Viziunea poetica Argheziana

Tudor Arghezi este poetul care creeaza un fel de paradis pamantesc asemanator cu acela din cantarea cantarilor , in volumul de poezii intitulat Carticia de seara Arghezi introduce o noua categorie Estetica uratul , asa cum procedase in literatura franceza Charles Baudelaire, prin volumul Florile raului . Gasind frumusetea in zonele abjectiei (cea mai joase specie) in lumea inchisorilor, a mahalalelor, poetul se inrudeste cu Baudelaire cel care prezinta lumea decazuta de la periferia Parisului ( vagabonzi, prostituate etc.) Pentru prima oara in literatura romana , poetul introduce ideea valorificarii estetice a uratului: josnicul, oribilul, nu sunt cautate pentru ele insele, si pentru a trezi cu ajutorul lor sentimentele esential estetice: tragicul , comicul,grotescul.

Arta poetica
Arta poetica este textul poetic in care poetul isi exprima parerea despre rostul poetului si al poeziei. Scopul artei era acela de a imita realitatea , mai tarziu scopul artei era sinonim cu ideea de a produce placere in randul oamenilor si cu dorinta artistului de a face cea util. Pentru T. Arghezi poezia ramane ceremonia sacra nunta de graiuri si cuvinte , iar sub simplitatea versurilor se simte munca sisifica pentru supunerea cuvintelor.

 Mostenirea Cartea strabunii mei pana la tine relatia dintre generatii timpul trecut si timpul viitor rapi , gropi = greutatile, obstacole, efortul aseaz-o cu credinta capatai = indemne, tonul familiar parinte spre copil al robilor cu saricile , pline = generatia trecuta - stramosii = sacrificiul

sapa-n condei si brazda-n calinara conditia = effort fizic efectul spiritual sudoarea muncii sutelor de ani = sacrificiul , munica sisifica , efortul continuu al strabunilor eu am ivit cuvinte potrivite / si leagane urmasilor stapani = expresie a creatiei (alegerea , potrivirea, prelucrarea artistica a cuvintelor) si leagane urmasilor stapani = generatia viitoare, creatia si , framantate mii de saptamani , le-am prefacut in visuri si-n icoane = speranta pentru viitor , sacralitate. facui din zdrenta muguri si coroane = marca a esteticii uratului, prelucrate artistic sunt resemnificate veninul strans l-am preschimbat in miere

sapa-n condei si brazda-n calimara = nepoetic poetic bube, mucegaiuri si noroi iscat-am frumuseti si preturi noi = uratul in frumos , nepoeticul in poetic, materialul in spiritual. - Prin aceastea transformare, transfigurare am ivit , am iscat , am preschimbat. - Dar si prin sinteza gramadi , am adunat , strans .