Mass-media moderator politic si social

Comunicare Institutionala

CUPRINS
Importanta temei 3 Informatia si ce inseamna aceasta . 3 Canalele de comunicare in . 5 masa

Publicul tinta 5 Perceperea informatiei 6 Exemple .. 6 Audit de comunicare .. 10 Concluzie 13 Bibliografie 14

14

Importanta temei
Mass-media joaca un rol important in viata cotidiana aceasta fiind principala sursa de informare pentru majoritatea indivizilor, fapt care indica puterea de manipulare prin informatie a uni individ sau grup de indivizi. Consideram tema una foarte importanta deoarece societatea moderna se hraneste cu informatii din toate partile un individ fiind expus la o multitudine de informatii in cursul unei singure zi. Desigur aceasta informatie ii poate schimba o opinie, mai multe sau poate ajunge sa schimbe si intreaga mentalitate a individului. Din acest motiv consideram importanta o analiza asupra capacitatii informatiei de a schimba modul in care un individ sau un grup isi schimba mentalitatea in functie de informatia primita.

Informatia si ce inseamna aceasta

Pornind de la o definitie simpla putem spune ca informatia se se constituie intr-o reprezentare a realitatii, dar si a reflectiei si proiectiei - care sunt operatii tipice intelectului uman - prin intermediul unui set bine precizat si structurat de simboluri - de regula accesibile simturilor si ratiunii umane, dar si unora dintre dispozitive, precum cele de calcul automat. Informatia nu este nici continut (ci starile unui sistem pot fi asimilate cu acesta), nici agent 14

(ci semnalele transmise printr-un canal pot fi asimilate cu acesta), nici proprietate, nici instructiune, nici proces si nici metoda, ci informatia se constituie ntr-o categorie de sine statatoare, avand o existenta abstracta si subtila, adica nemateriala. Cu alte cuvinte putem spune despre informatie ca este un element esential in procesul cunoasterii, indiferent despre ce tip de cunoastere vorbim. Astfel putem observa o clasificare a informatiei.

Informatia si semnificatia acesteia in limbajul cotidian

Prin limbajul cotidian intelegem informatia ca fiind faptele si opiniile percepute sau obtinute in cursul vietii de zi cu zi direct de la o alta fiinta vie, din mass-media, din baze de date electronice si din toate tipurile de fenomene observabile din mediul inconjurator; lamurire asupra unei persoane, lucru sau domeniu; totalitatea materialului de informare si de documentare sinu in ultimul rand cunostinte comunicate de altii sau obtinute prin investigatii proprii ori cercetari personale; cunostinte acumulate din lectura, rapoarte despre evenimente recente sau necunoscute anterior, materiale din ziare, din periodice sau din buletine de stiri; cunostinte dobandite prin studiu sau instruire; cunostinte deduse din observatii directe si experienta proprie.

Informatia shaonniana
Claude Shannon, in lucrarea sa publicata in 1948 A Mathematical Theory of Communications, a dat un sens nou termenului "informatie" si anume elscpunea ca daca un mesaj are probabilitatea de aparitie pe, informaia asociat mesajului e, notata cu I, se calculeaza cu formula: I = log(1/pe) = -log(pe) Mai exact Shannon a evidentiat latura obiectiva, aspectul cantitativ al informatiei, considerata complet independenta de emitator si receptor, ca o reflectare naturala a structurii si ordonarii lumii reale. La el, informatia este un termen matematic, abstract, ce desemneaza o marime ce poate fi masurata si tratata matematic la fel ca masa, energia sau alta marime fizica. Termenul este legat de ideea intuitiva de previzibilitate si de alegere.

Informatia ca factor ontologic

14

In 1990, biologul si fizicianul Tom Stonier, sustinea ideea ca informatia este o expresie a organizarii energiei si materiei in evolutia Universului. Oamenii sunt expresia evolutiei naturale a organizarii materiei, energiei si informatiei. Exista o crestere exponentiala, in spirala a informatiei: complexitatea utilizeaza complexitatea anterioara pentru a se inalta din nou pana la cel mai inalt nivel de complexitate, construind astfel informatia pana la infinit. Mai tarziu, in 1997, Stonier sustine ca: descrierea oricarui sistem fizic cuprinde nu doar parametrii care definesc cantitatea de materie si de energie, ci i cantitatea de informatie, iar orice schimbare intr-un sistem trebuie sa tina seama nu numai de schimbarile in energie sau masa, ci si de schimbarile in informatia continuta de sistem. Mai mult, spune Stonier, daca informatia este o componenta intrinseca a tuturor sistemelor fizice, atunci toate legile fizicii trebuie reevaluate.

Informatia ca resursa economica si serviciu de prima necesitate

In ultimele decenii ale sec. XX, cresterea gradului de informatizare a proceselor industriale precum si a cresterii gradului de folosire a informatiilor in rezolvarea problemelor umane a facut ca informatia sa fie considerata ca o resursa economica, ntrucatva egala cu alte resurse cum ar fi munca, materia prima si capitalul. Aceasta perspectiva scoate in evidenta faptul ca posesia, manipularea si folosirea informatiei poate imbunatati raportul costeficienta in multe procese fizice sau cognitive. Ca resursa individuala si sociala, informatia are cateva caracteristici ce o deosebesc de notiunea traditionala de resursa economica. Spre deosebire de alte resurse economice, informatia este practic nelimitata, avand limite aparente impuse doar de timp si de capabilitatea cognitiva umana. Aceasta caracteristica provine din faptul ca informatia, ca resursa economica difuzeaza natural (se poate propaga singura), rata de reproducere a informatiei este mai mare decat rata de consum si, informatia nu sufera schimbari in cadrul tranzactiilor (poate fi numai partajata, folosita n comun). In acelasi timp, informatia este compresibila, atat sintactic cat si semantic. Calitatea ei de a se substitui altor resurse economice, transportabilitatea cu o viteza foarte mare, si abilitatea ei de a da un avantaj celui ce o detine, stau la baza remodelarii unor industrii sociale (cum ar fi cercetarea, educatia, activitatea editoriala, comertul) si chiar a politicii. Preocuparea sociala privind administrarea resurselor informationale s-a extins in domeniul traditional al bibliotecilor si al arhivelor si, a cuprins si informaia organizatorica,

14

institutionala si guvernamentala in ceea ce a capatat numele de managementul resurselor informationale. A doua perceptie a informatiei (ce dateaza din aceeasi perioada), este aceea de serviciu de prima necesitate, care a determinat dezvoltarea in intreaga lume a unui nou segment a economiilor nationale: sectorul de servicii informatice. Beneficiind de avantajele proprietatilor informatiei si construind o perceptie a utilitatii si valorii sale individuale si sociale, acest sector furnizeaza o larga gama de produse si servicii informatice.

Canalele de comunicare in masa

Canalele de comunicare in masa reprezinta acele canale de comunicare la care are acces orice individ. Pretul informatiei in aceste cazuri este foarte mic ceea ce inseamna ca informatia pe care o transmit este accesibila oricui fara mari eforturi. Privind aceste canale de comunicare in masa le putem clasifica dupa format sau dupa specialitate, astfel informatia are un public tinta bine definit atunci cand vine vorba de modul sau scopul comunicarii.

Publicul tinta
Publicul tinta este foarte important pentru mass-media deoarece scopul este acela de a raspunde cerintelor indivizilor, astfel incat definirea publicului tinta devine esentiala pentru ca informatia sa ajunga la cineva care are nevoie de ea. Vorbind despre manipularea prin informatie, definirea publicului tinta este baza piramidei fara de care nu se poate face nimic. Cu un public tinta bine definit persoana sau grupul de persoane care se adreseaza acestui public stiu exact ce informatie trebuie ajunge la public pentru a fi perceputi asa cum doresc. Informatia poate fi si una de specialitate, ceea ce implicit necesita un public tinta, si urmareste informarea cat mai concreta si corecta, atingand subiecte de interes pentru o anumita categorie de indivizi. 14

Perceperea informatiei
Perceperea informatiei este poate cel mai important fragment din acest lant intre emitator si receptor, deoarece acesta poate schimba radical ideea pe care emitatorul vrea sa o transmita receptorului. In functie de cunoasterea subiectului, termenilor si nu in ultimul rand in functie de factorul emotional informatia poate fi perceputa in diverse moduri. Apeland la anumite metode de transmitere a informatiei emitatorul poate face ca receptorul sau receptorii sa inteleaga ceea ce el doreste, astfel majoritatea receptorilor pot fi usor manipulati de emitator. Din toate aceste cauze putem deduce ca perceperea informatiei paote face diferenta intre doi sau mai multi indivizi cau au primit aceeasi informatie, insa au inteles-o diferit, iar in cazul in care sunt nevoiti sa aplice ceea ce au invatat prin acea informatie fiecare o va aplica diferit rezultatele fiind desigur diferite, in ciuda faptului ca informatia era aceeasi.

Efectele teoriei in practica

Influenta mass-mediei
Este evident faptul ca mass-media influenteaza intr-o foarte mare masura reactiile populatiei si deciziile acestora , prin informatiile pe care aceasta le furnizeaza.

Presa scrisa
Sa luam un exemplu legat de realitatea actuala si anume Recensamantul populatiei. In prima zi a recensamantului toata populatia stia ca pentru completarea informatiilor necesare in formulare era nevoie de codul numeric personal al fiecarei persoane. Insa la numai o zi de la inceputul recensamantului au aparut in ziare titluri precum :Este legal sa se ceara

14

CNP-ul la recensamant?. Practic majoritatea populatiei a refuzat inca din prima zi sa comunice cnp-ul recenzorului riscand practic sa fie amendati. Insa purtatorul de cuvant al Institului National de Statistica a anuntat ulterior ca pentru recensamant nu este necesar sa divulgam cnp-ul , inregistrarea realizandu-se si fara acesta. Dupa aparitia acestor informatii in presa scrisa , majoritatea populatiei refuza sa comunice cnp-ul recenzorului , insa nimeni nu isi pune intrebarea : De ce nu este bine sa ne comunicam cnp-ul?. Practic lumea este influentata intr-o mare masura de ceea ce se scrie in presa fara a se interesa de adevaratele motive pentru care nu este bine sa comunicam cnp-ul.

Talkshow-uri
Populatia este influentata de asemenea si de emisiunile televizate , talkshow-urile in care sunt de obicei invitati oameni care au un rol important in economia Romaniei. Oameni care au puterea de a decide ceea ce trebuie realizat si ce nu in Romania. Participantii sunt alesi dupa criteriul competentei lor de a interveni in calitate de experti (ca oameni politici, magistrati, lideri sindicali, delegai ai unui corp socio-profesional, oameni de stiinta) sau dupa cel al statutului lor in raport cu tema. Intr-o perioada in care bugetarii si pensionarii sunt framantati de reducerile anuntate de Guvern, talkshow-urile au avut de castigat la capitolul audienta. Practic in talkshow-uri se dezbat multe teme despre care populatia nu detine informatii suficiente incat sa isi formeze propria idee si astfel aceasta ia ideile ca atare.

Stirile
alta modalitate prin care oamenii sunt influentati e prin intermediul stirilor. Practic acestea ofera informatii despre orice domeniu care reprezinta inters pentru public. Publicul receptioneaza informatiile pe care transmit stirile. De exemplu cazul Danone, care in urma incidentului petrecut in septembrie 2007 , referitor la compozitia iaurtului, a pierdut 15 % din cota de piata.

Influenta oamenilor politici asupra populatiei

14

In afara de mass-media , un rol important in influentarea populatiei il au politicienii. Prin informatiile pe care le ofera publicului , prin conferintele si comunicatele de presa pe care le ofera acestia influenteaza in mod direct sau indirect opinia publica. Perioadele in care acestia incearca sa influenteze cat mai multe persoane sunt campaniile electorale. In aceste perioade oamenii importanti ai diferitelor partide incearca sa atraga cat mai multi adepti, prin diferite metode. De exemplu in Romania , in zona rurala foarte multi locuitori nu se duc la sectia de vot pentru a-si alege reprezentantul. Reprezentantii partidelor manipuleaza locuitorii satelor , care din lipsa de informatie nu se prezinta la sectia de votare. Acestia sunt convinsi de catre un reprezentant ai unui partid sa voteze cu partidul indicat de acestia , in schimbul unor bunuri de care locatarii au atata nevoie. Si astfel reprezentantii unui anumit partid primesc mai multe voturi pe nedrept, porfitand insa de naivitatea locatarilor. In zona urbana insa prezenta la vot este mult mai mare si este ai dificil sa convingi o persoana sa te voteze in schimbul unor bunuri de consum. In orase , in timpul campaniilor electorale reprezentantii partidelor promit asfaltarea drumurilor, construirea parcurilor, pastrarea curateniei , desenarea benzilor pentru biciclisti si multe alte lucruri , care ajuta la convingerea populatiei de-ai alege. De multe ori acestia chiar resusesc ce isi propun , reusind astfel sa fie alesi. In sociologia comunicarii un loc aparte il ocupa problema utilizarii sondajelor de opinie in campania electorala si posibilitatea de a influenta rezultatele votului prin acestea. Sondajele de opinie au mai multe functii: informativa, strategica pentru staff-urile de campanie electorala, manipulative. Insa exista persoane foarte importante care se afla la conducerea marilor puteri ale lumii , care si-ar risca cariera politica pentru a salva alte state si care ar putea sa influenteze opinia publica. Un exemplu concludent ar fi Cancelarul german Angela Merkel , si-ar putea pune in pericol sansele de a obine un nou mandat in 2013, prin eforturile de salvare a Greciei si a euro. Merkel ar putea susine politici nepopulare in randul alegatorilor crestindemocrati, la summit-ul european din 23 octombrie, cedand presiunilor unor lideri mondiali precum presedintele american Barack Obama de a face mai mult pentru oprirea crizei care a inceput in Grecia iar acum ameninta economii mari precum Italia si Franta. Social-democratul si-a indepartat principalii susinatori cu un program de impozite si reduceri ale beneficiilor, 14

numit Agenda 2010, care, dei a fost benefic economiei, a dus la caderea sa politica Insa 80% dintre germani nu vor sa aiba o contributie financiara personala la sustinerea Greciei, potrivit unui sondaj comandat de revista Stern. In aceasta privinta populatia va fi influentata in mod negativ de dorinta Angelei Merkel , deoarece doar 15% dintre germani cred in moneda euro , iar 75% nu cred in moneda euro. Un alt personaj important este presedintele Barack Obama care va propune cresteri de taxe in valoare de 1.500 miliarde de dolari pentru urmatorii zece ani, vizand in principal patura cea mai bogata a populatiei, in cadrul planului de reducere a deficitului cu 3.000 miliarde de dolari. Aceasta propunere daca va fi dusa la indeplinire va avea repercusiuni in mod sigur asupra alegerii lui Obama in urmatorii ani.

Ce efecte poate avea un zvon asupra reactiei populatiei

Un exemplu ar fi cazul Group Societe Generale care a pierdut pe 12 septembrie 2011 peste 10% din capitalizarea de pe piata dupa aparitia unor zvonuri ca ratingul bancii, alaturi de calificativele altor mari institutii de credit franceze, vor fi retrogradate de Moody's din cauza expunerilor pe care le au la Grecia. Banca a anuntat prin directorul general , Frederic Oudea , ca intentioneaza sa reduca numarul de angajati din Romania, Rusia, Cehia si Egipt ca parte a unui proces de consolidare a capitalului la nivelul intregului grup. Institutia de credit va desfiinta 2.000 de locuri de munca la operatiunile de retail bancar din Rusia anul urmator si vrea sa reduca numarul de angajati si in Romania, Cehia si Egipt. Insa directorul general adjunct al BRD Groupe Societe Generale , a declarat ca unitatea nu a efectuat disponibilizari si nu are vreun plan de reducere a personalului, optimizarea costurilor fiind realizata doar pe baza plecarilor nefortate. Din exemplul pe care l-am prezentat mai sus reiese faptul ca un simplu zvon poate influenta opinia publica si reactiile acesteia.

14

Un alt exemplu ar fi cazul Dexia : Actiunile bancii franco-belgiene Dexia au inregistrat pe 3 octombrie 2011 cea mai mare scadere din ultimii doi ani si jumatate, de pana la 38%, dupa ce ultimele saptamani grupul s-a aflat in centrul unui val de zvonuri si speculatii privind divizarea sau necesitatea unei interventii guvernamentale pentru a evita falimentul. Dexia acorda credite pe termen lung autoritatilor locale, pe care le finanteaza prin imprumuturi pe termen scurt din piete. Modelul de business s-a dovedit deficitar in timpul crizei financiare mondiale din 2008-2009, cand piata de credit a inghetat si banca nu s-a mai putut finanta. Actiunile RBS au coborat spre inchiderea sedintei de marti cu 2,5%, iar cele ale Deutsche Bank cu 2,7% dupa ce anterior au scazut cu peste 6% in urma unui anunt prin care banca si-a abandonat tintele de venituri pentru anul acesta.

Auditul de comunicare
Auditul de comunicare reprezinta instrumentul de evaluare a structurii, continutului si rezultatelor comunicarii unei organizatii sau institutii. Auditul de comunicare se dezvolta pe 5 nivele: 1)Analizeaza tendintele de lunga durata manifestate la nivelul mediului de afaceri , in care functioneaza organizatia din perspectiva interdisciplinara, precum si elementele conjuncturale zonelor de ruptura. 2)Acesta permite adaptarea si aprofundarea actiunilor precedente ale oragnizatiei, cu exceptia cazului in care asistam la o perioada de ruptura la care se adauga si posibilitatea implementarii de idei colective capabile sa inlature abaterile sau sa evite erorile. 3)Se desfasoara ca un act de comunicare deoarece se afla intr-un proces dinamic de feedback si cu un grad ridicat de empatie. 4)Se ocupa de organizarea si functiile functionarii corporative , de supravegherea concurentilor, diagnosticarea mesajelor transmise de organizatie, de recuperare a informatiilor obtinute de anumite retele formale sau informale. 5)Sta la baza planului pentru a pune la dispozitia organizatiei toate informatiile de care aceasta are nevoie pentru a functiona la parametrii optimi.

Radio ZU -For you-

14

 Istoria comunicarii
Radio ZU este un post de radio din Romania, lansat la data de 29 septembrie 2008 de trustul media Intact. Inca de la inceput radio ZU s-a evidentiat prin emisiuni captivante , muzica aleasa cu gust pentru toate varstele si mai ales printr-un simt al umorului extrem de dezvoltat ce reiese din emisiunea :Farsele lui Buzdugan. De asemenea echipa radio ZU a incercat inca de la inceput sa atraga cat mai multi ascultatori prin concursurile organizate , dar si prin subiectele pe care acestia le abordeaza.

Cultura organizationala
O cultura organizationala buna exercita o influenta pozitiva asupra comportamentului organizational care sa reflecte un nivel ridicat al performantei pe piata. In acest scop radio ZU incearca sa isi motiveze angajatii prin crearea unui mediu de lucru cat mai confortabil. Oferindu-le totodata posibilitatea unui program de lucru flexibil, unui pachet de salarii si bonusuri cat mai atractive.Radio ZU reuseste sa devina competitiv pe piata prin adoptarea unei culturi organizationale pozitive ,capabile sa mobilizeze angajatii.

Organizarea si functionarea comunicarii

Comunicarea interna: Radio ZU este format dintr-o echipa dinamica, creativa si cu bune abilitati de lucru in echipa. Aceasta comunica prin intermediul email-ului, dar si in mod direct, avand posibilitatea de a participa la diverse seminarii in vederea imbunatatirii calitatilor profesionale, precum si in vederea dezvoltarii unor noi idei ce au ca scop extinderea in plan teritorial. In cadrul companiei informatiile circula rapid de la conducere la angajati (comunicarea pe verticala), cat si intre angajati (comunicare pe orizontala). Informatiile ce se comunica pot fi cu privire la schimbarile din cadrul companiei , sau la eficacitatea sistemului , rezultate financiare, concurenta,etc. Comunicarea externa : In comunicarea externa se poate contura identitatea cmpaniei si se pot atrage noi ascultatori. Pe parcurs radio ZU a adoptat ca si strategie promovarea prin intemediul postului de televiziune Prima TV, prin postarea informatiilor pe site-ul propriu, prin lansarea unor castiguri promotionale si prin implicarea in diverse campanii umanitare.

14

 Imaginea companiei
Imaginea companiei este o implica o problema de management, vizand evitarea disfuncionalitatilor de comunicare dintre organizatie si mediul sau extern. Imaginea publica organizatiei este considerata obiect de patrimoniu al acesteia. Prin urmare, marca organizatiei este inregistrata la institutiile abilitate si constituie proprietate a ei. Marca reprezinta imaginea companiei prin intermediul prezentarii grafice si simbolice

Logo-ul: desemneaza perceptia materiala si cea simbolica menita sa stabileasca primul contact dintre public si imaginea institutiei. El se materializeaza printr-o serie de puncte de repere vizuale: -sigla -culori -insemnul de marca din antetul hartiilor oficiale -insemnele de pe autovehicule sau cartile de vizita, de pe materialele promotionale Slogan: Cele mai multe logo-uri sunt insotite de cate un slogan. In cazul Radio ZU sloganul este urmatorul : The radio ZU for you prin care se stabileste o legatura mai stransa intre public si companie.

Mediul concurential
Concurenta pe piata posturilor de radio nu este una foarte mare, insa ea exista. Radio ZU concureaza pe piata alaturi de alte posture de radio consecrate, precum: Kiss FM , Europa FM, Radio 21 , Magic FM , Vibe FM , etc. Radio ZU se distinge prin campaniile de promovare inovative, neconventionale care au ca principal scop fidelizarea ascultatorilor sai. Studiul de Audienta Radio Valul de primavara 2010

14

www.audienta-radio.ro

Situatia economica
A fost lansat printr-o investitie initiala de aproximativ 500.000 de euro in anul 2008.

Puncte tari ale companiei

-Programul interesant ce include Farsele lui Buzdugan -Poate fi ascultat si online -Concursuri zilnice care ofera premii tentante - Radio Zu se axeaza pe formatul de Contemporary Hit Radio si are un program generalist, cu 60% productie proprie -Emisiuni interesante si antrenante, in cadrul carora ascultatorii pot intra in legatura directa cu prezentatorii

14

Puncte slabe ale companiei

-Faptul ca se adreseaza numai unei anumite categorii de varste -Lipsa contactului vizual -Nu mai este practic, exista alternative mai bune - Repeta melodiile - Nu ai posibilitatea sa alegi ce melodii sa asculti - Prea mult vorbarie, prea multe reclame -Acoperire insuficienta

CONCLUZII
In concluzie putem spune ca pentru individul din societatea moderna informatia nu inseamna doar un mijloc de a ajunge la cunoastere ci si un mijloc prin care ii poti face pe altii sa creada ceea ce vrei tu. Cel mai important aspect este cu siguranta intelegerea informatiei. Mass-media este forma cea mai des intalnita de raspandire a informatiei, insa aceasta informatie poate fi falsa sau adevarata, cu un scop de manipulare sau nu, cu scop informativ sau invers.

Informatia este o resursa necesara pentru orice individ, om politic sau companie, insa conteaza de cine este trimisa si modul in care este inteleasa.

BIBLIOGRAFIE
www.wikipedia.com (definitii, clasificari) www.societegenerale.com/en/about-us/our-newsletter (informatii despre societe generale) www.societegenerale.com/en/press-releases (informatii despre societe generale) www.radiozu.ro (informatii despre radio zu) www.intactmediagrup.ro (date statistice) www.audienta-radio.ro (table audiente radio)

14

Ddenis McQuail, Sven Windahl - Modele ale comunicarii (pentru studiul comunicarii de masa) Claude Shannon - A mathematical theory of communications (informatia shannoniana) Cuilenburg, Van J.J.,Scholten, O., Noomen, G.W. - Stiinta coumincarii (comunicare televizuala)

14