Disciplina: Psihologia educaţiei

Facultatea: Informatica, Anul: I, gr......

Anul univ. 2010-2011, Nr. ore seminar: 28
Lect. dr. Versavia CURELARU

TEMATICĂ DE SEMINAR

1. Necesitatea cunoaşterii psihologice a elevului (2 ore)

Dificultăţi care pot apărea în munca didactică
Necesităţi de formare psihopedagogică a studenţilor, importanţa psihologiei şcolare în activitatea
didactică
Cosmovici, A.; Iacob, L., 1998, Psihologie şcolară, Polirom, Iaşi.
Davitz, J. R. , Ball, S., 1987, Psihologia procesului educaţional, E.D.P., Bucureşti.
Sălăvăstru, D. ,2004, Psihologia educaţiei, Polirom, Iaşi, pp.151-156.
Stan, Emil, 1999, Profesorul între autoritate şi putere, Teora.

2. Factorii dezvoltării psihice: ereditatea, mediul şi educaţia (2 ore)

Allport,G., 1981, Structura şi dezvoltarea personalităţii, E.D.P.. Bucureşti.
Birch, Ann, 2000, Psihologia dezvoltării, ED. Tehnică. . (pp.134-144)
Cosmovici, A.; Iacob, L., 1998, Psihologie şcolară, Polirom, Iaşi (capitolul 1, pp. 25-30)
Oancea-Ursu, Gh., 1985, Ereditatea şi mediul în formarea personalităţii, Ed. Facla, Cluj.

3. Elemente de psihologia personalităţii (2 ore)

Teorii ale personalităţii. Tipologii temperamentale.
Autocunoaştere şi stimă de sine: surse, metode şi modalităţi de dezvoltare.
Allport,G., 1981, Structura şi dezvoltarea personalităţii, E.D.P.. Bucureşti.
Cosmovici, A.; Iacob, L. 1998, Psihologie şcolară, Polirom, Iaşi . (pp. 53-69)
Smith, E.E.; Nolen-Hoeksema,S.; Fredrickson, B.L.; Loftus, G.R. 2005, Introducere în psihologie,
Editura Tehnică, Bucureşti, pp. 650-711. (veţi primi materialul in format electronic)

4. Caracterizarea etapelor de dezvoltare a copilului (2 ore)

- Dezvoltarea cognitivă (Piaget)
- Dezvoltarea relaţiilor sociale
- Dezvoltarea moralităţii (Kolberg)
- Jocul şi rolul lui în dezvoltarea copilului
Birch, Ann, 2000, Psihologia dezvoltării, ED. Tehnică. (pp. 77-87 ; 90-109 şi 201-211)
Cosmovici, A.; Iacob, L. (1998) Psihologie şcolară, Polirom, Iaşi. (pp.32-52)
Şchiopu, U., Verza, E., 1997, Psihologia vârstelor, ciclurile vieţii, E.D.P., Bucureşti.
Smith, E.E.; Nolen-Hoeksema,S.; Fredrickson, B.L.; Loftus, G.R. 2005, Introducere în psihologie,
Editura Tehnică, Bucureşti, (pp. 94-149)

5. Particularităţi psihologice specifice preadolescenţei şi adolescenţei: (2 ore)

Dezvoltarea identităţii în adolescenţă
Dezvoltarea morală în adolescenţă
Relaţiile interpersonale în adolescenţă.
Probleme de comportament la adolescenţi: consumul şi abuzul de alcool şi substanţe; părăsirea
căminului, tulburările de alimentaţie, depresia şi sinuciderea.
Adams, G.R.; Berzonsky, M.D. (coord.) (2009). Psihologia Adolescenţei, Polirom, Iaşi. (pp. 240-261;
283-304; 351-368; 369-388; 497-517; 542-549; 572-600; 601-623.)

1
Băban, A, 2001, Consiliere educaţională, Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere,
Cluj-Napoca.
Boza Mihaela. Psihologia vârstelor, Curs ID, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei.
Şchiopu, U., Verza, E. (1997). Psihologia vârstelor, ciclurile vieţii, E.D.P., Bucureşti.

6. Inteligenţă sau inteligenţe? (4 ore)

- Măsurarea inteligenţei istoric, modalităţi de măsurare a IQ
- Inteligenţele multiple: importanţa lor pentru orientarea şcolară şi profesională a elevilor
- Inteligenţa emoţională (EQ): diferenţa dintre IQ şi EQ
Cosmovici, A.; Iacob, L. (1998) Psihologie şcolară, Polirom, Iaşi. (Capitolul despre aptitudini, pp.70-
86)
Birch, Ann, 2000, Psihologia dezvoltării, ED. Tehnică. (pp. 120-124; 126-134)
Roco, Mihaela, 2001, Creativitate şi inteligenţă emoţională, Ed. Polirom, Iaşi.
Stein, S.J.; Book, H.E. (2003). Forţa Inteligenţei emoţionale. Inteligenţa emoţională şi succesul
vostru, Editura Allfa, Bucureşti. (veţi primi materialul in format electronic la seminar)

8. Învăţarea şcolară (4 ore)

-Stiluri de învăţare: importanţa cunoaşterii acestora pentru autoreglarea învăţării
-Autoreglarea învăţării – metacogniţia, tehnici de stimulare a memoriei, imaginaţiei, voinţei.
-Tehnici de muncă intelectuală, tehnici de învăţare rapidă;
-Rolul gândirii critice în învăţarea eficiente
Ausubel, D., Robinson, Fl. 1981, Învăţarea în şcoală, E.D.P., Bucureşti.
Bernat, S.-E. (2003). Tehnica învăţării eficiente. Presa universitară clujeană, Cluj-Napoca. (veţi primi
materialul in format electronic la seminar)
Dumitru, I. Al. (2000). Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă. Editura de Vest, Timişoara.
(veţi primi materialul in format electronic la seminar)
Dulamă Eliza, (2009), Cum îi învăţăm pe alţii să înveţe, Ed Clusium, Cluj. (veţi primi materialul in
format electronic la seminar)

9. Creativitate şi empatie (2 ore)

- Blocajele creativităţii – exerciţii de identificare
- Metode şi tehnici de stimulare a creativităţii elevilor
- Capacitatea empatică: modalităţi de dezvoltare
Cosmovici, A.; Iacob, L. (1998) Psihologie şcolară, Polirom, Iaşi. (Capitolul despre creativitate, pp.
147-158)
Roco, Mihaela, 2001, Creativitate şi inteligenţă emoţională, Ed. Polirom, Iaşi. (pp. 146-155; 158-166)
Sălăvăstru, D. (2004). Psihologia educaţiei, Polirom, Iaşi. pp. 97-122)
Stoica-Constantin, A. (2004). Creativitatea pentru studenţi şi profesori, Institutul European, Iaşi.

10. Comunicarea şi rolul său în activitatea didactică (4 ore)

Limbajul trupului şi limbajul vorbirii – cum să pătrundem dincolo de cuvinte?
Feedback-ul în comunicarea didactică
Blocajele şi ameliorarea comunicării
Comunicarea asertivă
Cosmovici, A.; Iacob, L. (1998) Psihologie şcolară, Polirom, Iaşi. Capitolul despre comunicarea
didactică (L. Iacob). (pp. 181-194)
Pease, A. (1993). Limbajul trupului. Cum pot fi citite gândurile altora din gesturile lor. Editura
Polimark.
Pease, A.; Garner, A. (1994). Limbajul vorbirii. Arta conversaţiei. Editura Polimark.

2
Pânişoară, I.-O. (2006). Comunicarea eficientă. Ed. a III-a., Editura Polirom, Iaşi.
Prutianu, St. (2004–volumul I), (2005–volumul II), (2007–volumul III). Antrenamentul abilităţilor de
comunicare, Polirom, Iaşi.

11.Competiţie şi cooperare în mediu şcolar. Succesul şi eşecul şcolar (2 ore)

Monteil Jean, 1997, Educaţie şi formare – perspective psihosociale, Polirom, Iaşi.
Neculau A., Boncu Şt. (1998). Perspective psihosociale în educaţiei. In Cosmovici, A.; Iacob, L.
(1998) Psihologie şcolară, Polirom, Iaşi. (pp.229-250)

12. Teme propuse de studenţi (2 ore)

Evaluarea globală: 50% seminar + 50% curs

Condiţii de evaluare
• Prezenţă seminar (cel puţin 8 seminarii);
• Activitate seminar: prezentarea unei teme sau realizarea unei teme (scrise); prezentarea obligatorie
la testul scris de seminar.
• Nota finală minim 5
Notă: Recuperarea temelor pierdute de la seminar se poate face la o altă grupă numai în situaţii bine
motivate (cazuri de sănătate, suprapunerea seminarului peste o altă activitate şcolară importantă –
conferinţă, workshop). Nu se admite recuperarea unei absenţe la o altă grupă, dacă în cadrul acesteia se
tratează teme deja parcurse de student la grupa sa (studentul nu poate urma două seminarii pe aceeaşi
temă).

Evaluare seminar

Criterii de evaluare a activităţii de seminar şi punctaje:

• Prezentarea unei teme alese din cadrul tematicii la un seminar (în decursul semestrului) sau
Realizarea unui plan de învăţare eficientă (tema individuală pentru cei care nu prezintă un
seminar) – 14-20 decembrie (data predării temei) – 20%puncte
Notă:
- pentru prezentare vor conta: claritatea prezentării, sinteza informaţiilor din materialul
bibliografic consultat, colaborarea cu alţi colegi în prezentarea aceleiaşi teme, utilizarea unor
metode atractive de prezentare (Power Point, fişe de lucru pentru colegi, întrebări, jocuri).
- pentru planul de învăţare eficientă aveţi indicaţii şi sugestii la sfârşitul acestui document.
• Test scris de seminar – va fi susţinut în săptămâna a 11-a a semestrului I (6-12 decembrie 2010) –
30%.
Notă: Testul va consta în întrebări sau aplicaţii ale unor conţinuturi discutate la seminar. Vor fi
pregătite pentru test temele subliniate şi marcate în tematica de seminar (a se vedea mai sus). La
fiecare seminar vom da exemple de posibile subiecte pentru acest test.

Evaluare curs
Vor fi evaluate toate conţinuturile parcurse la curs sub forma unei lucrări scrise mixte: test grilă,
explicarea unor concepte, 1-2 aplicaţii ale conţinuturilor în situaţii educative concrete – 50%

3
Temă individuală (numai pentru cei care nu prezintă o temă la seminar)

Realizați un plan de învățare eficientă pentru un examen important sau pentru un student care are
dificultăți de învățare. Țineți cont de regulile, etapele, condițiile învățării eficiente (a se vedea
materialul de pe CD de la directorul intitulat Invatare)!

Câteva sugestii pentru realizarea acestei teme (in funcţie de cazul ales – examen sau student cu
dificultăţi de învăţare)
- Planul trebuie să fie individualizat: să facă referire la o anumită disciplină, la un student real sau
imaginar, să conţină exemple, recomandări.
- Pentru a fi mai facil de realizat, ar fi bine să va gândiţi la o situaţie concretă (de exemplu, la
propria persoană sau la un student (fictiv) cu probleme de învăţare). Prin urmare, se propune un
caz concret (dar fără numele unei persoane identificabile). De exemplu, elevul M.N., în clasa a
…. are probleme de promovare la disciplina….şi îşi doreşte să remedieze problema, dar nu
reuşeşte să înveţe…Studentul A.B. are de pregătit examenul----, pentru perioada de sesiune etc.
- Să se stabilească perioada pentru care se va concepe planul de învăţare (pe perioada sesiunii -
câteva zile sau pe o perioadă mai lungă în timpul semestrului etc.)
- Să se facă o scurtă diagnoză a învăţării pentru a identifica factorii care împiedică învăţarea şi
condiţiile care favorizează învăţarea eficientă (de exemplu, dacă aţi ales pregătirea unui examen,
atunci veţi alege din lista de autodiagnoză a învăţării (vezi materialul de pe CD) ce vă
avantajează în procesul de învăţare: fiind un student cu stil de învăţare auditiv, nu poate învăţa
dacă este linişte perfectă, poate învăţa mai bine în perioada de început a zilei, are nevoie de
ordine în cameră, are nevoie de notiţe bine structurate etc.)
- Să se prezinte etapele unei învăţări eficiente, propunând pentru fiecare dintre ele recomandări,
modalităţi concrete de motivare etc.
- Să se propună condiţii optime de învăţare (dar nu în general, ci în funcţie de diagnoza făcută). De
exemplu, dacă la diagnoză s-a stabilit că învaţă mai bine dimineaţa, studentul sau elevul trebuie
să-şi programeze timpul în funcţie de acest bioritm al său.

Numărul de pagini: minim 3, maxim 6 pagini; tehnoredactat la 1,5 rânduri.

Atenţie!
Există un grad de libertate destul de mare în conceperea acestui plan; originalitatea este preţuită câtă
vreme nu se încalcă principiile, condiţiile, etapele unei învăţări eficiente.

Criteriile de notare:
- Aplicarea corectă a informaţiilor de la tema „Învăţarea”
- Capacitatea de a sintetiza informaţia în numărul de pagini stabilit
- Structurarea planului (care nu trebuie să fie „o poveste”, un referat, un eseu etc.)

Se sancţionează copierea (de la colegi sau de pe internet).

SUCCES!