P. 1
pedagogie eseu

pedagogie eseu

|Views: 792|Likes:
Published by Blondu Nrn

More info:

Published by: Blondu Nrn on Jul 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/17/2013

pdf

text

original

MANAGEMENTUL EDUCATIONAL LA NIVELUL CLASEI SI AL PROFESORULUI MANAGER

Conceptul de management educational

Termenului Ämanagement´ - in acceptia lui cea mai generala - acesta se refera la Äactivitatea si arta conducerii´. Nu de mult restrans la zona economica, termenul isi extinde aplicabilitatea in variate domenii. Astfel s -a ajuns la vehicularea sa in domeniul educational sub numele de Ämanagement educational´. In aceasta viziune a educatiei ca un fel de companie sau societate comerciala condusa de unul sau mai multi manageri, produsul final nu este unul concret, palpabil. Acest lucru ii confera specificitatea, dar si un grad sporit de dificultate actului de conducere educational. Cand vrei sa cond 737g67h uci o societate comerciala profitabil, realizezi produse viabile, avand o piata de desfacere asigurata. Iar realizarea produsului depinde aproape in totalitate de tine. Cand esti implicat insa intr-o Äcompanie´ educationala Äprodusele´ sunt oameni pe care trebuie sa -i transformi in directia unui pro fit social si personal. Si tocmai aici intervine elementul de dificultate, pentru ca produsul final rezulta dintr -o interactiune intre doua fiinte umane pe care n-o poti controla in totalitate. Ea se poate realiza intr -o masura mai mare sau mai mica sau nu se poate realiza. Componenta umana a procesului e subliniata de multi teoreticieni si manageri ai educatiei. Mike Pedler, John Burgoyne si Tom Boydell o plaseaza in centrul si la baza Äcompaniei educationale´. Drept consecinta, managementul educational tr ebuie sa fie intr-o mai mare masura arta decat stiinta, pentru ca nu este numai un serviciu oferit oamenilor (ca subiecti exteriori ai procesului), ci patrunde in fiinta lor interna, promovand o schimbare a fiintei lor psiho-intelectuale. Managementul intelectual se poate manifesta la diferite nivele: la nivelul macro, de conducere globala a educatiei unei tari, intermediar - de conducere a unei institutii de invatamant - si micro - la nivelul unei clase. Primul nivel vizeaza directiile stabilite de Ministe rul Educatiei si Cercetarii, pe care nici un alt nivel managerial nu le poate neglija. Apar constrangeri legate de anumite obiective obligatorii si conditionari bugetare ce nu vor putea fi depasite in cazul mentinerii sistemului de invatamant centralizat d e stat. De aceea s-a si initiat reforma invatamantului, care da o anumita marja de autonomie (mai ales universitara). Universitatile si-au luat in serios sarcinile manageriale si au inceput sa si gestioneze singure fondurile si sa ia masuri pentru obtinere a acestora (de exemplu taxele de scolarizare, taxe Internet etc..). Pe de alta parte insa, privatizarea invatamantului sperie multa lume, pentru ca nu se intrevad posibilitati pentru studenti de a se angaja undeva si a munci pentru a -si putea acoperi taxele de scolarizare. In

domeniul militar s-au creat Directiile Management si Resurse Umane care coordoneaza activitatile din scolile si academiile militare. Ideea formarii acestora este moderna si urmareste o colaborare eficienta cu managerii si profesorii di n tara, chiar daca uneori nu se stie exact ce atributii are directia si ce atributii au profesorii, unde poate un profesor si unde nu poate sa faca sugestii. La nivelul institutiilor de invatamant se contureaza relatia manager (sef de departament) - profesori, cu multe beneficii, dar, probabil concomitent, si cu multe probleme. Managerul se confrunta cu profesori nedoritori a promova unele initiative financiare ale sale menite a imbunatati situatia materiala a institutiei. Alteori, profesorii sunt reticenti in a ajuta managerul prin sugestii, pentru ca nu este treaba lor si oricum nu sunt platiti sa faca acest lucru. Sau pur si simplu profesorilor li se pare mai ales in domeniul militar - ca li se impun prea multe lucruri de catre Äesaloanele superioare´ fara a fi consultati sau fara a exista o comunicare si fara a intra in atributiile lor anumite cerinte. Nivelul micro se refera la recent atribuitul sau auto -atribuitul statut de manager al profesorului in raport cu grupa de studenti. Aici apare termenul de manager cu conotatia sa de persoana care reuseste sa faca fata cu succes unei situatii dificile (conform verbului de origine englezeasca manage = a reusi sa faci fata unei dificultati - situatie, persoana). Unii profesori vorbesc de Ämanagementul claselor numeroase´ (problema ce se aplica si la grupele de studenti din Academia Militara). Altii vorbesc de managementul claselor eterogene (in cazul cursurilor intensive de limbi straine). Problema de fond, insa - a intregului invatamant de altfel - este managementul resurselor umane si materiale in asa fel incat sa serveasca nevoilor, dorintelor si aspiratiilor beneficiarilor procesului educativ. Acesti beneficiari ar trebui sa cuprinda doua parti: 1. profesori + manageri 2. studenti. In Romania nu exista inca toate premisele pentru stabilirea corecta, in termeni economici a ecuatiei. Beneficiarii nu finanteaza deocamdata institutia, ca sa se inchida cercul economico -relational. Dar ramane partea spirituala. Profesorul trebuie sa fie un bun manager al grupei, pe ntru a putea sa obtina un profit intelectual (satisfactia profesionala). De aceea trebuie sa fie cat mai constient de stiinta si arta conducerii in domeniul sau specific, adica sa -si insuseasca managementul educational.
Managementul educational reprezinta un domeniu in plina dezvoltare, mai ales avand in vedere ultimele initiative de reforma ale Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu precadere asigurarea calitatii educatiei si descentralizarea sistemului de invatamant. Toate aceste initiative au, pe de o parte, consecinte importante asupra managementului si administrarii educatiei si, pe de alta parte, nu pot fi implementate fara o pregatire manageriala a sistemului educational. Directii de activitate:

1. Analiza sistemului educational in vederea identific arii nevoilor de schimbare, reforma si dezvoltare, cu precadere in domeniile: - capacitatea institutionala; - managementul resurselor umane;

- management financiar; - dezvoltarea manageriala; - formarea personalului; - formarea formatorilor; - asigurarea calitatii. 2. Dezvoltarea sistemelor si procedurilor privind managementul si asigurarea calitatii educatiei. 3. Analiza impactului masurilor de reforma la nivel national, regional si local in domeniile mai sus mentionate. 4. Analiza culturilor organizationa le specifice institutiilor scolare romanesti ± pentru a identifica valorile, reprezentarile, credintele, modurile de gandire ale actorilor educationali care pot favoriza sau, dimpotriva, stanjeni procesele de reforma. 5. Dezvoltarea de standarde educationale in domeniile mentionate. 6. Dezvoltarea profesionala si manageriala, prin: - Oferirea de expertiza in conceperea si dezvoltarea programelor de formare manageriala si de formare a formatorilor. - Oferirea de programe de formare manageriala ³la comanda´ in domeniile mentionate. - Consultanta acordata persoanelor si institutiilor scolare in domeniile mentionate. 7. Colaborare nationala si internationala, cu institutii publice si si organizatii private, guvernamentale si nonguvernamentale in domeni ile mentionate. 8. Consultanta acordata Ministerului Educatiei pentru fundamentarea deciziei strategice si operationale in domeniile mentionate. ‡ Managementul educatiei/pedagogic reprezinta aceea stiinta pedagogica, elaborata interdisciplinar, pentru stud ierea evenimentelor care intervin intr -o activitate pedagogica: decizie, organizare, gestiune. Este si o metodologie de abordare globala ± strategica - optima a educatiei, a sistemului si a procesului de invatamant. Dar este si un model de conducere a scol ii, ca organizatie. Managementul pedagogic preia informatii specifice: din cel economic (valorificarea eficienta a resursei umane), din cel sociologic (calitatea conducerii

in prezent. Jinga. pe un ethos specific.se centreaza pe utilizarea strategiilor de tip comunicativ. Istrate. Managementul educatiei este teoria si practica. bazata pe relatii specifice intre grupuri. reglarii elementelor activitatii educative. global. prin sistemul de valori utilizat in educatie. 142-148) Managementul educational. Paun. . de a forma personalitati. d in cel politic (calitatea dirijarii intereselor comune). comunitate. . ca activitate de dezvoltare libera. indivizi.valorizarea individului si a capacitatilor sale este obiectivul sau. o atitudine. Litere. stiinta si arta proiectarii. poate fi definit ca stiinta si arta de a pregati resursele umane. Bucuresti. strategic. Manual de pedagogie. . Astfel domina. prin adaptare la specificul scolii si la procesul pedagogic: . in crearea climatului organizational. altruista a descentralizarii. operational. afectiva. . Ed. a resurselor ei. se trece de la conceptul clasic de Äconducere´. (I. practic .esentiala este mobilizarea resurselor umane.descentralizarea organizarii se realizeaza progresiv si de durata.institutiei ca organizatie. ca gestiune a particularitatilor individuale specifice. organizarii. logica responsabilit atii. potrivit unor finalitati acceptate de societate. El cuprinde un ansamblu de principii si functii. 1999. Cristea. . auto-motivarii. Litera International. ca obiective. p. Iasi. Ed. AII. Dictionar de pedagogie. evaluarii. o metodologie de actiune orientata spre obtinerea succesului in educatie. procesual) si management pedagogic´ (in sens teoretic. la cel de Ämanagement educational´ (in sens actionai. de norme si metode de conducere care asigura realizarea obiectivelor sistemului educativ. ‡ Managementul educational intruneste caracteristicile de baza ale managementului organizatiilor. 223). stiintific). 2000. implicand schimbari in mentalitati si mecanisme. Polirom. armonioasa a individualitatii. Bucuresti ² Chisinau. Ed. pe interactiuni. coordonarii.abordare sociopedagogica. integrala. conform idealului educational. stimulativa. 1998.(E. E. indivizi). (S. 408-409) ‡ Managementul educational este o conceptie integrativ explicita. p. p. desi este obiectul unor controverse.dimensiunea moral ² axiologica. Scoala .

economice. . etape. temporale. procedee. corelatii). informationale.a.se bazeaza pe participarea factorilor. organizarea.indruma elevii in. mijloace) si de p ractica manageriala. . Fiind figura centrala pentru elevi.organizeaza activitatile clasei.Notele sale esentiale pot fi sintetizate: . creativitate actionala. ipoteze. operatii.comunica informatii variate. dupa normativitatea specifica. Managementul clasei . influentandu -le comportamentul de invatare. realizate pentru a asigura functionarea optima a sistemului educational. profesorul capata si alte roluri de influentare educativa. .prezinta un complex de actiuni concepute. . cu cel metodologic (in acumularea si procesarea informatiilor necesare. armonizeaza stilurile si ritmurile.consiliaza elevii pe problemele specifice varstei si individuale. elevi). a experientei s. incheaga colectivul.conteaza datele interdisciplinare ale educatiei in prevederea. cu cel tehnologic (de rezolvare concreta a diferitelor situatii. determina climatul specific de munca.utilizeaza optim resursele umane (profesori.coordoneaza activitatile. in activitate. . ergonomice. determina sarcinile pe variate niveluri.argument ‡ La clasa. . . realizarea ei. metode d e abordare.conduce activitatea desfasurata in clasa. procesului de invatamant. didactice. a unor modele imitate. cunoastere. pe baza bunului -simt. . .imbina aspectul teoretic (concepte. Astfel el isi adauga noi comportamente in activitatea cu clasa: planifica activitatile. materiale. isi programeaza actiunile. sincronizeaza realizarea obiectivelor. depaseste conducerea empirica Ävazand si facand´. intervine in directionarea evolutiei lor generale. ci si relationeaza cu elevii.motiveaza elevii prin echilibrul stimulare/sanctionare. . in realizarea activitatilor specifice). previne influentele negative. profesorul nu realizeaza numai predarea -invatarea-evaluarea. . . pe descentralizare. isi structureaza continuturile.

evalueaza atingerea performantelor. Aceasta abordare este argumentata prin: a. argumente sociologice . planificare. . tipurile de relatii interpersonale influenteaza planificarea. pentru realizarea eficienta a obiectivelor. d. reglare). climatul de munca. coordonare. Istoria pedagogiei dezvolta tocmai evolutia acestor idei. b. c. Evolutia sensului unor termeni de baza arata adancirea studiului problemelor manageriale: Äscoala´ (de la sensul de Äodihna prin munca´. ragaz. elevi . Grupul-clasa are dimensiunile unei organizatii. pentru ca actioneaza dupa norme si criterii de asociere organizata.. faciliteaza constituirea unei mentalitati comune si o nota specifica a clasei (sintalitate). elevi . comunicare pentru a se realiza atributele ei actuale: abordarea globalista. confruntarea diferitelor teorii si sisteme educationale care au imbunatatit si abordarea man ageriala a problemelor pedagogice. metodologice. in ambele cazuri. utilizeaza in comun anumite resurse. motivarea sociala a invatarii. are un timp rationalizat. de modurile de organizare a elevilor. sarcinile de rezolvat sunt distribuite si in comun si diferentiat. organizare. de climatul emotional si . interdisciplinara. de echilibrarea obiectivelor formarii (cunostinte -atitudini-motivatii-comportamentereprezentari sociale). activitatilor. ‡ Managementul clasei se diferentiaza de managementul scolii sau a altor medii educationale prin specificul relatiilor profesorelevi. Äprofesor´ (de la lat . Realizarea educatiei se bazeaza si pe antrenarea relatiilor reciproce profesor . elevi . grup. argumente organizationale . de afirmarea unor lideri. indrumare. satisface tendinta naturala de asociere. professum´ . standardelor date. la practicarea functiei de educator a altora). a face profesie de credinta. are scopuri si obiective comune. apropieerea de realitatea ap licarii ei practice. de climatul psihosocial al clasei. Äprofiteri. evaluare. la nivelul clasei se constituie o anume comunicare si un sistem informational. formuleaza judecati de valoare.apreciaza. argumente epistemice (de cunoastere). s-au aprofundat functiile specifice (luarea de decizii. organizarea.dezvoltarii personalitatii acestora.clasa. dar nu confunda cele doua planuri de actiune. Prin aceste comportamente. argumente istorice . calitativa.scoala. dar si individualizate.controleaza evolutia elevilor in raport cu obiectivele. Rezultatele invatarii sunt dependente si de performantele grupului. de aprecierea celorlalti. realizarea educatiei. Mediul social al clasei. in scopul formarii . profesorul influenteaza managerial activitatea instructiv-educativa.a vorbi in fata cuiva. constructivizata. concomitent cu problemele ei pedagogice. a declara in mod public.elevi. la cel de institutie cu functiuni specifice´).elevi. fiecare elev indeplineste roluri comune. Noile metodologii in cunoasterea (epistemologia) stiintifica actuala arata ca este nevoie de cooperare. dirija re.

pentru raportarea la criteriile de functionare. genetice. modelelor semnificative: paradigma curriculumului. dimensiunile sale (psihologica. planificare. ergonomica. organizare. a perceptiilor elevilor asupra clasei si profesorului. a rolurilor profesorului (supraveghere. Prin aceste argumente. Numeroase obiective ale educatiei. realizarea de negocieri s. a functiilor sale. controlare. sociale. argumente psihologice . utilizarea timpului.interpretativa. f. normativa. a) in problematica managementului clasei. coordonare. de sistemul de asteptari ale clasei si de criteriile ei de apreciere valorica. interventiile in situatie de criza manageriala. evaluare. b) Paradigmele metodologice in studiul managementului clasei se refera la modalitatile si instrumentele de cunoastere a clasei. . pe baza interactiunilor conturate. creativa). ale formarii comport amentelor se fundamenteaza pe datele psihologiei (generale. managementul clasei devine o componenta a stiintelor pedagogice. Ele au in vedere nuantele subliniate in definirea managementului. Paradigme ale studiului managementului clasei Paradigmele sunt idei de baza care sintetizeaza. a evolutiei universului clasei. consiliere). de indeplinirea rolului de lider al clasei de catre profesor: e. directionare. reglare. dirijare. explicatii ale invatarii. prevenirea managementului defectuos (lipsa de motivare.normativa. exprima esenta unor aspecte teoretice si practice unitare. Si pedagogia recurge la acestea in exprimarea teoriilor. administrare. gestionare.a.moral al grupurilor din clasa. structura clasei). realizarea climatului educational al clasei. executare. decizie. a profesorului manager al clasei etc. pentru raportarea la integrarea individului in grupul social. pregatirea inceperii noului an scolar. aspecte ale dezvoltarii si formarii elevilor. oboseala. cognitive). in relatie direc ta cu celelalte discipline care dezvolta problematica educatiei. agresivitatea). . operationala. a grupurilor ei. exemplelor. paradigmele care explica sunt: . de organizare a clasei. argumente manageriale propriu -zise . de structurare. a invatamantului formativ. Paradigmele explicativ-conceptuale ale managementului clasei clarifica: factorii determinanti (cadrele didactice si formarea lor. nivelul interactional.. cu efecte interpretative si aplicat ive majore.

locului de munca. Structura dimensionala a managementului clasei Profesorul-manager isi creeaza conditiile necesare pentru reusita activitatilor in clasa. a capacitatilor de munca. durabilitate. al conceptiei despre invatare al modului cum prelucreaza continuturile invatarii. stimulare a particularitatilor individuale ale elevilor. . simboluri.Astfel s-au conturat scale de apreciere. pe diferite probleme ale temei: inventarul mediului de invatare (climatul clasei). . motricitatii. capacitatea de efort fizic si intelectual). afise. independenta in grupuri mici). vaz).Dispunerea mobilierului in clasa reflecta conceptia asupra modalitatii de organizare a activitatii de invatare a elevilor (frontala. Capacitatea de invatare este un rezultat al stadiului de dezvoltare psihologica. de confort actional: . al starii de pregatire.Pavoazarea salii de clasa aduce nota cultural -estetica. dezvoltarii osoase. al componentei motivationale. Capacitatea de munca poate fi nominala (totalitatea resurselor energetice si functionale ale organismului.. a) Dimensiunea ergonomica asigura conditiile materiale. . normative. pentru imbunatatirea interventiilor in situatii manageriale normale sau de criza. ci si al celorlalte conditii care faciliteaza desfasurarea optima in plan pedagogic: conditiile ergonomice. operationale. Aceste instrumente favorizeaza studiul intensiv al clasei. utilizare. inovatoare. Astfel mobilierul sa dovedeasca simplitate. necesar pentru alte sarcini extrascolare).) b) Dimensiunea psihologica se refera la modalitatile de respectare. interese (culori. reflecta optiunea clasei pentru anumite valori. prelucrarii continutului tematic. atitudinii fata de munca.. antrenare. nu numai sub aspectul precizarii clare a obiectivelor.elevi. panouri. functionalitate. sistem psihic. planse etc. al nivelului resurselor intelectuale. al deprinderilor. disponibila (rezervele de energie psihica si fizica de care dispune la un moment dat) si auxiliara (potential energetic de reper. asupra inlesnirii modului de comunicare profesor .a. alegerii strategiilor e tc. sociale.. scala mediului scolar individualizat s. didactica a climatului. care presupune adaptarea spatiului clasei la necesitatile somatofiziologice de sanatate ale elevilor: starea analizatorilor (auz. psihologice. asupra respectarii particularitatilor psiho-somatice ale elevilor. tablouri. modularitate in dispunere. functionala (energia fizica si psihica solicitata si utilizata efectiv in activitatea scolara).Vizibilitatea este o constanta ergonomica.

scopurile comune pe termen scurt si lung. . . dinamica. .Norme implicite. c) Dimensiunea sociala asociaza clasa de elevi si grupul social. in utilizarea relatiilor de cooperare in rezolvarea sarcinilor. uzante. ca norme prescrise. de prevenire si combatere a conflictelor de norme si conduite. constientizare.compozitia si organizarea. d) Dimensiunea normativa indica normele.problematica liderilor formali si informali. de perfectionare a activitatii si coeziunii grupului.sintalitatea ca personalitate a grupului. in organizarea conditiilor necesare. ca norme institutionale. . de motivare a elevilor pentru viata in grup. trecand progresiv de la impunere la interiorizare. cunoscute. Dar succesul managerial nu depinde numai de respectarea norme lor clasei.structura grupului. .intinderea clasei. de interiorizarea normelor explicite. . constante si stereotipuri comportamentale. in coordonarea ritmurilor.Exploatarea manageriala a acestora se regaseste in distribuirea rationala a sarcinilor de invatare. clar exprimate. imperative. . ci si a celor ale scolii (cultura scolara). regulile. de interactiunile din viata grupului. de apelul la norme din afara clasei si scolii. . ca reguli produse de viata in comun a grupului. De aici importanta cunoasterii lor de catre profesorul -manager. realizarea comunicarii. mecanisme de transmitere a lor. implicite. La nivelul clasei actioneaza: .modul de circulatie al informatiilor in grup. a timpului. reglementeaza activitatea scolara unitar pentru toti elevii. Ele actioneaza la nivelul procesului didactic (normativitatea didactica) si la nivel institutional (scolar). in stimularea si atribuirea de responsabilitati. reglarii desfasurarii activitatii sale si manifestate sub forma unor obisnuinte. cerintele care stau la baza constituirii grupului-clasa.gasirii modalitatilor de impunere. apoi de interiorizare si de transformare a lor in comportamente reale in grup. . coeziunea ca rezultat al interactiunilor.interactiunea membrilor clasei. .Norme explicite. ca numar de elevi. directii de transmitere si receptare. clasa ca grup social ridica probleme precum: . nivelele ierarhice. in antrenarea i n luarea de decizii.

coordonarea. terapia ocupationala. schimbarea atitudinii fata de analiza si rezolvarea problemelor disciplinare de activitate. In lipsa sau utilizarea necorespunzatoare a acestora.. previn starile tensionale. organizarea. di n conceperea si aplicarea modalitatilor corective. decizia. locala sau totala apare datorita monotoniei. respectare a lor in grup. in timpul activitatii didactice. in conformarea manifesta in activitate. Consecinte ale unui management defectuos Managementul clasei. de fraternizare. continuturile programelor scolare. . sustinerea morala. de inadaptare scolara. interiorizare. volumul de sarcini in clasa si acasa. . respectarea unor ritualuri sau obiceiuri. pentru ca arata modul de percepere. perfectionare a vietii si activitatii clasei. Starea de inovare rezulta din evolutia clasei. din presiunea modelelor externe clasei.oboseala.supraincarcarea prin prevederile orarului. grupului si apoi luarea de decizii adecvate. primara sau secundara. aplicare. Profesorul recurge la o serie de proceduri de interventie: recompensa sau sanctiune. consilierea. efectele psihologice ale inadaptarii la grup si activitate. reglarea). crearea si mentinerea climatului educational. aplicarea lor progresiva. din modul de receptare de catre elevi si apoi de participare constienta. acceptarea lor. includerea in sistemul personal de valori. Efectele pozitive se resimt in intelegerea normelor. indrumarea. obisnuita sau cronicizata. diversificarea modurilor si continuturilor comunicarii in clasa si a circulatiei informatiilor. utilizarea rationala a diferitelor resurse implicate. obiectiva sau subiectiva (plictiseala). apar ca efecte negative: . lipsei controlului. cultivarea relatiilor interpersonale pozitive intre elevi.e) Dimensiunea operationala coreleaza cu cea normativa. din modul de valorificare si traire a satisfactiilor rezultate. regimul zilei si sapta manii etc. din evaluarile continue. evaluarea. modul de armonizare a actiunii profesorului cu ale elevilor a sensului in care fiecare intelege normele. controlul. orienteaza atentia si preocuparea profesorului spre aspecte care conditioneaza succesul educational: analiza clasei si din perspectivele p roblemelor grupului scolar. efectuarea corelata a principalelor roluri manageriale ale sale (planificarea.. schimbare. conduita de dominare. lipsei de motivare.. explicabila fiziologic si nervos. f) Dimensiunea inovatoare implica intelegerea necesitatii de ameliorare. de negociere -intelegere.. Toate acestea reduc situatiile de criza normativa. demonstrarea preluarii lor in comportament. din schimbarile la nivelul scolii. din raportarea la motivatiile elevilor. greselilor educative etc. din modul de invingere a rezistentei la schimbare.

a necorectarii la timp si convingator. Conturarea starilor tensionale Literatura managementului dezvolta direct rezolvarea conflictelor aparute.sociala). rutina. amenintare. dualitate in comportare s. insatisfactie. cognitiva . aba ndonul scolar. asa cum isi doresc profesorii. a lipsei stimulentelor. autoevaluarea propriei dezvoltari cognitive. cu efecte negative evidente. a neconstientizarii rolului metacognitiei (autocunoastera. caci nu exista un climat idilic. fizica sau verbala. profesorul manager da dovada tocmai a eficientei conducerii sale. distructiva sau violenta. rezolvate partial sau total sau amanate. ignorand dificultatile muncii educative. a neexersarii autocontrolului.a. in st are de criza se verifica adevarata sa masura. in educatie.deprecierea climatului educat ional apare datorita comportamentelor negative. starea afectiva a clasei. Or. ostilitate. personala .. grava. adica atunci cand deja au luat o forma vizibila.intrinseca. inchegare a cauzelor. cu efecte imedia te sau intarziate. a neconstientizarii si respectarii normelor la nivelul clasei.afectiva.. depersonalizare. furt. distantare. de scurta durata sau lunga durata. Climatul indica atmosfera.: . manifestandu-se sub forme variate. rezolvate direct sau printr -un complex de metode si factori s. Efectele negative se refera la: neangajarea elevilor. nepasare.agresivitatea imbraca forme derivate: individuala sau de grup.. apar stari tensionale cauzate diferit. . . moralul. insulta.lipsa de motivare a clasei este o consecinta a necunoasterii tipurilor de motivatii (extrinseca . in mod progresiv sau regresiv. a utilizarii in asa mod a strategiilor de influentare a elevilor.a.a. ingusteze c ampul de manifestare.. incat sa se diminueze. caracterizeaza starea de Äsanatate´ a ei si este efectul relatiilor interpersonale. Gestionarea starilor tensionale din clasa In orice colectivitate. Prin acestea se explica si abaterile disciplinare. a slabei lor preveniri si combateri. latente sau active. dispret etc. a greselilor in angajarea elevilor in activitati etc. fuga de la scoala. grup. constrangere prin santaj. Si adesea dupa gradul de dezvoltare al starilor tensionale. clasa. intelectuale). frustrarea s. problema principala este aceea a prevenirii. a corectarii aspiratiilo r si asteptarilor.minciuna verbala si non verbala. .

deteriorarea relatiilor. incepe sa perturbe climatul si activitatea. Deciziile curente. repetari. Deja. cunoasterea continua a elevilor. Acestea se pot manifesta progresiv: . nu se apeleaza la Änegocieri´. nerepetabila. comparare si rezolvare. profesorul trebuie sa anticipeze un aspect: orice abatere a sa sau a elevilor insisi de la normele. va trezi imediat diferite comportamente. exprimarea imediata a nemultumirii. manageriala. firesti ale activitatii educationale. care trebuie sesizat. frustrare.in cazul nerezolvarii. elevi . . nu putem provoca si incuraja o formare contrara scopurilor si devenirii umane. analizat oportun de catre profesor si rezolvat prin interventie adecvata.A ajunge la conflict deschis in clasa. . studiul analitic al evolutiei sale si a clasei si interventia oportuna.elevi. extinderea co municarii de intelegere.starea de conflict propriu -zis se instaleaza daca starea tensionala latenta nu este rezolvata. indisciplina. monocauzata pana la izbucnirea conflictului. al grupurilor. . sub forma verbala. disconfortul cognitiv si afectiv. De fapt. insatisfactie. . reflecta un drum. procedee. efortul de integrare. Abia acum apare criza la nivelul clasei. refuz. aparitia si manifestarea grupurilor informationale etc. starea tensionala incepe sa se manifeste deschis. prin neinterventie sau interventie gresita si tardiva. cu incercare de rezolvare acum si cu rol preventiv mai accentuat. este tardiv. nemultumirea ia forme mai evi dente. este deja tardiv in educatie si dovedeste lacune importante tocmai in managementul clasei. de la aparitia singulara. etapele anterioare anuntand -o. Evolutia starilor tensionale. pentru ca aici nu putem avea rebuturi. agresivitate. al relatiilor. . la analiza complexa a cauzelor. a ajunge in acest stadiu. daca este o abatere spontana. al relatiilor (profesor . identificat..cautarea cauzelor.sesizarea repetarii manifestarilor-abatere. pentru educatie. operative sunt cele eficiente in preve nire. de scurta durata. iar unele proceduri inade cvate pot s-o aprofundeze. drumul real. al activitatilor. al strategiilor. apar manifestari de respingere. regulile rationale. al evaluarii. efectele asupra elevilor si activitatii fiind grave si de mai lunga durata sau greu de compensat: ramanerea in urma la invatatura. nu se recurge la un sistem de metode.mirarea la aparitia unei abateri de la normal.elevi). a climatului. cu deteriorare deosebit de grava a activitatii. incordare. iar profesorului i se cere cultura psihopedagogica. al disciplinarii. absenteismul sau abandonul. explicare. De unde marea importanta a prevenirii in educatie. analiza. sesizarea si identificarea situatiei. neparticipare. al activitatilor.

pentru un bun profesor -manager. a asteptarilor. nu 1 -a interesat etc. cu episoade de manifestare a acesteia.. . chiar conflict este spontana. sablon a unor masuri asemanatoare la toti elevii. aproximativ egale. isi proiecteaza activitatea rational. Tipuri de cauze Cauzele variatelor stari tensionale pot fi regasite in orice aspect al procesului educational. nu putem spune ca aparitia unei stari tensionale. . .Profesorul-manager.supraincarcarea cu sarcini nediferentiate. cunoaste nivelul de aspiratii al elevilor. ca stari emotionale incompatibile care conduc la opozitie si la crearea de situatii conflictuale. disciplina. Ne vom opri aici la relatiile profesor -elev: . a particularitatilor. care sunt definite ca infruntarea dintre doua tendinte. al managementului sau.slaba atentie acordata cauzelor unor comportamente care preced sau ilustreaza o tensiune psihica.cunoasterea empirica a elevilor. sesizate la timp si analizate indica nivelul tensiunilor aparute/manifeste. . Atunci managementul explicit in clasa nu este diagnosticarea si explicarea acestor stari tensionale agravate.stimularea inegala practicata in activitate. interesat de prevenire are ca barometru de control: climatul de activitate din clasa.). . neasteptata (dar ca n -a intervenit la timp.oferirea unor slabe puncte de sprijin in rezolvarea. a experientei sociale anterioare. ci cel care tocmai previne si nu ajunge la acest stadiu. idei. De asemenea. percepute ca atare de partile implicate. ca in managementul general. corelata cu evaluarea incorecta a celor anterioare. . depasirea situatiilor critice.nerezolvarea unor stari mai vechi. pe diferite trepte si grade de manifestare. atentia. care anticipeaza. Managementul general abordeaza abia conflictele instalate. cunoaste greselile tipice. dimensiunile climatului. interese contrare. Dupa gradul de manifestare al acestora. pe fondul carora se acumuleaza noi Ädovezi´. cu asteptarile elevilor. Relatiile interpersonale din clasa gene reaza cele mai multe stari tensionale. a puterii de integrar e. .aplicarea rutiniera. cand nu corespunde cu normele pedagogice.

nerespectarea ritmului de afirmare a fiec arui elev. dar generalizate.evaluarea subiectiva si a cunostintelor si a comportamentului afectiv atitudinal. . .acordarea in continuare a prioritatii informativului. .persistenta unor impresii.neintelegerea cauzelor insucceselor afirmate progresiv la elevi.pasivitatea. redusa diversificare a metodelor de activizare. . . a le sadi incredere. cultural. . care blocheaza afirmarea unor elevi. . educatie. tensiuni vechi nesolutionate. neindepartarea unor perceptii si interpretari gresite. pentru a stimula participarea dife rentiata a elevilor.. .afirmarea subiectiva a exigentei. social. . .dezvoltarii elevilor.abuzul de munca frontala.neclarificarea. . cu neglijarea aspectelor formarii . fiziologica a elevilor sau de conditiile de mediu familial. .utilizarea Äexpresiilor si atitudinilor ucigase´ in afirmarea elevilor (nu numai a creativitatii). de ambele parti.nesesizarea la timp a influentelor informate asupra elevilor. .relativa continuitate si consecventa in formare.neacceptarea exprimarii unor opinii opuse sau modificate ale elevilor.necunoasterea motivelor variate ale afirmarii participarii elevilor in activitate. amanarea rezolvarii problemelor constatate sau Ätrimiterea la diriginte´.nesesizarea unor cauze ce tin de starea bio -fizica. . de afirmare a creativitatii.nevalorificarea preocuparii elevilor de studiu independent. cu toti elevii. de completare prin activitati extrascolare.recurgerea la argumentul autoritatii in rezolvarea unor probleme.redusa utilizare a variatelor forme si retele de comunicare. mentinerea unor catalogari. mai ales in cazul unor elevi. . dar cu mentinerea cerintelor anterioare asupra p articiparii. . . .

a utoeducatiei elevilor. . nemotivarea initiala a elevilor. subiective. dar prelungite in clasa. . . rezolvarea de probleme . .persistenta in didacticism. in activitati in afara clasei pentru comunicare.relativa acordare a increderii in rezolvarea. in coordonare. prin prezentarea elementelor proiectului. . . modul de comunicare intre elevi si in grupul de munca in timpul activitatii. rolul grupurilor informale i n indepartarea unor elevi. . in reglare.lipsa de interes pentru relatiile intre elevi: felul competitiei din clasa la disciplina sa. indisciplinei in activitate. in evaluare.nediscutarea cu elevii a regulilor si a consecintelor neparticiparii. recompenselor. cunoastere. a performantelor asteptate. de cooperare. de acceptare reciproca. conjuncturale ale manifestarii elevilor. .stilul permisiv sau cel rigid. .nestapanirea propriilor nemultumiri cauzate extern.neadaptarea la evolutia dezvoltarii elevilor.. . . la particularitatile de varsta (mai ales in perioada crizei pubertare. tutela.redusa formare a deprinderilor de cunoastere reciproca. stimulare. a adolescentei). a strategiei.analize. control excesiv. aprecieri eronate. a o biectivelor.neutilizarea relatiilor cu elevii in afara lectiilor. nu ca diriginte aici). cu alti factori exte rni. apoi a recompensarii. autocratic. autoevaluarii.neantrenarea elevilor in managementul activitatii: in organizare. in luarea deciziilor curente. tolerarea^ unor manifestari agresive sau de intimidare a unor elevi de catre altii in lectie. .consiliere.afirmarea deschisa sau nu a neincrederii. .slaba comunicare cu parintii pentru cunoasterea evolutiei elevilor si stabilirea unui parteneriat in solutionarea tensiunilor ivite (ca profesor. . . slaba constientizare si sustinere a exersarii autocunoasterii. a modurilor de evaluare. de munca in grup.nesprijinirea elevilor in rezolvarea unor probleme ale acestora aparute in relatia cu scoala. delegarea unor responsabilitati si urmarirea indeplinirii.neexersarea intelegerii si acceptarii sanctiunilor.

proprii de alegere a unei alternative care are fie consecinte pozitive. deschise sau latente. nivele.conflict de interese.conflicte manifeste. daca nu sunt formate dep rinderile si exersate regulile de cooperare . sarcini.conflicte la nivelul grupului. .conflict intrapersonal. . in care atitudinile de negare sunt evidente si utilizate ca mijloace. ascunse. Toate aceste cauze si inca altele derivate din aplicarea unui management defectuos in clasa. in rezolvarea unor actiuni. Este un semn al ineficientei activitatii profesorului. . . situatii de criza.conflicte minore sau complexe. se exprima sau nu si ajung conflicte deschise.conflict interpersonal in primirea si rezolvarea unor roluri. cand fiecare participant la rezolvarea unei sarcini. prin nerezolvarea oportuna a semnelor primare.conflict de idei. . al clas ei. . isi mentine propria solutie. In fata acestei situatii.. acceptare in jurul sarcinii.conflicte cu cauze imediate sau cu cauze in experienta anterioara. conflictelor. al disciplinei sau cu extindere externa. . dar numai unele pot fi prezente aici: . fie negative sau combinat. putand exista si alte combinatii de cauze. . conflict intragrup.conflict intergrup. prin neprevenire. in situatiile interne. poate fi utila profesorului -manager si cunoasterea unei tipologii a tensiunilor. ca educator. . forme. cand se contureaza cei desemnati si Äopozitia´. desi in practica nu este aceeasi rigoare. motive. intr -o dezbatere sau discutie in grup. .conflicte psihologice sau didactice sau psihosociale sau manageriale sau combinate. . . .conflict de cumul.conflicte incipiente sau consolidate.neantrenarea clasei in intelegerea si rezolvarea problemel or unor elevi. sarcini. ce se acumuleaza. ca manager (nu ca specialist in domeniul sau).conflicte izolate sau permanente. Practica si literatura problemei evidentiaza mai multe categorii. relativa antrenare in rezolvarea sarcinilor -prin cooperare etc. cand se acumuleaza stari tensionale. in activitate la disciplina sa conduc la trairi negative.

indepartarea lor ar constitui tocmai solutii. in primul rand.nu recurge la discutarea. comportamentului elevilor. Or. solutiilor. Äsupunerea la vot´ a solutiei poate adanci conflictul.nu se apleaca asupra esentei. opiniilor colegilor.profesorul adopta o solutie conceputa propriu. perspectiva pozitiva este mai favorizanta. diriginte)..lasa ca timpul sa-si spuna cuvantul. norme. nana la un anumit nivel. Ineficienta metodologica rezulta. prin neinterventie la timp.aplica numai sanctiuni.favorizeaza subiectiv pe unii elevi.nu se altereaza stilurile manageriale. eficient. continutului.conflicte rezolvabile la nivelul clasei sau al grupulu i sau numai individual sau cu sprijinul altor factori. ci asupra semnelor exterioare. caracteristicilor starii sesizate. . .elevii nu sunt suficient de stimulati pentru a nu mai fi inhibati in exprimarea opiniilor. corect.adeseori. . . poate redeschide si chiar aprofunda starea tensionala tocmai supusa rezolvarii. Metodologia prevenirii si rezolvarii conflictelor Educatia morala clasica. fara a analiza cauzele si amploarea. efecte contrarii. pe baza unor experiente sau modele anterioare. iar acum si al managerului clasei. . . . nemultumirilor. .lasa pe altii sa rezolve (liderii din clasa.creeaza precedente sau adanceste stare. prin metodologia ei specifica previne si rezolva starile tensionale. fara antrenarea elevilor. pentru rezolvare. acutizarea starii tensionate. in primul rand. din necunoasterea si nerespectarea unor principii. . Insa profesorul de o anumita disciplina inca este adeptul mentalitatii dominarii specialistului asupra educatorului. . .in cazul elevilor. de prevenire: .lipsa de continuitate in urmarirea aparitiei si consolidarii efec telor pozitive. ajungandu -se la erori. daca profesorul ar aplica -o la timp. se discuta situatia in lipsa celor implicati. negocierea problemelor. .nu sunt suficient valorificate partile pozitive ale personalitatii. . .

.discutia individuala. pot sprijini cu succes profesorul in demersul cerut. . . . .prezentarea partilor si analiza in comun a variantelor posibile de rezolvare si gasirea unei cai de compromis/prin acord. cu obiectivitate. combinate cu cele ale educatiei morale.in toate situatiile. Solutiile metodologice manageriale specifice. pe disciplinare constienta. literatura ofera ca modele specifice: . receptarea parerilor exprimate de cei in conflict. sa constientizeze elevii asupra scopurilor si cerintelor de rezolvare si mai ales asupra normelor disciplinare.identificarea motivului real. prin analize. Totusi. ca studiu de caz. chiar mai generale.modelul modificarilor de comportament: intarirea unui comportament se datoreaza consecintelor pozitive sau negative pe care le are. afective. Fara a aprofunda. pentru a le intelege. mentionam ca strategii re zolutive.apelul la scopuri comune. insistand pe prevenire. .rolul Äefectului de unda´ asupra grupului atunci cand se aplica o sanctiune unui elev. profesorul sa se manifeste pozitiv. ale educatiei si minimalizarea rolului tensiunilor curente in cheltuirea energiilor intelectuale.analiza comparativa. intarirea. repetarea unui comportament pozitiv si lipsa de intarire a celuilalt va conduce la o schimbare. de participare utilizand stimularile adecvate. cu raportarea comportamentului mereu la specificul mediului. cu fiecare parte. clasei. cu sprijinul profesorului. . .sugerarea punerii in situatia celuilalt. dezba teri. . . pentru completarea informatiilor cauzale.ascultarea.gasirea punctelor comune pozitive. pentru a fi utilizate ca puncte de plecare in construirea solutiilor.discutia la nivelul grupului.modelul consecintelor logice: elevul sa se autoanalizeze si sa prevada consecintele abaterilor. . .terapia realitatii. generator al starii tensionale. a varia ntelor expuse. la cerintele si dificultatile lui. . apeland si la empatie.. adaptabile la situatii: .sistemul informational si de comunicare in management sunt relativ utilizate.

devierilor grave de comportament. in sens formativ (si din experiente negative se invata). prieteni). . in mod constient. dezaprobari s . consilierea. la nivel de grup sau clasa.arbitrajul.schimbarea grupului sau reconstruirea dupa alte criterii.analiza situatiilor prin prisma u nor criterii obiective..antrenarea partilor in conflict in.punerea in situatii de competitie. . . asistenti sociali s. . amenintari.raportarea in comun la situatii Ämai rele´. . .apelul la factori de specialitate ( medici.punerea in situatii de cooperare. rezolvarea de proiecte comune.apelul la procedee de negociere.a. . .utilizarea sistemului de sanctiuni. conduite noi. ferme de conduita.punerea in situatii de exprimare emotionala. . obstacole. pedepse. clarificare. de intelegere comuna (desi este specifica adultilor). .) in cazul abaterilor. pozitive.cererea de scuze in mod direct. sub controlul grupului. dar rezolvabile. consilier. implicarea unei parti neutre sau medierea. in rezolvarea sarcinilor. . . cu explicatia necesara.punerea in situatii de comunicare variata pentru Äa se deschide´. pentru o mai buna cunoastere reciproca obiectiva. juristi. diriginte. pentru constientizare. .organizarea de discutii in grup si cu alti factori interesati (parinti.exersarea unor noi comportamente. a unor situatii si mai dificile.cautarea in orice stare tensionala si a aspectului pozitiv.contracararea. . .a. pentru a dovedi capacitati. . consultatia. . .utilizarea sistemului recompenselor. . a asculta pe ceilalti.imaginarea a cat mai multe consecinte negative si pozitive si analiza lor comparativa de catre partile implicate. descriptiva a starilor tensionale in fata grupului (clasei) sau nu. dificultati. psihologi.

.es de reformes au niveau de t'enseignement obligatoire dans l'Union europeenne.) . .. universitare. a programelor si a manualelor/cursurilor scolar . . extinse si intensificate. .). .o restructurare care are ca "punct de plecare reconsiderarea substantiala a finalitatilor proprii invatamantului si educatiei" (Curs de pedagogie. . in orientarea acestuia (schimbarea finalitatilor). George. care urmareste "transformarea intentionata si profunda a produsului social al procesului de invatamant" confor m unor finalitati determinate la nivel de politica a educatiei ( Dix anne. . in structura acestuia (de baza. ) Conceptul pedagogic de reforma a educatieiAnvaiamantului inregistreaza un anumit consens teoretic si metodologic. . elaborat de specialisti si asumat la nivel de politica a educatiei (Vaideanu. . in contextul deschiderii scolii fata de societate (Vlasceanu."o organizare noua.. . . . -). )."o transformare globala si relevanta a sistemului educativ proiectata si aplicata in functie de exigentele societatii de azi si de maine. . . . . programe noi.. prelungindu -le "dupa nevoile si spre folosul fiecaruia" (Faure.optiunile poiitico-ideologice si tehnico -pedagogice. de relatie. avansate in ultimele decenii vizeaza un tip superior de schimbare a educatiei/ invatamantul. care vizeaza trecerea de la o stare prezenta la o stare proiectata care declanseaza modificari in profunzime" Dictionnaire encyclope dique de l'education et de la formati on. S. . dar si de aspiratiile celor ce invata" pe baza unui "proiect filosofwo -pedagogic". nivelul de organizare pe cicluri si de concretizare a continutului ."o experienta care urmareste modificarea fundamentelor sistemului educativ . in cea de -a doua jumatate a secolului XX. materiala. a altor materiale destinate invatarii). .): . m etode noi" (Clausse.o inovatie educativa proiectata pe termen lung."o schimbare majora deliberata. Ioan. Definitiile reformei. Lazar. Lazar. operabil chiar in conditiile unor practici de politica a educatiei foarte diversificate.nu numai imbunatatirea acestuia" (Aguerrondo. Vlasceanu. conceputa ca: . ). .). ."o refacere generala a sistemului in optica educatiei permanente" care redistri -buie nivelurile invatamantul in timp si spatiu. ."o schimbare profunda indreptata spre obiectivele si structu rile sistemului si spre continuturile si metodele educatiei" (Les reformes de l'education: experiences et pers-peciives. . mai ales. Arnould. de conducere) si in continutul procesului d e instruire (schimbarea planului de invatamant. .). . produse la nivelul relatiilor ierarhice dintre treptele de invatamant. .REFORMA EDUCATIEI IN VATAMANTULUI Reforma educatiei invatamantului reprezinta o schimbare fundamentala proiectata si realizata la nivelul sistemului de educatie invatamant. -. ines."o modificare ampla a sistemului in orientare. Edgar si colabor. structura si continut" ADictionar de pedagogie.). coordonatori: Cerghit.o reproiectare a educatiei "care se refe ra la inovatiile structurale ale sistemului". bazata pe structuri noi. ).

) evaluar ea rezultatelor cu ajutorul agentilor reformei ( Vaideanu. la nivel de UNESCO. generalizarea inovatiilor. b) Reformele realizate in a doua jumatate a secolului XX. . caracteristic sistemelor moderne de invatamant dupa ( Coombs. Evolutia istorica a societatii si a scolii permite analiza reformelor educatiei invatamantului la nivelul unui discurs care imbina resursele meto dologice ale teoriei educatiei ( dimensiunea fundamentala a conceptului pedagogic de reforma a educatiei) . actionand.istoriei pedagogiei ( ascensiunea inovatiilor pedagogice sustinute in plan doctrinar si institutional) . ). fenomenul de criza a educatiei. pe de alta parte. ). H. confirmata prin faptul ca "in aceasta perioada toate tarile lumii au inregistrat cel putin o reforma scolara". la nivel de: finalitap -structura-continut. care solicita respectarea unei ordini ierarhice de maxima rigurozitate in proiectarea si realizarea reformelor educatiei/Invatamantului. asumate in termeni de politica a educatiei.Analiza conceptului evidentiaza complexitatea proceselor de schimbare pedago gica.).declansate la scara sociala.ani" ( Birzea. fara o planificare metodica a schimbarilor pedagogice dorite sau necesare: modificarea partiala a structurii sistemului. respectiv de la elaborarea conceptului pana la aplicarea sa . k) introducerea transformarilor de management scolar. . centrate "nu numai pe elevii straluciti ci si pe cei slabi sau minoritari" (Willie. proiectarea strategica. profesional etc". a) Reformele intreprinse in prima jumatate a secolului XX. "pe rand la nivelul invatamantului pnmar. -. d) transformarea comitetului de initiativa in consiliul national pentru reforma educatiei/invatamantului. Definirea conceptului angajeaza astfel nu numai principalele actiuni ale ref ormei ci si ordinea schimbarilor necesare. sunt caracterizate prin urmatoarele tendinte: adaptarea. j) perfectionarea formatorilor in spiritul reformei. George. cu efecte functionale la toate nivelurile structurii sistemului si masuri operative coordonate spre baza invatamantului.. . . cu reluarea ciclului dupa .pedagogiei comparate ( analiza schimbarilor pedagogice realizate in diferite contexte spatiale si temporale) . la transformarile ample. . prin elaborarea unei metodologii de proiectare si de realizare a reform ei care presupune parcurgerea urmatoarelor etape: a) organizarea comitetului de initiativa (pe criterii stiintifice). in vederea perfectionarii acestora. Charles. Combinarea acestor perspective de ordin metodologic permite evidentierea trasaturilor esentiale ale reformelor educatiei intreprinse pe parcursul secolului XX. Philip.sociologiei educatiei ( tendintele de innoire ale sistemelor moderne de invatamant determinate in plan cultu -raleconomic-politic. . pe fondul relativei lor stabilitati functional -structurale). continut. Cezar. c) stabilirea prioritatilor in termeni de finalitati/obiective -structuri-continuturi. tehnologie didactica. i) formarea formatorilor in spiritul inovatiilor popuse de reforma. h) lansarea actiunii de elaborare a noilor programe scolare conform noului plan de invatamant p ropus in cadrul proiectului de reforma.structurala si sistemica. g) constituirea unitatilor de invatamant -pilot necesare pentru experimentarea proiectelor. pe de o parte evolutia istorica a scolii si a societatii. ) Factorii care determina declansarea procesesului de reforma a educatiei/invatamantului vizeaza. -). iar. b) lansarea comenzilor de cercetare stiintifica. denumite adesea "reforme nationale".generatii: orientarea prioritara spre "prelungirea invatamantului elementar cu . apreciate adesea ca "reforme globale" sunt caracterizate prin urmatoarele mutatii esentiale: orientarea spre transformari globale. uneori intarziata. pe termen lung. secundar. declansate la nivel social: desfasurarea spontana. e) publicarea proiectelor de reforma realizate pe criterii stiintifice. f) dezbaterea proiectelor de reforma la nivelul comunitatii educative. . Aceasta ordine ierarhica este oficializata in termeni de politica a educatiei. care "merge de la cinci la douazeci de ani". .

.). caracterizata prin contradictia existenta intre "dezvoltarea cantitat iva a mijloacelor" si abordarea insuficienta a aspectelor calitative ale schimbarii educationale (Les reformes de l'education: experiences et perspectives. in timp. c) invatamantul romanesc reflecta tendintele inregistrate in evolutia reformelor educatiei care pot fi sesizate prin analiza legislatiei scolare si prin evidentierea unor idei inovatoare consacrate in planul gandirii pedagogice..moderna). Reformele educatiei. proiectarea si aplicarea unor solutii structurale.cauza principala a disfunctiilor pedagogice care genereaza risipa resurselor materiale. care vizeaza in mod special: remedierea dezechilibrelor la nivel de sistem . largirea campului social de actiune al educatiei. ). ). prelungirea pana la varsta de ani a "scolii de baza". la toate nivelurile sistemului. umane.sistemul de educatie . Jean. Cesar.are ca moment de varf legislatia reformatoare elaborata de "ministru! scoalelor". de evolutia sistemelor modeme de invatamant (liceu de ani. inclusiv in tarile dezvoltat e. sustinuta pedagogic. . . . Analiza legislatiei scolare permite urmatoarea etapizare a "miscarilor reformatoare" inregistrate la nivelul scolii romanesti: etapa -/ constituirea sistemului modern de invatamant. respectarea "limitelor de crestere " ( care evidentiaza faptul ca. "bugetele pentru educatie nu vor putea creste in viitor ca in tre cut").). in Birzea. politice. necesare in tarile in curs de dezvoltare solicita. diversificarea invatamantului postobligatoriu in vederea cresterii sanselor de acces in invatamantul superior si a posibilitatilor reale de integrare socio profesionala a absolventilor ( Lesourne. institutionalizarea.). in diferite contexte geopolitice si pedagogice. . . economice./afirmarea sistemului de invatamant national. desfasurate in conditii de "criza generalizata". urmaresc trecerea de la "expansiunea cantitativa" spre "intrebarile si solutiile calitative". ca urmare a imposibilitatii mentinerii unor solutii cantitative. . financiare. . conceputa ca factor care opereaza (auto)reglator din interiorul activitatii culturale. cu ciclul inferior unitar si ciclul superior organizat pe trei sectii (clasica . reducerea inegalitatilor existente in politica scolar a in ceea ce priveste accesul la instructia de calitate. . realizate in a doua jumatate a secolului XX. rezolvabila la nivelul urmatoarelor coordonate generale de politica a educatiei: orientarea constanta spre schimbari macrostructurale (care vizeaza perfectionarea raporturilor dintre sistemul social gio bal .integrala ( Vexliard. -. in si mai mare masura. . schimbarii prin activarea unor "servicii specializate" in reorganizarea sistemului de invatamant ( Malita. ameliorarea calitativa a activitatii prin crestere a eficacitatii generale de utilizare a resurselor pedagogice existente ( Hallak. Jacques. Reformele educatiei. Gheorghe .reala .coordonator -. etapa de dupa /"implementarea unor f orme straine in structurile traditionale de organizare a scolii romanesti" ( Bunescu. Jacques. proprii fazelor de crestere economica (Thomas. caracterizata prin "transformari mai adanci" care vizeaza "insasi structurile educatiei". Etapa .). pe criterii de eficienta sociala validate social. etapa . in mod obiectiv. persistenta structural. Spini Haret: Legea invatamantului secundar si supe rior (). . Reformele proiectate si realizate in anii -. alfabetiz area functionala realizata/realizabila la scara universala. care asigura trecerea scolilor profesionale sub controlul pedagogic al Ministerului Instructiunii . etapa -. unitar. ). care proiecteaza o structura a scolii confirmata. Mircea. sunt determinate de amploarea transformarilor inregistrate la nivel social global. . Alexandre. Analiza lor delimiteaza particularitatile procesului de inovare a sistemelor modeme de invatamant in cadrul a doua etape distincte: etapa -. psihologic si social de "trunchiul comun de cultura generala". Legea invatamantului profesion al ().sistemul/procesul de invatamant). .

. chiar daca apar numeroase proiecte alternative. "cu deschidere spre viata" intr -un cadru care demonstreaza "o mai buna cunoastere a cerintelor societatii" si o "stiintifizare" a cer cetarilor ( Stanciu. din .care militeaza pentru afirmarea unei linii de politica educationala specifica reformei. intre .dau o nota contradictorie transformarilor structurale proiectate.raman in istoria invatamantului "in sensul lor pedagogic cel mai . interzicerea invatamantului particular. marirea duratei invatamantului obligatoriu ia ani (): cresterea ponderii liceelor de specialitate (pana la % in -). -. bazata pe selectie si orientare adecvata pedagogic.-).Negulescu (). deschisa inclusiv adultilor din toate mediile sociale.care propune practic o reforma de sistem .G. avansate de personalitati marcante.accentuate. in vederea completarii instructiunii" . factorul intelectual. Legea invatamantului primar si normal (). .Dimitrescu-Iasi .reflecta tendinta generala de sincronizare culturala a s colii romanesti cu ceea ce se intampla in Europa.care avanseaza o adevarata metodologie a reformei . . . care aproba "Regulamentul special al scolilor pent ru adulti". baza a moralitatii sociale si individuale. factorul mora! . trecerea la invatamantul obligatoriu de ani si la invatamantul liceal cu clasele I -XII (-).P. prin "cursuri libere de duminica si cursuri serale pentru ucenici si lucratori. Sa formarea postuniversitara a profesorilor pentru invatamantul secund ar (prin Seminarul pedagogic) si la activitatea extrascolara a invatatorilor rurali (fenomen intrat in istorie sub numele de "haretism"). ).. Ion. la nivel de decizie politica. e ste cladita in jurul a cinci principii care orienteaza si controleaza valoric toate schimbarile proiectate si aplicate: educatia generala. Gh.) Legislatia reformatoare elaborata de Spiru Haret. dr.Onisifor Ghibu .G. "politizarea" si "politehnizarea" accentuata a invatamantului de toate gradele.si repartizarea acestei dezvoltari iot asa de armonios in masa sociala" (Stoian. P. Spiru Haret asigura fundamentele teoretice si practice ale reformei invatamantului romanesc. . educatia profesionala. Scoala interbelica valideaza. Ion. Barsanescu.elaborate in colaborare cu sociologul si pedagogul C.Publice si organizarea lor pe domenii largi de activitate. Etapa .C. Stanciu. exercitarea controlului exclusiv al statului."linia reformatoare" lansata de Spini Haret. organizate. Petre Andrei (). Stefan. Gh.I. Dimitrie Gusti ().Stanciu. C. baza a reusitei pedagogice si sociale. Petrovici ( -). educatia realista si practica. in acest domeniu pot fi sublimate contributiile lui Spiru Haret . Antonescu . "ctitorul invatamantului romanesc". educatia patriotica. Aceste principii actioneaza la nivelul unor linii de politica a educatiei. in parale! cu valorificarea traditiei. precum: Simion Mehedinti ().Angelescu (. conceptie bazata pe "dezvoltarea armonioasa a trei factori -factorul economic. Spini Haret (-). educatia extrascolara. Etapa de dupa intrerup e evolutia fireasca a scolii romanesti prin prevederile incluse in Legea din august . care asigura coerenta transformariior structurale propuse printr -un "pachet de legi" la toate nivelurile sistemului: de ia invatamantul primar. . Analiza gandirii pedagogice evidentiaza ideile inovatoare care stimuleaza proiectarea reformelor.si . in esenta sa . . care impune: revenirea Ia invatamantul obligatoriu de ani. .cu toate confruntarile politice care au dus le permanente schimbaii la nivelul ministrilor educatiei . Legile haretiene . realizata in spiritul unitatii culturale a neamului.. aplicabile in timp: generalizarea invatamantului obligatoriu de ani si prelungirea scolii medii cu un an (XI clase) . proiecteaza transformarea inovatoare a structurii sistemului de invatamant in functie de conceptia reformatoare promovata. . in special. Aceste tendinte .

dezvoltata de Spira Haret si pe "democratismul epocii". care urmareste prin mijloace specifice depasirea crizei sociale. de pe pozitia directorului Institutului International de Planificare a Educatiei. in Basarabia ( -). bazata pe "conceptia activista". respectiv asigurarea progresului societatii prin calitatea actului de cultura si de educatie. in primul rand. . -. valabile pana la nivelul "macrostructuni sociale" ( Stoian. Fundamentarea sa pedagogica angajeaza actiunea complementara a doua principii orientative: "idealismul". prm contributiile aduse nu numai la restructurarea procesului de instruire. pentru fiecare elev si student. c) . . . marite. mai mult ca oricand". reorganizarea invatamantului din Transilvania (dupa ) .Antonescu pledeaza astfel pentru o conducere pedagogica apta sa avanseze "o politica de reforme scolare serioase. . care vizeaza adaptarea continua a invatamantului la mediu. Antonescu (-). . evidenta la nivelul structurii functionale a sistemelor mode rne de invatamant: a) contradictia dintre afluxul candidatilor la studii si penuria resurselor pedagogice de calitate.G. b) contradictia dintre costurile reale ridicate. Carti didactice si Instructiuni anume" ( Ghibu. nu imaginare" ( Antonescu. fundamentarea invatamantului in limba romana.Haretismul.larg". ). corelatia dintre logica elaborarii reformei si logica aplicarii reformei (care trebuie fundamentata prin: stabilirea idealului educational de catr e o "Constituanta filosofica formata din personalitatile neamului".Onisifor Ghibu are in vedere urmatoarele linii de politica a educatiei: relatia dintre fondul si forma reformei. Criza generala a sistemelor moderne de invatamant reprezinta cauza fundamentala a reformelor scolare contemporane. . prin inovatiile angajat e "in problemele de politica educationala".. Coombs la sfarsitul anilor . Reforma educatiei propune astfel "un idealism activ". Regulamente. influentat de o dubla reforma sociala: reforma economica (realizata prin improprietarirea taranilor) si reforma politica (realizata prin institutionalizarea votului universal ). intretine o contradictie multipla. G. Reforma invatamantului vizeaza rezolvarea crizei morale a societatii prin "rolul preponderent acordat culturii". bine intemeiate pe realitat i si pe convingeri stiintifice. dupa . care poate declansa resursele formative maxime ale procesului de educatie. care trebuie rezolvata pentru " a evita greseala fatala de a ne ocupa mai intai de forme si abia dupa aceea de fond": raportul dintre factorul politic si conducerea sistemului de invatamant care trebuie rezolvat "pentru ca ministrul sa nu se schimbe cu fiecare guvern ci sa fie mentinut pana ce adevaratii judecatori . formarea omului". constatate la "iesirea" din sistem. analizata de Philip H.organizarea scolii romanesti din Transilvania (-). dupa -. Stanciu. reprezentant marcant al pedagogiei filosofice interbelice. care proiecteaza "scopul esential al educatiei. bazata insa pe "o centralizare a metodelor motivate stiintific.. ci. "Criza mondiala a educatiei". -). "utilitarismul". G.G. . ) . accentuata functional "cu toate mijloacele acordate invatamantului. angajate practic. Onisifor Ghibu (-) aspira la unitatea dintre metodologia reformei si politica educatiei. G. investite la "intrarea" in sistem si rezultatele aflate sub nivelul cheltuielilor. . Reforma invatamantului vizeaza si activitatea de conducere a scolii care presupune "o descentralizare administrativa". stabilirea obiectivelor invatamantului si urmarirea lor timp de am de catre o "Constituanta pedagogica". conceputa ca "un parlament profesional".G. organizarea anchetei sociale necesare pentru a putea cunoaste reactiile comunitatilor educative si pentru a putea realiza "reeducarea corpului didactic" in sensul stabilit de cele doua Constituante. Angajandu-se social "in momente istorice de cumpana" . Onisifor. metode care trebuie aplicate in invatamant". . studierea materialului acumulat in urma anchetei sociale "in vederea punerii lui in aplicatie prin Legi. in toate tarile lumii.corpul didactic si parintii il socotesc folositor". . elaboreaza o metodologie a reformei.

orientata spre proiectarea si realizarea "unor transformam mai adanci" (idem. Jean. scoli centrale-scoli de penfe-ne etc. -).. scoli de elita-scoh de masa. Philip. mondializare (criza se manifesta in toate tarile -in cele dezvoltate. . ca urmare a dezechilibrelor dintre zone. socio-politic si socio-cultural (idem. consemneaza obstacolele metodologice care trebuie depasite in procesul de proiectare si realizare a unor transformari structurale si sistemice profunde: a) inexistenta unor strategii flexibile pentru ajustarea simultana si succesiva a inovatiilor sectoriale. materiale. elaborat in sub redactia lui Edgar Faure.indiferent daca "eie se realizeaza on nu odata cu transformarile inregistrate in plan socio -economic".. Anii II . Iesirea din "criza mondiala". Edgar si colab. regiuni. tributare modelului cultural al societatii i ndustrializate ."care subliniaza ineficacitatea masurilor fragmentare" . cat si in plan practic: a) educatia "tinde sa preceada nivelul dezvoltam economice".-). O asemenea politica educationala. institutii. care au dus la "persistenta unor probleme". .dezechilibrare a structurilor de adaptare interna exprimata prin "decalaje si disproportii" care "apleaca balanta in favoarea copiilor care si-au ales bine parintii" (Coombs. structurala si sistemica. .bazata adesea pe o enorma risipa de resurse financiare. Aceste trei fenomene de anvergura sociala angajeaza afirmarea reformelor educationale ca singure alternative pentru iesirea din "criza". semnalata de Philip H.Coombs. presupune sesizarea notelor esentiale ale "crizei educatiei": globalizare (criza se manifesta la toate nivelurile sistemului de invatamant). care analizeaza reformele anilor . familii sarace-farrulii bogate.. in cele in curs de dezvoltare. Raportul UNESCO. datorita capacitatii acestora de a promova schimbari structurale si sistemice . c) educatia tinde "sa respinga un mare numar de produse oferite de educatia institutionalizata". sub egida UNESCO. .pledeaza pentru "o reforma interna".contradictia dintre rigiditatea structurilor interne ale sistemului de invatamant si dinamica necesitatilor externe ale sistemului social global. pleaca de la ideea ca "educatia . urmare a "trei fenomene noi(. Doar astfel pot fi rezolvate numeroasele probleme acumulate.. d) contradictia dintre con ser\>atorismul cadrelor didactice si cerintele de perfectionare continua a activitatilor proiectate si realizate la nivelul sistemului si al procesului de invatamant.. c) persisten ta . . .si perspectiva acestora pentru deceniul . care menta o atentie speciala atat in plan doctrinal. . Acest tip de reforma contesta solutiile partiale. umane si pe "un import nechibzuit de modele straine" . Raportul publicat de UNESCO. lansata la inceputul anilor .) . exersate in anii . . solicita o politica educationala coerenta de proiectare si realizare a reformelor scolare. H.inegalitatile pedagogice (sat -oras. ca urmare a discordantei existente intre expansiunea cantitativa a sistemelor de invatamant . . in acest context.trebuie sa fie globala si permanenta". in . respectiv la intretinerea si chiar la agravarea crizei: pierderile scolare intarzierile scolare . -).si eficienta educatiei ia scara sociala.). b) insuficienta valorificarii resurselor materiale si umane existente la nivelul structurii de adaptare interna a societatii.). Solutia reformei respecta o noua logica manageriala care solicita permane -tizarea inovatiei pedagogice. ca urmare a resurselor insuficiente sau a adoptari. ). . "reforma educatiei trebuie sa vizeze insesi structurile sistemului" (idem. mecanice a unor modele straine) .contrar tendintelor de abordare parcelara. b) educatia tinde "sa prega teasca oamenii pentru tipuri de societate care inca nu exista". intitulat "A invata sa fii". -).costurile ridicate ale educatiei in termeni de proces si de produs ( Tho -mas. valorificand toate resursele pedagogice de ordin informai ( Faure.

la nivel: politic (stabilirea optiunilor de baza/ finalitatilor macrostructurale) . emergente. b) construirea unei noi politici sociale.predominant aplicativa. g) ne -concordanta dintre vointa politica a initiatorilor reformei si competenta celor chemati sa aplice integral deciziile luate la diferite niveluri ale sistemului. Criza mondiala a educatiei solicita insa si o ab ordare a cauzelor existente la nivelul sistemului social global: relatia simplista dintre cresterea economica si progresul social.in termeni de acces limitat (economic. regiuni. obiectivata la nivelul finalitatilor -structuriiconpnutului. . inclinate spre conservatorism.-).macrostructurale. pe linia lansata deja. . . la nivelul unor politici educationale de anvergura. Edgar si colab. care cere "structuri de primire" si de perfectiona re adecvate. o optiune politica". desi nu exclud opiniile divergente. dar radicala. Reformele anticipate pana in anul .finalitatilor macrostructurale ale sistemului de educatie . d) asumarea unui model strategic necesar pentru planificarea calitativa a schimbarilor Ia nivelul: politicii educatiei . .operational (aplicarea proiectului de reforma in sensul educatiei permanente) Faure. cu consecinte pe termen mediu si lung) . scoli de elita-scoli de masa. b) preferinta pentru reformele globale. Sistemul social global intretine criza in masura in care amplifica "inegalitatile educationale" la nivel de dezechilibre: de dezvoltare (intre tari. relatia ambigua dintre investitia in tehnologie si investitia in educatie. ) Schimbarile pedagogice determinate de reforma educatiei vizeaza transformarea profunda a sistemului de invatamant. rezultata din interferenta sau inadecvarea finalitatilor microstmcturaie . pe fondul (re)atingerii echilibrului relativ necesar pentru functionarea corecta a acestuia. ci cea insuficient educata.) . care paraseste scoala de baza sau universitatea cu o formatie subreda sub aspect intelectual. . zone. constituind. in consecinta. pedagogic . . Solutiile pentru rezolvarea crizei educatiei la nivelul sistemului social global implica perfectionarea reformelor pedagogice lansate in ultimele decenii. c) orientarea asupra unor procese ino vatoare de lunga durata.-). trebuie sa valorifice in mod special: a) consensul existent in legatura cu conceptul de reforma care "implica modificari ale structurii majore a sistemului.conflictelor intre fortele democratice favorabile schimbarii si cele traditionale.scoli rurale. e) ina-daptarea solutiilor inovatoare globale la conditiile locale.stmcturii sistemului de invatamant . dintre acestea si activitatea productiva realizata la diferite niveluri ale societatii ( Les reformes de l' education: experiences et perspectives. . licee teoretice -licee profesionale etc.in termeni de oferta psihosociala limitata (predominant cognitiva in liceele teoretice . superioare "inovatiilor izolate sau fragmentare introduse intr -o parte sau alta a sistemului de invatamant". orientata spre: a) construirea unei cetati educative.proiectarii procesului de invatamant (idem.sistemul de evaluare bazat pe selectia negativa) . d) neclaritatea obiectivelor.in interiorul sistemului (scoli urbane . care vizeaza rezolvarea simultana a problemelor specifice "crizei" si "reformei educatiei". h) discontinuitatea dintre formele educatiei Aformala-nonformala-informala). -). f) ineficienta personalului specializat in proiectarea si implementarea inovatiilor structurale si sistemice. . in directia cresterii fortei lor creative.). tipuri de scoli) . Lazar. . -).. in liceele profesionale etc). care vizeaza schimbarea progresiva. relatia contradictorie dintre costurile aparente si costurile reale ale educatiei. . George. confirmata de faptul ca "scumpa nu este persoana bine educata. respectiv corelarea manageriala a "politicilor crizei" cu "politicile reformei" ( Vlasceanu. scoli centrale -scoli de cartier. a sistemului de invatamant. in anii . moral sau estetic" (Vaidea-nu.strategic (elaborarea pedagogica a proiectului de reforma.

economice etc. Conferinta permanenta a ministrilor educatiei din Europa ( .la idealul pedagogic al societapi postindustriale. legate de "identitatea sa culturala". psihosociale. etnice.. a) Schimbarea idealului pedagogic implica stabilirea unui nou rep er de ordin teleologic si axiologic. proiectat si realizat pe termen mediu.. care definesc la nivel de politica a educatiei orientarile valorice ale sistemului de invatamant necesare in perspectiva secolului XXI: a) democratizarea educatiei in termenii generalizarii accesului la un invatamant de calitate si ai asigurarii unei conduceri manageriale a tu turor institutiilor scolare.) . corespondentele pedagogice existente intre: obiective continuturi-meto-dologie-evaluare) . George. care vizeaza formarea personalitatii creative. la nivelul unei sinteze calitative. proiectate in ultimele decenii. religioase etc. Les tendancespolitiques de l'education des . care "abstrage trasaturile dorite din formele de viata reale" (Dewey. mars. b) Schimbarea scopurile pedagogice implica definirea liniilor generale de politica a educatiei valabile la nivelul sistemului de invatamant. Briggs. Botkin.martie ). d) Obiectivele pedagogice specifice definesc finalitatile microstructurale lansate in cadrul reformelor curriculare la nivelul: dimensiunilor . ).Landsheere. Cercetarile realizate in ultimele decenii sub egida UNESCO evidentiaza criteriile consacrate in cadrul reformelor scolare care vizeaza abordarea planului de invatamant la nivel global (plan de invatamant conceput unitar -interdisciplinarintegrat) . dar repetabile . ). Elmandjra. pedagogice) si microstructural (obiectivele pedagogice). Transpunerea acestuia in plan social respecta logica unui ciclu educational complet. c) educatie pentru acceptarea diversitatii (culturale. proiectata si realizata in perspectiva deceniilor viitoare.care vizeaza formarea unei personalitati multilaterale. scopurile. W. Robert. . Reformele proiectate pentru deceniile .. . asumate la nivel de politica a educatiei.la nivel psihologic (plan de invatamant raportat permanent la relatia dintre obiectivel e informative-formative.definesc criteriile de proiectare a planului de invatamant. Mircea. anticipeaza saltul de la idealul pedagogic al societatii industrializate . Gagne. poli tice. anticipativa.care reflecta dimensiunea teleologica a si axiologica a finalitatilor macrostructurale (a idealulului pedagogic si a scopurilor pedagogice) . ). . Madrid. V. Leslie. adaptabila la cerinte sociale complexe. James. la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. care anticipeaza "o perioade de reforme fara prece dent". -e Session (Madrid. Vai deanu. Mahdi.) . Malita. b) modernizarea permanenta a educatiei in sensul respectarii valorilor sale specifice.la nivel curricular (plan bazat p e: obiectivele pedagogice prioritare fiecarui nivel si treapta de invatamant. Schimbarea finalitatilor sistemului de educatie determina reorientar ea activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii proiectata si realizata la nivel macrostructural (idealul pedagogic. Lansheere. politice. c) Obiectivele pedagogice generale ale sistemului de invatamant . ( Les reformes de l'e-ducation: experiences et perspectives.. .ans. proiectate pe termen lung. . John. care anticipeaza calitatile tipice personalitatii viitorului.. adaptabila la conditii sociale aflate in permanenta schimbare. b) educatie pentru valorile umaniste.avanseaza urmatoarele scopuri pedagogice. in termenii urmatoarelor actiuni sociale: a) educatie pentru democratie. relevanta pedagogic prin afirmarea noii triade/atitudini -strategii-cunostinte care promoveaza un tip de invatare inovatoare/complexa. G.Conference permanente des ministres europeens de l'education. Reformele educatiei. participativa . c) valorificarea educatiei in sensul progresului social prin promovarea produselor sale superioare la toate nivelurile de varf ale vietii culturale. . evidentiaza scopurile pedagogice ale sistemelor moderne de invatamant. Acest ideal pedagogic angajeaza (re)orientarea valorica a educatiei. in concordanta cu dimensiunea teleologic a si axiologica a idealului.

calitativ. tehnol ogice. asumate la nivel de politica a educatiei. care este rezultatul unui proces indelungat de "inovatii multiplicate" pe fondul unei schimbari macrostructurale teoretizata chiar sub genericul conceptului de "reforma permanenta". prelungita pana la varsta de ani .atitudini cognitive. b) la nivelul structurii de conducere (dezechilibre intre conducerea manageriala si conducerea administrativa. prudente. d) la nivelul structurii de adaptare interna (dezechilibre intre nivelurile. in ceea ce priveste "expansiunea cantitativa a educatiei" au asig urat "ameliorarea calitativa" a structurii de adaptare interna a sistemului. dar ineficiente in plan pedagogic. in contextul unei activitatii didacti ce. fiind operationalizate de fiecare cadru didactic in functie de conditiile colectivului respectiv. in cadrul "scolii generale". "echiparea infrastructurilor scolare" prin investitii apreciabile cantitativ. centrata "pe un trunchi comun" . devenite clasice. agenti sociali etc).psihomotor). care a legiferat trecerea de la "scoala obligatorie" de ani la "scoala unica obligatorie de ani". e) Obiectivele pedagogice concrete definesc sarcinile elevilor/studentilor realizabile pe parcursul unei activitati didactice/educative. Jean. proprie reformelor globale. de profil/in invatamantul liceal. intre conducerea pedagogica si conducerea birocratica). treptele si ciclurile scolare. Aceste obiective pedagogice concrete pot fi exersate in cadrul procesului de pregatire si de implementare a reformei curriculare. "de baza". "in conditii de rigoare bugetara". . efecte formative corespunzatoare. c) la nivelul structurii de relatie (dezechilibre intre cererile si ofertele scolii si cererile si ofertele mediului/familie. la nivelul unor proiecte strategice care fundamenteaza "dezvoltarea institutionala a reformei" ( Thomas. Schimbarea structurii sistemului de invatamant reflecta mutatiile esentiale inregistrate la nivelul finalitatilor pedagogice. structura materiala a sistemului. fara a schimba structura de adaptare interna a sistemului.care a mstitutionalizat actuala structura a scolii "++". mai ales.informatii logice deprinderi motorii . fizice). de baza/in invatamantul gimnazial. informationale). conceputa efectiv ca activitate de predare-invatare-evaluare . intre conducerea manageriala (de conceptie strategica) si conducerea adminis trativa (de executie rutinara).afectiv .definitiveaza constructia arhitecturala specifica sistemelor moderne de invatamant. financiare. exprimate in plan cumcular si psihosocial) Reformele anilor .au vizat. inca din anii . estetice. care "au ameliorat ceea ce exista deja".acelasi. obligatorii. treptelor si ciclurilor de invatamant (dobandirea culturii generale: instrumentale lin invatamantul primar. care vizeaza perfectionarea continua a cadrelor didactice si valorificarea deplina a resurselor fiecarui elev si student. profesionala superioara/in invatamantul universitar). Ele au fost doar "ref orme de evolutie". treptele si ciclurile scolare. intre cantitatea si calitatea resurselor umane. Exemplele. Crearea unei noi structuri de organizare si functionare a sistemului vizeaza rezolvarea dezechilibrelor generate ciclic de fenomenul crizei pedagogice si sociale. ).si ale Suediei. Reformele realizate dupa . sunt cele ale Japoniei .educatiei (intelectuale. in si a implementat deplin noua structura a sistemului in perioada . Generalizarea unei anumite structuri de adaptare interna. Schimbarea structurii sistemului. morale.. disciplinelor de invatamant/ modulelor interdisciplinare (deprinderi intelectuale -strategii cognitive . det ermina regan-direa raporturilor pedagogice dintre nivelurile. Asemenea dezechilibre functionale pot apare: a) la nivelul structurii materiale (dezechilibrul intre cerere si oferta. in plan cognitiv . perfectionand -o continuu la nivel curricular . dintre oferta de instructie initiala si reusita sociala finala (confirmata sau infirmata la "iesirea" din sistem). dintre acestea si continuturile proiectate cumcular la nivelul planului de invatamant.

centrata asupra obiectivelor generale si specifice ale planului de invatamant si ale programelor scolare/universitare angajeaza o noua corelatie a continuturilor si a metodologii lor de predare -invatare-evaluare. Les reformes de Veducation: e xperiences etperspectives. in sensul: asigurarii continuitatii pedagogice intre nivelurile si treptele scolare. Generalizarea actualei structuri a sistemelor moderne de invatamant . de tip metodologic. Oiivier. Logica reformei curriculare reflecta dimensiunea mullifazica a politicii educatiei care urmareste: a) elaborarea componentei conceptuale. de tip participativ. . -. )..( invatamantul din alte tari. care sta la baza noului plan de invatamant (criterii generale . Antoine. c) realizarea cadrului institutional. -). activarii metodelor participative in contexte sociale diversificate. precum si a noilor structuri de organizare a activitatii de formare initiala si continua a cadrelor didactice..obiectiv general). . .care trebuie sa asigure iesirea din iluzia enciclopedismului si a programarii monodisciplinare dar si eradicarea oricarei tentative de resuscitare a unui discurs pedagogic de tip ideologic ( Leon. institutionaliza -rii evaluarii formative in termenii "selectiei pozitive" ( Dictionnaire encyclope -dique de Veducation et de la formation. insa. . . "reducerea reformelor la schimbari pedagogice" (de ordin didactic) ci "stimularea modificarilor de profunzime" necesare in cadru l "organizarii scolaritatii pe cicluri". de tip managerial. Reboul.explica de ce dictionarele recente considera ca. necesar pentru implementarea noului plan de invatamant. . Aceasta nu inseamna. care impune elaborarea unui nou plan de invatamant care reflecta noile echilibre pedagogice si sociale stabilite intre nivelurile si treptele de scolaritate. "reforma de sistem nu mai este la ordinea zilei".in variante care confirma formula strategica de adaptare interna. care sta la baza proiectarii noilor programe si a noilor manuale scolare (obiective specifice). . Schimbarea proiectului de organizare a procesului de invatamant este determinata de reforma structurala a sistemului de invatamant. . -). . cel putin pentru moment. dezvoltata in jurul "trunchiului comun de cultura generala" . b) stabilirea componentei strategice si tactice. dar si intre resursele de instruire forrotaia nonformala-informala. a noilor programe si manuale scolare. Realizarea unei reforme curriculare. Aceasta schimbare raspunde ia provocarile lansate de "explozia cunostintelor".

UNIV: BUNAIASU CLAUDIU STUDENT:GHERGHE FLORIN OVIDIU GRUPA:1247 SECTIA :CCIA -2011- .UNIVARSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE MECANICA REFERAT LA MANAGEMENTUL CLASEI PROF.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->