Dezindustrializare si reconversie economica in orasul Craiova

Unul dintre cele mai vizibile procese care au afectat municipiul Craiova a fost dezindustrializarea, ca urmare a tranziiei de la o economie centralizat de tip socialist, la o economie de pia. Pe lng alte procese urbane, dezindustrializarea reprezint una din tendinele majore ale istoriei recente ale judetului Dolj, zonele industriale incercand sa fie rspndite in prezent in afara spatiului vilan. Dezindustrializarea a lsat n urm spaii dezafectate ; reconversia zonelor industriale a atras dupa sine un impact major asupra structurilor spaiale, sociale i mai ales economice. Cuvinte cheie : reconverie, dezindustrializare, tranzitie, economie de piata

Dezindustrializarea este o transformare economic, dar i una cultural, fiind unul din cele mai vizibile procese care au afectat estul Europei. Este un proces prin care o ar sau o regiune trece de la un sistem economic bazat pe industrie la o economie a serviciilor sau a informaiei. Dezindustrializarea este un termen sugestiv n special pentru diminuarea ocuprii industriale: industria nu mai crete din punct de vedere cantitativ, ea nsa se va nnoi profund, trecnd spre o nou calitate, n contextul unei restructurri globale, ce cuprinde n proporii diferite toate ramurile economiei i cele trei sectoare. La nivelul Romniei, dezindustrializarea semnific transformarea acesteia din productoare n importatoare, transformarea rii n pia de desfacere pentru produsele altora. n foarte multe orae, sectorul industrial s-a contractat constant n ultimile decenii, lsnd multe fabrici nchise, abandonate sau transformate n funciuni comerciale sau rezideniale. Investitorii i muncipalitile au propus diferite soluii pentru a regenera aceste spaii urbane destructurate, care variaz de la demolare pn la atragerea de firme din sectorul de servicii, industrii culturale sau turism. Chelcea (2008) afirma ca dezindustrializarea este privit ca o evoluie a oraelor, de la fordism la postfordism. In teza sa el vizeaz aspecte privind peisajul urban generat

de dezindustrializare. Caracteristicile procesului sunt dispariia produciei i consumului de mas, delocalizarea produciei, consumul de ni, suburbanizarea, reamenajarea spaiului industrial, concentrarea economiei pe servicii, turism i divertisment. Astfel se formeaz o industrie creativ (arhitectura, filmul, muzica, televiziunea, radioul i designul) care determin apariia unor orae creative, care ncurajeaz sectorul cultural prin generarea i exploatarea proprietii intelectuale s creeze bogie i locuri de munc. Perioada de tranziie reprezint perioada aferent trecerii de la un regim poltic i economic la altul. n cazul rii noastre aceast s-a realizat de la un regim dictatorial cu o economie controlat i organizat de stat la una de pia specific capitalismului i respectiv regimului democratic. Aceasta perioada de tranzitie este si in prezent puternic disputata de multi autori, in primul rand datorita instabilitatii economice n care se gsete nc ara noastr. Indiferent de numrul de ani pe care l nglobeaz perioada de tranziie s-a manifestat puternic n special in domeniul economic dar i la nivelul resurselor demografice aducnd prefaceri majore n profilul oricror orae, zone sau regiuni ale rii. Principalele fenomene care au nsoit perioada de dezindustrializare au fost reconversia urban, declinul sectorului primar, migraia forei de munc, regresul demografic dar i procesul de terializare al activitilor economice. 1. Prin ce se manifest procesul dezindustrializrii n orasul Craiova ? Fenomenul dezindustrializarii se manifesta prin schimbarea sectorului economic de baza al orasului din cel secundar in cel tertiar ; din cauza ca orasul se afla in prezent intr-o perioada de tranzitie din punct de vedere economic, au avut loc inchiderea a numeroase fabrici initial, proces schimbat cu privatizarea celor mai multor unitati industriale. Se incearca crearea unui parca industrial in spatiul extravilan, pentru a elibera localitatea de excesul de substante toxice si pentru a imbunatati aspectul urbanistic, lucru devenit primordial pentru dezvoltarea sectorului tertiar. 2. Ce efecte a avut asupra orasului Craiova dezindustrializarea? Din punct de vedere social, demografic si economic, impactul dezindustrializarii a avut asupra orasului Craiova atat efecte pozitive cat si negative. Cel mai mare impact l-a avut asupra ratei somajului care a crescut simtitor atat la nivel de oras si de judet, prin disponibilizarea unui numar foarte mare de salariati locuitori sau navetisti. Efectele pozitive se pot observa insa in timp, prin dezvoltarea treptata a orasului in privinta amenajarii urbanistice si a eliminarii treptate a gazelor toxice care amenintau sanatatea localnicilor si nu numai. Craiova este reedina judeului Dolj, situata n sudul Romniei, pe malul stng al Jiului, la ieirea acestuia din regiunea deluroas. Reprezinta orasul poparizator pentru intreg judetul, avand o importanta deosebita atat cresterea economica a acestuia. Are o pozitie nord-estica in cadrul judetului, reprezentand un important nod rutier si feroviar, deoarece este traversat de importante retele rutiere si feroviare: drumurile internationale E70, E574, E79, drumurile nationale DN55, DN6, drumul feroviar 900 care fac legatura intre sud-estul si vestul Romaniei. Accesibiliatatea este una buna in

special datorita construirii recent a centurii craiova, care faciliteaza trecerea autoturismelor mari si evita alomeratia urbana. Inca de la prima atestare documentara orasul a avut un numar de locitori in continua crestere, mai ales din anul 1912 cand numara 51.404 locuitori pana in 1990 cand a ajuns la 294.661 locuitori, datorita dezvoltarii idustriale continue. De la aceasta data, numarul a continuat sa cresca in mod neinsemnat, ajungand la 308.606 de locuitori, dupa care, de la recensamantul din 2002 a inceput sa scada pana in prezent, numarand in anul 2007 doar 298.181 de locuitori. Cresterea populatiei orasului este o dovada a evolutiei continue a economiei craiovene. In 2000 populatia se repartizeaza astfel: 38% in industrie, 15%
in comert si reparatii, 10% in transporturi si depozitare, 8% in invatamant, 5,7% in domeniul medical. Insa in present ponederea populatiei ocupata in sectorul industrial este in continua scadere, luand amploare populatia ocupata in sectorul tertiar in comert, comunicatii, turism.

Fig. 1. Pozitia orasului Craiova in cadrul tarii

Fig. 2. Pozitia orasului Craiova in cadrul judetului

Sursa: Primaria Craiova, prelucrate harta nr.1 fiind prelucrata de autor pentru a scoate in evidenta asezarea geografica a municipiului Craiova

Acest studiu se dorete a fi o cercetare asupra situaiei socio- economice recente a municipiului Craiova, o cercetare a evenimentelor i fenomenelor geodemografice i geoeconomice prin care a trecut acest ora n timpul perioadei de tranziie, a perioadei de dezindustrializare si de reconversie economica, cu accent pe efectele resimite odat cu trecerea de la o economie controlat la una de pia. Pentru realizarea lucrrii de faa s-au utilizat ca i metode de cercetare observaia la faa locului, studierea materialelor i datelor statistice funizate de direciile specializate, date privind resursele geodemografice i activitile economice precum i informaii referitoare la profilul i evoluia unor nteprinderi de-a lungul perioadei de dup 1990. Informaiile privind evoluia numrului de angajai i situaia financiar a

nteprinderilor de pe teritoriul municipiului au fost prelevate n special din buletinele financiare i din publicaiile de specialitate din ultimii ani. Hartile si informatiile cunstufucate in grafice au fost obtinute de la instituii specializate si au fost prelucrate de autor pentru a scoate in evidenta anumite data si pentru a facilita interpretarea lor. Dezindustrializarea inseamna in acelasi timp un proces inevitabil cu consecinte negative cat si pozitive asupra orasului, atat din punct de vedere economic cat si din punct de vedere al urbanismului estetic. Trecerea de la un oras bazat pe productia industriala la un oras deschis schimbarii si in special circulatiei europene prin dezvoltarea turismului este inca in plina desfasurare. Cel mai mare impact al acestui proces l-a avut asupra aspectului urbanistic, devenind din ce in ce mai mult un oras la standarde europene in privinta amenajarii spatiului urban destinat atat agremetului, habitatului cat si diferitelor sectoare de ativitate. Construite aproape exclusiv n perioada comunist habitatele urbane sunt tributare imaginii respective - adic planurilor arhitecturale. Reperele unui cartier sunt date de piee i puncte comerciale. Este uor de neles de ce exist aceast identificare cu centrele comerciale. Absena i dificultile n procurarea produselor banale a determinat o mare parte a populaiei s i asume (incontient) raportarea printre cele mai importante valori la comer. Deloc surprinztor i n ultimii ani (2000-2007), odat cu deschiderea hypermarketurilor i mallurilor acest tip de reper a fost i mai mult accentuat. ncepnd cu anii '60 oraul Craiova devine un puternic centru industrial; se dezvolt industria constructoare de maini si utilaje, de avioane, industria chimic, alimentar, uoar, a materialelor de construcii, industria electrotehnic, industria extractiv i industria energetic. Dupa decembrie 1989, s-a remarcat o scdere a produciei n domeniul industrial, totui industria continu s reprezinte ramura de activitate cu mare pondere n economia oraului. n perioada ulterioar revoluiei se nregistreaz progrese reale n dezvoltarea serviciilor de telecomunicaii, a serviciilor bancare i de asigurri, a serviciilor de consultan n afaceri (CDIMM, Centrul RomnoAmerican). La nivelul judeului are loc o cretere spectaculoas a numrului de firme mixte i a valorii capitalului investit. Raportndu-ne la mrimea capitalului strin investit, dupa Coreea de Sud (care a investit n Daewoo Automobile Romania), cel mai mare volum de investiii provine, n ordine descresctoare, din: Italia, Belgia, Austria, Germania, Elveia, Grecia, Israel). In prezent, Craiova industriala este reprezentata de 10.000 de societati comerciale cu capital integral privat, care si-au dezvoltat activitatea in diverse domenii, cum ar fi industria, comertul, serviciile. Revolutia din 1989 a condus la modificari mari ca in toate orasele cu o activitate economica importanta, prin realizarea unei piete libere si prin descentralizarea conducerii tuturor sectoarelor economiei nationale. In acest sens are loc o repunere in valoare a spiritului de proprietate prin liberalizarea initiativei patriculare. In perioada comunista s-a investit mult industrie, inaugurandu-se astfel intreprinderi precum Electroputere, Combinatul Chimic de la Isalnita, Fabrica de Automobile Olcit, Fabrica de Avioane, Intreprinderea de Utilaj Greu, Fabrica de Bere, C.E.T. Craiova. Femomenul de dezindustrializare s-a declansat si in Craiova datorita situatiei nu tocmai bune a intregului domeniul industrial la nivelull tarii cat si la nivel european, in primul rand din cauza cresterii preturilor productiei, ceea ce a dus in general la o crestere a ratei somajului nu numai la nivel de oras, si si la nivel de judet. Un exemplu in acest sens este Combinatul Doljchim Craiova, specializat n producerea de ngrminte

chimice minerale i a intermediarilor, a fost cumprat de ctre compania Petrom n anul 1998, si unde lucrau in mod constant peste 1.200 de angajai. O parte din instalatiile de la Combinatul Doljchim s-a nchis in anul 2009, decizia luat de Petrom, societatea care deine combinatul, ca urmare a situaiei economice prezente. Peste 600 de angajai ai Combinatului Doljchim Craiova au fot disponibilizati, din pricina crizei financiare care a determinat scderea preului la amoniac pe pieele din strintate. Aceatsa se datoreaza in primul rand discutiilor care au avut loc la nivelul Europei privind distributia de gaze, iar in acest sens, instalatiile care consuma gaz au fost inchise, in posturi ramanand in jur de 500-520 de oameni. In prezent, in sectorul industriei sunt aproximativ 50.000 de angajati. n Municipiul Craiova rata omajului nregistrat n aprilie 2006 este de 4,2%, comparativ cu rata omajului n judeul Dolj, care este de 6,4%. An Valoare (%) An Valoare (%) 1991 1,8 2001 4 1992 3,6 2002 5,4 1993 5,8 2003 4,7 1994 7 2004 4,3 1995 6.9 2005 3,6 1996 5,8 2006 4,1 1997 6,3 2007 3,5 1998 7,2 2008 3 1999 7,4 2009 4,9 2000 5,8 Tabel 1. Rata somajului in Craiova intre anii 1991 si 2009 Sursa : Institutul National de Statistica, Directia Regionala de Statistica Dolj ; datele au dost prelucrate de autor pentru a realizarea acestui tabel

Comparativ cu anul 1998, productia de industriala din naul 2000, a fost mai mare cu 23% ; pe subramuri ale industriei, in anul 2000productia prezinta evolutii diferite comparativ cu anul 1998, inregistrand cresteri in ramuri ca industria chimiei si fibrelor sintetice si atrificiale, industria mijloacelor de transport rutier sau industria confectiilor din textile si scaderi in ramuri ca industria de masini, echipamente, si aparate electrice, industria alimentara.

% 250 200 150 100 50 0

Ind. alimentar 107.2 97.3

Ind. Textila 111 112.8 1998

Ind. Chimica 217.7 238.6

Ind. Ind. Masini si Mijloace 117 72.6 2000 143.8 141.6

1998 2000

Grafic1. Evolutia productiei industriale a orasului Craiova in anii 1998 si 2000 Sursa : Camera de Comert si Industrie Oltenia ; datele au fost prelucrate de autor pentru realizarea graficului Totodata, dezindustrializarea Craiovei a fost declansata simultan cu toate orasele mari din Romania, dupa caderea comunismului. Pentru a evita toate complicatiie general posibile, statul a apelat la procesul de privatizare. Perioada de dupa Revolutie se caracterizeaza in principal prin privatizarea majoritatii intreprinderilor care au apartinut in exclusivitate statului, proces care a avut si efecte negative asupra populatiei lucratoare in domuniu, prin cresterea numarului de someri. Unul dintre principalele obiective industriale care au fost privatizate dupa caderea comunismului a fost Fabrica de Automobile Olcit care a fost cumparata de Daewoo in anul 1994; dupa caderea grupului sud-coreean statul a rascumparat 51% din actiuni, vanzandu-le la randul sau companiei Ford. Un alt exemplu care evidentiaza aspectele bune ale privatizarii in urma desfiintarii regimului comunist este Fabrica de Bere Craiova care, desi a fost pusa in functiune in 1970, a cunoscut o adevarata inflorire in perioada 1990-1996 cand a fost cumparata de compania germana Brau Union. Aceasta perioada a fost caracterizata de un proces amplu de modernizare ce au implicat actiuni de reutilitari si retehnologizari. Odata cu acest fenomen de privatizare in plina desfasurare, edilii Craiovei, din dorinta de relansare economica si sociala a judetului, au decis infiintarea unui Parc Industrial a carui constructie s-a finalizat in incinta SC. Avioane SA. Acest proiect este vazut ca avand un impact important asupra economiei Olteniei; de exemplu, se prevede atragerea agentilor economici producatori de valoare adaugata ca beneficiari ai Parcului Industrial Craiova, formarea de capital in sectorul privat in scopul sprijinirii procesului de infiintare a noi locuri de munca stabile, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de afaceri Oltenia. Ideea aceasta nu ar fi fost deloc rea daca nu se iau in calcul toate problemele cu care s-au confruntat la inceput toate firmele investitoare, precum lipsa de

buget ce trebuia alocat de la stat, si nu numai. Parcul industrial vizeaza sectoare de activitate precum Industria componentelor si pieselor de schimb din sectorul auto, sectorul IT: software, hardware, retele, asamblare de componente, fabricare de componente , sectorul bunurilor de uz casnic, industria textila, industria alimentara, sectorul de comunicatii, preri servicii catre agentii economici si populatie, cercetare stiintifica si/sau dezvoltare tehnologica, inclusiv valorificare acesteia. Scopurile realizarii acestui parc sunt : atragerea agentilor economici producatori de valoare adaugata ca beneficiari ai Parcului Industrial Craiova, formarea de capital in sectorul privat in scopul sprijinirii procesului de infiintare de noi locuri de munca stabile in conditiile respectarii legislatiei muncii (salarii, protectia muncii, sanatate), modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de afaceri in Oltenia, dezvoltarea resurselor umane cu accent pe stabilirea unor mai bune relatii mai bune intre economia regionala si educatia vocationala in functie de necesitatile pietii muncii din regiune, utilizarea eficienta a resurselor materiale din regiunea Oltenia (materii prime agricole, industrie, pielarie, textile etc.), implementarea eficienta a activitatilor mai putin dezvoltate in regiunea Oltenia in sfera serviciilor, nivel sporit de dezvoltare a industriilor de linie si complementare in domenii specializate (electrotehnic, auto, masini-unelte, masini agricole, industria lemnului, confectii).

Fig. 3 Macheta Parcul Industrial Craiova

Fig.4

CET Craiova

Sursa : Primaria Craiova

Fig.5 Harta localizarii Parcului Industrial Craiova Sursa : Primaria Craiova

Aceasta lucrare urmareste evolutia sectorului economic al orasului si vizeaza schimbarile care s-au petrecut in ultimele decenii la nivel economic si social. Dezindustrializarea municipiului Craiova reprezinta un fenomen in plina desfasurare, foarte important de altfel in istoria locallitatii deoarece a lasat o puternica amprenta asupra mediului economic, dar si socio-demografic. In prezent Craiova se afla in plin proces de tranzitie de la o economie capitalista la o economie libera, proces ce are asupra orasului atat efecte pozitive cat si efecte negative. Odata cu reconversia economica are loc o crestere economica si o dezvoltare pe mai multe planuri ale orasului, insa din punct de vedere social si demografic aceatsa perioada de tranzitie cauzeaza nemultumiri in randul locuitorilor din cauza numarului mare de someri ce activau in domeniul industriei.

Bibliografie : Chelcea, L., Simion, G. (2008), Bucuretiul postindustrial. Memorie, dezindustrializare i regenerare urban, Editura Polirom, Iai.

Monografie Judeul Dolj (1981), Editura Sport- Turism, Bucuresti

Camera de Comert si Industrie Oltenia (2001), Economia judetului Dolj, Editura Camera de Comert Oltenia, Craiova Imprimeria Karma and Petrescu (1994), Judetul Dolj, Editura Dius, Craiova Ziarul Financiar, Articol scris de Adrian Vasilescu, 16.06.2009, Articol scris de Cristian Mircescu, 18.03.2010 Primaria Judetului Dolj Camera de Comert si Industrie Oltenia Institutul National de Statistica, Directia Regionala de Statistica Dolj