Sunteți pe pagina 1din 1

Influenta normativa i informa ional Deutsch si Gerard (1955) au continuat studiile lui Asch, folosind situatiiasemanatoare.

Ei au facutdistinctia ntre doua tipuri de influenta sociala: normativa i informationala. Influenta normativa apare atunci cnd raspunsurile individului sunt urmare a tendintei de a se conforma cu expectantele pozitive ale celorlalti; influenta informationala apare cnd raspunsul individului apare ca rezultat al acceptariiinformatieiobtinute de la altcineva ca evidenta despre realitate. Caracteristici ale influentei normative si informationale n timp ce influenta sociala normativa rezulta din dorinta de a se conforma expectantelor grupului, influenta sociala informationala este rezultatul valorii (value) pe care o are conformismul asupra individului. El foloseste comportamentul majoritatii ca o sursa de informatie care sa-l ajute sa ia cea mai buna decizie (sa adopte cel mai bun raspuns) pentru situatia n care se gaseste. Desi aceasta distinctie conceptuala ntre cele doua tipuri de conformism este fara ndoiala semnificativa, multicercetatori nu opereaza aceasta distinctie (Shaw, 1976). Cele doua forte, influenta sociala normativa si influenta sociala informationala pot opera fie mpreuna, fie independent. Un caz n care nu exista influenta informationala ar fi acela n care individul este convins ca el are dreptate si grupul greseste, si n acest caz tinde sa se conformeze motivat de nevoia de a fi acceptat de grup; acest tip de influenta sociala, n care individul adera la norma grupului n ciuda unor puternice rezerve cu privire la legitimitatea acesteia a fost numit si complezenta (Asch, 1951). Interiorizarea descrie o situatie n care conformismul devine o modalitate privata, intima de a accepta norma grupului ca o descriere adecvata a realitatii. Ca atare, complezenta rezulta n primul rnd din influenta sociala normativa, n vreme ce interiorizarea corespunde influentei informationale. Complezenta persista numai att timp ct grupul exercita o presiune normativa. La rndul sau, Kelman (1958) deosebeste trei tipuri de procese de influenta care apar n conditii sociale diferite. Complezenta, care apare atunci cnd conformismul joaca un rol pur instrumental. Subiectul cauta sa cstige aprobarea grupului, sa evite situatiile dezagreabile care pot rezulta din nonconformismul sau, sa asigure o reglare a raporturilor cu sursa de influenta; n acest caz, propriile credinte nu sunt cu nimic afectate. Procesul de identificare, care apare atunci cnd subiectul doreste sa mentinarelatii pozitive cu grupul, pe care l considera atractiv; n acest caz, subiectul crede cu adevarat n ceea ce afirma, pertinent fiind nu raspunsul specific la un continut specific, ci relatia sa cu grupul. Procesul de interiorizare intervine atunci cnd raspunsurile conformiste nu provin nici din controlul social, nici din vizibilitatea grupului, ci numai din invocarea continutului. n acest caz mecanismul consta n integrarea noii informatii n sistemul de valori al subiectului, atunci cnd acesta considera ca informatia are valoare intrinseca