UNIVERSITATEA DANUBIUS, galati Facultatea de Stiinte Economice Specializare:E.C.T.S.

Forma de invatamant:ID Anul III

TURISMUL RURAL IN FRANTA

Student:

2012

Cuprins

Cap.1:Turismul rural pe plan international Cap.2:Turismul in Franta 2.1.Terminologia SPECIFIC A UNITILOR DE CAZARE FRANA Cap.3:Forme de turism rural 3.1.Turismulcultural 3.2. Turismul de sanatate 3.3. Turismul de recreere 3.4. Turismul sportiv 3.5. Agroturismul 3.5.1. Obiectivele agroturismului Cap.4.Concluzie

Cap.1 TURISMUL RURAL PE PLAN INTERNAIONAL

Tot mai multi sunt cei care doresc sa-si petreaca vacanta ct mai departe de locurile aglomerate, de poluare, de zgomot. Din ce n ce mai mult, turistii renunta la hotelurile luxoase si doresc sa se simta ca acasa, ntr-un cadru intim, sa beneficieze de servicii personalizate. Dar, pe de alta parte, nu pot sa renunte la un minim de confort. Astfel a aparut conceptul de turism rural si apoi cel de agroturism, si tot mai multi au apelat la aceste forme de turism, pentru a-si petrece vacanta sau concediul. Putem spune ca turismul rural si agroturismul au atras n principal turistii dornici de aventura, dar care si doreau un spatiu de cazare mai confortabil, familiile cu copii mici, care sunt extrem de entuziasmati de animalele domestice, de libertatea ce li se ofera n ceea ce priveste posibilitatile de recreere si chiar persoanele de vrsta a treia. Conceptele de turism rural difera de la tara la tara, n ceea ce priveste spatiul de cazare oferit si activitatile pe care le implica. Nu se poate spune ca turismul rural este un fenomen nou n tarile Uniunii Europene. Cazarea turistilor la sate se practica de foarte mult timp, mai mult sau mai putin organizata. Ceea ce se poate spune ca este nou este amploarea pe care a luat-o fenomenul turistic n spatiul rural. Numeroase organizatii de turism, din diverse tari europene , se preocupa de organizarea si institutionalizarea turismului n spatiul rural, aparnd astfel necesitatea de a crea sau recrea ambientul rustic-rural, sub multiple forme: sate de vacanta, vacante la ferme, sate-club, sate pentru tineret, statiuni rurale de odihna, precum si satul turistic. Satele turistice sunt solicitate de diferite categorii de turisti, dintre care amintim turistii cu copii si tineretul, care doresc sa-si petreaca vacanta sau concediul ntr-o zona linistita si la preturi accesibile. Turismul rural a evoluat diferit n fiecare tara. Cele mai multe deosebiri se refera la capitolul de dotari si servicii, fiecare tara avnd potentialul sau propriu si punctele sale forte. Una dintre organizatiile de turism rural este EUROGTES. Aceasta a fost nfiintata n 1990, si este o organizatie care acopera ntreaga Europa geografica. Programul de actiune al Comunitatii Europene pentru perioada 1990-1992 a oferit acestei organizatii mijloacele necesare pentru a putea transpune obiectivele, stabilite prin statut. "Actiunile 1-5 din Programul Comunitatii Europene corespund cu urmatoarele obiective ale Eurogtes: Definirea ofertelor turistice n mediul rural si stabilirea criteriilor unitare de calitate n turismul rural n Europa; Crearea bancii de date cu informatii despre fiecare organizatie membra; Codificarea produsului Turismul rural, astfel nct sa fie inteligibil pentru client si n asa fel nct, clientul sa poata recunoaste produsul la prima vedere; Atragerea de noi clienti pentru turismul rural si descoperirea spatiului rural prin turismul practicat n mediul rural; Sa construim Europa, nseamna sa fim solidari. Deci, trebuie sa ajutam tarile n care turismul rural se afla n faza de organizare, punnd la dispozitie experti, astfel nct sa se realizeze un produs omogen, de calitate, bun, care sa poata fi oferit pe piata turistica" Din anul 1993, Romnia este membra EUROGTES.

Cap.2 Turismul rural in Franta

Turismul rural n Franta are o veche si bogata traditie, Franta putnd fi considerata leaganul turismului rural. ntre 1960-1970, n Franta se nregistrau sejururi spontane si sporadice a orasenilor n mediul rural . n 1964 au fost lansate "Statiunile verzi de vacante". Pentru a deveni "statiune verde", o localitate trebuie: sa ofere un cadru de vacanta natural si atractiv (calitatea apei, proprietati generale); sa posede echipamente recreationale diversificate (terenuri de tenis, sala de sport, piste pentru calarie, etc.); sa dispuna de unitati de cazare suficiente (cel putin 200 de paturi), diversificate si confortabile (teren de camping 2*, hotel clasificat); sa asigure informatii turistice. Conceptul "vacantelor verzi" declanseaza o multitudine de initiative individuale si colective, multiplicnd formele de cazare. n acelasi timp se multiplica si asociatiile locale, regionale sau nationale ce si propun sa promoveze loisir-ul la ferma: mai nti prin sprijinul acordat agricultorilor de a crea o unitate de cazare sau serviciu cu caracter turistic, apoi lansnd stagii de artizanat. Aceste asociatii, ncepnd din anul 1970 s-au constituit ntr-o asociatie generala, denumita "Tourisme en espace rural"(TER), ce cuprindea 4000 de sate turistice, 150000 de locuri cazare, dispersate n 80 de departamente. n ceea ce priveste agroturismul, au existat mai multe conditii care au contribuit la aparitia si dezvoltarea acestuia. Una dintre acestea se refera la problemele cu care s-a confruntat agricultura franceza, ceea ce a facut ca agroturismul sa fie considerat o activitate complementara pentru zonele n care agricultura ntmpina dificultati. O alta conditie a fost reprezentata de cresterea n ritmuri rapide a numarului resedintelor secundare. De asemenea, trebuie adaugat si faptul ca n Franta se obisnuieste fragmentarea vacantelor, ceea ce permite petrecerea timpului liber n mai multe locuri. n domeniul turismului rural, regruparea producatorilor se face n jurul numeroaselor asociatii: Gtes de France, Agriculture et tourisme, Logis de France, Clconfort, Villages Vacances Familles, Htels et Chteaux. Franois Moinet realizeaza o clasificare a unitatilor de cazare din Franta: - Hoteluri care sunt clasificate n sase categorii (fara stea, 1*, 2*, 3* ,4* ,4* lux); Unitati de tip "meubls", prestatii hoteliere si care sunt de la 1* la 5*; - "gtes ruraux"din cadrul Gtes de France, clasificate n patru categorii ( de la 1 la 4 spice); -Satele de vacanta, care sunt echipamente colective care permit un sejur complet, asigurnd cazare, alimentatie si agrement pentru un pret forfetar, clasificate n doua categorii: "confort" si "grand confort"; -Campinguri si caravane, divizate n tabere de turism exploatate permanent- clasificate n cinci categorii (de la 1* la 4* si 4* grand confort), si tabere de turism exploatate sezonier - clasificate n doua categorii (sezoniere si arii naturale); - Parcuri rezidentiale de loisir, care sunt terenuri amenajate pentru cazare, dispunnd de cel putin 35 locuri si eventual caravane- nu sunt clasificate. Un "gte" este o casa de vacanta n mediul rural, construita sau amenajata dupa criteriile unei Carti de Calitate si ofera garantii privind echipamentul, pretul, calitatea primirii.

Toate unitatile sunt localuri independente (case, castele sau apartamente n case taranesti) construite si restaurate de proprietari si echipate n vederea nchirierii lor pentru o vacanta pe tot timpul anului. Ele sunt dotate n mod obligatoriu cu o bucatarie cu apa calda, frigider, grup sanitar cu apa calda, dus, chiuveta, WC interior (la una sau mai multe camere). Asociatia "Gtes de France" este principala asociatie de proprietari de locuinte turistice din mediul rural. Marca "Gtes de France" este rezervata structurilor de primire turistice situate n mediul rural, selectionate de catre Antena Departamentala a Federatiei Nationale a gtes-urilor franceze pentru calitatea echipamentului si primirea personalizata a proprietarilor. Ea regrupeaza 55.000 de "gtes ruraux" pe teritoriul Frantei. n fiecare an, aproximativ 2.000 de noi "gtes" beneficiaza de marca colectiva "Gtes de France", costul mediu al investitiei fiind de 51.000 EURO. Anual, asociatia publica si editeaza peste 2 milioane de ghiduri. n cadrul asociatiei "Gtes de France" exista mai multe forme de structuri de cazare si dintre acestea vor fi amintite cteva: pensiunile, ferma-han (asigura produse de gastronomie traditionala), "Gtes de Pches", "Gtes de Neige", "gtes" accesibile persoanelor cu handicap, "Gtes Panda", "gtes" de etapa, "gtes" pentru copii, "gtes" pentru adolescenti, campingul la ferma, fermele pedagogice. Un alt sistem de cazare specific turismului rural l reprezinta "Clconfort". Reteaua "Clconfort" regrupeaza 10.000 de locatii n 30 de judete. Unitatile de tip "meubls" sunt situate n principal n orase mici, pe litoral, n statiuni termale si la munte si pot fi case independente, apartamente n cadrul unor case, apartamente n imobile sau resedinte. Aceasta marca asociativa clasifica unitatile de tip "meubls", de la 1 la 4 chei. Mai exista si alte asociatii create de colectivitati teritoriale, cum ar fi: "Meubls Confiance", "Nid-Vacances, "Bienvenue la ferme", "Caf-Couette", "Relais et Chteaux", "Logis de France", "Les Coeurs", "Relais du Silence", "Parcs Naturels de France", "Baladhtel", "Relais Saint-Pierre". n ceea ce priveste promovarea turismului rural, n Franta s-au creat structuri la fiecare nivel de organizare. La nivel comunal s-a nfiintat "Grupul Agricol de Exploatare n Comun" (G.A.E.C.), care permite exploatarea si promovarea unor "gte" sau a unor hanuri taranesti. La nivel departamental si regional exista o multitudine de organisme care dispun de grupe de studiu pentru dezvoltarea si promovarea turismului rural. n anul 2004, au fost realizate doua ghiduri regionale: Primul Ghid Regional Auvergne, ce regrupeaza 2200 gtes ruraux din 4 departamente: Allier, Cantal, HauteLoire si Puy de Dme si Primul Ghid Regional Normandie, ce regrupeaza 2200 gtes ruraux din 5 departamente: Calvados, Eure, Manche, Orne si Seine-Maritime. 2.1 TERMINOLOGIE SPECIFIC A UNITILOR DE CAZARE (FRANA): majoritatea situate n comune cu mai puin de 5000 de locuitori, beneficiaz de un standard de 1 sau 2 stele. 1. Gte rural: amenajri respectnd stilul local - o cas sau o locuin independent, situat la ar, mare sau munte. Se poate rmne un week-end, una sau mai multe sptmni, n toate sezoanele. Turitii beneficiaz de o primire personalizat. Variante:

 gte denfants (case pentru copii): n timpul vacanelor colare copiii sunt primii de familii agreate de Gtes de France i supravegheai de o persoan competent. Ei mpart mpreun cu ali copii (maxim 11) viaa la ar i profit de odihn n aer curat. gte detape: destinat primirii de cltori (pedetri, clare, cicliti) care doresc s fac o mic oprire nainte de a continua itinerarul propus; este situat n imediata apropiere a traseelor de cltorie. chalets-loisir (popasuri de recreere i odihn), situate ntr-un spaiu natural, prezint amenajri pentru cca. 6 persoane. Sunt propuse activiti diverse: pescuit, ciclism, tir cu arcul, etc. 2. Auberge farms: include activitile turistice n ocupaiile agricole: cazare, consum de produse agricole, implicarea n activiti rurale camping la ferm: mai puin frecvente. Situate n general n apropierea unei ferme, terenul unde poate fi instalat cortul sau rulota este amenajat pentru a primi aproximativ 20 de persoane, turitii petrecnd un sejur profitnd de linite i natur. Anii 80: dotri de lux: Paradores n Spania, Relais et Chateaux n Frana, Health Farms n Anglia. - Fermele specializate - tot mai frecvente n Germania, Frana, Italia, Olanda: * ferme specializate n primirea persoanelor cu handicap; * ferme specializate n primirea copiilor; * ferme specializate n primirea grupurilor; *ferme specializate n primirea claselor speciale de tiine naturale (botanic, zoologie, biologie, etc.); * ferme pentru pescari; * ferme hipice. * tendin general de armonizare i centralizare a infrastructurii europene de cazare (asociaii i federaii diverse), n scopul unei standardizri, a elaborrii de cataloage comune i a direcionrii clientelei specifice * tendina general de clasificare a spaiilor de primire n: * hoteluri rurale; * campinguri rurale; * case rurale mobilate; * camere de oaspeti rurale; * ferme.

Cap.3.FORME DE TURISM RURAL:

TURISM CULTURAL - vizitarea unor obiective (n special de origine antropic: monumente istorice, case memoriale, muze) - participarea la srbtori i datini tradiionale (pelerinaje religioase, practici legate de calendarul agricol) sau la evenimente sociale din viaa comunitii (hramuri, nedei, nuni etc). * instruire, mbogirea cunotinelor

* cunoaterea unor fenomene noi eficien economic redus: caracter de tranzit i apelare la infrastructura turistic numai n cazuri de excepie. implic diverse categorii sociale i de vrst: turism colar, vrstnici 3.2. TURISM DE SNTATE: - condiii favorabile: absena polurii, calm atmosferic, aeroionizarea negativ, izvoare de ape minerale, ape termale, saline, posibiliti de aplicare a remediilor din "medicina" popular (fitoterapie, apiterapie, hidroterapie) succesul medicinei alternative: plante medicinale, acupunctur, hidroterapie, activiti fizice, muzic. -activitate de socializare pentru persoanele n vrst 3.3. TURISM DE RECREERE: petrecerea parial sau integral a concediului individual sau cu familia, ntr-un spaiu de cazare (cas, camer mobilat) existent n mediul rural, obinut prin diverse modaliti: motenire familial, nchiriere pe durate de timp variabile, cazare la prieteni sau rude etc. a. turismul practicat n vacane b. turismul periodic (dezvoltat mai recent, odat cu dezvoltarea transportului i ridicarea nivelului de trai: turismul de weekend (+ reedine secundare) - turism proximite; se practic sub form neorganizat mbin caracteristicile turismului pentru natur (observarea psrilor, identificarea speciilor de plante, culesul plantelor medicinale, plimbri) cu cele ale turismului de sntate (alimentaie natural, preparate tradiionale; terapii sau remedii homeopatice tradiionale) 3.4. TURISMUL SPORTIV: - cicloturism, pescuit sportiv, alpinism, sporturi nautice, speleoturism, sporturi de iarn, orientare turistic - turism de aventur - escaladele alpine, schiul acrobatic, parapanta depinde de practicarea unei anumite politici manageriale a produsului turistic presupune anumite amenajri tehnice minimale - favorabilitatea mediului natural 3.5. AGROTURISMUL - Practicat n zone rurale modificate de om, n care sectorul primar are un rol important (agricultura, creterea animalelor, activiti forestiere ) Include:

* cazare * administrare de alimente i buturi servicii suplimentare oferite de un agricultor. Agroturismul i turismul rural sunt caracterizate, de multe ori, ca reprezentnd unul si acelai concept. Criterii de difereniere: a) ponderea veniturilor realizate din activitatea de turism de care beneficiaz comunitatea rural sau o parte a acesteia; b) ponderea componentelor ofertei turistice: turismul rural cuprinde cultura, istoria i tradiiile existente n spaiul rural, agroturismul deine si componente specifice gospodriei silvo-agro-zootehnice (producie i furnizare de produse specific agricole, vizitare de pivnie, pescuit, vntoare, echitaie etc.) AT = activitatea de primire i ospitalitate realizat de ntreprinztorii agricoli individuali sau asociai i de familiile lor, utiliznd propria intreprindere (gospodrie, exploataie) sau una nchiriat, astfel nct activitatea desfurat s fie ntr-un raport de complementaritate cu activitile aferente cultivrii terenului, silviculturii i creterii animalelor, acestea trebuind sa constituie i n continuare activiti principale (G. Cecacci, V.M. Sisanna, 1996). AT = o form complex de turism, n care se regsesc dou activiti independente: - cea economic, n principal agricol i/sau silvic - cea turistic propriu-zis, n care sunt incluse cazarea, procurarea i vnzarea hranei, prestarea unor servicii, circulaia turistic i altele. D.p.d.v. agro-economic, exist 2 forme principale de AT: 1. Activitatea agroturistic = o form complementar de folosire optim a resurselor din gospodria rural i din zon, combinat cu un complex de servicii, n interiorul i n exteriorul gospodriei - orienteaz producia agricol n scopul realizrii unui agroturism eficient i modern - o specializare a ntregului sistem de producie agrozootehnic. 2. AT desfurat sub forma simplei gzduiri: o gospodrie rneasca nchiriaz camere neutilizate de proprietar, fr a oferi n mod organizat, coordonat i continuu o alt form de servicii (masa, vizite i excursii n mprejurimi, etc.) n interiorul sau n afara gospodriei

- activitatea de turism nu face parte dintr-o strategie proprie ci se prezint doar ca o form complementar de folosire a spaiului excedentar, urmrind o completare a veniturilor n anumite perioade ale anului, mai ales n sezonul estival 3.5.1.OBIECTIVELE AGROTURISMULUI: a) mbuntirea condiiilor de via ale productorilor agricoli: creterea veniturilor obinute (n regiunile dezavantajate sau n apropierea zonelor protejate i a terenurilor caracterizate prin elemente naturale, peisagistice i istorico-culturale deosebite). b. crearea unor mrci de calitate n agroturism; c. crearea i consolidarea de noi forme de servicii turistice; d. protecia mediului, favoriznd tehnici de producie agricol cu impact ambiental redus; e. valorificarea produselor tipice din agricultur i a gastronomiei tradiionale din regiune; f. conservarea peisajului agricol i favorizarea resurselor naturale i a bunurilor istoricoculturale; g. recuperarea patrimoniului edilitar agricol i valorificarea tradiiilor culturale din lumea rural. h. obinerea de rezultate economice favorabile pentru operatorii agroturistici (ntreprinztori agricoli) - o utilizare complet a dotrilor din propria ntreprindere agricol(construcii i utilaje) i o mai buna utilizare a produselor obinute n unitate. i. diversificarea activitilor economice, prin creterea ofertei de servicii i produse locale, care pot constitui factori ai unei puternice atracii turistice; j. meninerea unui echilibru optim ntre sistemele ecologice, socio-economice i culturale din zon, precum i promovarea unui proces de dezvoltare i deci de schimbare; k. promovarea schimburilor culturale, ca factor de solidaritate i coeziune social l. favorizarea unei politici coordonate privind amenajarea teritoriului, care s permit ameliorarea competivitilor dintre diferite activiti economice din zonele mai puin favorizate i prevederea infrastructurilor i echipamentelor necesare mbuntirii condiiilor de via i de sejur pentru populaia local i pentru vizitatori. Strategiile de dezvoltare a agroturismului trebuie s vizeze: 1. spaiul de locuit i mediul economic 2. agricultura i sivicultura 3. meninerea mediului natural 4. activitatea de turism rural 5. tradiii culturale, meteuguri i artizanat. DOU TIPURI DE PLANIFICARE TURISTIC: 1. Productivist: LOGIC ECONOMIC comercializarea produsului turistic n funcie de cerere, de imaginarul consumatorilor Mediul rural = tradiie + natur + autenticitate + convivialitate; imagine idilic 2. Turism axat pe : - Calitatea vieii, bunstare colectiv

- turism social, cultural, de natur i individual - planificare/ dezvoltare integrat Soluii: 1) Crearea de produse care s rspund unei cereri mai nostalgice, miznd ns pe individualizare i privilegiind animaia i atributele culturale 2) ncurajarea iniiativei reelelor regionale 3) Dezvoltare n funcie de limitele spaiului turistic sau de cele ale spaiului identitar: antrenarea organismelor transregionale. Management n colaborare: public-privat. INDICATORI DE SUSTENABILITATE AI TR: Impactul asupra infrastructurii i serviciilor: ponderea pensiunilor/restaurantelor deschise tot timpul anului ponderea serviciilor oferite tot timpul anului % sezonalitii (rata de ocupare n sezonul de vrf raportat la rata de ocupare n luna cea mai puin atractiv) % afacerilor deinute de localnici % afacerilor deinute de rezideni din afara localitii % investiiilor localnicilor 2. Beneficiile turismului pentru comunitile locale: % populaiei angajate n turism % veniturilor obinute de localnici din turism 3. Rolul turismului n promovarea schimburilor socio-culturale: % turitilor n totalul locuitorilor, pe parcursul unui an % rezidenilor ce vorbesc o limb strin % caselor noi care respect arhitectura tradiional % cldirilor fr autorizaie % schimbrilor n ocuparea solului % schimbrilor n tradiiile locale % contientizrii alterrii valorilor tradiionale (chestionare) 5. Participarea la dezvoltarea i managementul turismului: Gradul de participare a localnicilor la activitile turistice chestionar 6. Modificarea normelor sociale locale: % localnicilor ce promoveaz activiti turistice comparativ cu cei mpotriva turismului numrul incidentelor ntre turiti i localnici 7. Satisfacia turitilor: - chestionare

Cap.4.Concluzie
Franta este considerata drept leagan a turismului in spatiul rural, datorita vechii traditii, cat si cotelor maxime de diversificare, organizare si promovare pe care le realizeaza. Cea mai mare parte a echipamentelor franceze pot fi numite case rustice si sunt controlate, omologate si rezervate prin Federatia Nationala Gites de France(fondata in 1955, cand regrupa 146 gites-uri), ce include peste 38.000 de proprietari, peste 55.000 de echipamente de cazare, 600 de angajati, 95 de departamente regionale.Editeaza si difuzeaza in fiecare an peste 2 milioane de ghiduri (11 ghiduri nationale, 95 departamentale, un jurnal al proprietarilor si un ghid al creatorilor). Peste 30 de milioane de zile/turist, dintre care 23 % realizate de catre clienti din afara tarii. O capacitate totala de cazare de peste 330.000 locuri / paturi. Functie de caracteristicile dotarilor, segmentul de clientela caruia se adreseaza sau preocuparii, in spatiul rural francez vom intalni asocieri precum:

Gtes de France, Logis et Auberges de France,

Bienvenu a la ferme,

Stations vertes de vacances,

Relais et Chateaux,

Camping et Caravaning

Potrivit celor mai recente statistici Franta detine prima pozitie ca numar de echipamente de cazare in mediul rural 65.303 pensiuni. Turismul rural - am fi putut spune simplu si fara a fi comis o greseala, turismul francez in general, - atrage, pe langa rezidentii francezi, multi turisti din afara granitelor. In plus nu trebuie neglijat raportul pret-calitate care constituie o preocupare majora pentru fiecare prestator. La cele de pana acum este necesar a adauga un puternic atasament pentru regiunea natala si o oarecare aversiune de a schimba o regiune cu alta, precum si grija autoritatilor de a sprijini toate aceste intreprinderi prin credite (agricole, hoteliere, speciale pentru amenajarea satelor) pe termen lung (pana la 15 ani) si cu doband mica (3-5%). Ce-i face pe toti acesti vizitatori sa aleaga ca destinatie Frana?Poate: tartinele cu unt muiate in ceasca de cafea cu lapte de la micul dejun, ineditul preparatelor cu melci sau al
branzeturilor, intr-un cuvant bucataria franceza; vinurile albe, rosii, roze sau negre; sampania; french-cancanul; branzeturile, felul lor de a fi: indisciplinati, seducatori, un pic sovini, dar mai ales gazde atente, gata la orice pentru a-si satisface vizitatorii. Toate acestea si inca cateva lucruri pe care nu le poti descoperi decat la fata locului au contribuit la noua infatisare a turismului francez in spatiul rural si la clasarea sa in topul preferitelor turistilor de pretutindeni.