P. 1
Turismul Rural in Franta

Turismul Rural in Franta

|Views: 644|Likes:
Published by Petrica Popleaca

More info:

Published by: Petrica Popleaca on Jan 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA „DANUBIUS”, galati Facultatea de Stiinte Economice Specializare:E.C.T.S.

Forma de invatamant:ID Anul III

TURISMUL RURAL IN FRANTA

Student:

2012

5. Turismul de sanatate 3. Turismul de recreere 3.2.2:Turismul in Franta 2.1.4.Concluzie Cap.1 TURISMUL RURAL PE PLAN INTERNAŢIONAL .1.Terminologia SPECIFICĂ A UNITĂŢILOR DE CAZARE FRANŢA Cap.3:Forme de turism rural 3.1:Turismul rural pe plan international Cap.4.Cuprins Cap. Turismul sportiv 3.3. Obiectivele agroturismului Cap.Turismulcultural 3.1.5. Agroturismul 3.

pe de alta parte. punând la dispozitie experti. Una dintre organizatiile de turism rural este EUROGÎTES. în ceea ce priveste spatiul de cazare oferit si activitatile pe care le implica. pentru a-si petrece vacanta sau concediul. România este membra EUROGÎTES. de poluare. si este o organizatie care acopera întreaga Europa geografica. dintre care amintim turistii cu copii si tineretul. si tot mai multi au apelat la aceste forme de turism. familiile cu copii mici. turistii renunta la hotelurile luxoase si doresc sa se simta ca acasa. Cap. Ceea ce se poate spune ca este nou este amploarea pe care a luat-o fenomenul turistic în spatiul rural. care doresc sa-si petreaca vacanta sau concediul într-o zona linistita si la preturi accesibile. fiecare tara având potentialul sau propriu si punctele sale forte. Dar. stabilite prin statut.  Sa construim Europa. Cele mai multe deosebiri se refera la capitolul de dotari si servicii. Aceasta a fost înfiintata în 1990. Programul de actiune al Comunitatii Europene pentru perioada 1990-1992 a oferit acestei organizatii mijloacele necesare pentru a putea transpune obiectivele. se preocupa de organizarea si institutionalizarea turismului în spatiul rural. Deci. care sa poata fi oferit pe piata turistica" Din anul 1993. Astfel a aparut conceptul de turism rural si apoi cel de agroturism. aparând astfel necesitatea de a crea sau recrea ambientul rustic-rural.  Atragerea de noi clienti pentru turismul rural si descoperirea spatiului rural prin turismul practicat în mediul rural. Putem spune ca turismul rural si agroturismul au atras în principal turistii dornici de aventura.  Codificarea produsului Turismul rural. astfel încât sa se realizeze un produs omogen. astfel încât sa fie inteligibil pentru client si în asa fel încât. dar care îsi doreau un spatiu de cazare mai confortabil. clientul sa poata recunoaste produsul la prima vedere. vacante la ferme. sate-club. care sunt extrem de entuziasmati de animalele domestice. Numeroase organizatii de turism. trebuie sa ajutam tarile în care turismul rural se afla în faza de organizare. sa beneficieze de servicii personalizate. de calitate. de libertatea ce li se ofera în ceea ce priveste posibilitatile de recreere si chiar persoanele de vârsta a treia.2 Turismul rural in Franta . mai mult sau mai putin organizata. Satele turistice sunt solicitate de diferite categorii de turisti. sate pentru tineret. din diverse tari europene . Nu se poate spune ca turismul rural este un fenomen nou în tarile Uniunii Europene. Turismul rural a evoluat diferit în fiecare tara. înseamna sa fim solidari. statiuni rurale de odihna. Cazarea turistilor la sate se practica de foarte mult timp. nu pot sa renunte la un minim de confort.Tot mai multi sunt cei care doresc sa-si petreaca vacanta cât mai departe de locurile aglomerate. Din ce în ce mai mult. sub multiple forme: sate de vacanta. Conceptele de turism rural difera de la tara la tara. precum si satul turistic. "Actiunile 1-5 din Programul Comunitatii Europene corespund cu urmatoarele obiective ale Eurogîtes:  Definirea ofertelor turistice în mediul rural si stabilirea criteriilor unitare de calitate în turismul rural în Europa. într-un cadru intim.  Crearea bancii de date cu informatii despre fiecare organizatie membra. bun. de zgomot.

clasificate în cinci categorii (de la 1* la 4* si 4* grand confort). si tabere de turism exploatate sezonier . sa dispuna de unitati de cazare suficiente (cel putin 200 de paturi). o localitate trebuie: sa ofere un cadru de vacanta natural si atractiv (calitatea apei. dispersate în 80 de departamente. multiplicând formele de cazare. În acelasi timp se multiplica si asociatiile locale.Turismul rural în Franta are o veche si bogata traditie. clasificate în doua categorii: "confort" si "grand confort". sa posede echipamente recreationale diversificate (terenuri de tenis. regionale sau nationale ce îsi propun sa promoveze loisir-ul la ferma: mai întâi prin sprijinul acordat agricultorilor de a crea o unitate de cazare sau serviciu cu caracter turistic. denumita "Tourisme en espace rural"(TER). divizate în tabere de turism exploatate permanent. Hôtels et Châteaux. apoi lansând stagii de artizanat. 3* . Franta putând fi considerata leaganul turismului rural. . începând din anul 1970 s-au constituit într-o asociatie generala. sala de sport. O alta conditie a fost reprezentata de cresterea în ritmuri rapide a numarului resedintelor secundare. Logis de France. clasificate în patru categorii ( de la 1 la 4 spice). calitatea primirii.). Agriculture et tourisme. Conceptul "vacantelor verzi" declanseaza o multitudine de initiative individuale si colective. 1*. piste pentru calarie. . Aceste asociatii. ceea ce permite petrecerea timpului liber în mai multe locuri. Între 1960-1970. care sunt terenuri amenajate pentru cazare. care sunt echipamente colective care permit un sejur complet. 2*.Hoteluri care sunt clasificate în sase categorii (fara stea. În 1964 au fost lansate "Statiunile verzi de vacante". Villages Vacances Familles."gîtes ruraux"din cadrul Gîtes de France. etc.Parcuri rezidentiale de loisir. asigurând cazare. Cléconfort.clasificate în doua categorii (sezoniere si arii naturale). Una dintre acestea se refera la problemele cu care s-a confruntat agricultura franceza. trebuie adaugat si faptul ca în Franta se obisnuieste fragmentarea vacantelor. alimentatie si agrement pentru un pret forfetar. diversificate si confortabile (teren de camping 2*. prestatii hoteliere si care sunt de la 1* la 5*. au existat mai multe conditii care au contribuit la aparitia si dezvoltarea acestuia.4* . -Campinguri si caravane. -Satele de vacanta. proprietati generale).nu sunt clasificate. Pentru a deveni "statiune verde". . În ceea ce priveste agroturismul. construita sau amenajata dupa criteriile unei Carti de Calitate si ofera garantii privind echipamentul. dispunând de cel putin 35 locuri si eventual caravane. ceea ce a facut ca agroturismul sa fie considerat o activitate complementara pentru zonele în care agricultura întâmpina dificultati. În domeniul turismului rural.4* lux). De asemenea. ce cuprindea 4000 de sate turistice. François Moinet realizeaza o clasificare a unitatilor de cazare din Franta: . regruparea producatorilor se face în jurul numeroaselor asociatii: Gîtes de France. hotel clasificat). Un "gîte" este o casa de vacanta în mediul rural. Unitati de tip "meublés". pretul. 150000 de locuri cazare. sa asigure informatii turistice. în Franta se înregistrau sejururi spontane si sporadice a orasenilor în mediul rural .

beneficiază de un standard de 1 sau 2 stele. "Parcs Naturels de France". ce regrupeaza 2200 gîtes ruraux din 4 departamente: Allier. "Gîtes Panda". apartamente în cadrul unor case. La nivel departamental si regional exista o multitudine de organisme care dispun de grupe de studiu pentru dezvoltarea si promovarea turismului rural. 1. de la 1 la 4 chei.). Se poate rămâne un week-end. Anual. fermele pedagogice. în statiuni termale si la munte si pot fi case independente. "Logis de France". În ceea ce priveste promovarea turismului rural. Aceasta marca asociativa clasifica unitatile de tip "meublés".A.E. 2. mare sau munte. una sau mai multe săptămâni. Variante: . apartamente în imobile sau resedinte. Un alt sistem de cazare specific turismului rural îl reprezinta "Cléconfort". chiuveta. Unitatile de tip "meublés" sunt situate în principal în orase mici. "Bienvenue à la ferme".000 de locatii în 30 de judete. cum ar fi: "Meublés Confiance". În cadrul asociatiei "Gîtes de France" exista mai multe forme de structuri de cazare si dintre acestea vor fi amintite câteva: pensiunile. ferma-han (asigura produse de gastronomie traditionala). "Gîtes de Neige". în toate sezoanele. care permite exploatarea si promovarea unor "gîte" sau a unor hanuri taranesti. În anul 2004. asociatia publica si editeaza peste 2 milioane de ghiduri. Manche. Asociatia "Gîtes de France" este principala asociatie de proprietari de locuinte turistice din mediul rural. dus. Ele sunt dotate în mod obligatoriu cu o bucatarie cu apa calda. "Relais Saint-Pierre". "gîtes" pentru adolescenti. La nivel comunal s-a înfiintat "Grupul Agricol de Exploatare în Comun" (G.Toate unitatile sunt localuri independente (case. pe litoral. "Relais et Châteaux". "Nid-Vacances. "gîtes" accesibile persoanelor cu handicap. Ea regrupeaza 55. castele sau apartamente în case taranesti) construite si restaurate de proprietari si echipate în vederea închirierii lor pentru o vacanta pe tot timpul anului. Orne si Seine-Maritime. Turiştii beneficiază de o primire personalizată. "Les Coeurs". Reteaua "Cléconfort" regrupeaza 10. situată la ţară. Eure. selectionate de catre Antena Departamentala a Federatiei Nationale a gîtes-urilor franceze pentru calitatea echipamentului si primirea personalizata a proprietarilor. aproximativ 2.C. Gîte rural: amenajări respectând stilul local .000 de noi "gîtes" beneficiaza de marca colectiva "Gîtes de France". HauteLoire si Puy de Dôme si Primul Ghid Regional Normandie. "Relais du Silence". Cantal. ce regrupeaza 2200 gîtes ruraux din 5 departamente: Calvados.1 TERMINOLOGIE SPECIFICĂ A UNITĂŢILOR DE CAZARE (FRANŢA): majoritatea situate în comune cu mai puţin de 5000 de locuitori. frigider. campingul la ferma. Marca "Gîtes de France" este rezervata structurilor de primire turistice situate în mediul rural. Mai exista si alte asociatii create de colectivitati teritoriale. WC interior (la una sau mai multe camere). "Baladhôtel". "Gîtes de Péches". În fiecare an.000 de "gîtes ruraux" pe teritoriul Frantei. "gîtes" pentru copii. au fost realizate doua ghiduri regionale: Primul Ghid Regional Auvergne.000 EURO. grup sanitar cu apa calda.o casă sau o locuinţă independentă. "Café-Couette". costul mediu al investitiei fiind de 51. în Franta s-au creat structuri la fiecare nivel de organizare. "gîtes" de etapa.

Italia. implicarea în activităţi rurale camping la fermă: mai puţin frecvente. etc. Cap. * camere de oaspeti rurale. biologie. * tendinţă generală de armonizare şi centralizare a infrastructurii europene de cazare (asociaţii şi federaţii diverse). a elaborării de cataloage comune şi a direcţionării clientelei specifice * tendinţa generală de clasificare a spaţiilor de primire în: * hoteluri rurale. *ferme specializate în primirea claselor speciale de ştiinţe naturale (botanică. „Health Farms” în Anglia. Anii ‘80: dotări de lux: „Paradores” în Spania. * ferme specializate în primirea grupurilor. turiştii petrecând un sejur profitând de linişte şi natură.participarea la sărbători şi datini tradiţionale (pelerinaje religioase. ciclişti) care doresc să facă o mică oprire înainte de a continua itinerarul propus. * ferme specializate în primirea copiilor. situate într-un spaţiu natural. consum de produse agricole. * ferme hipice. case memoriale. prezintă amenajări pentru cca. * case rurale mobilate. 2. terenul unde poate fi instalat cortul sau rulota este amenajat pentru a primi aproximativ 20 de persoane. nedei. Sunt propuse activităţi diverse: pescuit. este situat în imediata apropiere a traseelor de călătorie.Fermele specializate . ciclism. Franţa.FORME DE TURISM RURAL: TURISM CULTURAL . Auberge farms: include activităţile turistice în ocupaţiile agricole: cazare. ● gîte d’etape: destinat primirii de călători (pedeştri. practici legate de calendarul agricol) sau la evenimente sociale din viaţa comunităţii (hramuri.). ● chalets-loisir (popasuri de recreere şi odihnă). nunţi etc). în scopul unei standardizări. Ei împart împreună cu alţi copii (maxim 11) viaţa la ţară şi profită de odihnă în aer curat. călare.3. Situate în general în apropierea unei ferme.tot mai frecvente în Germania. muze) . .vizitarea unor obiective (în special de origine antropică: monumente istorice. „Relais et Chateaux” în Franţa.● gîte d’enfants (case pentru copii): în timpul vacanţelor şcolare copiii sunt primiţi de familii agreate de „Gîtes de France” şi supravegheaţi de o persoană competentă. îmbogăţirea cunoştinţelor . etc. zoologie. * ferme. * ferme pentru pescari. tir cu arcul. * campinguri rurale. 6 persoane. * instruire. Olanda: * ferme specializate în primirea persoanelor cu handicap.

favorabilitatea mediului natural 3. TURISM DE SĂNĂTATE: . pescuit sportiv. muzică.4.* cunoaşterea unor fenomene noi eficienţă economică redusă: caracter de tranzit şi apelare la infrastructura turistică numai în cazuri de excepţie. activităţi fizice.escaladele alpine. acupunctură.turism de aventură . hidroterapie. sporturi nautice. aeroionizarea negativă. orientare turistică . posibilităţi de aplicare a remediilor din "medicina" populară (fitoterapie. saline. izvoare de ape minerale. închiriere pe durate de timp variabile. activităţi forestiere …) Include: . plimbări) cu cele ale turismului de sănătate (alimentaţie naturală. cameră mobilată) existent în mediul rural. sporturi de iarnă.Practicat în zone rurale modificate de om.cicloturism. culesul plantelor medicinale. în care sectorul primar are un rol important (agricultura. odată cu dezvoltarea transportului şi ridicarea nivelului de trai: turismul de weekend (+ reşedinţe secundare) . terapii sau remedii homeopatice tradiţionale) 3.turism „proximite”. ape termale.3. parapanta…… depinde de practicarea unei anumite politici manageriale a produsului turistic presupune anumite amenajări tehnice minimale . cazare la prieteni sau rude etc. TURISMUL SPORTIV: . -activitate de socializare pentru persoanele în vârstă 3. într-un spaţiu de cazare (casă.condiţii favorabile: absenţa poluării. identificarea speciilor de plante.5.2. hidroterapie) succesul medicinei alternative: plante medicinale. speleoturism. turismul periodic (dezvoltat mai recent. schiul acrobatic. apiterapie. alpinism. preparate tradiţionale. creşterea animalelor. obţinut prin diverse modalităţi: moştenire familială. se practică sub formă neorganizată îmbină caracteristicile turismului pentru natură (observarea păsărilor. calm atmosferic. vârstnici 3. a. TURISM DE RECREERE: petrecerea parţială sau integrală a concediului individual sau cu familia. turismul practicat în vacanţe b. implică diverse categorii sociale şi de vârstă: turism şcolar. AGROTURISMUL .

p. etc. utilizând propria intreprindere (gospodărie. Criterii de diferenţiere: a) ponderea veniturilor realizate din activitatea de turism de care beneficiază comunitatea rurală sau o parte a acesteia.orientează producţia agricolă în scopul realizării unui agroturism eficient şi modern . 1996). agro-economic.o specializare a întregului sistem de producţie agrozootehnică. AT desfăşurat sub forma simplei găzduiri: o gospodărie ţărăneasca închiriază camere neutilizate de proprietar. Activitatea agroturistică = o formă complementară de folosire optimă a resurselor din gospodăria rurală şi din zonă.* cazare * administrare de alimente şi băuturi servicii suplimentare oferite de un agricultor. V. astfel încât activitatea desfăşurată să fie într-un raport de complementaritate cu activităţile aferente cultivării terenului. 2. există 2 forme principale de AT: 1. fără a oferi în mod organizat.) AT = activitatea de primire şi ospitalitate realizată de întreprinzătorii agricoli individuali sau asociaţi şi de familiile lor.v.d.cea turistică propriu-zisă. echitaţie etc. exploataţie) sau una închiriată.M. AT = o formă complexă de turism. procurarea şi vânzarea hranei. de multe ori. în principal agricolă şi/sau silvică . vânătoare. vizitare de pivniţe. vizite şi excursii în împrejurimi. agroturismul deţine si componente specifice gospodăriei silvo-agro-zootehnice (producţie şi furnizare de produse specific agricole. D. istoria şi tradiţiile existente în spaţiul rural. prestarea unor servicii. în interiorul şi în exteriorul gospodăriei . b) ponderea componentelor ofertei turistice: turismul rural cuprinde cultura. coordonat şi continuu o altă formă de servicii (masa. pescuit. combinată cu un complex de servicii. în care sunt incluse cazarea. Agroturismul şi turismul rural sunt caracterizate.) în interiorul sau în afara gospodăriei .cea economică. în care se regăsesc două activităţi independente: . silviculturii şi creşterii animalelor. circulaţia turistică şi altele. Cecacci. acestea trebuind sa constituie şi în continuare activităţi principale (G. Sisanna. ca reprezentând unul si acelaşi concept.

obţinerea de rezultate economice favorabile pentru operatorii agroturistici (întreprinzători agricoli) . mai ales în sezonul estival 3. menţinerea mediului natural 4. c. i. h. protecţia mediului. j. d. socio-economice şi culturale din zonă. recuperarea patrimoniului edilitar agricol şi valorificarea tradiţiilor culturale din lumea rurală.. meşteşuguri şi artizanat. de imaginarul consumatorilor Mediul rural = tradiţie + natură + autenticitate + convivialitate. care pot constitui factori ai unei puternice atracţii turistice. precum şi promovarea unui proces de dezvoltare şi deci de schimbare. crearea unor mărci de calitate în agroturism. spaţiul de locuit şi mediul economic 2. activitatea de turism rural 5. e. bunăstare colectivă . f. tradiţii culturale.Calitatea vieţii. Productivistă: LOGICĂ ECONOMICĂ – comercializarea produsului turistic în funcţie de cerere. promovarea schimburilor culturale. urmărind o completare a veniturilor în anumite perioade ale anului.1. DOUĂ TIPURI DE PLANIFICARE TURISTICĂ: 1. valorificarea produselor tipice din agricultură şi a gastronomiei tradiţionale din regiune. k. care să permită ameliorarea competivităţilor dintre diferite activităţi economice din zonele mai puţin favorizate şi prevederea infrastructurilor şi echipamentelor necesare îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi de sejur pentru populaţia locală şi pentru vizitatori. imagine idilică 2. favorizarea unei politici coordonate privind amenajarea teritoriului. Turism axat pe : . crearea şi consolidarea de noi forme de servicii turistice. favorizând tehnici de producţie agricolă cu impact ambiental redus.5.OBIECTIVELE AGROTURISMULUI: a) îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale producătorilor agricoli: creşterea veniturilor obţinute (în regiunile dezavantajate sau în apropierea zonelor protejate şi a terenurilor caracterizate prin elemente naturale. Strategiile de dezvoltare a agroturismului trebuie să vizeze: 1. prin creşterea ofertei de servicii şi produse locale. g. agricultura şi sivicultura 3. conservarea peisajului agricol şi favorizarea resurselor naturale şi a bunurilor istoricoculturale. diversificarea activităţilor economice.o utilizare completă a dotărilor din propria întreprindere agricolă(construcţii şi utilaje) şi o mai buna utilizare a produselor obţinute în unitate. peisagistice şi istorico-culturale deosebite). b. ca factor de solidaritate şi coeziune socială l.activitatea de turism nu face parte dintr-o strategie proprie ci se prezintă doar ca o formă complementară de folosire a spaţiului excedentar. menţinerea unui echilibru optim între sistemele ecologice.

planificare/ dezvoltare integrată Soluţii: 1) Crearea de produse care să răspundă unei cereri mai “nostalgice”. cultural. mizând însă pe individualizare şi privilegiind animaţia şi atributele culturale 2) Încurajarea iniţiativei reţelelor regionale 3) Dezvoltare în funcţie de limitele spaţiului turistic sau de cele ale spaţiului identitar: antrenarea organismelor transregionale. INDICATORI DE SUSTENABILITATE AI TR: Impactul asupra infrastructurii şi serviciilor: ponderea pensiunilor/restaurantelor deschise tot timpul anului ponderea serviciilor oferite tot timpul anului % sezonalităţii (rata de ocupare în sezonul de vârf raportată la rata de ocupare în luna cea mai puţin atractivă) % afacerilor deţinute de localnici % afacerilor deţinute de rezidenţi din afara localităţii % investiţiilor localnicilor 2. de natură şi individual . Beneficiile turismului pentru comunităţile locale: % populaţiei angajate în turism % veniturilor obţinute de localnici din turism 3.chestionare .turism social. Rolul turismului în promovarea schimburilor socio-culturale: % turiştilor în totalul locuitorilor. Management în colaborare: public-privat. Participarea la dezvoltarea şi managementul turismului: Gradul de participare a localnicilor la activităţile turistice – chestionar 6. Satisfacţia turiştilor: . Modificarea normelor sociale locale: % localnicilor ce promovează activităţi turistice comparativ cu cei împotriva turismului numărul incidentelor între turişti şi localnici 7.. pe parcursul unui an % rezidenţilor ce vorbesc o limbă străină % caselor noi care respectă arhitectura tradiţională % clădirilor fără autorizaţie % schimbărilor în ocuparea solului % schimbărilor în tradiţiile locale % conştientizării alterării valorilor tradiţionale (chestionare) 5.

in spatiul rural francez vom intalni asocieri precum: “Gîtes de France”. ce include peste 38. dintre care 23 % realizate de catre clienti din afara tarii.4. “Bienvenu a la ferme”.000 de echipamente de cazare. “Stations vertes de vacances”. omologate si rezervate prin Federatia Nationala “Gites de France”(fondata in 1955. datorita vechii traditii. cat si cotelor maxime de diversificare.Cap. segmentul de clientela caruia se adreseaza sau preocuparii. O capacitate totala de cazare de peste 330. “Relais et Chateaux”.Editeaza si difuzeaza in fiecare an peste 2 milioane de ghiduri (11 ghiduri nationale. un jurnal al proprietarilor si un ghid al creatorilor). cand regrupa 146 gites-uri). “Camping et Caravaning” . 95 de departamente regionale.000 de proprietari. peste 55.000 locuri / paturi. organizare si promovare pe care le realizeaza. 95 departamentale. Functie de caracteristicile dotarilor. Cea mai mare parte a echipamentelor franceze pot fi numite case rustice si sunt controlate. Peste 30 de milioane de zile/turist.Concluzie Franta este considerata drept leagan a turismului in spatiul rural. “Logis et Auberges de France”. 600 de angajati.

intr-un cuvant bucataria franceza. Ce-i face pe toti acesti vizitatori sa aleaga ca destinatie Franţa?Poate: tartinele cu unt muiate in ceasca de cafea cu lapte de la micul dejun. felul lor de a fi: indisciplinati. Turismul rural . vinurile albe.303 pensiuni. dar mai ales gazde atente. pe langa rezidentii francezi. sampania.Potrivit celor mai recente statistici Franta detine prima pozitie ca numar de echipamente de cazare in mediul rural – 65. speciale pentru amenajarea satelor) pe termen lung (pana la 15 ani) si cu dobandă mica (3-5%). .am fi putut spune simplu si fara a fi comis o greseala. roze sau negre. rosii. turismul francez in general. Toate acestea si inca cateva lucruri pe care nu le poti descoperi decat la fata locului au contribuit la noua infatisare a turismului francez in spatiul rural si la clasarea sa in topul preferitţelor turistilor de pretutindeni. multi turisti din afara granitelor. gata la orice pentru a-si satisface vizitatorii. hoteliere. ineditul preparatelor cu melci sau al branzeturilor. french-cancanul. precum si grija autoritatilor de a sprijini toate aceste intreprinderi prin credite (agricole. . un pic sovini. La cele de pana acum este necesar a adauga “un puternic atasament pentru regiunea natala si o oarecare aversiune de a schimba o regiune cu alta”. In plus nu trebuie neglijat raportul pret-calitate care constituie o preocupare majora pentru fiecare prestator. seducatori. branzeturile.atrage.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->