Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Anamneza
a) Varsta
-imediat dupa nastere si pana la varsta scolara-angiocardiopatii congenitale
-varsta prescolara, scolara si a adolescentei apar consecintele cardiace ale unor
infectii , la care copiii si tinerii din colectivitati sunt expusi
-cardita reumatismala, miocardita virala sau bacteriana,
endocardita infectioasa
-adult- valvulopati sechelare ale endocarditei infectioase
-adulti si varstnici predomina cardiopatia hipertensiva, cord pulmonar cronic si
ateroscleroza
b) Sexul
-afectiuni mai frecvente la barbati:
-angiocardioapatii congenitale (coarctatia aortei), cord pulmonar cronic,
ateroscleroza coronariana, cardiomiopatia alcoolica, insuficienta aortica luetica (b. lui
Hodgson) si cea secundara spondilitei anchilozante
- daca acestia fac o cardita reumatismala, e f probabil ca sechelele
valvulare ale acesteia sa fie localizate la orificiul aortic
-afectiuni mai frecvente la femei:
-defect de sept atrial, persistenta canalului arterial, stenoza
tricuspidiana,valvulopatii mitrale (secundare endocarditei reumatismale, dar si
prolapsul valvulei), cardiotireoza, determinarile cardiace ale unor colagenoze (LES,
sclerodermie, poliartrita reumatoida)
d) AHC
-cauze genetice – angiocadiopatiile congenitale (din unele boli care se transmit dupa
legile mendeliene:sdr Down, Marfan, Noonan), cardiopatia ischemica (ereditate
multifactoriala)
-cauze peristatice - miocardite virale epidemice, hipovitaminoze
e) APF
-in timpul menstruatiei pot aparea decompensari la femei cu boli cardiace
subcompensate
-sarcina, nasterea si alaptarea impun un efort suplimentar si pot aparea cardiopatii
sau insuficiente cardiace
-menopauza are impact negativ asupra inimii prin mai multe cai: tulburari
functionale datorita labilitatii psihoafective a acestor femei, debutul sau agravarea
HTA, dezechilibrul endocrin si promovarea aterosclerozei
f) APP
-bolile infectioase acute se pot complica cu miocardite; acestea au fost descrise mai
ales in infectiile virale si bacteriene, pe primul plan se situeaza angina streptococica
(generatoare de RAA), febra tifoida si difteria (miocardita)
- bolile infectioase cronice: luesul (insuficienta aortica, coronarita), TBC
(pericardita) si supuratiile cronice (generatoare de amiloidoza si prin aceasta de
cardiomiopatie restrictiva)
-bolile cornice ale ap. respirator si ale cutiei toracice genereaza cordul pulmonar
cronic prin cresterea postsarcinii VD; acelasi efect i se impune VS in caz de HTA
ceea ce duce la cardiopatia hipertensiva
-bolile endocrine: hiper si hipotiroidimul, acromegalia si feocromocitomul pot
determina cardiomiopatie dilatativa; acelasi efect il are si DZ
g) CVM
-locuinta aglomerata favoriz. contagiunea intrafamiliala si prin aceasta contribuie la
promovarea miocarditelor infectioase si a carditei reumatismale
-suprasolicitarea profesionala in conditii de incordare a atentiei predispune la
aparitia tulburarilor caracteristice asteniei neurocirculatorii
- factorii alimentari favorizeaza ateroscleroza si HTA
-fumatorii tineri dezvolta mai repede ateroscleroza moarte subita, IM,
cardiopatie ischemica; fumatul promoveaza BPOC si prin aceasta incarca inima
dreapta
-alcoolul promoveaza ateroscleroza si induce o cardiomiopatie dilatativa
Auscultatia
Zg cardiace normale – zg I (sistolic)
- sistola (mai scurta)
- zg II (diastola)
- diastola (mai lunga)
Zg I
- marcheaza inceputul sistolei ventriculare si se produce prin inchiderea simultana a
valvulelor A-V si prin contractia miocardului ventricular
Particularitati
- tonalitate joasa si durata mai mare decat zg II
- se aude mai bine in zonele ventriculare (mai ales cea stanga)
- este sincron cu impulsul apical
- precede pulsul radial sau carotidian
Mecanismele de producere
- sunt ceva mai complexe pt ca intervin si alte fenomene acustice legate
activitatea inimii: punerea in tensiune a peretilor ventriculari, a valvulelor A-V
si a cordajelor tendinoase, cresterea presiunii in aorta, deschiderea valvulelor
sigmoide etc
- este legat aproape exclusiv de inima stanga
Zg II
- marcheaza inceputul diastolei ventriculare
- determinat de inchiderea simultana a valvulelor sigmoide aortice si pulmonare
Particularitati
- tonalitate inalta si durata mai scurta
- intensitate maxima in zonele de auscultatie de la baza inimii (aortica si pulmonara)
-uneori cele 2 valvule nu se inched simultan ( cele pulm intarzie fata de cele
aortice ) a.i. zg II apare dedublat
- dedublarea fiziologica se accentueaza in inspiratie, diminua sau dispare in
expiratie (fenomenul lui Potain ) si poate fi auzita la majorit. tinerilor sanatosi
In anum. sit. apar zg III, IV si V
Zg III
- la majorit. copiilor si adolescentilor si dispare in jurul varstei de 30-40 de ani
- apare la inceputul diastolei
- se dat. vibratiilor produse de destinderea peretilor ventriculari de catre fluxul de
sange provenit din atrii (zg de umplere rapida a ventriculilor)
Particularitati
- intensitate redusa si tonalitate joasa ( se percepe mai bine cu palnia stetoscopului )
- urmeaza imediat dupa zg II
- se percepe mai bine in zona ventriculara stanga, in decubit lateral stang
- se accentueaza dupa un efort fizic
Zg IV
- coincide cu sistola atriala si se aude exceptional asupra inimii normale
- precede zg I
Zg V
- intre zg III si IV
Concluzie – zg cardiace sunt date de ventriculi, sistola atriala ramanand silentioasa.
Conditii fiziologice in care zg cardiace sunt percepute mai bine:
- per. toracic subtire
- apneea in expiratie
- ortostatism
- ef. fizic moderat
- emotiile
Modif patologice ale zg
Diminuarea poate interesa unul sau ambele zg cardiace.
- dim.ambelor zg are cauze extracardiace: obezitate, pleurezie stanga, emfizem
pulmonar, tum. Mediastinale si cardiace: pericardita exsudativa si pericardita
constrictiva
-dim. zg I apare cand F de contractie a inimii e scazuta: miocardite, cardiomiopatii,
IM, insuf. Cardiaca, insuf mitrala, bloc A-V de grd 1 si blocul de ram. stanga
- dim. Zg II insoteste leziunile valvulare sigmoide, mai ales stenozele
Accentuarea poate interesa ambele zg sau numai unul
- acc. ambelor zg: hipertiroidism si la cei cu per. toracic subtire
- acc. zg I: hipertrofii ventriculare (F de contractie e crescuta), si daca valvulele A-V
se inchid “de la distanta” dat. umplerii ventriculare insuficiente ca si consecinta a
scurtarii diastolei (pt mom , in aritmia exrasistolica si permanent in tahicardiile din
febra, anemie, hipertiroidism etc)
- instenoza mitrala, acc. zg I e f caracteristica , are asp. de zg scurt si intens , ca o
“pleznitura”
- acc. zg II se dat. cresterii presiunii sau sclerozarii arterelor mari de la baza inimii
(aorta si pulm.), astfel acc. zg II in zona aortica apare in HTA sistemica, ATS aortei si
insuf. aortica, iar acc. zg II apare in stenoza mitrala, CPC, angiocardiopatii congenit.
Dedublarea zg
- zg I: bloc de ram. ventriculara, prin contractia asincrona a celor doua ventricule
- zg II – este produsa de inchiderea asincrona a valvelor aortice si pulmonare
- de cele mai multe ori se dat. intarzierii componentei pulm. (stenoza mitrala,
CPC, DSA, bloc de ram. dreapta)
Sindroamele valvulare