P. 1
3Costurile de Productie

3Costurile de Productie

|Views: 421|Likes:
Published by Teodor Negulescu

More info:

Published by: Teodor Negulescu on Jun 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/20/2014

pdf

text

original

LABORATOR 9 COSTURILE DE PRODUCŢIE CONSIDERAŢII TEORETICE Costul de producţie reprezintă1: „Totalitatea cheltuielilor ocazionate de producerea de bunuri sau servicii

de către o unitate economică”. „Sumă de bani cheltuită pentru producerea sau cumpărarea unui bun, efectuarea unei lucrări, prestarea unui serviciu, etc”. „O parte din valoarea producţiei care include cheltuielile pentru mijloacele de producţie consumate şi pentru salarizarea muncii”. În literatura de specialitate, costul de producţie este considerat un indicator sintetic, care alături de productivitatea muncii şi rentabilitate, caracterizează calitatea, eficienţa activităţii economice, modul în care sunt gospodărite fondurile băneşti în orice întreprindere. Costul de producţie este un element fundamental pentru succesul firmei; nivelul său trebuie în permanenţă urmărit şi analizat, deoarece acesta influenţează în mod direct preţul de vânzare şi beneficiul care se va obţine. Preţul reprezintă ceea ce se încasează prin vânzarea unui produs sau prestarea unui serviciu. Preţul se negociază între vânzător şi cumpărător, fiind expresia bănească a valorii unei mărfi, sumă care se cere sau se plăteşte pentru o marfă. Evident, preţul conţinând costurile aferente executării produsului sau serviciului respectiv, vânzătorul îl va negocia în aşa fel încât beneficiul previzionat să fie cât mai mare, în condiţiile unei situaţii concurenţiale loiale. Beneficiul sau profitul, în sens foarte larg, poate fi privit ca fiind câştigul realizat, în formă bănească, de către cei ce iniţiază şi organizează o activitate economică. Profitul sintetizează rezultatele oricărei organizaţii cu scop lucrativ. Este un indicator al eficienţei economice, unul dintre obiectivele principale ale firmelor fiind obţinerea unui nivel cât mai ridicat al profitului. Relaţia de calcul pentru profit este:

n B = ∑ Q j ∗  p j −C j  , [lei]     j =1
pj - preţul unitar, [lei/buc]; Cj - costul unitar, [lei/buc];

(1)

unde Qj este volumul producţiei, [unităţi de măsură fizice sau monetare];

j = 1,n – indice asociat produsului de la 1 la n.
1

Gh., Condurache, Managementul Valorii Produsului, Ed. “Gh. Asachi” Iaşi, pag. 47

1

de secţie. Criteriul de clasificare Tipuri de costuri 1 Variabile Modificarea volumului producţiei 2 Parţial variabile 3 Parţial constante 4 Constante (fixe) Descriere 1 se modifică cu volumul producţiei 2 au şi componente fixe 3 au şi componente variabile 4 nu se modifică cu volumul producţiei 1. materiale recuperabile. impozit pe salarii.LABORATOR 9 În vederea fundamentării deciziilor curente şi strategice. taxe 2 consum de materiale 1 1 Directe 2 Repartizarea pe fiecare produs 2 Indirecte 1 Elemente de cheltuieli (primare) 2 Articole de calcul 3 Conţinutul economic 2 au în vedere fazele de realizare a cheltuielilor 4 5 Conţinutul de muncă Luarea deciziei 1 De muncă trecută 2 De muncă vie 1 Contabile 2 Marginale 3 Incrementale 4 Relevante 1 se referă la materiale şi utilaje 2 se referă la operaţiile realizate de oameni 1 sunt înregistrate în evidenţa contabilă 2 se referă la costul total pentru realizarea ultimei unităţi de produs 3 se referă la orice schimbare în costul total 4 sunt afectate de deciziile manageriale 4 costuri de exploatare 5 costul renunţării la 2 . de întreprindere 1 materiale 2 salarii. indirecte: cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor. amortizare. se impune sistematizarea elementelor de cost. CAS. cheltuieli de cercetare 1 materii prime. chirii. generale. Tipologia costurilor de producţie Nr. materiale recuperabile. consum de muncă 2 salarii cu componente ct 3 cheltuieli cu întreţinerea utilajelor 4 amortizarea utilajelor 1 salarii directe. clasificarea lor după diverse criterii (tabelul 1). salarii. Pentru calculul costurilor şi studiul lor şi datorită faptului că noţiunea este complexă. întreprinderile trebuie să urmărească permanent evoluţia costurilor. combustibil. sunt comune mai multor produse 1 au în vedere natura cheltuielilor Exemple 1 materii prime. materiale. Tabelul 1. se pot identifica pe fiecare produs în parte 2. etc 2 directe: materii prime şi materiale. Crt. materii prime directe 2 cheltuieli administrative 1 materii prime şi materiale. contribuţii pentru şomaj.

v . chirii. onorarii etc. CF 20000 3000 3 5000 Q [buc] . detaliem doar câteva dintre ele. care creşte în aceeaşi măsură cu creşterea producţiei Q. în sensul că. 1. Criteriul de clasificare Tipuri de costuri 5 De oportunitate Descriere 5 pierderile realizate în raport cu o situaţie ideală 1 se referă la operaţii tehnologice 2 nu au legătură directă cu procesul de producţie Exemple o comandă avantajoasă 1 consum de materiale 2 dobânzi. cele care prezintă un interes deosebit pentru activitatea întreprinderii: Costurile variabile sunt acele costuri caracterizate de volumul producţiei. penalizări 6 Relaţia cu procesul de producţie 1 Operaţionale 2 Administrativgospodăreşti Dintre toate categoriile de costuri. sau modificarea lor este nesemnificativă. CV = costul variabil total 15000 9000 3000 5000 Q [buc] Fig.LABORATOR 9 Nr. Crt. situaţie prezentată grafic în figura 2. amortizarea. În figura 1 este reprezentată evoluţia costului variabil total. Costul fix total rămâne constant indiferent de volumul producţiei. [lei] (2) unde Q este cantitatea de produse. anterior prezentate.nivelul costurilor variabile pe unitatea de produs. Costurile fixe sunt costurile care nu se modifică la variaţia volumului producţiei. Exemplu: cheltuieli cu pregătirea fabricaţiei. Evoluţia costului variabil total Relaţia de calcul pentru costul variabil este: CV = Q ∗ v . nivelul lor se modifică cu variaţia nivelului de activitate (de exemplu: consumul de materie primă şi de muncă cresc o dată cu creşterea numărului de repere fabricate). în cazul unei situaţii practice concrete.

LABORATOR 9 Fig. pe articole de calculaţie. Costurile indirecte reprezintă categoria de costuri care nu se poate identifica pe fiecare produs. şi se regăsesc cu uşurinţă. Cuantumul acestor costuri. pentru că nu se cunoaşte cu exactitate nivelul lor în momentul în momentul când se consumă resursele respective. Exemplu: materiile prime şi materialele. prin identificarea celor două categorii. în limitele capacităţii de producţie. datorită reducerii ponderii pe unitatea de produs a costurilor fixe. Aceste costuri sunt fără îndoială legate de realizarea unui produs sau serviciu. costuri generale de secţie. manopera directă. Exemplu: costuri cu întreţinerea utilajelor. C T CF Q [buc] Fig. Evoluţia costului fix total Costul total al producţiei se defineşte ca sumă a costurilor variabile şi fixe. Evoluţia costului total cu volumul producţiei Din expresiile de calcul. anterior prezentate se observă că volumul producţiei influenţează mărimea costurilor: creşterea volumului producţiei. 4 . costuri cu activitatea de desfacere. Observaţie: Costurile directe şi costurile indirecte sunt utilizate în mod obişnuit pentru calculul costurilor de producţie. [lei/buc] Q În figura 3. etc. în componenţa bunului sau serviciului. 3. Costurile directe reprezintă acea categorie de costuri care se identifică pe produs. [lei] total (3) (4) CF Cu = v + . este reprezentată evoluţia costului total cu volumul producţiei. repartizarea pe produse. iar costul unitar va fi (relaţia 4): C = CV + CF = Q ∗ v + CF . întreprindere. se obţine prin calcule contabile specifice. are ca efect reducerea costului unitar. 2.

Caracterul procesului de producţie: continuu. de întreprindere şi cel comercial. specializare. pentru că nu permite identificarea costurilor pe produse.materiale recuperabile (se scad) . Acest mod de determinare a costurilor de producţie nu este folosit la nivel microeconomic. .materii prime şi materiale directe . . pentru determinarea costului de producţie se folosesc diverse metode. .impuneri proporţionale cu salariile (CAS. iar altele sub formă de costuri indirecte.LABORATOR 9 Metode de stabilire a costurilor În practică. ajutor şomaj) Costuri indirecte: . Fără a detalia influenţele fiecărui factor în parte. sezonier. etc. vom semnala totuşi că.Gradul de concentrare. Calculul costurilor având la bază gruparea pe articole de calculaţie Obiectivul metodei este de a stabili costul de secţie.Gradul de mecanizare şi automatizare a producţiei.Mărimea întreprinderii. asupra alegerii unei anumite metode de calcul a costului de producţie. pentru fiecare produs în parte. Criteriul de repartizare pe produs defineşte unele articole de calculaţie ca şi costuri directe.Structura organizatorică a întreprinderii. Utilizarea diferitelor metode se face în funcţie de mai mulţi factori. dintre care amintim: .manopera directă . . precum şi pentru întreaga producţie a întreprinderii ţinând seama de structura producţiei.costuri generale ale secţiei Cost de secţie .Tipul producţiei şi modul de organizare a acesteia.cheltuieli de desfacere 5 .costuri generale ale întreprinderii . structura costurilor pe elemente primare este utilizată pentru caracterizarea unor sisteme de tip ramură industrială sau firmă.costuri cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor . Structura costurilor pe articole de calculaţie are în vedere identificarea elementelor de cost ce se regăsesc în mod direct şi indirect în unitatea de produs. aşa cum este redat mai jos: Costuri directe: . .

.....87 965.... crt....import c) materiale tehnologice auxiliare cheltuieli transport aprovizionare (aplicate la 1a+1b+1c) d) energie şi combustibil tehnologic.........72 15062... din care: a) Materii prime directe. aferentă unui produs oarecare.. din care .import b) cooperări.... Ţinând cont de gruparea elementelor de calcul în costuri directe şi indirecte şi de modul de stabilire al nivelului fiecărei componente.... Comandă....72 6 ....... Nr... un exemplu pentru o calculaţie de preţ..... au rezultat valorile înscrise în tabelul 2...........77 100434... din care ......Nr.75 958...... din care .LABORATOR 9 Cost de întreprindere Exemplu: În tabelul 2 este prezentat.M35 ...35 92141.......D.... 1 Ponderea Articole de calculaţie % (lei) cheltuielilor în cost societate Materii prime şi materiale...3935 Nr....... în formă succintă.-uri speciale Cheltuieli generale ale secţiei COST DE SECŢIE Cheltuieli generale ale societăţii COST DE PRODUCŢIE Pierderi tehnologice Cheltuieli cu activitatea de service COST DE SOCIETATE Profit Piese exceptate de la profit PREŢ DE LIVRARE PREŢ DE LIVRARE NEGOCIAT PREŢ PT...20 9 960 17 30000 10000 5680..........import 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Materiale refolosibile (se scad) Retribuţii directe Impuneri proporţionale cu salariile S.... Denumire produs / prestare servicii..... PIESA SCHIMB PRODUS 90400 15 100434..V........ Reper......95 8292... ANTECALCULAŢIE DE PREŢ/ PRESTARE DE SERVICII Beneficiar....98 54536....

ştiind consumurile specifice de material. [min.articolul cu ponderea cea mai mare în total cost produs industrial. 18 19 20 21 Ponderea Articole de calculaţie % (lei) cheltuielilor în cost societate PREŢ PT. Costul cu materia primă şi materialele . Costul materialelor recuperabile . costul energiei.se practică în întreprinderile în care este organizată activitatea de recuperare şi se recurge la un procedeu sau o tehnologie de recuperare şi refolosire a materialelor. d). sau ore/buc].relaţia de calcul: m = nc * p m (5) unde nc este consumul specific de material (Kg/buc) pm . crt. şi preţurile specifice ale materialelor. PIESA SCHIMB NEGOCIAT Adaos comercial PREŢ CU AMĂNUNTUL PREŢ CU AMĂNUNTUL PIESA SCHIMB BENEFICIAR FURNIZOR În exemplul prezentat categoriile de costuri s-au determinat astfel: a). Costul acestor materiale se scade din costul total unitar. Concluzie: Nivelul costurilor directe se stabileşte obişnuit prin calcule. salariile brute de încadrare ale executanţilor. .preţul specific al materialului (lei/Kg). . c).salariul brut al executantului. Costul manoperei directe . Cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor .relaţia de calcul: 7 . sau lei/oră].relaţia de calcul: S = Nt ∗ Sb d unde Nt este norma de timp. (6) Sb . [lei/min. b).LABORATOR 9 Nr. În acelaşi mod se determină costul materialelor tehnologice. prin norme de consum.structura acestui element de calculaţie este legată de procesul de muncă. prin cunoaşterea consumurilor pe produs. muncă.

. (7) Rs = S ∗ K r d unde Sd sunt salarii directe. exprimată prin costurile de secţie.Relaţia de calcul: n = Cs ∗ K rî . E .Costurile sunt asociate secţiilor. Dezavantajele metodei: 8 .Baza de repartizare pe produse este costul de secţie al produsului. atelierelor. Kr .coeficientul regiei întreprinderii.cheltuieli cu reparaţiile. reprezintă nivelul pe produs al regiei secţiei. în secţii.cheltuieli cu energia. unde se produce consumul. R . f). [lei]. Coeficientul de regie arată câţi lei regie revin la 1 leu salarii directe. şi.Operativitatea calculelor. dintre care enumerăm: .LABORATOR 9 CIFU = A+R+E+RSD unde A reprezintă amortizarea mijloacelor fixe. Cheltuieli generale ale întreprinderii (8) . .coeficient de regie. Metoda de calcul prezentată este des folosită. la producţia totală a secţiilor de bază. combustibilul. [lei/buc].[lei] (9) unde Cs sunt cheltuieli de secţie. e) Cheltuieli generale ale secţiei (Regia secţiei) . pentru o anumită perioadă. RSD . compartimentelor. se înregistrează în conturi separate. Acest coeficient se stabileşte prin calcul ştiind nivelul total al cheltuielilor generale ale secţiei şi fondul salariilor directe. se repartizează pe produse prin calcule convenţionale. servicii. alte materiale tehnologice. datorită avantajelor sale. într-o perioadă. Concluzie: Costurile indirecte.cheltuieli cu reparaţia sculelor şi dispozitivelor. Krî .se repartizează proporţional cu manopera directă. datorită faptului că nu se cunoaşte nivelul lor pe produs în momentul când se consumă resursele la care se referă. . Calculul coeficientului regiei întreprinderii se face prin raportarea totalului cheltuielilor generale.relaţia de calcul.

din care salarii directe Sd = 5000 lei/buc. cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor.diametrul semifabricatului D = 25 mm .coeficientul regiei secţiei: Kr = 200% . lei.LABORATOR 9 . materiale auxiliare.lei/lună . Să se determine costul de secţie pentru un produs „A” fabricat în cantitatea Q = 15000 bucăţi. pe cea optimă din punct de vedere al costurilor ocazionate. Lei 3.lungimea semifabricatului L = 150 mm .lei.Datorită modului de repartizare a costurilor indirecte pe produse. cheltuieli de desfacere. amortizări mijloace fixe.salariul brut al muncitorului care execută reperul este Sd = 3 mil. salarii şi contribuţii asupra salariilor. Precizaţi argumentaţi. pentru prelucrarea unui semifabricat de tip bară şi având la dispoziţie următoarele date de calcul: . Pentru rezolvarea situaţiei. în condiţiile în care costurile directe Cd = 20000 lei/buc. la nivel de secţie şi la nivel de - întreprindere. cheltuieli generale ale întreprinderii. care din următoarele elemente de cost sunt costuri directe şi care sunt costuri indirecte: materii prime. volumul producţiei influenţează costurile de producţie. .În mod obişnuit.85 Kg/dm3 . Sd2 = 20000 lei/buc impuneri proporţionale cu salariile: i = 40% cheltuieli fixe datorate tehnologiei: Cf1 = 500 mil.impuneri proporţionale cu salariile directe: i = 40% . Să se stabilească costul pe unitatea de produs. iar metoda nu reflectă această influenţă. rezultatele nu reflectă cu exactitate consumul resurselor. trebuie să aleagă între două variante tehnologice de realizare a unui reper comandat. lei /lună. Aplicaţii: 1. managerul are la îndemână următoarele date: - costul materiei prime: m1 = 30000 lei/buc. 9 . Ce efect va avea asupra costului de secţie al produsului fabricat. m2 = 35000 lei/buc costurile cu salariile directe: Sd1 = 15000 lei/buc.5 ore . Se estimează nivelul global al regiei secţiei Rs = 500 mil. Cf2 = 350 mil. Managerul unei firme producătoare de mobilier.coeficientul regiei întreprinderii: Kî = 11% 4.preţul specific al materialului: p = 30000 lei/Kg .pentru prelucrarea semifabricatului se lucrează nt = 3. iar fondul salariilor directe Fs = 200 mil.greutatea specifică a materialului: ρ = 7. creşterea volumului producţiei cu 50%? 2.

a. Economica întreprinderii – îndrumarul lucrărilor practice.. dacă cheltuielile de producţie pentru prima lună au fost: materii prime: 200000 mil.. curs litografia. 1999 2. 1999. Foriş. ş.. În funcţie de modificarea volumului producţiei. lei mat consumabile: 10000 mil.. energie. Alegeţi varianta de răspuns corectă pentru a caracteriza costurile variabile: se modifică de la o lună la alta. se modifică în acelaşi sens cu volumul de activitate. Foriş T. din care 10% salarii directe amortizare capital fix: 15000 mil. Bucureşti. se modifică în urma procesului inflaţionist. Foriş. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor.. scad sau rămân nemodificate? Argumentaţi răspunsul..a.LABORATOR 9 5. lei.. Se cere să se determine costul de producţie în cele două luni şi costul unitar în fiecare dintre cele două luni. Caiet de lucrări practice. lei BIBLIOGRAFIE: 1. Iaşi. Popescu M. A.a. A. cresc sau scad odată cu volumul producţiei. Costurile fixe sunt cele care sunt independente de evoluţia preţurilor cu care sunt cumpărate mijloacele de producţie. lei combustibil. costurile variabile cresc. Datorită unui contract avantajos firma va dubla producţia în luna următoare. 4. Ingineria sistemelor de producţie. Eficienţa economică a proceselor metalurgice. G. Rusu Costache. lei salarii : 60000 mil... ş. Reprografia Universităţii Transilvania din Braşov. Îndrumar de lucrări practice. Editura Fundaţiei „România de mâine”.. Limbăşan. 2003 3. Analiza şi reglarea firmei prin costuri. apă: 20000 mil. ş. 7. 1996 5. sau rămân relativ neschimbate atunci când se modifică volumul producţiei? 6. O întreprindere mică produce în prima lună 900 bucăţi produse finite. Reprografia Universităţii Transilvania din Braşov. 1995 10 . Câţu D. în condiţiile în care costurile variabile cresc direct proporţional cu volumul producţiei. Reprografia Universităţii Transivania din Braşov. 8. T. Drăghici. Editura Gheorghe Asachi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->