Modelul behaviorist/comportamentalist
Atunci cand vrem sa facem o analiza trebuie sa facem un parcurs istoric.Stiinta politica apare in filosofia politica.Politica ne invata cum sa avem relatii,sa legitimam cu alte puteri,ce inseamna cei aflati in puteri si ce inseamna cei aflati in opozitie.
Este necesara si adevarata critica lui Robert Dahl la adresa abordarii behavioriste?
Comportamentul se refera la o serie de actiuni care pot fi observate direct si indirect. Comportamente perceptive-se refera la un process psihic atunci cand avem o imagine de ansamblu,globala. Comportamente motivationale-avem un motiv pentru care facem acel lucru. Daca Robert Dahl spune lucruri adevarate cand critica,Dahl se plange ca lumea se preocupa numai de prezent.
II.PERSOANA,PERSONAJUL,PERSONALITATEA
Ce este persoana,personajul,personalitatea?
In vorbirea curenta nu se realizeaza distinctia dintre acesti termini ceea ce nu este correct.
Persoana
Din punct de vedere subiectiv persoana exista prin EU,in orice situatie fiecare dintre noi se manifesta caEU. Cum se formeaza EUL? EUL se formeaza prin aparitia constiintei de sine si constiinta in general. Constiinta este definite ca o functie de sinteza ce permite unui subiect sa-si analizeze experienta actuala in functie de structura personalitatii sale sis a se proiecteze in viitor. Constiinta de sine este definite ca imaginea sociala a corpului nostrum,un mechanism ca indice a statutului ,producerea unor judecati despre noi insine,recunoasterea sentimentului de valoare sau culpabilitate. Constiinta si constiina de sine nu sunt identice.Prima are o aceptiune mai ampla decat a doua si se afla in stransa interdependenta. EUL exprima persoana care definita din interior,este subiectul care se orienteaza in functie de un continut subiectiv(acceptare,intelegere) dar si pe baza unor unor elemente subiective(antipatie,opinie,indiferenta). Definita din exterior,persoana se refera la un individ care are un statut social,drepturi si obligatii(un nume,domiciliu,profesie,stare civila).
Consideram ca daca persoana devine constiinta a ceea ce este si ceea ce inseamna ca factor social,persoana politica reprezinta constiinta politica,adica reflectarea vietii politice in constiinta sub forma ideiilor,conceptiilor,teoriilor,modelelor politice,a starilor si sentimentelor politice
Ce este personalitatea?
Ce dificultati de definire prezinta personalitatea pentru explicarea si intelegerea personalitatii politice,in general este implicarea prezentarea trasaturilor generale si descrierea comportamentelor politice.Aceste variabile servesc la interpretarea structurii si dinamicii personalitatii. Modelul psihoanalitic(S Freud,Yung)-incearca sa il aduca pe om in faza copilariei Modelul psihopatologic(Yung)-unii oamnei incep sa aiba reactii anormale(tulburari de atentie,memorie,au halucinatii,pierderi de memorie). Modelul factorial (Eysenck)-cum functioneaza functia umana bazandu-se pe niste factori(inteligenta,memoria).
Atidutini politice -indiferenti la lupte si sunt atrasi de puter. -respecta libertatea -emotivi,active,personae care doresc sa se implice in multe activitati -atrasi de luptele politice si de putere,autoritari -revolutionari in planul ideilor,anarhici,apatic -emotivi dar inactivi -conservatori
Care este raportul lui Eysenck cu privire la relvanta tipurilor de comportamente politice?
Eysenck pe baza analizei factorilor a ajuns la urmatoarele concluzii: a)In viata politica se manifesta comportamente noi si dure.(comportamente deschise dialogului,schimbului de valori democratice in opozitie cu atitudini inchise,rigide) b)In viata politica se pot distinge doua pozitii extreme:de stanga si de dreapta,sau radicali si conservatori,daca la stanga sunt deosebiri intre social-democrati si comunisti,la dreapta sunt cele intre conservatori si fascisti. M. Durverger-constata ca Eysenc nu exemplifica precis cum acesti factori influenteaza asemenea manifestari politice.Totodata Durverger sesizeaza ca este putin probabila identificarea dintre radicali si conservatori cu stanga si dreapta. De asemenea sustine ca nu este functionala opozitia dintre arii si noi rapoarte la spiritual autoritar si democratic.
Aptitudini si caracter.
Aptitudinile generale sunt insusirile fizice si psihice relative slabe care permit personalitatii sa efectueze cu success anumite activitati,in special un numar mai mare de activitati. ex:inteligenta,capacitatea de invatare,memorare; Aptitudinile speciale sunt atitudini in domenii specifice de activitate. ex:disciplinile scolare,universitare,arte; Aptitudinile se refera la insusirile psihice si fizice,relative stabile care ii permit finite umane sa efectueze cu succis anumite activitati.In general,in activitatile umane concureaza aptitudinile
generale cu cele speciale.Este cunoscut ca o aptitudine nu poate constitui o piedica pentru desfasurarea performanta a unei activitati sau a alteia.Acest fapt se datoreaza capacitatii compensatorii a aptitudinii. ex:o persoana politica competenta poate poseda unele insusiri performante(inteligenta, capacitate de mediere,promptitudine in luarea deciziilor;
Caracterul.
Definitie-initial caracterul se raporta la intreaga personalitate avand o dominanta etica,ulterior avand un caracter descriptiv si aplicativ. Etica evalueaza caracterul din perspective concordantei sau disconcordantei acestuia,cu codul moral al societatii in care traieste persoana. Psihologia explica caracterul sub aspectul mecanismelor,structurii si a rolului sau adoptive pentru individ.Convingerile si sentimentele socio-morale,continutul si scopul activitatii,aspiratiile si idealurile. In sens mai larg caracterul cuprinde conceptia generala despre lume si viata a subiectului.In sens restrans conceptul de character include un ansamblu inchegat de atitudini.Acestea orienteaza si raporteaza omul la sine insusi,la ceilalti si la o societate intr-un mod stabil.
Acestea sunt doar cateva trasturi particulare de character,numarul lor depasind 10.000. In observarea si analizarea comportamentelor reale,in situatii mai mult sau mai putine semnificative,pentru individ acestea lipsesc de trasaturi caracteriale,pot servi ca instrumente de diagnosticare si evaluare alaturi de alte tehnici de determinare.Astfel depistarea unor insusiri de caracter generale cat si a unora particulare pot servi ca indicatori relevanti in scopul unei aprecieri judiciare,a atitudinilor,si a comportamentelor umane.