u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor 4000
Producția vândută 24000
Producția stocată 500
Subvenții de exploatare 2300
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul mărfurilor vândute 4200
Cheltuieli salariale 5000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu chirii 200
Impozite şi taxe 300
Venituri din dobânzi 100
Cheltuieli cu dobânzi 500
Impozit pe profit 1400
18
ALEXANDRINA
Rezolvare:
ANALIZA FINANCIARA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE
Marja Comerciala(adaosul comercial)= venituri din vanzari de marfuri-costul

marfurilor vandute.
MJ=4000-4200= -200 lei <0,aceasta valoare arata ca exista o insuficienta

inactivitatea comerciala a unitatii, adica veniturile nu acopera cheltuielile in ceea ce
priveste vanzarea de marfuri.
Productia Exercitiului = + productia vanduta
+ productia stocata
+ productia imobilizata
- variatia stocurilor.
PE=24000+500=24500 lei >0
Productia exercitiului caracterizeaza activitatea de productie a unitatii: ceea ce

intreprinderea a fabricat si a vandut, ceea ce ea a fabricat si a ramas in stoc
(productia stocata),precum si ceea ce ea a fabricat pentru ea insasi (productia
imobilizata).
Valoarea Adaugata = + marja comerciala
+ productia exercitiului
- consumul extern
VA= (-200)+24500-10000=14300 lei >0
VA a inregistrat valori pozitive lucru care poate insemna cresterea vanzarilor sau
aprovizionari mai putin importante.
19
ALEXANDRINA
EBE sau IBE = + valoarea adaugata
+ subventii de exploatare
- impozite, taxe
- cheltuieli cu personalul
EBE= 14300+ 2300-300-5000=11300 lei >0
Valorile pozitive ale EBE arata ca firma analizata dispune de resurse financiare
necesare mentinerii sale sau cresterii acesteia.Existenta EBE demonstreaza
performanta economica a unitatii, independenta politicii financiare, a politicii de
investitie si a celei de devidend.
Rezultatul din exploatare = +EBE
+ reluari asupra provizioanelor
+ alte venituri din exploatare
- IBE
- provizioane calculate
- alte cheltuieli din exploatare.
RE=11300-1200=11100 lei >0
Datele de mai sus arata ca firma obtine profit din activitatea de exploatare
exprimand rentabilitatea activitatii curente rezultata din deducerea tuturor
cheltuialelor din veniturile de exploatare.
20
ALEXANDRINA
Rezultatul Curent = +RE
+ venituri financiare
- pierdere din exploatare
- cheltuieli financiare.
RC = 11100+100-500=9700lei >0
RC inregistreaza o valoare pozitiva,dar totusi are o valoare mai mica decat RE lucru
datorat faptului ca firma inregistreaza pierdere din activitatea sa financiara.
Rezultatul Net = +RC
+ venituri exceptionale
- cheltuieli exceptionale.
RN = 9700>0
RN=RC, adica unitatea n-a avut venituri sau cheltuieli exceptionale.
1. + Vanzari de marfuri Vmf 4000

2 + Productia exercitiului Qex 24000+500
3 - Cheltuieli privind marfurile Chmf 4200
4 - Cheltuieli cu mp Chmp 10000
5 = Valoarea adaugata Va 14300
6 - Impozite si taxe Imp 300
7 + Subventii pentru exploatare Sbv 2300
8 - Cheltuieli cu personalul - Chp 5000
9 = Excedent brut de exploatare EBE 11300
21
ALEXANDRINA
10 + Venituri din provizioane Vpv 0
11 + Alte venituri din expoatare Ave 0
12 - Alte cheltuieli din exploatare Ace 200(chirii)
13 - Cheltuieli privind amortizarea si provizioanele Cha 1000
14 = Profit din exploatare Pe 10100
15 + Venituri financiare Vf 100
16 - Cheltuieli financiare Chf 500
17 = Profit curent Pc 9700
18 ± Rezultatul exceptional Rexc 0
19 = Profit brut Pb 9700
20 - Impozit pe profit Ipr 1400
21 = Profit net Pn 8300
Va=Vmf+Qex-Chmf-Chms
EBE=Va-Imp+Sbv-Chp
Pe=EBE+Ave-Ace-Cha
Pc=Pe+Vf-Chf
Pb=Pc+Rexc
Pn=Pb-Ipr
2. Să se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acționari în cazul unei

intreprinderi despre care se cunosc următoarele: cifra de afaceri 40000 u.m.,
cheltuieli materiale 25000 u.m., cheltuieli salariale 10000, cheltuieli cu
amortizarea 2000 u.m., cheltuieli cu dobânzi 1000 u.m., impozit pe profit 200
u.m., cumpărări de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din
vânzarea mijloacelor fixe 500 u.m., creşterea activului circulant net 100 u.m.,
datorii financiare la începutul anului 10000, datorii financiare la sfârşitul anului
11000.
22
ALEXANDRINA
Rezolvare :
• Cifra de afaceri 10.000 u.m.

- Cheltuieli materialele - 25.000 u.m.
- Cheltuieli salariale - 10.000 u.m.
- Cheltuieli cu amortizarea - 2.000 u.m.
- Cheltuieli cu dobânzi - 1.000 u.m.
- Impozit pe profit - 200 u.m.
- Cumparari de mijloace fixe pe - 1.000 u.m.
parcursul anului
+ Venituri din vanzarea mijloacelor fixe + 500 u.m.
+ Cresterea activului circulant net + 100 u.m.
Datorii financiare la inceputul anului
Datorii financiare la sfarsitul anului - 1.000 u.m.
= Fluxul de numerar disponibil = 400 u.m.
AUDIT
1. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi

conturile de trezorerie.
Raspuns:
- de procurat extrasele bancare si de intrebat personalul clientului despre orice
extras, vechi sau neobisnuit;
- de determinat daca conturile de trezorerie constituie obiectul unor restrictii
speciale;
- de informat daca au fost garantate, cedate sau scontate creantele;
23
ALEXANDRINA
- de procurat balanta clienti si de verificat daca totalul corespunde cu soldul contului
din balanta generala;
- de cerut si analizat explicatiile despre variatiile importante ale soldului contului
client cu cel al exercitiilor precedente sau despre nivelul asteptat;
-de informat despre transferurile interbancare in timpul perioadei anterioare si
posterioare datei de inchidere ;
- de informat despre procedurile aplicate pentru a se asigura o buna cenzura intre
exercitii pentru vanzari si returul vanzarilor;
- de informat despre principiile contabile utilizate la inregistrarea vanzarilor si de
determinat daca ele fac obiectul unor remize sau ristorno;
- de informat despre metode de identificare a conturilor care depasesc scadenta de
plata si de evaluare a provizioanelor pentru creantele incerte, de determinat daca
aceasta este adecvata si corecta;
- de cercetat daca exista conturi de marfuri expediate si nefacturate sau in
consignatie si in acest caz se verifica daca au fost efectuate ajustari pentru a
regulariza aceste tranzactii si daca au fost incluse marfurile corespunzatoare in
stocuri.
Evaluarea soldurilor bancare, inventarierea monetarului, prezentarea exacta
a soldurilor conturilor de trezorerie in bilant, analiza detaliata a cecurilor emise si
primite reprezinta pentru auditor teste de audit ce-l conduc la aprecierea in mod
rezonabil ca toate posturile din bilant aferente trezoreriei redau o imagine fidela,
clara si completa a fluxurilor de lichiditati sau ca are indoieli cu privire la
posturile bilantiere de trezorerie.
Auditorul se asigura ca intreprinderea intocmeste periodic o situatie
comparativa a soldurilor fiecarui cont de trezorerie din contabilitate cu extrasele
de cont bancare. Aceste situatii comparative trebuie verificate cel putin o data pe
semestru
1. Enumeraţi opt diferenţe între auditul extern şi auditul intern.
Auditul intern Auditul extern
24
ALEXANDRINA
Statutul auditorului entitate independenta prestator de servicii independent

juridic din punct de vedere juridic
Beneficiarii auditului conducerea conducerea, actionarii, bancile,

autoritatile de stat, partenerii
Obiectivele auditului aprecierea controlului certificarea regularitatii,

asupra activitatii sinceritatii si a imaginii fidele a
intreprinderii si formularea conturilor, rezultatelor si
de recomandari pentru situatiilor financiare
imbunatatirea acestuia
Domeniul de aplicare toate functiile functiile intreprinderii care

intreprinderii, in toate participa la determinarea
dimensiunile si aspectele rezultatului
lor
Prevenirea fraudei orice tip de frauda care orice frauda care are sau se
implica intreprinderea, sub presupune ca ar putea avea
aspect patrimonial sau al influenta asupra rezultatelor
oricarui alt aspect
Independenta independenta independenta profesionala,

auditorilor profesionala, juridica si juridica si statutara
statutara
Periodicitatea permanent, conform unui intermitent, in momente propice
auditarilor plan anual certificarii conturilor
EVALUAREA INTREPRINDERII
1. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, dupã
reevaluarea bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social
3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000;
rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000;
disponibilitãti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie
10.000.000:
a) 43.500.000;
b) 18.500.000;
25
ALEXANDRINA
c) 28.500.000.
Raspuns :
b) 18.500.000
Cap. pro. + dif. din reeval = (3.000.000 + 500.000 + 1.000.000) + 14.500.000 =
18.500.000 lei
2. Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor anual
al acestora este de 186.150 mii lei. Care a fost durata în zile a încasãrii clientilor?
a) 15 zile;
b) 45 de zile;
c) 30 de zile.
Raspuns: varianta c) – durata medie de incasare a clientilor este de 30 de zile

(= sold mediu creante comerciale/ cifra de afaceri x 365 zile).
3. Se dau urmãtoarele elemente de bilant:

– total activ = 425.000 mii lei;
– cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;
– cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;
– brevete proprietate = 125.000 mii lei.
Existã un cumpãrãtor pentru o parte din brevete care oferã 75.000 mii lei.
26
ALEXANDRINA
Stabilind bilantul economic al întreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat)
în minus cu:
a) 93.000 mii lei;
b) 143.000 mii lei;
c) 118.000 mii lei.
Raspuns:
* varianta b) bilantul contabil va fi ajustat in minus cu 143.000 mii lei

(cheltuieli de constituire 2.500 mii lei +cheltuieli de cercetare 15.500 mii lei
+ brevete proprietate 125.000 mii lei)
EXPERTIZA CONTABILA
1.Ce conţine capitolului I al Raportului de expertiză contabilă ?

(Introducere)
RĂSPUNS:
27
ALEXANDRINA
CAPITOLUL I – INTRODUCERE – al Raportului de expertiză contabilă trebuie să
cuprindă cel puţin următoarele paragrafe:
I. Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei

contabile, care trebuie să cuprindă informaţii cu privire la: numeie şi prenumele
expeetului, domiciliul, numărul carnetului de expert contabil şi poziţia din Tabloul
experţilor contabili; II.Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea
expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei
contabile extrajudiare. În acest paragraf se menţionează:
a. În cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului,
respectiv Încheiere de şedinţă (în cazurile civile) sau Ordonanţă a organelor de urmărire
penală (în cauzele penale), cu menţionarea datei acestuia, denumirea şi calitatea
procesuală a părţilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numărul şi anul dosarului şi
natura acestuia (civil sau penal);
b. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau

sediul social al acestuia, numărul şi data contractului în baza căruia se efectuează
expertiza contabilă solicitată.
III. Paragraful privind identificarea împrejurărilor şi circumstanţelor în care a luat naştere

litigiul în care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul în care a
fost contractată expertiza contabilă extrajudiciară.
IV. Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile. În cazul expertizelor

contabile judiciare, formularea obiectivelor expertizei contabile se preia „ad-literam” din
formularea acestora în „Încheierea de şedinţă” (cauzele civile), respectiv în Ordonanţa
organelor de urmărire şi cercetare penală (cauzele penale). În cazul expertizelor contabile
extrajudiciare, formularea obiectivelor acestora trebuie să fie cea din contract.
28
ALEXANDRINA
V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei şi locului în care s-a efectuat
expertiza contabilă. În cazul expertizelor contabile, dispuse de organele în drept, în cauze
civile, data şi locul începerii lucrărilor expertizei contabile trebuie documentată prin
citarea părţilor prin scrisoare cu aviz de primire.
VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are legătură cauzală cu
obiectivele expertizei contabile şi care a stat la baza întocmirii raportului de expertiză
contabilă. Materialul documentar nominalizat în acest paragraf trebuie să fie strict
adecvat necesităţilor de documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau
extrajudiciare.
VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei în care s-a redactat raportul de
expertiză contabilă cu menţionarea expresă dacă s-au mai efectuat sau nu alte expertize
contabile având aceleaşi obiective. De asemenea, în acest paragraf, trebuie menţionat
dacă s-au folosit lucrările altor experţi (contabili, tehnic, etc), probleme ridicate de părţile
interesate în expertiză şi explicaţiile date de acestea în timpul efectuării expertizei.
VIII. Paragraful privind identificarea datei iniţiale până la care raportul de expertiză
contabilă trebuia depus la beneficiar şi indicarea eventualelor perioade de prelungire faţă
de termenul iniţial.
FISCALITATE
1. O organizaţie nonprofit realizează următoarele venituri:

- venituri din cotizaţiile membrilor 10.000 lei;
- venituri din donaţii 30.000 lei;
- venituri în urma realizării unui spectacol 20.000 lei;
- venituri din activităţi economice 150.000 lei.
29
ALEXANDRINA
Cheltuielile aferente obţinerii acestor venituri sunt: cheltuieli aferente veniturilor
din activităţi neeconomice 40.000 lei şi cheltuieli aferente activităţilor economice
60.000 lei. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Să se determine impozitul pe
profit.
Raspuns :
a) Stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15, alin .2 din Codul Fiscal:
- Venituri din cotizatiile membrilor..........................................10.000 lei
- Venituri din donatii:................................................................30.000 lei
- Venituri în urma realiztrii unui spectacol................................20.000 lei
Total venituri neimpozabile.......................................................60.000 lei
b) Determinarea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15, alin. 3 din Codul
Fiscal:
- Calculul echivalentului in lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului de schimb din
datele
problemei de 4 lei/1 euro: 15.000 euro x 4 lei = 60.000 lei
- Calculul valorii procentului de 10% din veniturile neimpozabile calculate la lit. a):
60.000 x 10% = 6.000 lei
- Stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15, alin. 3 din Codul Fiscal ca
fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform calculelor
anterioare: 6.000 lei
c) Stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor calculate la lit. a) si b) :
60.000 + 6.000 = 66.000 lei
d) Determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de
la lit. c): 210.000 ± 66.000 = 144.000 lei
e) Calculul profitului impozabil corespunzator veniturilor impozabile de la lit. d)
Ca regula generala, profitul impozabil se calculeaza ca diferenta între veniturile

realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri, dintr-
un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile
nedeductibile.
30
ALEXANDRINA
Profit impozabil - venituri - cheltuieli = 144.000 - 60.000 x 144.000/150.000 =
144.000-57.600 = 86.400 => impozit pe profit = 86.400 x 16% = 13.824 lei
2. O societate comercială a înregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra
de afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei
din care 10.000 lei reprezintă impozitul pe profit plătit în cursul anului, 30.000 lei
reprezintă cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei reprezintă majorări de întârziere
rezultate în urma unui control fiscal, 5.000 lei reprezintă contravaloarea unor
servicii de consultanţă furnizate de un partener, pentru care nu există contract
încheiat şi nu este justificată necesitatea lor. Să se determine impozitul pe profit
de virat statului.
Raspuns :
a) Determinam profitul impozabil.
Venituri impozabile = 790.000 lei
Analiza cheltuielilor:
- cheltuieli cu impozitul pe profit platit 10.000 lei - nedeductibile
- cheltuieli cu sponsorizarea 30.000 lei - nedeductibile
- cheltuieli cu majorari de întârziere in urma controlului fiscal 3.000 lei - nedeductibile
- cheltuieli cu servicii de consultanta fara contract si justificare 5.000 lei -
nedeductibile
Total cheltuieli nedeductibile = 10.000 + 30.000 + 3.000 + 5.000 = 48.000 lei
Profit impozabil = 790.000 ± 600.000 + 48.000 = 238.000 lei
b)Determinarea impozitului pe profit datorat
Impozit pe profit datorat = 16% x 238.000 = 38.080 lei
c) Determinam impozitul pe profit de plata
Potrivit art. 21, alin. 4, lit. p din Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare,
contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit
prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale
Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
precum si cei care acorda burse private,
potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor
cheltuieli îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
31
ALEXANDRINA
1. este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
Calculam:
3 ‰ x CA = 3 ‰ x 750.000 = 2.250 lei
20% x Impozit pe profit datorat = 20% x 38.080 = 7.616 lei
=> din impozitul datorat putem deduce cheltuieli cu sponsorizarea în suma de 2.250 lei
Impozit pe profit de plata = Impozit pe profit datorat - Impozit pe profit platit ± Cheltuieli
cu sponsorizarea care se pot scadea= 38.080 - 10.000 ± 2.250 = 25.830 lei
3. O societate comercială a trimis în luna august în delegaţie 5 salariaţi, fiecare

câte 5 zile. Diurna acordată a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul
sunt de 1500 lei, iar cheltuielile reprezentând cazarea sunt de 5.000 lei. Să se
precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile şi care este nivelul cheltuielilor
nedeductibile.
Raspuns:
Diurna maxima deductibila = 2,5 x 5 x 13 lei = 162,5lei / salariat x 5 salariati = 812,5
lei
Cheltuielile deductibile sunt : 812.50+ chelt cu cazarea 5.000 lei+cheltuielile cu
transportul 1500 lei=> 7312.50 lei
Diurna acordata a fost de 80 lei /zi/salariat = 80 lei x 5 zile = 400 lei
Astfel, cheltuieli cu diurna nedeductibile = 400 lei – 162,5 lei = 237,5 lei x 5 salariati
= 1.187,5 lei
Cadrul legislativ
Delegarea reprezinta exercitarea temporara, de catre salariat, a unor lucrari sau
sarcini
corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca. Delegarea se
efectueaza din dispozitia angajatorului. Delegarea poate fi dispusa pentru o
perioada de cel mult 60 de zile si se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel
mult 60 de zile.
32
ALEXANDRINA
Salariatii unitatilor trimisi in delegatie in tara sau strainatate beneficiaza de
urmatoarele drepturi:
a) decontarea cheltuielilor de transport, de asigurare si a costului cazarii, potrivit
conditiilor stabilite prin contractele colective de munca la celelalte niveluri;
b) diurna de deplasare, al carei cuantum se stabileste prin negociere la nivel de
ramura, grupuri de unitati sau unitate. Nivelul minim al diurnei este cel stabilit prin
actele normative aplicabile institutiilor publice.
1. Indemnizatia de delegare si detasare acordata salariatilor pentru deplasari in tara,
in
interesul serviciului .
Indemnizatia de deplasare pentru deplasari in Romania este deductibila la calculul
profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.
Pentru institutiile publice, indemnizatia zilnica de delegare sau de detasare pentru
deplasari in Romania este de 13 lei. Asadar, pentru celelalte unitati, nivelul de
deductibilitate este de 32,5 lei pentru deplasari in tara.
Numarul zilelor calendaristice in care persoana se afla in delegare sau detasare se
socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de
transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca. Fiecare 24 de
ore se considera cate o zi de delegare sau detasare.
Important
Pentru delegarea cu o durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul
delegarii de mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este
de cel putin 12 ore. Persoana care in perioada delegarii sau detasarii isi pierde
temporar capacitatea de munca beneficiaza, pe timpul incapacitatii, pe langa
indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, atat de indemnizatie de
delegare sau detasare, cat si de decontarea cheltuielilor de cazare.
Persoana respectiva nu primeste aceste drepturi in cazul internarii in spital sau al
parasirii localitatii, cu exceptia celei detasate, care isi pastreaza dreptul de cazare si
pe timpul spitalizarii.
2. Diurna acordata salariatilor pentru deplasari in strainatate, in interesul serviciului
33
ALEXANDRINA
Cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordate salariatilor pentru deplasari in
strainatate sunt deductibile la calculul profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul
legal stabilit pentru institutiile publice. Pentru institutiile publice, diurna in valuta se
acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea, potrivit
anexei la Hotararea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale
personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter
temporar.
Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul
de transport folosit, avandu-se in vedere:
a) momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii
avionului, la sosirea in tara, de si pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a
frontierei de stat a Romaniei;
b) momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a
frontierei de stat a Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in
tara.
Pentru fractiunile de timp care nu insumeaza 24 de ore, diurna se acorda astfel:
● 50% pana la 12 ore;
● 100% pentru perioada care depaseste 12 ore.
In cazul intreruperii calatoriei, determinate de programul de zbor al avioanelor,
dreptul la diurna al personalului se acorda, in continuare, la nivelul prevazut pentru
tara de destinatie, numai daca sejurul pe perioada respectiva nu este asigurat de
catre companiile care efectueaza transportul.
Concluzie
Diurna de deplasare se stabileste prin negociere la nivel de ramura, grupuri de
unitati sau unitate. Nu putem insa acorda diurne sub nivelul minim aplicabil
institutiilor publice.
Astfel:
● in cazul diurnei zilnice acordate pentru deplasari in tara, nivelul minim al diurnei
aplicabil institutiilor publice si implicit celorlalte unitati este de 13 lei;
34
ALEXANDRINA
● in cazul diurnei zilnice acordate pentru deplasari in strainatate, aceasta se acorda
in functie de nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea, potrivit
anexei la Hotararea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale
personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter
temporar.
Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordate
salariatilor pentru deplasari in tara sau in strainatate sunt deductibile la calculul
profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.
Personalul trimis in strainatate beneficiaza de 50% din diurna stabilita pentru tara in
care are loc deplasarea, potrivit categoriei in care se incadreaza, in cazul in care
cheltuielile pentru masa se suporta de catre partenerii externi.
4. O persoană fizică desfăşoară activităţi de servicii de sonorizare muzicală şi

optează pentru impunerea în sistem real. Ea estimează că în anul 200X va
realiza următoarele venituri din prestarea serviciilor de sonorizare: 190.000 lei;
În aceeaşi perioadă, ea estimează că va realiza următoarele cheltuieli:
1 cheltuieli cu achiziţionarea de materiale consumabile şi obiecte de
inventar: 30.000 lei;
2 cheltuieli cu chiria spaţiului unde îşi are sediul: 12.000 lei;
3 cheltuieli de protocol: 1.000 lei;
4 cheltuieli cu salariile personalului angajat, inclusiv contribuţiile datorate
22.000 lei;
1 cheltuieli cu diurna pentru deplasările efectuate de salariaţi 8.000 lei
(pentru deplasări similare, în cazul unei instituţii publice diurna ar fi fost de 3.000
lei), cheltuieli cu transportul 2.500 lei şi cheltuieli reprezentând cazarea 5.000 lei.
Persoana fizică estimează că la 01 iunie 200X, contractează un împrumut în

sumă de 30.000 lei, rambursabil integral peste 12 luni, de la o altă persoană
fizică, la o rată a dobânzii de 20% pe an. Rata dobânzii de referinţă stabilită de
BNR este de 15% pe an.
Determinaţi impozitul plătit sub formă de plăţi anticipate datorat în contul
impozitului pe venit.
Raspuns :
- Venituri totale 190.000 lei ;
35
ALEXANDRINA
- Cheltuieli totale 80.500 lei, in care 1.000 lei cheltuieli de protocol ;
In aceasta situatie, limita maxima a cheltuielilor de protocol deductibile = 2% x
[190.000 lei – (80.500 lei – 1.000 lei)]= 2.210 lei
Asadar, cheltuielile de protocol de 1.000 lei sunt integral deductibile ;
Cheltuieli deductibile 79.500 lei
Cheltuieli nedeductibile 6.500 lei
Profit impozabil = (190.000 lei – 80.500 lei - 1.000 lei )+ 5.000 lei + 1.500 lei =
117.000 lei
Impozit pe venit = 16% x 117.000lei = 18.720lei
Art. 52 Retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru
unele venituri din activitati independente.
(1)Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira

impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
b) venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie;
c) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau
mandat comercial;
AC15-2 d) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile
incheiate potrivit Codului civil;
e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
(2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:
a) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. a) – e), aplicand o cota de impunere de
10% la venitul brut;
AC21-2 (3) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de
25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.
AC15-2 (4) Contribuabilii care obtin venituri pentru care platile anticipate se
calculeaza potrivit alin. (2) lit. a) pot opta pentru impunerea veniturilor potrivit
prevederilor art. 78.
36
ALEXANDRINA
Art. 82 Stabilirea platilor anticipate de impozit
(1) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, din cedarea
folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare, precum si venituri din
activitati agricole sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu
titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care platile anticipate
se stabilesc prin retinere la sursa.
AC15-2 (2) Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe
fiecare sursa de venit, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau
venitul net realizat in anul precedent, dupa caz, prin emiterea unei decizii
care se comunica contribuabililor, potrivit legii. În cazul impunerilor efectuate
dupa expirarea termenelor de plata prevazute la alin. (3), contribuabilii au
obligatia efectuarii platilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul
termen de plata al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat
asupra venitului net realizat in anul precedent si suma reprezentand plati
anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior
se repartizeaza pe termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal.
Pentru declaratiile de venit estimativ depuse in luna decembrie nu se mai
stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei pana la sfarsitul anului
urmand sa fie supus impozitarii, pe baza declaratiei de impunere. Platile
anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia
veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel:
a) pe baza contractului incheiat intre parti; sau
b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in partida
simpla, potrivit optiunii. În cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul
din cedarea folosintei bunurilor reprezinta echivalentul in lei al unei sume in
valuta, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului
de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din
ziua precedenta celei in care se efectueaza impunerea.
(3) Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv
a ultimei luni din fiecare trimestru. Fac exceptie veniturile din arendare,
37
ALEXANDRINA
pentru care contribuabilul stabileste impozitul, pe baza declaratiei de
impunere. Contribuabilii care determina venitul net din activitati agricole,
potrivit art. 72 si 73, datoreaza plati anticipate catre bugetul de stat pentru
impozitul aferent acestui venit, in doua rate egale, astfel: 50% din impozit
pana la data de 1 septembrie inclusiv si 50% din impozit pana la data de 15
noiembrie inclusiv.
(4) Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi
stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(5) Pentru stabilirea platilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul
venitul anual estimat, in toate situatiile in care a fost depusa o declaratie
privind venitul estimat pentru anul curent, sau venitul net din declaratia de
impunere pentru anul fiscal precedent, dupa caz. La stabilirea platilor
anticipate se utilizeaza cota de impozit de 16% prevazuta la art. 43 alin. (1).
AC15-2
5. Precizaţi ce fel de persoane sunt cele de mai jos din punctul de vedere al TVA:
- o persoană fizică care efectuează servicii de contabilitate pe bază de contract
individual de muncă cu S.C. ALFA S.A.;
- Ministerul Sănătăţii;
- cantina proprie pentru salariaţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
- S.C. X S.R.L. efectuează prestări servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro;
- S.C. BETA efectuează numai operaţiuni de acordare credite;
- S.C. Z S.R.L. Efectuează comerţ en-detail cu produse alimentare cu CA <
35.000 euro.
Raspuns :
38
ALEXANDRINA
O persoană fizică care efectuează servicii de contabilitate pe bază de contract
individual de muncă cu S.C. ALFA S.A.; NEIMPOZABILA – Persoana fizica
neimpozabila care desfasoara activitati pe baza de contract individualde munca.
(alin. 3)
- Ministerul Sănătăţii; NEIMPOZABILA - Institutiile publice neimpozabile (art 4)
- cantina proprie pentru salariaţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării; IMPOZABILA
(alin 6)
- S.C. X S.R.L. efectuează prestări servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro;
IMPOZABILA , obligata sa se inregistreze ca platitor de TVA cf art. 153
- S.C. BETA efectuează numai operaţiuni de acordare credite; persoana impozabila,
care desfasoara doar activitati scutite, fara drept de deducere.
- S.C. Z S.R.L. Efectuează comerţ en-detail cu produse alimentare cu CA < 35.000
euro. Persoana impozabila; prin optiune, ea se poate inregistra ca platitor de TVA
sau poate aplica regimul special de scutire cf art 152
39

Probleme Rezolvate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme Rezolvate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stagiar: MUNTEAN (PADURE) ANGELA –

Stagiu colectiv anul III semestrul I 2011

1 Întreprinderea ALFA deţine o marcã de fabricaţie achiziţionatã cu 800 mil. lei. Ea

Cost achizitie activ=800mil

Amortizare cumulata (amortizat deja pe 5ani)=400mil

Cost net mijloc fix=Cost achizitie-Amortizare=400mil

Cost dupa reevaluare=500mil

Se inregistreaza o diferenta din reevaluare de 100mil lei (surplus)

In evidenta contabila se efectueaza:

 Reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare:

205 = 105 100mil

 Eliminarea amortizarii efectuate pana la momentul reevaluarii:

2805 = 205 400mil

Valoare reevaluata =500mil

Amortizare aferenta cost istoric= 800 mil /10/12=6.67lei/luna

Durata ramasa de functionare=5ani

Amortizare aferenta surplus reevaluare=100mil/5/12=1.67lei/luna

Societatea,prin politicile contabile,a stabilit transferarea castigului realizat in contul

6811 =2805 8.34ron

 Transferul castigului realizat

105 = 1065 1.67ron

 Rezerva din reevaluare care va fi realizata anual

Durata ramasa de functionare : 5ani

Rezerva din reevaluare anuala= 100mil/5ani =20mil

Din punct de vedere fiscal,societatea va considera venit impozabil sumele

2. S.C. ALFA S.A. deţine un teren achiziţionat în exerciţiul N la costul de 50.000.000

Cost achizitie = 50.000.000

Valoare justa = 70.000.000

 Inregistrarea cresterii de valoare

461 = 7583 60.000.000

 Scoaterea din evidenta teren si capitalizarea surplusului din reevaluare:

6583 = 2111 70.000.000

105 = 1065 20.000.000

In sensul reglementarilor contabile pct. 124 alin. 3 din reglementarile aprobate

3. Se importã un echipament tehnologic. Factura externã cuprinde: preţ negociat

Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte

In costul de achiziţie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale,

Taxe vamale 10%

4. Întreprinderea deţine un utilaj achiziţionat cu 300.000.000 lei şi a cãrui duratã de

Metoda Softy = 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+15=120

Anul Cota Amortizarea

5. La 1 ianuarie N-1, întreprinderea a achiziţionat un utilaj al cãrui cost de achiziţie

Metoda liniara de amortizare

100:7*2=30% amortizare in N+2

Valoarea ramasa 25.000-12.000=13.000

6. Se cunosc urmãtoarele informaţii aferente exerciţiului N:

411 = % 92.106 lei

“Clienti” 707 77.400 lei

“Venituri din vanzarea marfurilor”

4427 14.706 lei

2) consum materii prime :

601 = 301 17.9

3) Achizitii materii prime :

% = 401 23.526.30 lei

301 “Furnizori” 19.770 lei

4426 3.756.30 lei

4) Cheltuieli cu energia si apa:

605 “Furnizori” 9.630 lei

“Cheltuieli privind energia

6) inregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit :

“Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozit pe profit/venit”

641 = 421 2.400

4427 = % 14.706 lei

Raspuns ; varianta e) 10.00025%=2500(1-0.16)=2100 u.m