LABORATOR 9 COSTURILE DE PRODUCŢIE CONSIDERAŢII TEORETICE Costul de producţie reprezintă1: „Totalitatea cheltuielilor ocazionate de producerea de bunuri sau servicii

de către o unitate economică”. „Sumă de bani cheltuită pentru producerea sau cumpărarea unui bun, efectuarea unei lucrări, prestarea unui serviciu, etc”. „O parte din valoarea producţiei care include cheltuielile pentru mijloacele de producţie consumate şi pentru salarizarea muncii”. În literatura de specialitate, costul de producţie este considerat un indicator sintetic, care alături de productivitatea muncii şi rentabilitate, caracterizează calitatea, eficienţa activităţii economice, modul în care sunt gospodărite fondurile băneşti în orice întreprindere. Costul de producţie este un element fundamental pentru succesul firmei; nivelul său trebuie în permanenţă urmărit şi analizat, deoarece acesta influenţează în mod direct preţul de vânzare şi beneficiul care se va obţine. Preţul reprezintă ceea ce se încasează prin vânzarea unui produs sau prestarea unui serviciu. Preţul se negociază între vânzător şi cumpărător, fiind expresia bănească a valorii unei mărfi, sumă care se cere sau se plăteşte pentru o marfă. Evident, preţul conţinând costurile aferente executării produsului sau serviciului respectiv, vânzătorul îl va negocia în aşa fel încât beneficiul previzionat să fie cât mai mare, în condiţiile unei situaţii concurenţiale loiale. Beneficiul sau profitul, în sens foarte larg, poate fi privit ca fiind câştigul realizat, în formă bănească, de către cei ce iniţiază şi organizează o activitate economică. Profitul sintetizează rezultatele oricărei organizaţii cu scop lucrativ. Este un indicator al eficienţei economice, unul dintre obiectivele principale ale firmelor fiind obţinerea unui nivel cât mai ridicat al profitului. Relaţia de calcul pentru profit este:

n B = ∑ Q j ∗  p j −C j  , [lei]     j =1
pj - preţul unitar, [lei/buc]; Cj - costul unitar, [lei/buc];

(1)

unde Qj este volumul producţiei, [unităţi de măsură fizice sau monetare];

j = 1,n – indice asociat produsului de la 1 la n.
1

Gh., Condurache, Managementul Valorii Produsului, Ed. “Gh. Asachi” Iaşi, pag. 47

1

se pot identifica pe fiecare produs în parte 2. Criteriul de clasificare Tipuri de costuri 1 Variabile Modificarea volumului producţiei 2 Parţial variabile 3 Parţial constante 4 Constante (fixe) Descriere 1 se modifică cu volumul producţiei 2 au şi componente fixe 3 au şi componente variabile 4 nu se modifică cu volumul producţiei 1. CAS. sunt comune mai multor produse 1 au în vedere natura cheltuielilor Exemple 1 materii prime. clasificarea lor după diverse criterii (tabelul 1). salarii. materiale recuperabile. Crt. se impune sistematizarea elementelor de cost. consum de muncă 2 salarii cu componente ct 3 cheltuieli cu întreţinerea utilajelor 4 amortizarea utilajelor 1 salarii directe. de secţie. materii prime directe 2 cheltuieli administrative 1 materii prime şi materiale. Tipologia costurilor de producţie Nr. Tabelul 1. contribuţii pentru şomaj. cheltuieli de cercetare 1 materii prime. generale. taxe 2 consum de materiale 1 1 Directe 2 Repartizarea pe fiecare produs 2 Indirecte 1 Elemente de cheltuieli (primare) 2 Articole de calcul 3 Conţinutul economic 2 au în vedere fazele de realizare a cheltuielilor 4 5 Conţinutul de muncă Luarea deciziei 1 De muncă trecută 2 De muncă vie 1 Contabile 2 Marginale 3 Incrementale 4 Relevante 1 se referă la materiale şi utilaje 2 se referă la operaţiile realizate de oameni 1 sunt înregistrate în evidenţa contabilă 2 se referă la costul total pentru realizarea ultimei unităţi de produs 3 se referă la orice schimbare în costul total 4 sunt afectate de deciziile manageriale 4 costuri de exploatare 5 costul renunţării la 2 . combustibil. indirecte: cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor. de întreprindere 1 materiale 2 salarii. materiale recuperabile. întreprinderile trebuie să urmărească permanent evoluţia costurilor. impozit pe salarii. amortizare. Pentru calculul costurilor şi studiul lor şi datorită faptului că noţiunea este complexă. chirii. materiale. etc 2 directe: materii prime şi materiale.LABORATOR 9 În vederea fundamentării deciziilor curente şi strategice.

În figura 1 este reprezentată evoluţia costului variabil total.LABORATOR 9 Nr. 1. Exemplu: cheltuieli cu pregătirea fabricaţiei. CF 20000 3000 3 5000 Q [buc] . Criteriul de clasificare Tipuri de costuri 5 De oportunitate Descriere 5 pierderile realizate în raport cu o situaţie ideală 1 se referă la operaţii tehnologice 2 nu au legătură directă cu procesul de producţie Exemple o comandă avantajoasă 1 consum de materiale 2 dobânzi. penalizări 6 Relaţia cu procesul de producţie 1 Operaţionale 2 Administrativgospodăreşti Dintre toate categoriile de costuri.nivelul costurilor variabile pe unitatea de produs. onorarii etc. situaţie prezentată grafic în figura 2. care creşte în aceeaşi măsură cu creşterea producţiei Q. cele care prezintă un interes deosebit pentru activitatea întreprinderii: Costurile variabile sunt acele costuri caracterizate de volumul producţiei. CV = costul variabil total 15000 9000 3000 5000 Q [buc] Fig. Costul fix total rămâne constant indiferent de volumul producţiei. Evoluţia costului variabil total Relaţia de calcul pentru costul variabil este: CV = Q ∗ v . detaliem doar câteva dintre ele. în sensul că. Crt. sau modificarea lor este nesemnificativă. v . în cazul unei situaţii practice concrete. Costurile fixe sunt costurile care nu se modifică la variaţia volumului producţiei. chirii. anterior prezentate. amortizarea. [lei] (2) unde Q este cantitatea de produse. nivelul lor se modifică cu variaţia nivelului de activitate (de exemplu: consumul de materie primă şi de muncă cresc o dată cu creşterea numărului de repere fabricate).

în limitele capacităţii de producţie. C T CF Q [buc] Fig. întreprindere. 4 . costuri generale de secţie. este reprezentată evoluţia costului total cu volumul producţiei. Costurile indirecte reprezintă categoria de costuri care nu se poate identifica pe fiecare produs. Aceste costuri sunt fără îndoială legate de realizarea unui produs sau serviciu. pentru că nu se cunoaşte cu exactitate nivelul lor în momentul în momentul când se consumă resursele respective. repartizarea pe produse. manopera directă. Evoluţia costului fix total Costul total al producţiei se defineşte ca sumă a costurilor variabile şi fixe. pe articole de calculaţie. se obţine prin calcule contabile specifice.LABORATOR 9 Fig. 2. Exemplu: materiile prime şi materialele. [lei/buc] Q În figura 3. şi se regăsesc cu uşurinţă. Evoluţia costului total cu volumul producţiei Din expresiile de calcul. costuri cu activitatea de desfacere. are ca efect reducerea costului unitar. Costurile directe reprezintă acea categorie de costuri care se identifică pe produs. Exemplu: costuri cu întreţinerea utilajelor. Observaţie: Costurile directe şi costurile indirecte sunt utilizate în mod obişnuit pentru calculul costurilor de producţie. 3. datorită reducerii ponderii pe unitatea de produs a costurilor fixe. în componenţa bunului sau serviciului. prin identificarea celor două categorii. anterior prezentate se observă că volumul producţiei influenţează mărimea costurilor: creşterea volumului producţiei. etc. [lei] total (3) (4) CF Cu = v + . iar costul unitar va fi (relaţia 4): C = CV + CF = Q ∗ v + CF . Cuantumul acestor costuri.

Fără a detalia influenţele fiecărui factor în parte. etc. specializare.impuneri proporţionale cu salariile (CAS. . Acest mod de determinare a costurilor de producţie nu este folosit la nivel microeconomic. sezonier. Calculul costurilor având la bază gruparea pe articole de calculaţie Obiectivul metodei este de a stabili costul de secţie. aşa cum este redat mai jos: Costuri directe: . asupra alegerii unei anumite metode de calcul a costului de producţie.manopera directă .costuri cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor . precum şi pentru întreaga producţie a întreprinderii ţinând seama de structura producţiei. .Gradul de concentrare. iar altele sub formă de costuri indirecte.Mărimea întreprinderii. Structura costurilor pe articole de calculaţie are în vedere identificarea elementelor de cost ce se regăsesc în mod direct şi indirect în unitatea de produs. structura costurilor pe elemente primare este utilizată pentru caracterizarea unor sisteme de tip ramură industrială sau firmă.LABORATOR 9 Metode de stabilire a costurilor În practică. . ajutor şomaj) Costuri indirecte: . pentru determinarea costului de producţie se folosesc diverse metode.Gradul de mecanizare şi automatizare a producţiei. pentru fiecare produs în parte.Structura organizatorică a întreprinderii.costuri generale ale întreprinderii . Criteriul de repartizare pe produs defineşte unele articole de calculaţie ca şi costuri directe. . .Caracterul procesului de producţie: continuu. pentru că nu permite identificarea costurilor pe produse.cheltuieli de desfacere 5 . dintre care amintim: . Utilizarea diferitelor metode se face în funcţie de mai mulţi factori.materii prime şi materiale directe .materiale recuperabile (se scad) .Tipul producţiei şi modul de organizare a acesteia. de întreprindere şi cel comercial. vom semnala totuşi că.costuri generale ale secţiei Cost de secţie .

..import 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Materiale refolosibile (se scad) Retribuţii directe Impuneri proporţionale cu salariile S......V....-uri speciale Cheltuieli generale ale secţiei COST DE SECŢIE Cheltuieli generale ale societăţii COST DE PRODUCŢIE Pierderi tehnologice Cheltuieli cu activitatea de service COST DE SOCIETATE Profit Piese exceptate de la profit PREŢ DE LIVRARE PREŢ DE LIVRARE NEGOCIAT PREŢ PT.. Reper.........72 15062..... aferentă unui produs oarecare... Denumire produs / prestare servicii..... din care .....75 958.... ANTECALCULAŢIE DE PREŢ/ PRESTARE DE SERVICII Beneficiar...........35 92141.....87 965..import b) cooperări...import c) materiale tehnologice auxiliare cheltuieli transport aprovizionare (aplicate la 1a+1b+1c) d) energie şi combustibil tehnologic.. 1 Ponderea Articole de calculaţie % (lei) cheltuielilor în cost societate Materii prime şi materiale....... Ţinând cont de gruparea elementelor de calcul în costuri directe şi indirecte şi de modul de stabilire al nivelului fiecărei componente..... în formă succintă.. din care ....95 8292. PIESA SCHIMB PRODUS 90400 15 100434........ au rezultat valorile înscrise în tabelul 2. din care ......72 6 ..... un exemplu pentru o calculaţie de preţ. crt.D...M35 ..........20 9 960 17 30000 10000 5680..LABORATOR 9 Cost de întreprindere Exemplu: În tabelul 2 este prezentat... Nr...............98 54536...Nr. din care: a) Materii prime directe........3935 Nr...77 100434. Comandă.

articolul cu ponderea cea mai mare în total cost produs industrial. ştiind consumurile specifice de material. .salariul brut al executantului.se practică în întreprinderile în care este organizată activitatea de recuperare şi se recurge la un procedeu sau o tehnologie de recuperare şi refolosire a materialelor. d). Costul acestor materiale se scade din costul total unitar. [lei/min. prin norme de consum. În acelaşi mod se determină costul materialelor tehnologice. costul energiei. crt. c). Costul materialelor recuperabile . muncă. şi preţurile specifice ale materialelor. b). PIESA SCHIMB NEGOCIAT Adaos comercial PREŢ CU AMĂNUNTUL PREŢ CU AMĂNUNTUL PIESA SCHIMB BENEFICIAR FURNIZOR În exemplul prezentat categoriile de costuri s-au determinat astfel: a). Costul cu materia primă şi materialele . [min. salariile brute de încadrare ale executanţilor.relaţia de calcul: m = nc * p m (5) unde nc este consumul specific de material (Kg/buc) pm . (6) Sb . 18 19 20 21 Ponderea Articole de calculaţie % (lei) cheltuielilor în cost societate PREŢ PT. sau lei/oră].preţul specific al materialului (lei/Kg). sau ore/buc]. Cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor .structura acestui element de calculaţie este legată de procesul de muncă. Costul manoperei directe . Concluzie: Nivelul costurilor directe se stabileşte obişnuit prin calcule.LABORATOR 9 Nr. .relaţia de calcul: 7 .relaţia de calcul: S = Nt ∗ Sb d unde Nt este norma de timp. prin cunoaşterea consumurilor pe produs.

. Concluzie: Costurile indirecte.LABORATOR 9 CIFU = A+R+E+RSD unde A reprezintă amortizarea mijloacelor fixe. R . se înregistrează în conturi separate. Cheltuieli generale ale întreprinderii (8) . datorită faptului că nu se cunoaşte nivelul lor pe produs în momentul când se consumă resursele la care se referă. f). E .cheltuieli cu reparaţia sculelor şi dispozitivelor. combustibilul. se repartizează pe produse prin calcule convenţionale.se repartizează proporţional cu manopera directă. RSD . la producţia totală a secţiilor de bază. în secţii. compartimentelor. . reprezintă nivelul pe produs al regiei secţiei. [lei].Relaţia de calcul: n = Cs ∗ K rî . pentru o anumită perioadă. Metoda de calcul prezentată este des folosită. dintre care enumerăm: . Kr . Coeficientul de regie arată câţi lei regie revin la 1 leu salarii directe. datorită avantajelor sale.coeficient de regie. unde se produce consumul. e) Cheltuieli generale ale secţiei (Regia secţiei) . exprimată prin costurile de secţie.[lei] (9) unde Cs sunt cheltuieli de secţie. atelierelor. Calculul coeficientului regiei întreprinderii se face prin raportarea totalului cheltuielilor generale. alte materiale tehnologice.Baza de repartizare pe produse este costul de secţie al produsului. Krî . Acest coeficient se stabileşte prin calcul ştiind nivelul total al cheltuielilor generale ale secţiei şi fondul salariilor directe. Dezavantajele metodei: 8 . servicii. (7) Rs = S ∗ K r d unde Sd sunt salarii directe.relaţia de calcul. . într-o perioadă. şi.coeficientul regiei întreprinderii.cheltuieli cu energia.Operativitatea calculelor.cheltuieli cu reparaţiile.Costurile sunt asociate secţiilor. [lei/buc].

volumul producţiei influenţează costurile de producţie. creşterea volumului producţiei cu 50%? 2. Se estimează nivelul global al regiei secţiei Rs = 500 mil. Cf2 = 350 mil.Datorită modului de repartizare a costurilor indirecte pe produse. trebuie să aleagă între două variante tehnologice de realizare a unui reper comandat.diametrul semifabricatului D = 25 mm . managerul are la îndemână următoarele date: - costul materiei prime: m1 = 30000 lei/buc.coeficientul regiei întreprinderii: Kî = 11% 4. iar metoda nu reflectă această influenţă. m2 = 35000 lei/buc costurile cu salariile directe: Sd1 = 15000 lei/buc.LABORATOR 9 . Managerul unei firme producătoare de mobilier. cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor. Precizaţi argumentaţi. Ce efect va avea asupra costului de secţie al produsului fabricat.greutatea specifică a materialului: ρ = 7.lei/lună .coeficientul regiei secţiei: Kr = 200% . lei. pentru prelucrarea unui semifabricat de tip bară şi având la dispoziţie următoarele date de calcul: . care din următoarele elemente de cost sunt costuri directe şi care sunt costuri indirecte: materii prime.lei. cheltuieli generale ale întreprinderii. Aplicaţii: 1.impuneri proporţionale cu salariile directe: i = 40% . la nivel de secţie şi la nivel de - întreprindere.85 Kg/dm3 . 9 . materiale auxiliare.pentru prelucrarea semifabricatului se lucrează nt = 3. lei /lună. .lungimea semifabricatului L = 150 mm .salariul brut al muncitorului care execută reperul este Sd = 3 mil. Lei 3.5 ore . din care salarii directe Sd = 5000 lei/buc. cheltuieli de desfacere.preţul specific al materialului: p = 30000 lei/Kg . Să se determine costul de secţie pentru un produs „A” fabricat în cantitatea Q = 15000 bucăţi. Să se stabilească costul pe unitatea de produs. rezultatele nu reflectă cu exactitate consumul resurselor. pe cea optimă din punct de vedere al costurilor ocazionate. Pentru rezolvarea situaţiei. iar fondul salariilor directe Fs = 200 mil. salarii şi contribuţii asupra salariilor.În mod obişnuit. Sd2 = 20000 lei/buc impuneri proporţionale cu salariile: i = 40% cheltuieli fixe datorate tehnologiei: Cf1 = 500 mil. amortizări mijloace fixe. în condiţiile în care costurile directe Cd = 20000 lei/buc.

A.. Popescu M. 1999 2. lei mat consumabile: 10000 mil. cresc sau scad odată cu volumul producţiei. 4. ş.. Drăghici. energie.a. costurile variabile cresc. Eficienţa economică a proceselor metalurgice. Se cere să se determine costul de producţie în cele două luni şi costul unitar în fiecare dintre cele două luni. Reprografia Universităţii Transilvania din Braşov. Rusu Costache.a. Foriş. A. Editura Gheorghe Asachi. 8. lei combustibil. Datorită unui contract avantajos firma va dubla producţia în luna următoare.. lei.. Foriş T. Caiet de lucrări practice. Editura Fundaţiei „România de mâine”.. apă: 20000 mil. 1996 5. Ingineria sistemelor de producţie. Analiza şi reglarea firmei prin costuri. În funcţie de modificarea volumului producţiei. 1995 10 . Îndrumar de lucrări practice. în condiţiile în care costurile variabile cresc direct proporţional cu volumul producţiei. Iaşi. G.LABORATOR 9 5. Bucureşti. O întreprindere mică produce în prima lună 900 bucăţi produse finite. Costurile fixe sunt cele care sunt independente de evoluţia preţurilor cu care sunt cumpărate mijloacele de producţie. Limbăşan. ş. 1999..a. Reprografia Universităţii Transilvania din Braşov. dacă cheltuielile de producţie pentru prima lună au fost: materii prime: 200000 mil. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. lei salarii : 60000 mil. Foriş. T. scad sau rămân nemodificate? Argumentaţi răspunsul.. Alegeţi varianta de răspuns corectă pentru a caracteriza costurile variabile: se modifică de la o lună la alta. Economica întreprinderii – îndrumarul lucrărilor practice.. sau rămân relativ neschimbate atunci când se modifică volumul producţiei? 6. se modifică în urma procesului inflaţionist.. 7. din care 10% salarii directe amortizare capital fix: 15000 mil. se modifică în acelaşi sens cu volumul de activitate.. ş. 2003 3. Câţu D. Reprografia Universităţii Transivania din Braşov. lei BIBLIOGRAFIE: 1. curs litografia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful