Sunteți pe pagina 1din 34

Lumea credintei: PASI ECUMENISTI : DE LA RAVENNA LA ELOUNTA - 1 Redam mai jos inca o analiza la obiect, a Arhim.

Sarantis Sarantou, preot slujitor la Sfnta Biseric a Adormirii Nsctoarei de Dumnezeu Amarousios, ce arata directia pe care s-au inscris oficialii Bisericilor ortodoxe care au semnat documentul de la Ravenna. Textul de mai jos este o traducere din revista Orthodoxos Typos. Pe site-ul nostru se gaseste, pe aceeasi tema, articolul semnat de parintele arhim. Gh. Kapsanis, mare autoritate duhovniceasca a Bisericii Ortodoxe a Greciei, ce analizeaza documentul de la Ravenna vadindu-i caracterul de instrument diplomatic si mascat de realizare a unicului scop: aducerea ortodocsilor sub autoritatea papei. Daca in analiza P. Gh. Kapsanis se arata cum, prin documentul de la Ravenna, semnatarii au acceptat primatul papal, Arhim. S. Sarantou arata, in plus, cum semnatarii au acceptat si erezia Filioque Textul de la Ravenna este scris de o mn romano-catolic (lit. papal - n. tr)! Reprezentanii ortodoci nseamn c au semnat cu ochii nchii! Cum poate cineva s fie de acord, cnd se pretinde aa ceva? 1. Este caracteristic deasa folosire n text a cuvntului document, pe care noi n diferitele noastre texte nu l folosim. 2. Ortodocii care au semnat textul de la Ravenna au semnat i acceptarea adaosului Filioque! n paragraful 13 se menioneaz: Autoritatea n Biseric aparine lui Iisus Hristos nsui, Unicul Cap al ei. Prin Sfntul Lui Duh, Biserica, ca Trup al Lui, particip la autoritatea Lui (Ioan 20: 22-23). Domnul are propriul Lui Sfnt Duh, deoarece conform kakodoxiei (relei-credine) papale, ca al Lui, (propriu Lui), purcede de la Acelai! 3. n paragraful 45 al textului, se hotrte dinainte ca rolul episcopului Romei s fie studiat (ntr-o discuie viitoare) pe baza nvturilor Conciliilor I i II de la Vatican! Aadar, dintru nceput, devine sesizabil c i ortodocii au semnat n acord cu catolicii kakodoxia papalului filioque. De asemenea, se hotrsc dinainte s studieze rolul episcopului Romei n baza nvturilor catolicilor de la Conciliile I i II Vatican. L-au botezat pe pap Episcop al Romei i ai notri i nainteaz avnd ca instrument ultimele dou Concilii de la Vatican ca s-l accepte ca protos - primul. Desigur, domnul profesor Kornarakis face i alte observaii, pe care le vom include n cadrul cuvntului nostru, ca binevenite pentru un asemenea text amenintor, care a fost deja aruncat la bazele viitorului text de la Elounta. Se ateapt ca ambele texte de la Ravenna i de la Elounta s dea n 2009, la ntrunirea n Cipru a Comisiei Mixte Internaionale, textul definitiv n care, dup cum se speculeaz de ctre unii, Comisia s accepte primatul papei ca primat Diaconal (al Diaconiei, de slujire). Astfel se va adeveri ceea ce a spus teologul romano-catolic Pierre Dipre cu 40 de ani n urm confereniarului pe atunci al Facultii de Teologie din cadrul Universitii din Atena i acum egumen al Sfintei Mnstiri a Cuviosului Grigorie din Sfntul Munte Athos, Printele Arhimandrit Gheorghe Kapsanis, i anume c: primatul papal vi-l vom formula n aa fel nct credincioii votri s nu se scandalizeze. Problema este: Vom nghii aceast terminologie (serologie) sau o vom voma? Pe pagina sa personal de internet, papa Benedict al 16-lea, printr-un comunicat scurt, dar clar, vrea s arate c nu d o aa mare importan documentului de la Ravenna, alctuit ntre 8 i 14 octombrie 2007, ci c doar se bazeaz pe problematica textelor de la Monaco 1982, Bari 1987 i Noul Valaam 1988. Benedict al 16-lea confirm deschis faa new-age-ist a papismului prin strlucitul su bilingvism. Ca ortodoci putem s ne mpotrivim papilor n bilingvism sau plurilingvism, avnd o att de bogat Tradiie cristalizat sinodal-democratic? Prin acest comunicat al su, Benedict al 16-lea desfiineaz n principal paragraful al 46-lea al proclamaiei comune de la Ravenna, n care toi participanii catolici i ortodoci nu-i ascund bucuria pentru viitorul favorabil al acestui text i al perspectivelor sale. Dup aceste Rspunsuri - declaraii papale, Sfntul Sinod al Bisericii Eladei a trimis un act cu data 8 octombrie 2007 Copreedintelui Comisiei Mixte de Dialog ntre Biserica Ortodox i cea RomanoCatolic, IPS Ioan, Mitropolit de Pergam i l-a nsrcinat s cear explicaii prii catolice n cadrul

dialogului de la Ravenna pentru poziiile i vederile eclesiologice din textul Rspunsurilor, pentru c acestea problematizeaz Biserica Ortodox. Din citirea documentului de la Ravenna ns, ne dm seama uor ori c nu s-a atins deloc acest subiect de ctre PS Copreedinte, ori c nu i s-a permis, pentru c Rspunsurile papei ca infailibile nu pot fi contestate.. Logica ortodox comun, simpl i sntoas spune: De vreme ce dialogul teologic nu se exercit de pe picior de egalitate de ctre ambele pri, cum este posibil s nainteze? Cum este posibil s rmn membrii prii ortodoxe ntr-un dialog att de important, cnd cunosc dintru nceput, de dinainte, c particip la dialog ca membrii ai unei biserici care a fost deja caracterizat deficitar, graie insistenei papale cunoscut tuturor? Aadar, dat fiind trimiterea actului Sfntului Sinod al Bisericii Eladei Copreedintelui Comisiei Mixte i dat fiind i faptul c a fost ignorat coninutul su i de ctre Copreedinte i de ctre Comisie dup cum se pare - avem tot dreptul ca membrii egali ai Bisericii Ortodoxe s protestm mpreun nu doar pentru soarta actului, ci i pentru coninutul documentului i pentru valoarea sa. Dup cum se termin, i acest document de la Ravenna va avea soarta nscocitelor texte papale, ca cea a Dispoziiilor Pseudo-Isidoriene care la un moment dat istoric au fost folosite la jumtatea secolului al 9-lea pentru susinerea ideilor teocratice ale papilor mpotriva ideilor teocratice ale mprailor. Atunci, s-a susinut c papa este capul lumii. Astzi ce valoare poate s aib documentul de la Ravenna? Poate cel mai bine s concureze nscocitele texte ev-medievale. (Va urma) (traducere din limba greac de monahul Leontie din Sptmnalul Uniunii Panelenice, Orthodoxos Typos, nr. 1761 din 5 decembrie 2008, pp. 1 i 5) PAI ECUMENITI: DE LA RAVENNA LA ELOUNTA 2 si 3 de Arhim. Sarantis Sarantou, preot slujitor la Sf Biseric a Adormirii Nsctoarei de Dumnezeu - Amarousios La Ravenna a fost cercetat tema Sinodalitii i a Autoritii n Biseric n plan universal, adic al Bisericii Ecumenice (a-toat-lumea), al Bisericii ntregi (universale), cu referire deosebit la Biserica Romei i la episcopul ei, considerndu-l ca primul n taxis (n Diptice, cuvntul taxis nsemnnd ordine, rnduial, i este vorba despre ordinea patriarhilor cnd sunt pomenii la Liturghie - n.tr.) n cadrele vechii Pentarhii a Patriarhilor. S cercetm puin textul de la Ravenna: 1. n primele doisprezece paragrafe se accentueaz Sinodalitatea Bisericii, care constituie reflexul i consecina Trinitii ei. Aici ns apare o inconsecven la membrii catolici ai Comisiei Mixte. Deoarece papismul nu crede nici n Sinodalitatea Bisericii, pentru c forma lui de guvernare nu este sinodal, ci papalo-absolutist, nici n Treime, aa cum crede Biserica Ortodox a lui Hristos, cum pot membrii catolici ai Comisiei Mixte s conglsuiasc n adevr i nu n falsitate (aparen) cu membrii ortodoci ai Comisiei? Desigur c documentul a fost semnat i de membrii catolici ai Comisiei i de cei ortodoci. Membrii catolici au semnat Sinodalitatea fr s cread n ea i Trinitatea fr s o cunoasc, deoarece doar n Biserica adevrat se dobndete experiena treimic i deci i Sinodalitatea ca experiere. Iar membrii ortodoci au semnat documentul tiind c membrii catolici nu cred n Sinodalitate, de vreme ce printele lor spiritual, papa, nu crede n Sinodalitate. Au semnat de asemenea contient, de vreme ce tiau c nu au aceeai Triadologie cu membrii catolici, din cauza relei lor credine legalizate n filioque. Dar de vreme ce n Biserica Ortodox, se ncorporeaz cei din afara ei, doar prin adevratul Botez Ortodox i Mirungere, (taine pe care catolicii nu le au), cum vor accepta membrii Bisericii Papale Sinodalitatea i Trinitatea, experiene care se triesc doar n Biserica Ortodox? De asemenea, este cunoscut faptul c al II-lea Conciliu Vatican, doar cu numele este Sinod, pentru c, dup cum reiese din actele sale, susine Panaghiotis Trempelas, nu numai c nu a limitat primatul jurisdicional al papei n Biserica papal, ci l-a dezvoltat. A fost legalizat - desigur - relaia sa cu ceilali episcopi n date noi: Episcopii sunt episcopi n msura n care accept autoritatea primatului papal i a infailibilitii i n msura n care cred n i vor s depind spiritual de papa. Este total contrar aceast eclesiologie celei a Bisericii Ortodoxe. Sfntul Nectarie n lucrarea sa Cauzele schismei menioneaz: Sfntul Duh n ziua Cincizecimii s-a vrsat peste toi Apostolii i toi au primit plintatea darurilor Sale. Egalitatea (intre apostoli, n.n.) este 2

conform cu adevratul duh al Evangheliei. Egalitatea este mrturisit de hotrrile Apostolilor luate ntotdeauna n comun i n consftuire. Nu apare nicieri Petru ipso jure fr prerea celorlai coepiscopi cu el s legifereze vreun decret referitor la lucrurile Bisericii. i la alegerea lui Matia de ctre cei doisprezece Apostoli i la desemnarea celor apte diaconi i la ivirea chestiunii despre circumciziunea cretinilor provenii dintre pgni i la cea despre cea a predicrii Evangheliei la pgni, chiar dac toi Apostolii au primit porunc de la Domnul, Petru apare acceptnd poruncile Sinodului, adic ale Bisericii ntregi. n Antiohia, desigur, a fost mustrat de Pavel (Galateni 2: 11). nvedernd egalitatea n acestea, Petru se numete pe sine mpreun-preot cu preoii: Pe preoii cei dintre voi i rog ca unul ce sunt mpreun-preot i martor al patimilor lui Hristos i prta al slavei celei ce va s se descopere: Pstorii turma lui Dumnezeu dat n paza voastr, cercetnd-o, nu cu silnicie, ci cu voie bun, dup Dumnezeu, nu pentru ctig urt, ci din dragoste; nu ca i cum ai fi stpni peste Biserici, ci pilde fcndu-v turmei. Iar cnd se va arta Mai-marele pstorilor, vei lua cununa cea nevetejit a mririi (I Petru 5: 1-4). Egalitatea este mrturisit i de exemplul Bisericii Vechi, ntrunirea Sinoadelor Ecumenice i canoanele acestora. n scrierile Apostolice i a Prinilor Rsriteni i Apuseni ulteriori egalitatea este mrturisit, dar nu se gsete nici o referin la vreun primat. Respectnd egalitatea i papii din Biserica veche, cnd veneau n contact cu ali episcopi, li se adresau acestora cu Frate i niciodat cu Fiule. Papii Leon I i Grigorie I l-au propovduit pe Hristos ca i Cap i Centru al unitii Bisericii, iar nu pe ei nii. De aceea, nici nu urmreau vreo stpnire (autoritate) asupra Bisericii Universale. Egalitatea o mbrieaz i catolicii, n special teologii francezi. Credincioii nu sunt oi nici ale lui Petru, nici ale celorlali Apostoli, ci ale lui Iisus Hristos, precum mrturisete Petru: Cci erai ca nite oi rtcite, dar v-ai ntors acum la Pstorul i la Pzitorul sufletelor voastre (I Petru 2: 25). Doar Hristos este adevratul Pstor de sine stttor, care a spus despre Sine: Eu sunt Pstorul cel Bun, Pstorul cel Bun i pune sufletul pentru oile Sale (Ioan 10: 11). Pentru aceasta nu i-a spus lui Petru pstorete oile tale, ci Pstorete oile Mele (Ioan 21: 16). Petru i ceilali Apostoli sunt pstori slujitori i n acelai timp oi cuvnttoare ale turmei lui Hristos. O astfel de contiin aveau despre ei Apostolii, succesorii lor i Prinii Bisericii. Iisus Hristos, Piatra de Temelie i Capul Bisericii, este Centrul de unitate al Bisericii (pp. 16, 17). Este dispus actualul pap s accepte aceast eclesiologie, care concepe Sinodalitatea ca icoan a Trinitii, sau va trebui ca membrii ortodoci ai Comisiei Mixte s fie reeducai i s nvee s ne reeduce i pe noi n curioasa Sinodalitate Papal? Adic folosim aceleai cuvinte, aceeai termeni (definiii), cu coninut diferit, lucru pe care l face Noua Ordine a Lucrurilor, New Age, nu numai n plan teologic, ci i n toate planurile de expresie i via, crend o mare confuzie. 2. Dar i n ceea ce privete Trinitatea, exist iari o problem n nelegerea termenului. Un alt sens i un alt coninut l dau catolicii Trinitii, pentru c de foarte timpuriu, din secolul al VI-lea, au introdus filioque-le, pe cnd noi ortodocii continum tradiia Evanghelistului Ioan, care a fost de-a dreptul primit de Trupul Bisericii, fr ncurcturi de tipul filioque-lui, care falsific Treimea, o relativizeaz, ntr-un sistem rigid ca cel al papismului umanist. Rspunsurile pe care din vreme n vreme le dau unii partizani ai papismului, rspunsuri de tipul c papa are dreptul (grecescul evelixia s-ar traduce etimologic prin mod de a rezolva uor o problem - n.tr.) s rosteasc Simbolul Credinei i fr filioque, adic ortodox, complic i mai mult dialogurile i le fac nevrednice de crezare i pentru credincioii catolici i pentru credincioii ortodoci. i se pune ntrebarea: Este cu putin ca bilingvismul sau polilingvismul s ptrund n credina, n logica, n mentalitatea, n exprimarea cretinilor, trecnd peste temele capitale despre credina i viaa n Sfnta Treime? Iat de ce este indispensabil, imperios, ca membrii Comisiei Mixte, chiar i dup semnarea celor 46 articole de la Ravenna i dup comuna lor acceptare prin semntur, s reciteasc textul atent i cu mai mult luciditate. Acelai lucru s-l fac i forurile sinodal-episcopale corespunztoare, dar i cealalt parte a Trupului Bisericii (se nelege laicatul ortodox - n.tr.), ca s se vad dac aceste articole sunt nelese, dac pot fi nsuite de Biseric, dac pot s funcioneze pozitiv sau negativ la unirea sau ndeprtarea Bisericilor. 3. n ceea ce privete Canonul 34 Apostolic, se d o mare importan prezenei i autoritii primului dintre Episcopi. Smerit cugetm ns, c cel care a redactat cele 46 de articole ale declaraiei comune de la Ravenna, cnd a ajuns la articolul 10, a accentuat jumtate de canon, iar 3

cealalt jumtate a ciuntit-o. Citim Canonul: Se cade ca episcopii fiecrui neam s cunoasc pe cel dinti dintre dnii i s-l socoteasc pe el drept cpetenie i nimic mai de seam (nsemnat) s nu fac fr ncuviinarea acestuia; i fiecare s fac numai acelea care privesc (se refer la) parohia (eparhia) sa i satele de sub stpnirea ei. Dar nici acela (cel dinti) s nu fac ceva fr ncuviinarea tuturor, cci numai astfel va fi nelegere i se va mri Dumnezeu prin Domnul n Duhul Sfnt: Tatl i Fiul i Sfntul Duh (Canonul 34 al Sfinilor Apostoli). Mentalitatea ortodox este redat de Sfntul Nectarie n lucrarea amintit mai sus. Sfntul ntreab: i dac Petru este primul ntre Apostoli, i dac este corifeu, i dac este piatra de temelie a Bisericii, i dac ine cheile mpriei cerurilor, i dac este pstor al oilor i al mieilor din turma cea duhovniceasc a Mntuitorului, ce este comun ntre aceste vrednicii i episcopii succesori care au fost hirotonii de el? i cum a odrslit din aceste harisme dumnezeieti sistemul ierokratiei (statului sacru) i al kosmodespotiei (stpnirii lumii)? i cum cheile mpriei cerurilor au deschis uile mpriei pmnteti? Cum cele duhovniceti s-au prefcut n cele materialnice? Cum a devenit pstorul ighemon? Cum s-au transformat cheile n sabie? Cum piatra credinei s-a fcut piatr de scandal? Dar de ce un singur urma privilegiat i nu toi care au aceeai identitate succesorial? Oare numai unul singur a nscut Petru prin Evanghelia sa? Oare doar o singur Biseric (local - n. trad.) a ntemeiat? Oare doar un singur episcop a hirotonit? De ce unul singur uzurp succesoratul lui Petru? (traducere din limba greac de monahul Leontie din Sptmnalul Uniunii Panelenice, Orthodoxos Typos, nr. 1762 din 12 decembrie 2008, pp. 1 i 5), de Arhim. Sarantis Sarantou, preot slujitor la Sfnta Biseric a Adormirii Nsctoarei de Dumnezeu - Amarousios 4. De asemenea, se depun eforturi n ncercarea de a lega Sinodalitatea cu Euharistia. Cum este ns posibil s legm paragrafele de la Ravenna de Dumnezeiasca Euharistie, din moment ce nu cdem de acord teologic? Nu avem nici aceeai teologie dogmatic, nici aceeai teologie euharistic. Ca dovad, aducem din nou Conciliu II Vatican. Reforma liturgic extrem de extins pe care a ntreprins-o Conciliul n cauz constituie o alt dovad a diferenei radicale de gndire, de mentalitate i de teologie a papismului fa de Ortodoxie, nu doar scheletic, a tipicului cultului divin, ci a capacitii lui duhovniceti i harismatice. Astzi, cardinalii mrturisesc eecul reformei liturgice a Conciliului II Vatican, nereuit care clatin credibilitatea i confirm secularizarea general pe care a adus-o. 5. Pretutindeni e difuzat duhul teoriei Bisericilor surori, cu succesiune apostolic canonic, Preoie, Botez, Mirungere, Euharistie. Nicieri nu apare vreo diferen. Nu avem nimic altceva de discutat, fr numai primatul papei? Doar ce se va discuta i acesta n cele din urm n Cipru n 2009, nu ne va mai rmne nimic, dect mult-dorita unire, adic uniatizarea (greco-catolicizarea) noastr. 6. ntreg documentul este scris de o mn romano-catolic (lit. papal - n.tr.) care cunoate foarte bine polilingvismul Noii Ere (New-Age). Spre exemplu: Fiecare din cele dou Biserici proclam c ea constituie Biserica cea Una, Sfnt, Soborniceasc i Apostoleasc n baza Simbolului de Credin. Cnd documentul se refer la ortodoci, folosete termenul self-understanding, adic subnelegere (auto-sesizare, auto-percepie) i evideniaz subiectivitatea. Cnd se refer la romanocatolici (lit. papistai - n.tr.) folosete termenul self-awareness, adic contiin de sine, care n limba englez desemneaz obiectivitatea. Textul e scris n lb englez. Redactorul documentului i caracterizeaz subiectivi pe ortodoci n ceea ce privete concepia lor despre unicitatea bisericii lor i obiectivi pe romano-catolici n ceea privete cunotina (contiina) lor despre Biserica lor. 7. ntreg textul respir de formulri aparent ortodoxe, vagi, exprimri diplomatice, generalizri inexacte, supra-accentuarea sau supra-simplificarea, n antitez cu ereticii care folosesc artificiile de mai sus ca s potriveasc textele cu mentalitatea lor, n ereziile lor (lit. kakodoxiile - n.tr.). Textul teologic comun de la Ravenna, n 10 pagini cu 46 de paragrafe, a fost comentat pozitiv pe de o parte, dar desigur prtinitor de ctre partea romano-catolic, de ctre membrul papal al Comisiei Mixte de Dialog, arhiepiscopul greco-catolicilor n Grecia, d-l Dimitrie Salahas, recent hirotonit de pap, nemulumit fai nu doar fa de poporul ortodox elen, ci i fa de ali ortodoci. D-l D. Salahas invoc prerea Sfntului Ignatie al Antiohiei, care numete Roma nti-stttoare n iubire i ntiul (protos) pe Episcopul Romei ntre conductorii Pentarhiei. 4

Expunem textul original al Sf Ignatie Teoforul ctre Romani, pentru a arta cu toat acrivia, c sfntul folosete nu doar acest termen, ci i multe alte caracterizri pentru Biserica Episcopal a Romei, dar nu pentru episcopul ei. Prin simpla citire a textului de mai jos nelegem c precizrile caracteristice nu sunt atribuite Ep. Romei, ci alesei plinti - numit cu numele lui Hristos - a Bisericii Romei. Ignatie, numit i Teoforul, Bisericii celei miluite prin mreia Tatlui celui Preanalt i a lui Iisus Hristos, singurul Lui Fiu, Bisericii celei iubite i luminate prin voina Celui ce voiete pe toate cte sunt, potrivit credinei i dragostei lui Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, Bisericii care este i st n frunte n ara romanilor, vrednic de Dumnezeu, vrednic de cinste, vrednic de fericire, vrednic de laud, vrednic de a dobndi ce dorete, vrednic de curie; Bisericii care st n fruntea dragostei, care ine legea lui Hristos, care poart numele Tatlui, pe care o i salut n numele lui Iisus Hristos, Fiul Tatlui; celor unii, dup trup i duh, cu toat porunca Lui, celor plini, fr deosebire de harul lui Dumnezeu i celor curii de orice culoare strin, mult bucurie fr prihan n Iisus Hristos, Dumnezeul nostru. D-l D. Salahas susine primatul papal i pe cuvntul Domnului: Tu eti Petru i pe aceast piatr voi zidi Biserica Mea (Matei 16: 18). Mai mult dect suficient ns a fost cercetat tiinific de marele Sfnt al secolului nostru, de episcopul de Dumnezeu insuflat al Pentapolei, de Sfntul Nectarie i nu numai, c Apostolul Petru niciodat nu vizitase Roma (nainte de Pavel - n.tr.) i c Apostolul Pavel ntru nimic inferior lui Petru, este ntemeietorul Bisericii Romei. aptesprezece ani de via a nchinat Sfntul Nectarie pentru a alctui cea mai bun oper demonstrativ a sa, de aproape o mie de pagini, cu titlul Cauzele schismei. n aceast excepional lucrare antieretic a Sfntului Nectarie, se analizeaz alunecarea treptat a papilor, nc din secolele Imperiului Roman, n pretenia autoritii, i de aici n legalizarea eretic a dogmei filioque iniial i a altor erezii dogmatice ulterioare, i, n principal, n revendicarea arteriosclerotic a primatului jurisdicional (de autoritate). Erezia dogmatic (filioque) i primatul papal, constituie cele dou fee ale aceleiai patimi - trufia. Teoria i fapta sunt interioare una alteia (perihoretice) n declinul istoric al papismului n infinitul cmp plan i secularizat al umanismului occidental. S ne spun arhiepiscopul uniilor din Elada, d-l D. Salahas, la care din cele apte prime Sinoade apostolice a prezidat Episcopul Romei? La nici unul. La care din Sinoadele Ecumenice a prezidat Episcopul Romei sau vreun renumit pap? La nici unul. Aadar, la ce fel de diaconie, n esen instituionalizat, concluzioneaz prea frumoasa denumire a Sfntului Ignatie al Antiohiei nti-stttoare n iubire?D-l D. Salahas, fr s fie deranjat prea mult, justific retragerea reprezentanei Bisericii Ruse de la cea de a 10-a Comisie Mixt a Dialogului la Ravenna. Retragerea nu a mpiedicat - scrie pe pagina sa de internet - n nici un fel pe ceilali 50 de membrii prezeni (27 catolici, 23 ortodoci) s-i desfoare normal i fratern lucrrile lor. Ce nseamn n nici un fel? Ce nseamn normal i fratern? E ca i cum s-ar spune: Ortodocilor, reprezentanilor rui, v trecem la pantofii notri vechi. Este posibil s fie ignorat o Biseric att de vie i de numeroas, att de provocator (ostentativ)? i de ctre fraii catolici i de ctre mai fraii (sic!) ortodoci de la Ravenna? Episcopul rus Ilarion Alfeiev a declarat periodicului S.O.P.: nc o dat ni se propune posibilitatea de a accepta o considerare uniat (greco-catolic) a primatului Episcopului Romei. Dac acesta este pasul de progres, mult m tem c un astfel de progres nu va putea s-i insufle pe ortodocii care consider uniaia ca pe incoeren a explicaiei lor vis-a-vis de eclesiologie i ca pe o trdare a Ortodoxiei. Nu avem nevoie de o nou uniaie. Avem nevoie s continum dialogul teologic nu pentru a-i transforma pe ortodoci n unii (greco-catolici), ci pentru a elucida punctele eclesiologice de divergen ntre catolici i ortodoci. Dac pn n acea clip n mod sigur Comisia Mixt nu a reprezentat Biserica lui Hristos, cu att mai mult de cnd s-a retras reprezentana Bisericii Ruse. Desigur c noi - ca cretini ortodoci i clerici - ne ntristm inimaginabil pentru lucrrile i hotrrile sau declaraiile comune ale acestor Dialoguri, pentru c Biserica lui Hristos cunoate alte organisme administrative precis instituionalizate, ale cror hotrri le respect, le recunoate i le accept ca inspirate de Dumnezeu. Dar n teme att de importante i de serioase, precum temele ce in credin, accept i consfinete doar hotrrile Sinoadelor Ecumenice. (traducere din limba greac de monahul Leontie din Sptmnalul Uniunii Panelenice, Orthodoxos Typos, nr. 1762 din 19 decembrie 2008, pp. 1 i 5) 5

conferin inut n Sala Societii Arheologice (Universitii 22) pe 24 noiembrie 2008 la mplinirea a 50 de ani de la ntemeierea Uniunii Panelenice Ortodoxe. Parintele Iustin Parvu - Cuvant catre tineri Tineretul este intoxicat metodic cu ideea de violen, este distrus metodic ncepnd cu sensibilitatea sa, cu sufletul su. Dac nu vom avea grij de tineretul nostru, ne vom ci amarnic peste o vreme. Tineretul este ca o investiie pentru viitor. Dac investeti bine talantul, o s trieti bine la btrnee. Dac investeti prost talantul, ai s tragi ponoasele. E asta, semnele viitorulu pot fi citite n comportamentul nostru i al tinerilor de azi. Pentru lipsa noastr de orientare de azi ne vor judeca tinerii peste o vremeCe le vom spune? C n-am tiut? C nu ne-a psat? Cu scuze nu repari ceea ce ai stricat din egoism sau indiferen. Nunta cretin se face cu toat sfiala i cu frica lui Dumnezeu i pentru coborrea Duhului Sfnt peste cei doi tineri. Nunta din zilele noastre nu mai are scopul sta, al unei petreceri duhovniceti, ci e mai mult o ntrecere dup ctig de bani. Nunta trebuie s fie aa: dup biseric se merge la casa mirelui sau a miresei i acolo cu toate rudele ne bucur mpreun, mai cntm ceva i chiar cum se cnta alt dat cu vioara i cobza mi amintesc de pe vremea mea, de la ar, cum se cnta, erau adui muzicanii de pe la Iai, ba mai era i cte un fluier, o tric i cte un ambal i se crea o armonie aa de plcut, parc te odihnea, dragul meu Ei, bine, acum s te fereasc Dumnezeu s intri la o petrecere din asta de a nunt, o sptmn ntreag nu-i mai iese din creier. De glgie i de hrmlaie se sperie i Harul lui Dumnezeu. O asemenea nunt, numai cu gndul la plceri,nu are un temei cretin Despre post Dac un tnr nva de la printe s se abin azi de la carne i de la mncruri de dulce, mine va nva s se abin de la droguri, de la tutun, de la alcool. Lecia abinerii, a interdiciilor care salveaz trupul i sufletul la un moment dat, ajut pe om s treac peste multe ispite, peste multe necazuri. Spui azi: ei, copilul e colar, nu-l postesc ca s poat nva carte! E o greeal, carte nvei i dac mnnci fructe, legume, pine ba mintea e mai liber, trupul e mai liber, poate s fac efort mai mare. Zicea un Sfnt Printe c acel care se domin pe sine, i domin i pe ceilali i o face cu nelepciunea duhului i a minii. Iubirea i cunoaterea Oamenii care nu au ncredere n ei nii pierd uor i ncrederea n Dumnezeu Iar relaia cu Dumnezeu se stabilete printr-o temeinic cunoatere a sinelui, printr-o relaie de iubire cu aproapele. Numai iubindu-l pe aproapele l poi cunoate. C nimeni nu se deschie spre cel de alturi dac nu simte c e iubit. Aa i Dumnezeu, numai dac l iubeti, poi s l cunoti, se las vzut Alegerea Dac ti s alegi bine, lucrurile devin uoare, viaa este frumoas dac aleg ru, te chinui. Dac ai ndoial c ai ales bine, iar te chinui. Btrneea Btrneea nu-i dect ceea ce a fost tinereea, iar tinereea nu-i altceva dect ce a fost copilria. Aa c veacul al XXI-lea va fi doa o urmare al veacului al XX-lea. nct toate ntrebtile acestea milenariste despre sfitul lumii, aceste profeii sunt ite gogoerii, ap de ploaie. Cartea, crile Dac nu erau cartea, crile, ce s-ar fi ales de noi n nchisoare? Ne-ar fi supus cu fora, ne-ar fi dezumanizat. Aa am respirat libertate prin cri,am vzut lumea de dincolo de gratii prin intermediul crilor. Despre ce am fi vorbit ntre noi, dac n-am fi avut crile, dac n-am fi avut amintirea lor, educaia i rbdarea pe care ni le-au conferit ? Oamenii fr cultur, fr amintri, fr o cultivare a rbdrii nu pot rezista n condiii extreme Copii notri cunosc toi fotbalitii pe de rost, dar nu tiu numele sfntului pe care l poart, nici mcar viaa acestuia nu o cunosc i, cu att mai puin, Crezul sau alte rugciuni ale pravilei. Dragostea. S vezi cu inima, asta nseamn dragostea. S l vezi pe Dumnezeu cu inima , iat cea mai mare izbanda a crestinului Drogurile Alcoolul i drogurile atac familia i societatea.Dar tot famila i societatea trebuie s gseasc modalitile de recuperare a celor care sunt posedai de aceste patimi.Ei sunt bolnavi ca oricare alt bolnav, aa trebuie judecai.i cu boala trebuie sa lupti, dac vrei sa nu te rpun. 6

Educaia Dumnezeu nu-l biciuiete pe om, nu-l huieste, Dumnezeu l nvat binele i rul, dup care il las n lume. Tatl i mama nu sunt toat ziua cu fiii si fiicele lor, ca s-i mping de la spate n lume, ci doar i nva de mici ce trebuie s fac, cum s fac, dup care ei trebuie s se descurce singuri, s aud n minte glasul prinilor, s vad n minte modelul i pilda prinilor n ceea ce i-au invat. Dar omul se face c nu le vede, omul le neglijeaz sau le ignor i face dup cum l sftuiete diavolul. Educaia copilului Educaia adevrat a copilului nu ncepe dup naterea copilului, ea se face n concept. Prinii care triesc n adevr i care triesc n dragoste deplin pot s aduc pe lume un copil ca pe o bucurie pentru via. Educaia fals. Dac s-ar mai reduce, din toat falsa educaie a calculatorului, din civilizaia slbatic a televiziunii i internetului, ar fi bine, cci toate acestea nasc n om o mndrie luciferic, ngmfarea c peste el nu mai exist nimic. Familia Aceasta e menirea unei familii, ca cei doi s se modeleze unul pe altul. Femeia trebuie s se mntuiasc prin barbat i brbatul prin femeie; i acesta este scopul cstoriei. Fericirea E atunci cnd Hristos rspunde cu dragoste rugciunii tale. Oamenii neleg fericirea n mod diferit. Unii vor mult i nu primesc i se simt nefericii. Alii vor puin i primesc i se simt fericii. Fuga de sine Oamenii senini, care nu au pe contiin pcate, care nu sunt datori nimnui, nu se grbesc niciodat, se opresc i vorbesc cu fiecare, cu vecini, cu frate, cu mama. Acetia au timp i pentru un bolnav i pentru un srman i pentru un semen care are nevoie de un sfat, de un ajutor. Pe cnd cei care au ceva pe suflet, aceea sunt bolnavi adevrai ai vremurilor noastre. Inima Este fora vital care susine existena omului i toate nceteaz dup existena omului. i atta vreme ct aici, n inim, se ntlnesc cerul cu pmntul, aici sunt ngerul i demonul, aici se creeaz toat existena omului ntre cer i pmnt. n inim. 7

Iubirea aproapelui Este prima treapt spre mntuire, pe treapta asta trebuie s repei pentru marea iubire de Dumnezeu. Invidia Omul murdar vrea s-i murdreasc pe cei din jur, s fie toi de o sam i de un fel. Muli oameni nevinovai au fost sfiai doar pentru c invidia celorlali le-a pus gnd rau. sursa: ASCOR Slatina SFATURI PENTRU PRIGOAN Noi cu noi trebuie s fim ntr-o unitate ct se poate mai apropiat, s ne inem aa ct mai aproape unul de altul, s putem rezista aa mai uor. S nu ne dispersm, s nu ne lepdm, s nu trdm, s nu ne batjocorim, ntr-un cuvnt. -i dac va fi prigoan cum s rezistm, printe? - Pi rezistm, uite aa. Ai vzut cum mai sunt nite tristari din tia aa pe ici pe acolo? S fii fericit dac ai s ajungi aa, i s te mntuieti. Sau o s-i lai serviciul de director i de mare, m rog, tiu eu ce, i s iei un col de ogor acolo, s lucrezi aa la milimetru, s scoi de acolo i sfecla i porumbul i fasolea i s trieti ntr-un bordeia, unde s faci acolo rnduiala ta, mergi duminic la o biseric, s-ar putea s mergi la cine tie al ctelea sat, ca s gseti o biseric sau un preot care mai face o liturghie curat. i o s vin vremea cnd o s te prigoneasc chiar ai ti. M, tu eti nebun, nu vezi c tot satul merge aa, i tu acum ce ai, i fi tu mai sfnt dect cellalt? i atuncea ai ti din cas, c aa spune Mntuitorul, cnd vor fi vremurile acestea cnd v vor da n judeci, v vor da celor mari, v vor judeca: copii, prini, tat, mam, fii, fiic. i lucrurile acestea trebuie i ele s se mplineasc, trebuie s le mplineasc cineva. Cretinismul nostru a mers aa, cam ntr-o permanent persecuie, aa a fost. - Dar dac s-ar putea s nu putem s rbdm prigoana din cauz c atunci, la momentul respectiv, vom fi prea slbii duhovnicete? - Dumnezeu te ntrete numai s vrei oleac s te ii, c Dumnezeu te ntrete. Fiii lui Brncoveanu au mers unul cte unul, ia aa pn la cel mai mititel. i ci alii n istoria asta a vieii nu au mai fost!n toate temniele. i eu, slav Domnului, am fost ntr-o marginalizare permanent, pn astzi. Nu-mi pas mie de ei ei cu ale lor, eu cu ale mele. C zice, m ocup de nu tiu ce mentalitate, tulbur lucrurile normale, dar ei cu-a lor, eu cu-a mele, fiecare cum poate. i slav Domnului, m chinui aa cu btrneile mele. i pot spune orice despre mine. Eu m gndesc la Domnul care a zis - nu v gndii ce vei rspunde celor mai mari c Duhul lui Dumnezeu v va da cuvnt. Aa e i aicea, noi suntem cu harul lui Hristos care ne ntrete. Pi, ce, mergeau uriai n faa lui Diocleian? Nite prpdii de cretini i ntorceau n cuvnt, de nu le putea sta nimeni mpotriv. i fi tu mprat, dar eu am pe mpratul Hristos, care-i i peste tine. i pn la urm l convingeau i pe el. - Dar dac noi nu avem credina lor, ce facem? - i-o d Dumnezeu. S ne-o ntrim. - Dar ce s facem s ne ntrim credina? - Pune mna pe Biblie, ia vieile sfinilor model. Prin cei slabi, mi, se dovedete puterea harului lui Dumnezeu, nu prin cei tari. Aa c stai linitit, nu te teme. Cretinul n-are de ce s se team, dac are pe Mntuitorul Hristos lng el, Stpn i mprat i mergi cu El nainte i nu v temei de ce v vor spune vou, nu v temei deloc. Al Domnului este pmntul i stpnirea lui. i noi suntem cretini, a noastr-i toat mpria i asta de pe pmnt i cealalt. Cu asta ne pregtim pentru cealalt. Cum spune psalmistul: Domnul m pate i nimic nu-mi va lipsi. Dac El m pate, ce m mai tem eu c n-o s am de mncare mine? D Dumnezeu la fiecare. - Oricum, vin foarte multe tiri tulburtoare peste noi - Intenia lor este ca s slbeasc tria noastr, s ne pun la ndoial, i n felul acesta ne prbuim. n fine, trebuie s ne pregtim de orice, c e omul Bisericii, c e n afara Bisericii, noi cu noi trebuie s fim ntr-o unitate ct se poate mai apropiat, s ne inem aa ct mai aproape unul de altul, 8

s putem rezista aa mai uor. S nu ne dispersm, s nu ne lepdm, s nu trdm, s nu ne batjocorim, ntr-un cuvnt. S putem nfrunta primejdia cu o oarecare senintate. Cnd vezi c-i bga la nghe pe cei patruzeci mucenici! Nu-i poi imagina cum s stai acolo i s vezi, cum te prinde frigul, cum te cuprinde ca nite menghini, aa, din toate prile. Vezi, din 40 a ieit unul totui! S-a lsat ispitit i a czut. I-a luat coroana altul care i-a luat locul. - Ai spus c i casnicii notri pot fi dumani, spre mntuirea noastr. Cum trebuie s procedm, s-i aducem pe calea cea bun sau s ne ndeprtm de ei? - S-i aducem pe calea cea bun, prin rugciuni, prin tot efortul nostru, s-i dobndim pentru c nu ei sunt cei care devin vrjmaii notri, ci diavolii din ei care-i stpnesc. Noi suntem datori s-i scoatem, s desatanizm duhul acesta, s-l transformm din demonul care este n nger; s transformm omul din ru cum e n bun. (Extras din convorbirile cu pr. Justin Parvu publicate in noul numar, 2/2008 al revistei ATITUDINI) Sminteala cipurilor pe dealul Mitropoliei. Masoneria si guvernul mondial condus de un anticrist. www.HotNews.ro Duminic, 1 februarie 2009 Pe dealul Mitropoliei, cateva sute de persoane au protestat impotriva introducerii cipurilor in noile pasapoarte biometrice. O femeie pare convinsa ca cipurile sunt semnul diavolului si ca prevestesc sfarsitul lumii din 2012. Un domn in varsta a cerut poporului sa se constituie in Garzi Nationale pentru a se apara de terorismul cipurilor impuse de guvern. De la M. Athos, preotii au trimis un mesaj catre romanii ortodocsi prin care sunt avertizati de instalarea unui guvern mondial al masoneriei care va fi condus de catre anticrist. Un jurnalist anunta publicul ca, potrivit parintelui Iustin, cipul biometric este unealta necuratului. Cateva sute de persoane au protestat, duminica la amiaza, impotriva introducerii cipurilor biometrice pe pasapoarte. Membri ai mai multor organizatii, printre care si Noua Dreapta, erau prezenti inca de la ora 12 intr-un tarc la baza dealului Mitropoliei. Nu vrem cipuri, jos masoneria, libertate, libertate!, se auzea de pe scena improvizata de langa Mitropolie. Printre protestatari si Camelia Parvu, o practicanta a ortodoxismului, cu o cruce in mana, scanda alaturi de cei de la Noua Dreapta: Nu vrem cipuri! Nu vrem cipuri! si agita crucea. Femeia a venit de la Pitesti special pentru protest. Fara sa rasufle, femeia a explicat de ce cipurile nu sunt bune si de cum diavolul este in ele. Este vorba de acea cifra 666 care apare in codul de bare. Dupa cum se stie este un semn al diavoului. In Biblie spune ca noi, credinciosii, nu avem voie sa luam aceasta cifra. Ea reprezinta cei 666 de talazi de aur pe care ii luau iudeii drept bir de la populatie. Este o pecete a raului. Suntem deja in anii apocaliptici. Orice credincios vede asta. Pana si clima ne arata asta. Daca ne lepadam acum si El o sa ne ajute peste trei ani. Au spus-o si americanii si o arata si calendarele maiase gasite de curand ca sfarsitul vine in anul 2012. Noi suntem fii lui Dumnezeu, nu ai lui Satana, a spus femeia fara sa rasufle. In continuare a demonstrat ca reprezentantii diavolului pe pamant sunt masonii. De mii de ani se stie ca franc-masonii reprezinta diavolul. Sunt peste tot, in toate functiile de conducere. Din pacate pentru ei se vor duce in iad, a incheiat femeia. Sa constituim o Garda Civila care sa lupte impotriva guvernului terorist Pe scena s-au perindat timp de doua ora mai multe personaje, printre ele si ziaristul Victor Roncea care a citit mesajul preotului Iustin, initiatorul miscarii impotriva cipurilor biometrice. In mesaj se detalia cum cipurile sunt o unealta a Satanei si ca ele vor aduce sfarsitul lumii. Preotul nu a fost prezent la protest. Din timp in timp, multimea a fost antrenata in scadari precum: Nu vrem cip si cod de bare ca in lagaru' de concentrare!. La un moment dat pe scena a fost invitat un domn mai in varsta prezentat drept Varlaam. Siguranta noastra si a familiilor noastre depinde de cum ne organizam in grupuri care sa constituie o garda civila la scara nationala si care sa actioneze la nivelul cartierelor, garda care sa ne permita sa actionam impotriva masurilor teroriste ale actualei puteri. Discutiile si conferintele nu mai sunt de ajuns; e nevoie de forta bruta, a explicat, plin de verva, domnul Varlaam. Intre timp, in strada trecatorii s-au oprit, au privit descumpaniti si au trecut mai departe. Am ajuns din nou in evul mediu, cand oamenii de stiinta erau arsi pe rug pentru vrajitorie. Asa`s si astia. Cine isi mai face iluzii ca nu suntem urmariti. Pai nu am fost urmariti in comunism? Am 9

supravietuit; o sa supravietuim si cipurilor. Si celularele de parca nu sunt urmarite, a spus Marian, unul dintre trecatori. El a fost contrazis de dupa gardul tarcului de catre unul dintre protestatari. Cipurile sunt o modalitate de control. Sunt monitorizate din satelit, iti violeaza intimitatea. Telefonul celular poti sa il inchizi sau sa il arunci in Dambovita. Pe cipurile astea sunt o gramada de date. Pe aceste cipuri este imprimat numarul diavolului, 666. Aceste cipuri corelate cu numarul 666 adeveresc teoriile Apocalipsei. Se vor introduce microcipurile in mana, asta e urmatorul pas, a spus tanarul. De pe scena cele cateva sute de persoane au fost infierate impotriva masoneriei. Un alt vorbiort a citit un mesaj primit de la preotii de pe muntele Athos: Se doreste instalarea unui guvern mondial al francmasoneriei, care sa fie condus de un anticrist. Sa spunem nu masoneriei. Toata lumea stie ca si in Romania masoneria ne conduce. Introducerea cipurilor reprezinta lucrarea anticristului. Un alt vorbitor a explicat cum autoritatile vor sa controleze miscarile fiecarui individ. In final a fost dezvaluita sursa raului: Este un plan al iudeo-masoneriei. Se stie ca in America sunt 3 oameni foarte bogati care sunt masoni si vor sa impuna o nou ordine mondiala a masoneriei Oare acum, pe criza asta avem noi bani si de cipuri? Eu cred ca, in esenta, este un protest bun. Introducerea acestor cipuri reprezinta o incalcare a drepturilor omului si o violare a intimitatii. Evident vom fi mai usor controlati. Cat despre implicare diavolului, aici nu ma bag, a explicat Marcel, avocat. El a fost completat de Elena, una din credicioasele care au venit la protest inarmata cu o icoana si o cruce. Eu nu vreau sa fiu indosariata ca ultimul talhar; nu am comis nici o fapta rea. Dupa mine, cipul este o masura de control. Dar ma intreb de ce guvernantii au facut-o pe sest? Oare acum, pe criza asta avem noi bani si de cipurile astea, nu suntem destul de saraci? Din punct de vedere religios pot spune ca Dumnezeu ne-a facut liberi, cipurile ne fura din libertate, a spus Elena, care intre timp a cules semnaturi de sustinere de la participanti. Emil Boc, nu fi prost, nu vrem cipuri fara rost Protestatarii au trecut de la mesajele preotilor la mesaje politice: Daca la urmatorul protest fiecare dintre noi mai aducem unul sau doi omeni si la protestul de peste doua saptamani tot asa o sa fim milioane. O sa cada Guvernul. Mergem inainte!. Multimea a aprobat mesajul. Unul dintre participanti a completat: Tariceanu si Boc sa isi puna cip in cap. Unul dintre liderii protestatarilor au inventat si o scandare adresata actualului premier: Emil Boc, nu fi prost, nu vrem cipuri fara rost!. Dupa ce scandarile au incetat, lideri protestului au mai citit un alt mesaj al unor preoti in care s-a invocat Apocalipsa: Diavolul insusi este in cipurile biometrice. Frati crestini, sa revenim la credinta; sfarsitul lumii este aproape!. Protestul s-a terminat dupa ce o tanara a cantat o piesa dedicata luptei anticipuri si dupa ce liderii protestatarilor au recitat Tatal Nostru. Romnia - un posibil loc de nceput al pecetluirii apocaliptice? Din ianuarie 2009 a nceput n Romnia, cu o grab suspect i tacit, eliberarea de paapoarte i permise de conducere cu cip RFID, fr ca cineva s cunoasc n detaliu datele stocate pe cip. n vederea aderrii fr rezerve la spaiul Schengen, prevzut pentru 2011, i executnd cu mult rvn i acrivie directivele UE, Romnia extinde procedeul i la alte documente personale, cum ar fi: actul de identitate, cardul de sntate, precum i alte documente de cltorie. Pe fondul acestei aciuni, Printele Justin Prvu a dat un comunicat, care a creat anumite controverse, contestaii i reacii. Cu binecuvntarea PS Teofan, prezint mai jos prerea mea referitoare la problema ridicat de Printele Justin, ntruct sunt doctor n Teologie Social Aplicat, disciplin care reglementeaz moral relaia Bisericii cu lumea, i cadru didactic universitar la Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae din Iai, specializarea Biserica azi. Istorie i actualitate. 1. Sinteza psiho-teologic a comunicatului Printelui Justin Prvu din data de 14.01.2009. a. ndemnat de glasul contiinei i curia inimii, Printele Justin atenioneaz cu duh profetic, de pericolele unui posibil nceput de nsemnare cu numrul fiarei apocaliptice 666 i consider planul naional de introducere a cipurilor biometrice pentru buletin i paaport ca o vreme premergtoare acestei profeii, deci nu derularea nsi a profeiei. b. Nu aciunea cipurilor biometrice n sine este egal cu pecetluirea, ci aceasta reprezint doar un nceput i o capcan a vrjmaului. E posibil ca ulterior aceste date s fie folosite pentru trecerea la 10

aciunea propriu-zis, iar o dat nceput, s pregteasc pas cu pas, psihologic-aperceptiv i mental, aciunea final: pecetluirea. c. n acest context, Printele Justin i ndeamn pe credincioi s fie vigileni i, dac e nevoie, chiar jertfelnici: s primeasc martirajul, dac vor fi forai s primeasc inofensiva aciune, adic acceptarea cipurilor biometrice pentru buletine i paapoarte. d. Recunoate c nu este de datoria sa s fac aceast atenionare, ci ar fi fost de datoria arhipstorilor, mai marii acestei Biserici, ns din cauz c ei nu iau atitudine, sau nu consider acest lucru un pericol, se substituie acestora i, din dragoste pentru neam i Biseric, trage un semnal de alarm, considernd ca acest proiect le rpete de fapt oamenilor libertatea i ar grbi i chiar ar uura ulterior procesul de pecetluire. e. Cuvintele: Este vremea muceniciei! Luptai pn la capt! Nu v temei! vor s marcheze acest lucru i vor s spun c dac acum, cnd aciunea este abia la nceput, cretinii nu vor fi capabili de jertf i mpotrivire, mai trziu va fi i mai greu. f. Dac aceast aciune nu ar fi fost proorocit cu 2000 de ani n urm de Sf. Ap. i Evanghelist Ioan, demersul pe care guvernanii, cu tiin sau netiin, l fac prin acest proiect nu ar fi fost pus sub semnul ntrebrii sau al contestrii, ci nebgat n seam, sau poate chiar considerat un lucru benefic. ns dac lum n serios Sf. Scriptur, i n special proorocia din Apocalips 13, atunci, dup prerea mea, demersul P. Justin este justificat teologic, responsabil i profetic, ntruct exist multe date comune ntre aciunea introducerii cip-urilor biometrice i atenionarea profetic din Apocalips. 2. Legislaia naional, internaional i european referitoare la cip-urile biometrice a. Regulamentului C. E. nr. 2.252/2004, d recomandri i detalii tehnice privind cip-urile biometrice, ns nici o ar din lume nu s-a grbit s le implementeze cu atta acrivie tehnic i obedien. Romnia e prima ar-pilot-cobai de pe planet cu un asemenea proiect experimental, iar guvernarea trecut a reglementat aceasta prin: OGU 94/2008, HG 1566/2008, OG 207 din 04/12/2008. b. Aciunea cip-urilor biometrice a nceput n pas de mar n judeul Ilfov, de la 1 ianuarie, iar pn n iunie 2009 se urmrete extinderea sistemului informaional biometric n toat ara. c. Din decembrie 2008 a nceput n Romnia emiterea unui nou model de permis auto de tip card, care conine de asemenea un cip electronic pe baz de cod de bare. Cip-ul conine date personale uzuale, date medicale, istoricul bolilor, contravenii rutiere etc. Aciunea a nceput fr o baz legislativ i fr o promovare corespunztoare prin mass-media. d. Pentru 1 ianuarie 2011 este programat introducerea noilor cri electronice de identitate cu cip. Platforma-pilot-cobai informaional va fi implementat n judeul Cara-Severin, de unde se va extinde proiectul i n celelalte judee. Informaiile sunt memorate pe 2 suporturi: banda optic i circuit integrat de tip smartcard (cip). Datele nscrise nu pot fi terse, ci se poate doar aduga la ele informaii, iar aceast aciune o poate face nu numai Ministerul Internelor, ci i cel al Comunicaiilor! Exist aadar un drept discreionar asupra naturii i cantitii informaiilor nscrise, ntruct nu este reglementat cine are dreptul s nscrie, care sunt criteriile de selecie a ceea ce trebuie nscris i cea ar putea afecta imaginea sau confortul psihic al persoanei n cauz etc. e. Abuzurile se extind i mai aberant prin legea 298 din 21 nov. 2008, care oblig pe furnizorii de servicii de comunicaii electronice s pstreze orice convorbire telefonic, orice sms sau e-mail pe ultimile 6 luni i s le pun la dispoziie, la solicitarea autoritilor competente. f. ngrijortor este faptul c nici o lege sau norm naional, european sau internaional nu garanteaz discreia, securitatea absolut a datelor nscrise i nu prevede sanciuni clare pentru cei ce le-ar utiliza n alte scopuri, sau ar comite erori tehnice sau neglijen n securizarea datelor. g. Pn n prezent doar Asociaia Civic Media a semnalat i contestat abuzul acestor legi i nclcarea drepturilor omului, pe cnd unii membrii justiiari ai societii civile sunt preocupai mai departe i interesai obsesiv doar de scoaterea icoanelor din coli 3. Scopul cip-urilor RFID Anunate deja de doi ani, paapoartele biometrice conin imaginea facial i amprentele deintorului. Cerute de Statele Unite, paapoartele vor fi emise n premier de Romnia, n ciuda faptului c unii experi, susin c este nevoie de doar patru ore pentru a decripta informaiile de pe cip. 11

Cip-urile RFID sunt menite s nlocuiasc codul de bare de pe produsele din magazine i s controleze pozitiv individul, cu intenia de a-l proteja i n scopul creterii gradului de securitate al acestuia, ns nu s-au luat n seam n mod real i pericolele i vulnerabilitatea sistemului. Componentele i alte operaiuni electronice ale cip-ului biometric sunt deja mediatizate i se gsesc pe larg n literatura de specialitate. 3.1. Avantaje ale cip-urilor RFID a. Din punct de vedere economic i comercial: 1. Uureaz, scurteaz i eficientizeaz considerabil procesul de producie. 2. Datorit capacitii de stocare a cip-urilor, se reduce timpul de cumprare a produselor prin identificarea i livrarea rapid a acestora i ofer posibilitatea refacerii stocurilor n timp util. b. Din punct de vedere militar: 1. Servesc cu mare precizie atingerea obiectivelor militare, precum i a celor de spionaj. c. Din punct de vedere al evidenei, identificrii i ajutorului unei persoane n caz de urgen: 1. Introducerea cip-urilor n paapoarte este considerat o msur de siguran n plus de ctre guvernele rilor care le-au introdus deja parial. 2. Conectarea la anumite baze de date publice naionale i internaionale ofer n cteva minute toate informaiile vitale despre persoana creia i se scaneaz un document personal prevzut cu cip RFID. 3.2. Dezavantaje ale cip-urilor RFID 1. Informaiile din memoria cipului pot fi citite de ctre orice cititor, nu doar de ctre cele specializate. Astfel, cu un simplu calculator performant, orice date, orict de criptate ar prea, pot fi sparte ntr-un timp extrem de scurt (cel mult patru ore) i chiar falsificate. 2. Controlul total asupra cetenilor. Se va ti n orice clip unde sntem, cu cine sntem, tranzaciile financiare, rutele de cltorie, timpul petrecut n anumite locuri i alte date, ce vor fi folosite dup bunul plac al posesorilor acestor baze de date. 3. Cip-urile nu pot fi detectate de simurile fiziologice sau percepia uman. Deci nu vor putea fi evitate. 4. Microcipurile implantate la animale au provocat cancer n aproximativ 10% din cazurile implanturilor. esutul cancerigen a aprut ntotdeauna n jurul cipului RFID. 5. Cip-urile RFID snt sensibile la anumite tipuri de radiaii ori contactul cu surse ncrcate cu electricitate. 6. Nu exist inclus n cip-uri opiunea: Nu colecta date statistice despre mine. 7. Cel care va refuza cip-urile din varii motive, va fi lipsit de serviciile publice, care cer o identificare la baza de date, genernd astfel o izolare i nstrinare social. Deci persoanele fr cip nu exist. 8. Cip-urile sunt o surs de informaie gratuit pus la dispoziie pentru serviciile de spionaj la toate nivelurile, iar date personale pot fi deturnate n diferite scopuri sau fcute publice fie din neglijen, fie intenionat. 9. Cip-urile biometrice pot avea avantaje pe termen scurt, dar pe termen lung pot fi un pericol real. Ele compromit metodele existente de securitate pe baza celor 2 elemente introduse, folosind presupunerea c ele nu sunt accesibile publicului, nici mcar n mod criptat. De exemplu, dac ai o baz de date cu amprente i pentru a intra n sistem este nevoie de amprenta unei persoane, nu trebuie s fie persoana acolo, poi s iei din baza de date a poliiei amprenta ei. n mod paradoxal, cip-urile biometrice diminueaz sigurana unei ri. Ele permit accesul pe baza paaportului altcuiva, far a fi nevoie ca el s fie de fa. Nu te mai verific nimeni fizic, totul se bazeaz pe sistem. De aceea, expunerea informaiilor digitale ale romnilor discreionar i fr nici un discernmnt reprezint o aciune fie incontient i iresponsabil, fie de trdare a propriilor ceteni. 10. Serviciul 112 permite gsirea locaiei telefonului. Oricnd te poate localiza fr s apelezi, numai datorit faptului c telefonul primete semnal. Acelai lucru se poate extinde la cip-urile RFID. 11. Evidena strict a vieii personale la toate nivelurile elimin ansa de a repara o neglijen, o greeal sau o neputin de plat, de exemplu fa de o banc. Cazul americanilor cu dosar financiar. Dac uii s faci o plat, eti catalogat ca ru platnic toat viaa. Nu mai primeti un mprumut, niciodat. 12

12. Monitorizarea prin satelit pe baza identificrii faciale reprezint o ameninare la propria via, dac lum n consideraie ghidarea rachetelor antipersoan prin satelit. O eventual lovitur de stat omoar orice persoan cu ajutorul rachetelor ghidate dup recunoatere facial. Tehnic acest lucru este deja posibil. Deci cip-ul biometric poate servi i la terorism, ucideri i crim organizat. 13. Autentificarea biometric se poate realiza i atunci cnd persoana deintoare a documentelor biometrice este moart: este nevoie doar de mna sa, sau de un ochi, pentru a intra ntr-un sistem. Astfel banii din cont, sau alte aciuni financiare sau administrative, care necesit informaii biometrice, se pot obine doar dac ai cadavrul. Deci pericolul cip-urilor biometrice se prelungete chiar i atunci cnd omul este fr via. 4. Opoziii i atitudini contra cip-urilor biometrice n lume Lund n consideraie aspectele de mai sus, precum i din motive de etic civic sau etic a tehnologiei biometrice, unele instituii, persoane, asociaii religioase, civice sau profesionale se opun vehement, cum ar fi: unii americani, srbii, grecii, scoienii, alte ri occidentale, piloii britanici etc. Introducerea cip-urilor este, fr ndoial, un scandal. n toate aceste cazuri revolta nu trebuie privit ca o reacie provenit pe fondul unui fanatism religios, aa cum ncearc s o suceasc unele glasuri din pres, ci, mai nti de toate, ca o reacie de aprare mpotriva unei nregimentri forate ntr-un sistem de supraveghere suspect. 5. Omul redus de la imago Dei la un simplu numr sau cip electronic Dac se respinge din motive de bioetic clonarea biologic, de ce nu s-ar respinge din aceleai considerente i clonarea electonic biometric, avnd ca motivaie teologic nvtura Bisericii Ortodoxe despre antropologie. Imago Dei n om dup Sfinii Prini este unitar atunci cnd exclude orice concepie substanialist despre chip, care const n mod funcional, practic, n manifestarea vieii sale spirituale, ca nevoie primordial i central. Primatul vieii spirituale activeaz aspiraia fiinei noastre umane spre absolut, spre arhetipul ei divin (Origen), spre Dumnezeu. Prin Harul lui Hristos, prin dragostea lui Dumnezeu Tatl i prin mprtirea Sfntului Duh, omul reunete, n ipostasul su creat, divinul i umanul, dup chipul lui Hristos, adic chipul Celui ceresc, ajunge la msura vrstei plintii lui Hristosi astfel devine dumnezeu prin har. n acest sens spune Sfntul Vasile cel Mare c omul este o fptur care a primit porunc s devin Dumnezeu, adic chip al Chipului - eikon Eikonos. Deci omul are un destin hristologic, ntruct originea lui e n Hristos, Care este Chipul, icoana lui Dumnezeu. Omul real s-a nscut atunci cnd Hristos a intrat n via i s-a nscut, iar ziua naterii lui Hristos este zi de natere a umanitii. Omul este alctuit teologic, iar chipul su are o valoare teologic, hristic, i nu l putem amaneta sau mprumuta, sau permite s fie folosit fr voia i libertatea noastr. Valoarea ontologic a omului nu const, sau nu se afl n el nsui, neles n mod autonom, cum susin teoriile materialiste, n suflet, minte, intelect, sau exclusiv n persoana omului, cum susin sistemele filozofice contemporane, ci n Arhetipul lui. De vreme ce omul este o icoan, existena lui real nu e determinat de elementul creat din care este fcut icoana, sau din voia lui liber, ci de Arhetipul (Modelul) ei necreat. Omul este neles astfel de Prinii Bisericii n mod ontologic numai ca fiin teologic. Ontologia lui este iconic. A permite ca chipul nostru s fie clonat electronic i nregimentat n cip-uri, iar apoi manipulat dup bunul plac al cuiva, nseamn a amaneta ceea ce nu ne aparine i a reduce identitatea noastr iconic, care este unicat, la un numr ntr-o bucat de plastic. Aceasta este ca i cnd ai folosi o icoan ca plac video, sau hard disc Din punct de vedere moral este un sacrilegiu, sau cel puin o desacralizare, ntruct se petrece o coborre a dimensiunii spirituale, respectiv a chipului iconic uman, ntr-o folosin strict material i terestr. Or, chipul nostru aparine arhetipului divin, adic lui Dumnezeu. Deci cip-urile biometrice, n acest context, contravin nvturii biblice i patristice despre antropologia cretin, ntruct reduc, circumscriu, deci mrginesc chipul/icoana fiinei umane la o simpl tehnologie i suport electronic de emitoare i implanturi. 6. Propuneri i perspective 13

Lsnd la o parte orice panic i tulburare, care nu fac cinste cretinilor, refuzul n mas al unor experimente pe care Guvernul Romniei le aplic n serie ar trebui s ne pun pe gnduri i s ne ntrebm dac ne mai simim, sau mai suntem considerai i tratai ca persoane umane, ori ca o simpl marf, pe care se poate pune o etichet, cip-uri etc. Nimeni din Guvern, nu s-a gndit s supun aceast tem dezbaterii publice, ca o problem de etic ceteneasc sau de etic biometric a tehnologiei moderne, aa cum s-ar cuveni unei ri democratice, la care se pare c suntem doar figurani. Propun ca implementarea privind cip-urilor biometrice s fie amnat, pn ce aceast problem va fi dezbtut public. Sf. Sinod al BOR s iniieze toate demersurile legale pe lng organismele responsabile, pentru a nuana legile privind paapoartele i alte documente personale, n raport cu convingerile tiinifice, religioase sau morale ale cetenilor. Pn atunci s se respecte legislaia actual, privind noile cri de identitate, respectiv Ordinul 1190 din 31 iulie 2001 al Ministerului de Interne, care menioneaz c persoanele care refuz cartea de identitate din motive religioase primesc buletine de tip vechi. La fel, HG 978/2006 privind fotografiile de paaport, care d posibilitatea personalului monahal ca fotografia s poat fi realizat cu capul acoperit, din motive religioase. Prin opoziia fiecruia, prin trezirea unei solidariti de contiin cretin la nivel naional, putem cere legiuitorului s abroge noile legi din domeniul actelor electronice de identitate, sau s le aplice difereniat, fr ca aceasta s conduc la un regim discriminatoriu din punct de vedere politic, economic sau al serviciilor sociale. Personal cred c introducerea cip-urilor este neconstituional i antidemocratic, ntruct nu s-a realizat prin dezbatere public naional i ncalc flagrant drepturile omului prevzute n Constituia Romniei i n alte legi internaionale. Am convingerea c Sf. Sinod va interveni la forurile legislative n acest sens, pentru a liniti problemele de contiin ale credincioilor BOR, i va demara conceperea unei doctrine sociale, care s reglementeze moral relaia Bisericii cu lumea la toate nivelurile. Dup prerea mea, aceasta ar pune capt oricror speculaii, precum i unor substituiri i intervenii singulare, referitoare la cip-urile biometrice i nu numai, care apar pe alocuri n cuprinsul Patriarhiei Ortodoxe Romne. Pr. Prof. Dr. Mihai VALIC Universitatea Al. I. Cuza, Iai, Facultatea de Teologie Ortodox Dumitru Stniloae 21 ianuarie 2009, la pomenirea Sfinilor Mucenici Maxim Mrturisitorul i Neofit

Mihai Rapcea In urma reuniunii reprezentantilor Asociatiei Civic Media si ai Asociatiei Adevar si Dreptate cu zecile de voluntari ai anuntatei Campanii impotriva masurilor adoptate de stat pentru Controlul Total al populatiei, vizand: 1) Obligativitatea introducerii cipurilor biometrice in toate documentele de identitate, contrar Articolului 23 din Constitutia tarii - Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile - respectiv a Articolului 29 - Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma si 2) Legea privind inregistrarea si inmagazinarea tuturor comunicatiilor electronice personale ale cetatentilor Romaniei, contrar Articolului 28 din Constitutia tarii - Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil, ieri, 21 ianuarie 2009, s-a constituit Coalitia Impotriva Statului Politienesc. Coalitia Impotriva Statului Politienesc este o organizatie fara personalitate juridica deschisa tuturor persoanelor si asociatiilor dispuse sa apere drepturile inalienabile ale cetatenilor romani. Fidela Apelului Parintelui Justin Parvu - Luptati pana la capat! Nu va temeti! - si bazata pe reactia categorica si imediata a cetatentilor informati ai Romaniei, exprimata prin semnaturile la Petitia Impotriva cipurilor cu date biometrice premergatoare pecetluirii cu numarul Fiarei, 666 http://www.petitiononline.com/NU666/petition.html - 8000 de semnatari in cateva zile - si la Petiie impotriva (si pentru abolirea) legii nr. 298/2008 (privind retinerea datelor generate sau prelucrate de 14

furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii) http://www.petitieonline.ro/petitie-p37662052.html - 5500 de semnatari, ambele in crestere vertiginoasa, Coalitia Impotriva Statului Politienesc va actiona pentru desfiintarea acestor acte anti-constitutionale si protectia drepturilor cetatenilor romani in fata abuzurilor statului. Urmeaza actiuni de strada si strangeri de semnaturi in vederea inaintarii institutiilor in drept, Justitie, Parlament, Guvern, Presedintie, Patriarhie, si a extinderii protestului la nivel international, in spatiul de comuniune de credinta afectat in prezent sau in viitorul apropiat. Pentru actiune imediata s-a constituit grupul de discutii refuzimplant@yahoogroups.com Secretariatul va fi asigurat pentru moment de Asociatia Civic Media - http://www.civicmedia.ro/ si Asociatia Adevar si Dreptate - http://www.adevar-si-dreptate.info/. Pentru conformitate, Victor Roncea, presedinte fondator Civic Media Viorel Ene, presedinte Adevar si Dreptate, 21 Ianuarie 2009 Petiie mpotriva (i pentru abolirea) legii nr. 298/2008 (privind reinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaii electronice destinate publicului sau de reele publice de comunicaii) si Impotriva cipurilor cu date biometrice Vezi semnaturile de pana acum - Semneaza petitia Actiuni in instanta Asociatia Adevar si Dreptate si Asociatia Civic Media au atacat la Curtea de Apel Bucuresti HG privind Pasapoartele cu Cip Biometric. Redam mai jos textul uneia dintre cele doua actiuni: Ctre Curtea de Apel Bucuret, Secia Contencios Administrativ Subscrisul Cabinet Individual de Avocatur Rapcea Mihai, prin avocat titular, cu sediul n Bucureti, str. Zmeica nr. 12, sector 4, n solidar cu Asociaia Adevr i Dreptate, prin preedinte Ene Viorel, cu sediul n Bucureti, str. Batitei nr. 11, sector 2, n contradictoriu cu prtul GUVERNUL ROMNIEI, cu sediul n Bucureti, Piaa Victoriei nr. 1, sector 1, n temeiul disp. art. 14 din legea nr. 554/2004 formulm prezenta CERERE DE SUSPENDARE A dispoziiilor Hotrrii de Guvern nr. 1566/2008 din 25/11/2008 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din 15/12/2008 pentru modificarea i completarea H. G. nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun n circulaie paapoartele electronice, precum i a formei i coninutului acestora, precum i a punctului privind Dezvoltarea cooperrii interinstituionale pe teritoriul naional prin: integrarea datelor biometrice n documentele de cltorie, n scopul creterii gradului de securitate al acestora; din CAPITOLUL 24 - Ordine public i sigurana ceteanului al Programului de guvernare 2009 2012 din 22/12/2008 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 869 din 22/12/2008. MOTIVE: N FAPT: prin Hotrrea de Guvern nr. 1566/2008 se ncalc prevederile Constituionale privitoare la viaa intim i privat a persoanei, precum i cele referitoare la libertatea de gndire, contiin i religie. Prevederile ce fac obiectul contestaiei noastre sunt abuzive, contrare literei i spiritului Constituiei, aducnd atingere dreptului constituional fundamental al persoanei la intimitate. nc din prevederile CAPITOLULUI 24 - Ordine public i sigurana ceteanului al Programului de guvernare 2009 2012, se face vorbire despre dezvoltarea cooperrii interinstituionale pe teritoriul naional prin: integrarea datelor biometrice n documentele de cltorie, n scopul creterii gradului de securitate al acestora; n opinia noastr, a se vorbi despre o msur cum este cea a inmagazinrii unor date cu caracter personal i intim ntr-un document de cltorie cum este paaportul, cum sunt cele referitoare la amprentele digitale, genom i alte date cu caracter personal (cont bancar, numr de asigurri sociale, cazier fiscal sau judiciar, stare civil, apartenen religioas, date biografice, etc.) reprezint o nclcare fi a dreptului la intimitate al persoanei. O astfel de msur ncalc pe de alt parte i prevederile legii speciale privind prelucrarea datelor i informaiilor cu caracter personal. Inovaia nstrunic de a pune datele cu caracter personal ale unei persoane pe un suport electronic, este de natur s le fac accesibile oricrei persoane care deine mijloacele tehnice de a le accesa. Mai mult, nici unul dintre actele administrative contestate nu face o referire clar i precis cu privire la datele ce vor fi nscrise pe acest suport electronic cip sintagma date 15

biometrice ne-fiind mulumitoare. ngrijortoare este i precizarea (NOTA) ce nsoete fiecare dintre anexele referitoare la forma i coninutul paaportului electronic. Aceast not prevede c, Caracteristicile, rubricaia, numrul i tipul elementelor de siguran trebuie s fie n conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.252/2004 privind standardele pentru elementele de securitate i elementele biometrice integrate n paapoarte i n documente de cltorie emise de statele membre, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 385 din 29 decembrie 2004, i ale Deciziei Comisiei C(2005)409 pentru stabilirea specificaiilor tehnice aferente dispozitivelor de securitate i a elementelor biometrice integrate n paapoarte i n documentele de cltorie emise de statele membre. Acestea vor putea fi adaptate n funcie de dinamica reglementrilor Uniunii Europene n domeniu. Precizm faptul c o astfel de not nsoitoare a anexelor referitoare la forma i coninutul paaportului nu se regsea n forma iniial a Hotrrii nr. 557/2006, fapt care ne face s ne punem ntrebri cu privire la scopul real al executivului, pe care acesta l urmrete prin impunerea fr consultarea cetenilor, i fr nici o necesitate real, din considerente de siguran - a acestor msuri. Pe lg faptul c Hotrrea contestat nu conine referiri exprese cu privire la aceste date biometrice ce urmeaz a fi inserate, lsnd la bunul plac al legiuitorului european categoriile de date ce urmeaz a fi incluse, nu se face vorbire nici de modalitatea de accesare a datelor nmagazinate electronic. Comarul tutror ar fi ca aceste date s poat fi accesate de la distan, prin echipamente electronice cu ajutorul frecvenelor radio (RFID radio frequency identification device), fapt care ar duce la o nclcare clar a dreptului la intimitate al persoanei. Practic, fiecare purttor de paaport cu date biometrice ar deveni vizibil n domeniul undelor radio, oriunde s-ar afla, fiind astfel posibile abuzuri prin urmrirea semnalului n scopul urmririi unei persoane pas cu pas. Apreciem c operaiunea de stocare a datelor personale ale unei persoane pe un suport electronic al unui document de cltorie, nu poate fi considerat ca intrnd n categoria elementelor de siguran. De altfel, chiar persoanele care au lucrat la redactarea Hotrrii atacate fac o distincie clar ntre elementele de siguran ale paaportului, i datele biometrice ale posesorului, ACESTEA DIN URM NE-FIIND INCLUSE N ARIA ELEMENTELOR DE SIGURAN: Iat redat mai jos elementele prevzute de Anexa 3 la Hotrrea nr. 557/2006, astfel cum sunt redate n Hotrrea contestat: FORMA I CONINUTUL paaportului electronic simplu Culoarea copertei: - rou viiniu Coperta I (exterior): - Uniunea European, Romnia, stema Romniei. Paaport. Semn distinctiv paaport electronic. Coperta I (interior): - Romnia, stema Romniei n tehnologie intaglio - band heliogravat, Mrimea: - 125 x 88 mm, Numrul de pagini: - 32, Numrul paaportului: perforat prin paginile 1-32, inclusiv prin coperta a II-a, iar pe pagina din policarbonat, gravat laser Numerotarea paginilor: - tiprit n partea de jos a fiecrei pagini i n filigran. Pagina cu datele de identificare ale titularului, poziionat ntre coperta I (interioar) i pagina 1: - din policarbonat - datele de identitate ale titularului (numele, prenumele, data i locul naterii), autoritatea emitent, data eliberrii paaportului, data expirrii paaportului, codul numeric personal - C.N.P., sex cetenia, fotografia titularului gravat laser i fotografia n umbr realizat prin perforaie cu laser, numrul paaportului, semntura titularului, datele informatizate citibile optic (MRZ), mediul de stocare electronic a datelor biometrice ale persoanei. NOT: Rubricile vor fi numerotate. Denumirile rubricilor vor fi redactate n limbile romn, englez i francez. Pe versoul paginii din policarbonat se scriu n toate - Uniunea European limbile oficiale ale U.E.: - Romnia Paaport. Pagina 1: - nlimea, culoarea ochilor, domiciliul i fotografia n umbr a titularului, realizat prin imprimare inkjet. Pagina 2 rezervat pentru meniuni ale autoritilor romne. Pagina 3 cuprinde denumirile rubricilor din pagina din policarbonat n toate limbile oficiale ale rilor Uniunii Europene. Paginile 4-31, pagini pentru vize - se introduce fir metalic fluorescent n structura hrtiei. Pagina 32, urgene: - titularul paaportului trebuie s completeze datele particulare ale unei rude sau ale unui prieten care poate fi contactat n caz de accident: Numele / Prenumele / Adresa / Telefon, Denumirile rubricilor vor fi redactate n limbile romn, englez i francez. Acest paaport conine 32 de pagini numerotate (n toate limbile oficiale ale Uniunii Europene). Coperta II (interior) cuprinde instruciuni, obligaii. Hrtie: - special, filigran, 16

elemente de siguran. Pentru a fi i mai clar, n vechea anex 3 a Hotrrii 557/2006, forma i coninutul paaportului electronic simplu erauCuloarea copertei: - rou viiniu, Mrimea: - 125 x 88 mm, Numrul de pagini: - 32, Numrul paaportului: - perforat prin paginile 1-32, inclusiv prin coperta a II-a, iar pe pagina din policarbonat, engravat laser. Numerotarea paginilor: - tiprit n partea de jos a fiecrei pagini. Pagina cu datele de identificare a titularului: - din policarbonat - datele de identitate ale titularului (numele, prenumele, data i locul naterii, nlimea i culoarea ochilor), data i locul depunerii cererii, data valabilitii paaportului, codul numeric personal - C.N.P., cetenia, fotografia titularului engravat laser i fotografia n umbr,realizat prin perforaie cu laser,numrul paaportului semntura titularului, datele informatizate citibile optic, mediul de stocare electronic a datelor biometrice ale persoanei. Pagini rezervate pentru meniuni ale autoritilor romne: - semne particulare, domiciliul, restrngerea dreptului la libera circulaie n strintate. Pagini pentru vize Pagina cuprinznd instruciuni, obligaii. Hrtie: - special, filigran, elemente de siguran Din analiza Anexei 3, observm c mediul de stocare electronic a datelor biometrice ale persoanei aparine rubricii referitoare la Pagina cu datele de identificare a titularului, nicidecum celei referitoare la elementele de siguran. Cu alte cuvinte, se recunoate n mod clar faptul c stocarea electronic a datelor biometrice ale persoanei NU face parte din categoria elementelor de siguran. Pentru aceste motive, solicitm suspendarea aplicrilor prevederilor atacate i anularea acestora. Apreciem c se impune cu promptitudine suspendarea actelor administrative atacate, cu prioritate, nainte de soluionarea contestaiei i de judecarea cererii privind o eventual respingere a contestaiei ce reprezint procedura prealabil, n condiiile n care numai prin suspendarea aplicrii acestor acte administrative se poate preveni pericolul iminent creat la adresa siguranei cetenilor, a drepturilor i libertilor fundamentale ale acestora. N DREPT: ne ntemeiem cererea de suspendare pe disp. art. 14 din legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, art. 20, 26 i 29 din Constituia Romniei. Proba n cauz nelegem s o facem cu nscrisuri, interogatoriul prtei precum i orice alt mijloac de prob a cror necesitte ar reiei din cadrul dezbaterilor. Precizm c am formulat contestaie mpotriva actelor administrative a cror suspendare o cerem, ctre prtul Guvernul Romniei, urmnd procedura prealabil prevzut de legea nr. 554/2004. Avocat Rapcea Mihai Preedinte Adevr i Dreptate, Ene Viorel 21.01.2009 HRISTOS SI HANANIANCA - de parintele Savatie Bastovoi Cred ca stiu de ce mi-ai cerut lamurire pentru aceasta intamplare stanjenitoare din Evanghelie. Intradevar stanjenitoare. Ce poate fi mai brutal decat sa apostrofezi o femeie sarmana care iti cere ajutorul, un ajutor care sta in puterea ta sa i-l acorzi. Hristos era atotputernic si, probabil, femeia stia asta. De aceea vine la El cu nadejde, cerand ajutor pentru fiica sa bolnava. Dar ce face Hristos cu ea? El procedeaza cu ea ca un evreu ordinar, o bruftuluieste, zicandu-i: Nu se cade a lua painea de la gura copiilor si a o da cainilor. O face pe sarmana femeie catea impreuna cu fiica ei, in auzul tuturor! Ce poate fi mai tipic jidovesc decat aceasta fapta a lui Hristos? Fiti de acord ca este o mojicie. Dar sa vedem cum se impaca ea cu Evanghelia iubirii si cum de Hristos, care ne cheama sa invatam de la El cu blandete, a fost in stare sa comita asa o badaranie ca aceasta? Hristos stie toate. El stia si ceea ce va face femeia, stia si cum se vor uita la asta multimea de evrei care se inghesuiau in jurul Lui, atenti sa-L prinda gresind in fapta sau in cuvant. Se vede ca de aceasta data in jurul lui Hristos erau foarte multi necredinciosi, mai multi ca de obicei, care cautau saL ispiteasca. Fara indoiala, multi ii puneau intrebari prostesti si acum, ca cele despre dajdia cuvenita Cezarului, despre casatoria de dupa inviere, despre sambata si cred ca si multe altele. Ne putem inchipui un balci in care Hristos e asaltat de iudeii guralivi si plini de sine. Hristos rabda toate acestea, rabda, pentru ca printre intrebarile neghioabe se intamplau si unele care puteau da prilej la predica iubirii. Dar Hristos, am vazut-o de atatea ori, stia sa intoarca pana si atacurile rautacioase in lectii de intelepciune dumnezeiasca si iubire. Cred ca intr-o astfel de imprejurare I s-a adresat si femeia noastra dupa ajutor, cerandu-I sa-I tamaduiasca fiica, atunci cand ceilalti il atacau cu intrebari 17

ispititoare si rautacioase. Dar ce face Hristos? Oare se grabeste El sa o vindece pe fata, ca sa-si arate puterea Sa miraculoasa celor care Il atacau? Nu. El o bruftuluieste. El o face catea impreuna cu fiica ei, aratandu-se cu nimic mai bun decat gloata de iudei care-L inconjura. Hristos avea acest obicei de a ispiti El insusi pe cei care I se adresau. De exemplu, atunci cand vin batranii evreilor si-L intreaba: Cu ce putere faci Tu acestea?, Hristos le raspunde cu o intrebare, ca un jidan ordinar: De unde era botezul lui Ioan, din cer sau de pe pamant? Iar cand aceia s-au eschivat de la raspuns, de frica sa nu nimereasca in vreo capcana, El le raspunde: Atunci nici eu nu va voi spune cu ce putere fac aceasta. Hristos stia ce parere aveau iudeii despre Dansul. Il credeau copil din desfranare si indracit. Si, cand colo, o hananianca, o necurata dintre neamuri, vine si-I cere sa-I tamaduiasca fiica indracita. Faptul ca Hristos mai scosese draci nu schimba deloc situatia. El continua sa ramana in ochii evreilor un indracit, caci socoteau ca cu domnul dracilor, cu Beelzebul scoate el dracii. Femeia insa a aratat fata de el atata nadejde si dragoste, i-a cazut la picioare si cred ca si alte gesturi si cuvinte de umilire a rostit si a facut. Iar asta a revoltat, fara indoiala, si mai mult pe evreii pizmatareti. Cred ca multi au si fost gata sa strige: Cine esti tu, ca primesti sa ti se inchine, ca scris este, lui Dumnezeu unuia sa I Te inchini!? Hristos, insa, le-o ia inainte, ticsindu-le ca pe un calus in gura aceasta replica neasteptata, replica pe care numai un evreu putea sa o dea: Nu se cuvine a lua painea de la gura copiilor si a o arunca cainilor. Pentru noi aceasta replica este socanta, dar pentru o hananianca era ceva obisnuit. Aceasta femeie poate ca auzea in fiecare zi apostrofari de acest fel si chiar injurii din partea evreilor. Asa erau evreii, credeau ca totul li se cuvine numai lor. Ei nici nu-I considerau oameni pe cei dintre neamuri. Asa ca, femeia n-ar fi trebuit sa se supere. Da, asa ar fi fost daca aceasta replica ar fi iesit din gura unui evreu oarecare, dar ea a iesit din gura lui Hristos. Hristos nu trebuia sa raspunda asa. El era bun. El invata despre dragoste si despre mila, nu era ca ceilalti evrei. De aceea a si indraznit femeia sa se apropie de El. Ea Il iubea. Si, cand colo, Iisus este si El ca ceilalti. Insa acest raspuns n-a pus-o in incurcatura doar pe femeie. Si mai mare a fost confuzia iudeilor. Ce e cu acesta? Tot timpul invata despre dragoste, ne mustra pentru ca nu avem mila, si acum el insusi procedeaza ca si noi? Sigur ca evreii s-au recunoscut in aceasta replica. Asa ar fi raspuns oricare dintre ei. Dar de ce a raspuns asa Iisus? Am zis: multi Il socoteau nebun, indracit, dar multi Il banuiau ca ar fi vreun proroc. De aceea unii ii adresau intrebari pentru a-si bate joc, altii pentru a se convinge ca intr-adevar este cineva. Pe toti acestia Hristos ii intampina si El, la randul Lui, cu intrebari-capcana, care descopereau adevarata intentie si identitate a celor ce se apropiau de El. Pe cei care credeau sincer in El si-I cereau ajutorul, Hristos ii ispitea: Crezi tu ca pot sa fac Eu aceasta? Crezi tu ca pot sa fac aceasta pentru tine?. Daca vom fi atenti, vom vedea ca mai toate confruntarile lui Hristos cu oamenii se rezumau la aceasta intrebare. Ca si lui Petru, Hristos le cere tuturor celor care intrau in vorba cu El raspuns la intrebarea: Cine zic oamenii ca sunt Eu? Dar tu, tu ce zici? Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul femeii hananience. Vom vedea ca aceasta replica dura, pe care i-o arunca Hristos, nu era decat o forma a aceleiasi intrebari: Cine zic oamenii ca sunt Eu, cine zici, tu, femeie, ca sunt Eu?. Acelasi lucru il intreaba Hristos si pe tanarul bogat. Hristos procedeaza cu el cam ca si cu femeia hananianca. Tanarul I se adreseaza: Invatatorule bune, ce bine sa fac ca sa dobandesc viata cea vesnica? La care Hristos ii raspunde cu repros: De ce-mi spui bunule, nimeni nu este bun, decat numai unul Dumnezeu. Cu alte cuvinte: Crezi tu, intradevar, ca Eu sunt Dumnezeu si de aceea imi spui bunule sau ma iei peste picior? Daca intradevar crezi, fericit esti, ca pe aceasta piatra a credintei tale se va zidi Biserica, iar daca nu crezi si ma numesti asa, afla ca esti un viclean si calcator de lege, chiar acum, in clipa in care ma intrebi ce bine sa mai faci pentru a dobandi imparatia, chiar acum faci cel mai mare rau, calcand legea, numind bun, cum numai Dumnezeu este, pe cineva care nu este Dumnezeu in ochii tai. Intr-adevar, s-a dovedit ca tanarul a pus aceasta intrebare cu viclesug si din prea buna parere de sine. De aceea si Hristos incheie cu o dezaprobare: Adevarat, adevarat va zic ca mai usor ii este unei camile sa treaca prin urechile acului, decat unui bogat sa intre in imparatia cerurilor. Altfel se sfarseste dialogul cu hananianca. Acest dialog este identic cu cel al lui Petru, atat doar ca este incifrat. Atunci cand, la lacrimile femeii, Hristos raspunde: Nu este bine a lua painea de la gura copiilor si a o da cainilor, de 18

fapt El o intreaba: Cine crezi tu ca sunt Eu, ca vii la Mine dupa ajutor? Oare nu crezi si tu, ca acestia, ca sunt un nebun si un indracit? Ce vei face daca si Eu sunt om ca toti oamenii? Asadar, de ce-ai venit la Mine, nu vezi ca si eu sunt un jidan oarecare, plin de sine si rautacios care te alunga de la sine ca pe o catea? La care femeia raspunde: Nu Te cred, eu stiu ca Tu esti bun, Te vad ce esti batjocorit de cei de un neam cu Tine, caci daca ai fi fost intr-adevar un jidan sovin, asa cum vrei sa pari, ei Te-ar fi primit si Te-ar fi considerat ca pe unul de-al lor. Dar asa, ei te batjocoresc. Cum imi spui Tu ca esti rau si nemilostiv, cand si vocea si chipul Tau imi arata ca Tu esti bun, Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu! Sau crezi ca nu simt cum arde inima mea cand imi vorbesti? Niciodata inima mea nu a mai ars asa, cred ca acesta este focul dragostei despre care Te-am auzit vorbind de atatea ori. Nu spune ca din cauza evreilor nu vrei sa faci Tu mila cu fata mea, ca stiu ca ai tamaduit si sambata, calcand legea evreilor, si ca nimic nu Te opreste sa faci binele. Te-ai sfadit cu evreii in sinagoga, stiu eu, ca nu Te lasau sa tamaduiesti si sa faci mila. Nu, Tu nu esti rau, Tu esti bun. Stiu ca ai venit la evrei, ca ei sunt poporul lui Dumnezeu, eu sunt o pacatoasa, o catea dintre neamuri, dar Bunule, oare cainii nu mananca si ei din firimiturile care se arunca de la masa stapanilor? Si ce raspunde Hristos? O, femeie, mare este credinta ta! Cum sa te hranesti tu cu resturi? Cum sa te hranesc Eu cu resturi de la masa, cand tu esti stapana? Nu mai spune asa! Daca ai sti cat ma bucur ca ai rabdat aceasta ispitire a Mea! Daca ai sti cum se chircea inima Mea in Mine, de frica sa nu cedezi in fata aparentei Mele asprimi si sa-Mi intorci spatele. O, cata bucurie Mi-a facut credinta ta! Vino, Eu te voi arata tuturor! Vino, ca vreau sa Ma laud cu smerenia ta, cu dragostea ta! Apoi cred ca s-a adresat iudeilor, ca de obicei, desi evanghelistul nu ne-o mai spune: O, putin credinciosilor, mandrilor, ingamfatilor! Voi, pe care v-am numit stapani, pe care v-am numit copii ai Mei, uitati-va la aceasta, pe care voi o nesocotiti, adevarat va spun, ca la nimeni dintre voi n-am vazut atata credinta!. Credinta acestei femei a fost intr-adevar mare, mai mare decat a apostolilor. Cand au vazut aceasta purtare a lui Iisus, care erau de atata vreme cu El, care ar fi trebuit sa-L recunoasca, s-au smintit, si-au pierdut credinta. Ei chiar au crezut ca Hristos se poarta cu rautate, de aceea au si inceput sa-L roage sa arate mila fata de sarmana femeie: Slobozeste-o, caci striga in urma noastra. Femeia insa nu si-a pierdut credinta, nici nadejdea, nici dragostea. De aceea si Hristos exclama: O, femeie, mare este credinta ta, mai mare decat a acestor ucenici ai mei! Ei nu intotdeauna reusesc sa scoata diavolii, desi se socotesc apostoli si prieteni ai Mei, dar tu, o femeie simpla, prin ceea ce ai facut tu acum, ai alungat dracii din fiica ta. Du-te si sa-ti fie tie dupa vointa ta. Iata, cred eu, sensul acestei purtari stranii a lui Hristos, purtare care nu te-a smintit doar pe tine, ci chiar si pe Apostoli. Ea insa a aratat frumusetea sufleteasca a acestei femei, a aratat-o cunoscatoare a tainelor dumnezeiesti, caci ea a inteles vorbirea incifrata a lui Hristos, vorbirea in pilde, pe care nici Apostolii nu o intelegeau intotdeauna. De data asta ea s-a aratat mai inteleapta decat apostolii si mai credincioasa. Femeia a inteles ca Hristos doar se preface a fi rautacios. Hristos, ca un Orator desavarsit, acum a luat chipul si felul de a vorbi al celor pe care voia sa-I combata: iudeii necredinciosi. Hristos a raspuns in replici tipice evreiesti: Du-te de aici, numai evreii sunt alesi si, daca se cuvine a ajuta pe cineva, acestia sunt evreii, nu tu, care seti o pacatoasa dintre neamuri. Evreii erau nemilostivi, ei nu ajutau pe nimeni, nici macar pe fratii si parintii lor, motivand ca lucrul, obiectul cerut este inchinat Domnului. Asa face si Hristos: Du-te, n-am porunca sa te ajut, numai pentru evrei am porunca. Viclenia si rautatea evreilor era atat de mare, incat Dumnezeu le da porunca sa nu amane pe alta data ajutorul pe care li-l cere cineva, daca sta in puterea lor: Nu spune prietenului tau: du-te si vino iara, maine iti voi da, atunci cand ai ceea ce-ti cere. Iar Hristos, avand puterea sa o ajute pe femeie, ii zice: Nu se cuvine. Sigur ca in toata aceasta purtare a Sa, Hristos a desenat un iudeu tipic, pentru ca ei sa se vada dintr-o parte. Acest fel de a vorbi, ca din gura pacatosului, substituindu-se ascultatorului, a fost pregatit de proroci, in special de Eccleziast, despre care Sfantul Grigorie de Nyssa crede ca e Insusi Hristos. Ecleziastul face de multe ori afirmatii socante, contrare intelepciunii dumnezeiesti, ca de exemplu: Mi s-a parut un lucru bun sa manance si sa bea cineva si, cu bucurie, sa aiba folos din munca sa. Ca mai incolo sa adauge: Mai bine e sa mergi la casa de doliu, decat la casa de ospat. Iata cum dezleaga aceste contradictii Sf. Grigorie cel Mare: Cartea lui Solomon se numeste Eccleziast, ceea ce inseamna, de fapt, orator. Intr-un discurs 19

oratoric se fac afirmatii prin care sa fie oprita discordia din sanul unei multimi agitate. Cei multi au pareri diferite, dar, prin argumentatia oratorului, sunt condusi la o singura opinie. Asadar, cartea se numeste Orator, pentru ca, in ea, Solomon a luat asupra sa modul de a gandi al unei multimi revoltate: el cerceteaza felul in care ar fi tentata sa judece o minte nepriceputa. Ca intr-o ancheta, la cate pareri le da el nastere, la tot atatea personaje li se substituie. Asa cred ca au fost si cuvintele si purtarea Mantuitorului fata de femeia hananianca. Prin purtarea Sa, El a manifestat tipul evreului, pe care l-a corectat prin deznodamantul neasteptat. Hristos parca ar fi spus: Iata, asa sunteti voi, evreii, nemilostivi si plini de sine, va laudati cu neamul vostru, insa a arata dragoste si a face mila e mai bun. Judecati si voi, din ceea ce ati vazut: mai intai, cand am fost brutal si rautacios, si mai apoi, cand am aratat mila, ce este mai potrivit cu voia lui Dumnezeu? Asadar, faceti si voi cele bune. Sa nu ne mire ca Hristos S-a prefacut, stiind ca prefacatoria este un pacat. Acesta nu este decat un fel de a comunica, un alt nivel al limbajului, al predicii, pe care Hristos, Eccleziastul desavarsit, o stapanea cum nu se poate mai bine. Sa nu uitam ca Hristos se adreseaza oamenilor si singurul lui scop este acela de a se face inteles. Pe calea spre Emaus, cand se arata celor doi ucenici dupa inviere, evanghelistul Luca ne spune ca Hristos S-a prefacut ca vrea sa mearga mai departe, iar ucenicii L-au oprit sa ramana la ei. Dar parca ce poate sa insemne mustrarea: O, pana cand voi fi cu voi si va voi rabda pe voi! Oare nu tot El a zis: Si iata, Eu sunt cu voi pana la sfarsitul veacului? Asa ca, mi se pare ca dialogul dintre Hristos si femeia hananianca n-a fost altceva decat o declaratie de dragoste reciproca. Atat doar ca ei si-au vorbit cu cuvinte sucite, ca doi indragostiti, care nu vor ca si altii sa le priceapa taina lor. Taina dragostei. (in: Ieromonah Savatie Bastovoi, Dragostea care ne sminteste, Editura Marineasa, Timisoara, 2003) Parintele Nicolae Steinhardt - examenul credintei Etapele teribilului examen cruia Domnul o supune pe femeia hananeanc din inutul Tirului i al Sidonului se enumera precum urmeaz: Prima: neluarea n seam, ignorarea. Ea i ine calea, topit de nefericire, strig i-L implor; El ns nu-i rspunde nici un cuvnt (Matei 15, 23). O nesocotete, o dispreuiete, ba se poate spune c o i batjocorete, cci ce jignire e mai crunt dect a vorbi cuiva i a nu primi rspuns, nici mcar adresndu-i-se un cuvnt de suprare ori facndu-i-se o dojana? Tcerea aceasta, de ghea i deprtri, e mai rea dect sudalma i ustur mai cumplit dect insulta. A doua: respingerea interveniei mult iubiilor Si ucenici. Apostolii Domnului, ucenicii, credincioii, apropiaii Si, aceia pe care-i asigur c lor li s-a dat s cunoasc tainele mpriei cerurilor (Matei 15, 11), ai cror ochi vd i ale cror urechi aud ceea ce ar fi vrut s vad i s aud - i n-au vzut, n-au auzit -muli drepi, prooroci i mprai (Matei 13, 17), crora li s-au ncredinat cheile mpriei cerurilor i puterea de a lega i dezlega pe pmnt (Matei 16, 19 i 18, 18; Ioan 20, 23), care atunci cnd Fiul Omului va edea pe tronul slavei Sale vor edea i ei pe dousprezece tronuri judecnd cele dousprezece seminii ale lui Israel (Matei 19, 28), pe care-i numete mama i fraii Mei (Matei 12, 49) i-i ncredineaz c vor mnca i bea la masa mprteasc (Luca 22, 30); intervin n zadar pentru hananeanc. Ei se roas, iar Domnul nu-i ascult, dei altdat grise cu a Sa gur: Pe cel care vine la Mine nu-l voi scoate afar (Ioan 6, 37). Intervenia btrnilor lui Israel n sprijinul sutaului roman este luat n considerare (Luca 7, 4-5), dar a ucenicilor pentru hananeanc nu. A treia: declinarea de competen. Cuvintele: Nu sunt trimis dect ctre oile pierdute ale casei lui Israel (de altfel contrazise de Mai am i alte oi care nu sunt din staulul acesta) (Ioan 10, 16) constituie ceea ce n limbaj juridic se numete declinare de competen i totodat singurul caz din tot cuprinsul Evangheliilor unde Domnul Se arat procedurist. El care a pus duhul deasupra literei, El care a proclamat ubrezenia formelor i le-a defimat cu putere, care pe farisei ndeosebi i-a mustrat pentru c acord preeminen exteriorului n raport cu interiorul i nu cur partea dinuntru a paharului i blidului ci numai pe cea din afar, pentru c se aseamn cu mormintele frumos vruite pe din afar dar nuntru sunt pline de oase i necurie, pentru c, aadar, aeaz faa mai presus de coninut i gestica mai nainte de inim, El Care mereu a nvat c esenial e substana, El - de 20

data aceasta -hananeencei i opune o excepie strict procedural i de form; cazul tu nu intra n atribuiile Mele. Ca i cum ar fi spus: duc-se petiionara la alt ghieu, aici nu are ce cuta. E n acest legalism, n aceast interpretare literal a legii, n uscciunea i asprimea acestui rspuns procedurist ceva nu numai cu totul lipsit de seamn n referatul evenghelic dar i cu desvrire contrar duhului hristic i reaciei constante a Domnului n prezena relaiei dintre form i fond. A patra: insulta, jignirea, ocara. Dup ce - cu vorbe ca de ghea - i-a declinat competena, Iisus trece la insulte directe, la ofense grele i la cinica zetlemisire. El Care stabilise c oricine se mnie pe fratele su vrednic va fi de osnd i cine va zice fratelui su raca vrednic va fi de judecata sinedrului, iar cine-i va zice nebunule vrednic va fi de gheena focului (Matei 5, 22), El o apostrofeaz pe hananeanc i-i azvrle proverbul cu pinea ce nu se cuvine a fi dat cinilor. Altfel spus facndui pe solicitant i pe ai si cini, iar pe ea personal - consecvent celei mai elementare logici - o definete cea. Iar candidata cum dovedete c a trecut proba, prin ce-i ctig excepionalele calificative i premiul ce i se acord? a) Prin credin. Ea, pgna, strina, vine cu deplin ncredere la Hristos i nici o clip - n toat vremea crescndelor greuti ale examenului - nu se ndoiete, nu se supr, nu cedeaz ispitei de a renuna s mai cear, imboldului de a se ndeprta i a-i cuta de treab, nu manifest o ct de mic slbiciune; b) Prin dezinteresare. Nu cere pentru ea, cere pentru fiica ei; c) Prin curaj. Curajul de-a revendica, acolo pe pmnt cananean, ajutorul unui iudeu. Apoi curajul de a rezista afronturilor, insultelor ce i se aduc n public. In sfrit curajul (ori ndrzneala) nu numai de a cere ci i de a striga; d) Prin siguran. Hananeanc persevereaz, nu se d btut, pare a cunoate parabola judectorului nedrept (ba i mai mult: a ti c judectorul acesta nu-i nedrept ci numai exigent. Ne este poate ngduit a presupune c hananeanc a intuit sfanul joc al Domnului); e) Prin buncuviin, impecabil politee i nedezminit elegan. Nu-i luat n seam, e respins, e alungat, e bruftuit, e insultat, e fcut de rs i ocar - i-i pstreaz totui, nentrerupt calmul, nu nceteaz a se purta i a rspunde cu cea mai desvrit cuviin. I se nchin Domnului, I se arunc la picioarele Lui (Marcu 7, 25), zice: Doamne ajut-m, iar invocrii dispreuitorului, atrocelui, nemilosului proverb cu pinea rezervat copiilor i tgduit cinilor ce replic i d? Il neag cumva ori protesteaz, ori i denun cruzimea, ori l discut, (cum ar fi putut prea bine - chiar n limitele politeei - face?) Nu, ctui de puin. Il confirm; zice: Da, Doamne. f) Prin smerenie. Incuviinnd: afirmaia Domnului, Da, Doamne, hananeanca d dovad i de mare smerenie, deoarece se recunoate a fi nu mai puin nevrednic de mila Sa dect un biet animal (socotit de popoarele orientale ca spurcat); g) Prin inteligen. Printr-o mare i iscusit inteligen i un rspuns pe ct de neateptat pe att de extraordinar i de abil i care pe Domnul - iubitor de vorbire mintoas - trebuie s-L fi ncntat. Domnul nu a dispreuit folosirea deteptciunii i raiunii omeneti: rspunsul dat n problema dajdiei, n cazul femeii surprinse n adulter, n al femeii succesiv mritate cu apte frai ori n formularea ntrebrii cu privire la natura botezului practicat de naintemergtorul Ioan. De fiecare dat Domnul rspunde ori ntreab cu acea superioar iscusin a minii, care-i pune n derut pe cei ce veniser s-L ispiteasc. Aa i hananeanca: politicoas, supus, smerit dar i strlucit de inteligent, pricepndu-se a rspunde prompt i ingenios! i nelept! (E n rspunsul ei un amestec de sfatoenie, agerime i subtilitate care farmec i biruie). De aceea i trece examenul cu brio i ia o not peste calificarea maxim, ia - cum ar veni - zece plus. Se alege - doar ea, numai ea - din toi i toate crora Iisus le-a tcut o minune pentru c L-au rugat i au crezut n El, se alege, ea singura, cu apelativul O, femeie! Vocativul acesta exclamativ e absolut unic n Evanghelii. Tot unic este i adjectivul mare din sintagma mare este credina ta. Nimnui altcuiva nu-i spune Domnul mare este credina ta. i tot nimeni nu se nvrednicete de cinstitoarea, aleasa, suprema nvoire: fie ie dup cum voieti. Nu (ca celorlali) dup credina ta, ci dup cum voieti. E o nuan care nu ne poate scpa. Rezultatul, firete, e acelai n toate cazurile. Aprecierea, de asemenea. Dar modul de exprimare e diferit - i nu se cade a nu fi luat aminte. 21

Hananeencei i se acord har peste har, se vede limpede ca Examinatorul dup ce a cznit-o dorete acum s o copleeasc: i o cinstete cum tie El, cltinat i ndesat, din belug i din prea plin, boierete, mprtete. Hananeanca e rspltit n conformitate i proporional cu greutatea examenului la care a fost supus i potrivit calitii rspunsurilor date. Domnul pare a fi voit s-i spun: Aferim! aa te-am vrut! Iar neobinuita asprime ba i ncrncenare a Domnului aa, numai aa (desigur) se explic: prin hotrrea de a hrzi pe hananeanca unui examen de grad nalt. Fericit hananeanca! A luat premiul nti cu cunun de la nvtorul, care pe muli i-a miluit, pe civa i-a i ludat, dar numai ei i S-a descoperit ca un examinator mai nti fr mil iar apoi fr de rezerve n distribuirea elogiilor. Bine este a deduce din pilda aceasta c dintre nsuirile plcute Domnului l-au strnit bucuria i admiraia: credina, dezinteresarea, curajul, struina, buncuviin, smerenia i inteligena. Credina, dezinteresarea, struina, smerenia le tim ndeobte ca necesare i binevenite. Dar cazul hananeencei ne arat i dovedete c tot att de puternice i de preioase sunt calitile mai puin accentuate de comentatori: curajul, politeea, inteligena. Domnul iubete pe credincioi, pe altruiti, pe struitori. i nu mai puin pe curajoi, pe cuviincioi, pe inteligeni. Frica, obrznicia i prostia nu-s plcute lui Hristos. Hananeanca - lipsit de aceste urte nsuiri - ne-o spune desluit. Osebitul ei succes la excepionalul examen semnific biruina unor virtui cretine de noi nu ndeajuns proslvite. Fie ca rspunsul pe care-l vom da la sfritul mai lungului examen ce este viaa fiecruia dintre noi, s ne nvredniceasc i El desigur nu de meniunea magna cum laude obinut de femeia hananeanca ns mcar de nota de trecere sau poate chiar, din mila Judectorului, de not bun! (Nicolae Steinhardt, Daruind vei dobandi, Editura Mnstirii Rohia, 2005) E-mail Avocat Mihai Rapcea Pentru cei interesati. Cu scuze pentru cei care nu vad gravitatea amenintarii. Cred ca ne putem da seama ca lumea e condusa de un grup de ticalosi, care isi vad doar de interesul personal si dominatia asupra celorlalti. Vezi politica in domeniul educatiei, sanatate, emisiunile TV, politica salariala, etc. Evoluam spre o noua societate in care cetateanul este controlat total. Se aplica politica pasilor mici, rapind treptat libertatile cetatenesti, motivat de lupta impotriva terorismului sau alte gogorite. Pasapoartele pot fi refuzate. Dupa ce cipurile vor fi puse in pasapoarte si acceptate, vor fi introduse si in buletin. Urmatorul pas va fi implantul. Daca ne opunem primei faze, nu va fi necesar de a ne opune urmatoarelor. Dar mi-e teama ca vor conditiona acceptul, cu cel de a primi un loc de munca, etc. Cum situatia acum e grea, multi vor accepta. Dupa ce se face "insamintarea", vor spune "Acceptati si voi cum au acceptat si ceilalti!". Imaginati-va situatia in care deviii indezirabil si ti se modifica continutul cipului din pasaport, buletin, card bancar si devii un "nimeni", fara identitate, fara drepturi, fara acces la banii tai, care intre timp au devenit electronici si nu pot fi accesati decat electronic. Atunci nimeni nu va mai putea cumpara sau vinde, decat cei cu cip. Urmeaza impantarea cipului in corp, ca sa fim mai siguri ca nu se pierde sau fura.Suna cunoscute lucrurile acestea (Apocalipsa Sf. Ioan)? P.S. BRD ma anunta sa-mi ridic noul card, cel vechi expirand la 31 ianuarie 2009. SURPRIZA: noul card are si cip, chipurile ca sa pot avea acces la comert electronic. Dragilor, Astzi am primit un email prin care suntem rugati si noi s lum atitudine fat de noua lege a nregistrarii comunicatiilor si de asemeni referitor la implementarea cipurilor n pasapoarte Un domn avocat a inregistrat la Curtea de Apel Bucuresti cererea de suspendare privind aplicarea hotararii privind introducerea cipurilor in pasapoarte. Dosarul are numarul 543/2/2009 si se judeca in data de 11.02.2009 ora 9 la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal, Completul 5 (puteti verifica pe http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=2&d=MjAwMDAwMDAwMTg1ND Mz). Felicitm initiativa avocatului Mihai Rapcea si a grupului su (Coalitia mpotriva Statului Politienesc) si redam aici continutul integral al emailului si al modelului cererii pe care fiecare 22

dintre noi ar fi bine sa o completeze si sa o trimita (macar atat putem face cu totii) ... Ne bucurm c cineva a reusit s abordeze acest subiect ntr-un mod coerent, fr referiri religioase, reusind s se adreseze astfel tuturor oamenilor indiferent de credinta lor. Aceste probleme ne privesc pe toti. Detaliile le gsiti mai jos. Redam aici continutul emailului: "Dragii mei, La solicitarea si sugestia mai multor persoane, ingrijorate de noua lege a inregistrarii comunicatiilor si a pasapoartelor cu cip, am hotarat sa numim coalitia noastra, Coalitia mpotriva Statului Politienesc, pentru a raspunde si la acest nou atac la adresa intimitatii noastre. Avem in pregatire actiuni si pe acesta chestiune. Va aduc la cunostiinta ca am inregistrat astazi la Curtea de Apel Bucuresti cererea de suspendare privind aplicarea hotararii privind introducerea cipurilor in pasapoarte. Dosarul are numarul 543/2/2009 si se judeca in data de 11.02.2009 ora 9 la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal, Completul 5 (puteti verifica pe http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=2&d=MjAwMDAwMDAwMTg1NDMz ) . Poate pentru multi dintre voi, fara pregatire juridica, este greu de inteles demersul meu, sau care pot fi efectele unei astfel de actiuni. Daca aceasta cerere va fi admisa de judecator, hotararea de guvern privind cipurile cu date biometrice din pasapoarte nu va putea fi pusa in aplicare pana la judecata finala a contestatiei propriuzise (ce poate dura ani de zile), si Guvernul va fi fortat sa ne emita in continuare pasapoarte fara cipuri. Este foarte important sa participati si voi la aceasta actiune si chiar sa ii indemnati si pe alti oameni sa o faca! Cum puteti participa, va intrebati? Intr-un mod dupa parerea mea - mult mai eficient decat semnand o petitie on-line. Anume, depunand fiecare o cerere in dosarul deschis de noi, prin care aratati ca sunteti de acord cu solicitarea noastra, si ca veniti alaturi de noi in proces, cerand suspendarea hotararii privind introducerea cipurilor in pasapoarte. Daca la dosar se vor aduna pana la termenul de judecata cateva mii de astfel de cereri, impactul asupra judecatorului va fi covarsitor. Din punct de vedere mediatic, o asemenea actiune va fi de asemenea receptata ca o actiune de masa, ce reprezinta vointa unei majoritati a cetatenilor. Am atasat un model de astfel de cerere, pe care fiecare dintre voi o poate completa cu datele sale personale, si semna individual. Cererea poate fi adaptata si semnata si din partea unei asociatii sau fundatii. De asemenea, sunteti liberi sa interveniti cum doriti asupra continutului ei, expunandu-va ce tip de argumente doriti in favoarea suspendarii hotararii privind introducerea cipurilor in pasapoarte. Esential este sa fie trimise pana la termenul de judecata cat mai multe asemenea cereri la dosarul instantei, nu numai de catre cei din Bucuresti, dar si din toata tara. Daca semnati si depuneti o astfel de cerere, acest lucru nu va angajeaza si nu va obliga la nimic din punct de vedere legal. Puteti sa nici nu va prezentati in instanta, ea se poate respinge sau admite, nimeni nu va va trage vreodata la raspundere, nu va va costa nimic. Cererea completata cu toate datele, inclusive semnatura, trebuie trimisa fie prin posta, avand ca destinatar: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal cu sediul in Splaiul Independentei nr. 5, sector 4 Bucuresti sau pe fax, la nr. de fax: 021/319.51.76 Succes ! Daca aveti eventuale nelamuriri, va raspund oricand cu placere la ele. Cei care doresc, ma pot contacta si telefonic. Aveti permisiunea si chiar va indemn sa postati acest mesaj si modelul de cerere atasat, in alte locuri pe internet, pentru ca un numar ct mai mare de oameni sa se implice in aceasta actiune, care ne ofera SANSE REALE de a stopa aplicarea hotararii privind introducerea cipurilor in pasapoarte. Tineti minte: SINGURA CONDITIE CA RAUL SA TRIUMFE, ESTE CA OAMENII CU ADEVARAT BUNI SA NU FACA NIMIC! Avocat Mihai Rapcea rapcea@gmail.com 23

Autorul: Specialist n tehnologie etic: Vlad Niculescu-Dinc are 30 de ani i este inginer software cu studii n filozofia i etica tehnologiei. A studiat Automatic i Calculatoare la Universitatea Politehnic Bucureti i inginerie software la Universitatea Tehnic din Eindhoven, Olanda, obinnd titlul de Professional Doctorate n Engineering. n 2006 a primit o burs n filozofia tehnologiei i societii la Universitatea din Twente, Olanda, unde studiaz n prezent. Avem bucuria de a fi parcurs astazi, si chiar intr-o publicatie considerata de elita din presa centrala, o analiza lucida si pertinenta a unui specialist in software si in tehnologie etica, Vlad Niculescu-Dinca, un tanar inginer cu o perspectiva implicit crestina, care demonteaza cateva prejudecatile despre tehnica si despre pasapoartele biometrice vehiculate (mai intai la dezbaterea AZEC si apoi pretutindeni) si care ne furnizeaza, prin argumente temeinice si punctuale, o foarte utila sinteza asupra riscurilor de ordin moral presupuse de tehnologia inclusa in noile documente electronice. Dupa cateva saptamani de aer toxic (duhovniceste si informational vorbind), de timp irosit in diversiuni, in scandaluri imunde si in deprimante razboaie fratricide, in suspiciuni, contra-suspiciuni si meta-suspiciuni, dupa infinite discutii inflamate si sterile, dar si dupa destule actiuni haotice, precipitate si derutante, marcate de gafe peste gafe, in care s-au auzit si se aud prea multe clisee, lozinci si strigate PRO SAU CONTRA, simteam nevoia ca de aer proaspat si de un asemenea punct de vedere rational, sobru si linistit, care pune in surdina toate pasiunile si ne limpezeste mintile infierbantate sau prizoniere prejudecatilor. Iata asadar articolul aparut astazi in ziarul Cotidianul, pentru care nu putem decat sa-i fim deosebit de recunoscatori autorului, chiar daca nu-l cunoastem: n 22 ianuarie 2009, la iniiativa monahilor Mnstirii Petru Vod i n organizarea Asociaiei Ziaritilor i Editorior Cretini (AZEC), cu o serie de invitai, printre care i din partea Ministerului de Interne, a avut loc la Sala Radio n Bucureti o dezbatere public pe tema paapoartelor biometrice, pe care Romnia le-a introdus ncepnd cu 1 ianuarie 2009. Atmosfera ncins din timpul dezbaterii a artat, printre altele, nevoia acut de analiz a impactului tehnologiilor n societate. Departe de a fi anacronice, majoritatea problemelor ridicate sunt reale i se regsesc n multe studii interdisciplinare. Articolul de fa ofer o modest contribuie analiznd urmtoarele aspecte: o serie de concepii prezente n dezbatere despre relaia tehnologie-societate n general, elementele de noutate ale documentelor biometrice adoptate de Romnia i o plasare a dezbaterii n cadrul mai larg al problematicii societii de supraveghere i al managementului identitii digitale. Trei mituri despre tehnologie 1.Tehnologia e neutr. Depinde cum o foloseti. Dei dezbaterea a fost iniiat precis pe problema paapoartelor biometrice, s-au putut auzi considerente despre tehnologie n general. Una dintre aceste concepii standard despre tehnologie este cea instrumental, n care tehnologiei i este evideniat neutralitatea: Depinde de noi cum o folosim. Aceast perspectiv, adecvat pn la un punct, ignor o serie de aspecte care uneori se dovedesc extrem de relevante. Astfel, este cvasiacceptat c tehnologiile pot avea efecte secundare nedorite i neanticipate (de exemplu poluarea, epuizarea resurelor, dezechilibrarea ecosistemelor). Pe lng asta, numeroase studii au pus n eviden o multitudine de efecte induse tehnologic. Astfel, s-a artat cum unele tehnologii induc subtile schimbri n structura social, n aranjamentele politice, n concepte culturale i credine. Anumite tehnologii pot oferi noi oportuniti, inhib comportamente, induc modificarea unor categorii de gndire fundamentale, altele pot ncuraja predispoziii comportamentale i schimbri de percepie utilizatorilor ei sau pot contribui la remodelarea unor valori umane. Odat ce ne aplecm asupra multiplelor relaii pe care le avem cu tehnologiile vom descoperi o multitudine de feluri n care suntem influenai de ele, mai devreme sau mai trziu, mai mult sau mai puin. Departe de a fi instrumente neutre, tehnologiile pe care le folosim ne pot schimba semnificativ. 2. Tehnologia ca un monolit. Un alt mit vehiculat n dezbatere a fost cel al Tehnologiei vazut ca un monolit: Nu de tehnic trebuie s ne temem. Dei sunt de acord c nu trebuie s ne temem, este nevoie de distincii ntre diferite tehnologii i de analize ale felurilor n care fiecare tehnologie influeneaz societile pentru a putea defini norme adecvate fiecrei tehnologii. 24

Dezbaterea a fost iniiat cu referire la un anumit set de tehnologii i deci este relevant i fezabil s le analizm influena lor specific. 3. Dezvoltarea fireasc a tehnologiei Un alt mit propagat mai ales n reportajele care au reflectat dezbaterea este cel al dezvoltrii fireti a tehnologiei, tehnologia ca un tren n vitez care nu poate fi influenat n cursul lui. Numeroase studii multidisciplinare (Science and Tehnology Studies) au pus n eviden relaia bidirecional ntre societate i tehnologie, felul n care fiecare tehnologie este rodul a tot felul de interaciuni, uneori puternic conflictuale, ntre diferii actori sociali (industrie, instituii de standardizare, guverne, massmedia, organizaii ale societii civile, biseric, publicul n ansamblu etc.) i c nu exist un curs natural al schimbrii tehnologice (5). ncepnd din faza incipient i pe parcursul dezvoltrii, maturizrii i evoluiei unei tehnologii exist nenumrate alegeri socio-tehnice care i schimb cursul semnificativ. Odat ce studiem ndeaproape felul n care fiecare tehnologie este construit i influenat social, dar analizm i felul n care ea nsi influeneaz societatea, putem deriva mai lesne norme relevante care s ne protejeze de efectele nedorite i s le promoveze pe cele dorite. Odat punctate aceste aspecte generale legate de relaia tehnologie-societate, putem aborda mai n detaliu impactul social al documentelor biometrice. Aceast dezbatere este ea nsi o dovad c anumite tehnologii pot atinge sensibiliti sau pot eroda valori fa de care societatea reacioneaz. Elemente de noutate ale documentelor biometrice Din punctul de vedere al analizei de fa, dou elemente ale noului document au fost gsite relevante: introducerea cipului RFID n documente oficiale i stocarea amprentelor. Fr a mai intra ntr-o descriere detaliat a tehnologiei RFID, reamintesc c cipul RFID conine o memorie unde pot fi stocate informaii care pot fi citite de la distan. n majoritatea statelor care au adoptat acest gen de paaport informaiile de pe cipul RFID sunt aceleai cu cele nscrise pe hrtie. Totui, Romnia este unul dintre cele cteva state care au decis i amprentarea posesorilor paaportului i stocarea amprentelor n format digital n memoria cipului. Pentru a se asigura c datele de pe paaport nu sunt accesate de cititoare neautorizate i nu sunt clonate, a fost implementat un sistem care presupune criptarea informaiilor stocate pe cip astfel nct ele s nu poat fi citite dect de terminalele autorizate de la grani. Fiecare din cele dou elemente pot fi sursa atingerii unor sensibiliti sau a erodrii unor drepturi. Cipul RFID. Cipul RFID inserat n document aduce un caracter dinamic informaiei folosite pentru identificare. Astfel, de exemplu, pe lng simpla prezen a acelorai date din paaport, unele state au decis amprentarea, altele nu, altele au decis nregistrarea a dou degete, altele a tuturor degetelor. Infrastructura tehnologic n colaborare cu cea legislativ face posibil adugarea i a altor informaii n viitor dac se va dori (irisul, informaii ADN etc.). Faptul c introducerea acestor documente a fost fcut fr dezbatere public nu ofer deloc ncredere c decizia introducerii altor informaii personale n viitor nu ar putea fi luat n aceeai manier. Aplicaii controversate O alt surs de ngrijorare ar putea veni din folosirea pentru documente de identificare personal a unei tehnologii (RFID) care are i aplicaii controversate. Simpla dezvoltare a variantei implantabile subcutanat i faptul c ea este folosit din ce n ce mai multe contexte pentru identificarea i urmrirea oamenilor (de la cel medical nspre cel militar), duce cu gndul la un viitor n care unele autoriti ar putea decide schimbarea paapoartelor biometrice cu o variant a acestei tehnologii. ngrijorarea este ntrit i observnd c autoriti actuale nu au ezitat s impun tehnologia RFID pentru urmrirea cetenilor. nc o surs de ngrijorare legat strict de elementul RFID vine din percepia imaturitii sistemului, mai ales n ce privete securitatea datelor (a documentului i a bazei de date). Desigur, problema securitii bazei de date nu este specific paapoartelor ci este general tuturor sistemelor care gestioneaz date personale cum vom vedea mai jos. Despre securitatea documentului n sine, mai multe variante au fost artate ca fiind nesigure, dei autoritile romne au adoptat o variant ulterioar (P5CD080) i susin c implementeaz standarde de securitate extins (Extended Access Control). 25

Amprentarea tuturor Un alt element controversat este folosirea amprentelor ca surs de stabilire a identitii. Dei amprenta este folosit pentru identificare i n alte contexte, amprentarea n cazul de fa este practicat de ctre autoritile statului fa de toi cetenii, putnd eroda unele categorii de gndire i elimina distincii fundamentale: Astfel, n percepia tuturor, amprentarea practicat de autoritile statului este o procedur care se declaneaz numai cnd ceteanul este suspect ntr-un anume fel. Amprentarea tuturor cetenilor poate elimina aceast distincie inducnd n rndul populaiei sentimentul de suspiciune, erodnd astfel ncrederea, valoare esenial unei societi libere. Corpul ca surs de identitate n faa statului Totodat, amprentarea reprezint un pas care ntrete rolul corpului ca surs de identificare n faa statului. Aceti pai de folosire din ce n ce mai mult a corpului citit de maini, ca surs de identitate n faa statului (amprente, iris, retin, fa) renasc sensibiliti profunde fa de perioadele n care oamenii erau marcai pe corp cu identificatori numerici de ctre anumite state, fiind tratai similar unui obiect de inventar. Desigur, amprenta din paaport nu este acelai lucru cu o stigmat aplicat pe/sub piele, dar reprezint un pas important n folosirea corpului de ctre stat n construcia identitii. Paapoartele biometrice n contextul mai larg al problemei profilurilor personale i al proteciei datelor. Una dintre consecinele digitizrii informaiei este generarea unor cantiti imense de date care trebuie gestionate. n particular, o problem major o reprezint gestionarea datelor cu caracter personal. Securitatea acestor date a devenit crucial la fel ca i normele dup care datele cu caracter personal sunt colectate, agregate i folosite. De exemplu, profilurile personale sunt produsul unor astfel de practici de colectare a datelor personale, extragere a informaiilor relevante i agregare a lor pentru a deriva coninut semnificativ. Astfel de profiluri personale pot agrega date colectate din mai multe aspecte ale vieii unei persoane (e-mail, informaii medicale, trafic transfrontalier, trafic pe Internet etc.) dnd celui care le controleaz o perspectiv extrem de fin asupra vieii individului, erodnd astfel sever intimitatea. Avnd n vedere c astfel de profiluri personale sunt stocate n format digital fiind greu de ters (putnd fi uor copiate) ele pot avea consecine imprevizibile asupra persoanei respective n viitor, chiar dac are senzaia n prezent c nu are nimic de ascuns. De exemplu, asigurtorul ar putea decide mrirea contribuiei de sntate dac ar putea citi dieta personal (judecnd-o ca fiind nesntoas). Angajatorul ar putea decide neangajarea dac ar suspecta eventuale probleme de sntate ale candidatului, citindu-i fr cunotin dosarul medical. Astfel de probleme nu privesc numai bazele de date operate de autoriti ci reprezint o problem major a societii informaionale. Totui, procesul de agregare crescnd a bazelor de date operate de autoriti i colectarea de ctre acestea din ce n ce mai multor date personale de la ceteni contribuie la construirea unor astfel de profiluri personale detaliate i supravegheabile de la nivelul statului i mai sus. Astfel de dezvoltri contribuie la fenomenul supravegherii panoptice i trebuie serios investigate. Colectarea, agregarea i folosirea informaiilor cu caracter personal sunt pe agenda unui numr crescnd de studii interdisciplinare. Acest eseu are un scop prea restrns pentru a oferi recomandri n ce privete normele i implementrile care ar trebui s guverneze sistemele de management al identitii digitale n Romnia. n schimb subliniaz c problemele ridicate referitor la intimitatea, libertatea i demnitatea persoanei sunt reale i sugereaz c dezbaterea trebuie continuat, iar comunicarea din partea autoritilor trebuie s ofere transparen n ce privete stocarea i procesarea datelor personale pentru a elimina confuziile i a preveni abuzurile. Ascultarea, pretextele si abuzurile ei - parintele Savatie pune punctul pe I Postat de admin pe 25 Sep 2008 la 04:51 pm | Categorii: Hrana duhului - cuvinte tari, texte esentiale, Nevoia de discernamant, Parintele Savatie Bastovoi Print Scopul meu nu este s instig la neascultare, ci doar sa refac sensul evanghelic al ascultrii, aa cum ni l-a lsat Hristos. Traim intr-o lume (bisericeasca), azi, in care, desi se vorbeste atat de mult si se scrie enorm, inflationist, (incat te intrebi chiar cine mai si citeste totusi, cine mai asculta daca toata lumea are ceva de spus), toata mareea asta gigantica de vorbe destepte si desarte, babilonic revarsate peste noi camufleaza perfid o mare tacere, un pustiu de adevar si de viata. Se 26

vorbeste mult, dar te bucuri ca un copil de cuvant numai atunci cand pietrele incep sa vorbeasca! Si abia atunci realizezi cat de grea era tacerea care se lasase, in realitate Unul dintre cei mai buni intelectuali ortodocsi de la noi spunea, desi in alt context, ceva care se potriveste de minune si textului pe care vi-l propunem astazi: n mesajul su de acceptare a Premiului Nobel, Soljenin a citat un proverb rusesc: un singur cuvnt adevrat va preui mai mult dect lumea toat. Fr s vrea, un anumit gen de ortodox fundamentalist sprijin efortul depus de elita necretin pentru ca acest cuvnt adevrat s nu fie auzit n lume. M tem c, pe msur ce cuvintele adevrate vor fi tot mai rar adresate lumii, ele vor nceta pn la urm s mai fie rostite chiar i n Biseric. Asadar intr-o vreme caracterizata (in plan religios vorbind) parca mai mult ca oricand de confuzii si falsificari, cand duhul minciunii, mai viclean ca niciodata, se deghizeaza din ce in ce mai bine in adevar si in virtute, cand se cunoaste din ce in ce mai putin gustul natural, original al realitatilor duhovnicesti, trainduse aproape numai din surogate si din inchipuiri, cand mai toata lumea cauta siguranta si confortul psihologic al ideilor gata-facute, al sabloanelor si culcusul caldut al autoritatii si nimeni nu mai infometeaza dupa adevar, un cuvant ca cel al par. Savatie Bastovoi despre ascultare - probabil unul dintre cele mai bune eseuri din cartea sa recenta, Cand pietrele vorbesc - vine ca o gura de oxigen dumnezeiesc si ca o sabie despartitoare de ape. Este un articol care limpezeste si face lumina, in duhul Evangheliei si al Sf Parinti - iar nu dupa pareri si interpretari personale, cum se obisnuieste intr-una din cele mai importante probleme de care se face caz in zilele noastre in Biserica, in special atunci cand se urmareste impunerea prin forta a unor masuri nelegitime, arbitrare. Par. Savatie (care - atentie! - nici el insusi nu trebuie fetisizat si transformat, cum gresesc multi, intr-o autoritate infailibila) face practic, aici, o marturisire de credinta extrem de importanta si de necesara acum oricui vrea sa tina calea Parintilor si sa nu se rataceasca prin hatisurile oficialului. Nu stim cati isi mai asuma astazi curajul de a denunta instrumentarea necinstita si interesata a ascultarii, deturnarea sensului ei de la voia lui Dumnezeu si abuzul de autoritate in Biserica. Nu credem ca exageram daca spunem ca e o chestiune care devine in zilele noastre pur si simplu capitala, date fiind mesajele divergente pe care le primim astazi din partea atator instante si autoritati din interiorul Bisericii (formal, cel putin), mesaje intre care suntem chemati sa alegem pe cel caruia sa-i dam cuvenita ascultare. Ce vom alege? Domnul sa ne lumineze pe toti prin cuvantul pr Savatie. Ascultarea Un alt aspect care a alimentat ntotdeauna verva criticilor Bisericii este ascultarea. Sub pretextul ascultrii s-au comis nu puine lucruri stupide, iar alteori tragice. In numele ascultrii s-a tacut atunci cnd era nevoie de mrturisire sau au fost ucii oameni atunci cand era nevoie de diplomaie, aa cum este cazul tcerii din timpul comunismului sau al ncrancenrii ndreptate prostete mpotriva ortodocilor de rit sau de stil vechi. Tot aa, de cate ori ierarhia, mpins din spate de liderii politici, lanseaz cte o porunc deocheat, cum ar fi msurile de epurare a mnstirilor din vremea lui Cuza sau a lui Hruciov, totul se face sub deviza ascultrii. Ascultm! Ascultm! i iar ascultm! Ordinele nu se discut, ci se execut. Mentalitatea de armat, n care ascultarea se reduce la simpla executare a unui ordin, s-a impus, din nefericire, nu doar n ochii criticilor Bisericii, ci chiar i n ai credincioilor nii. Scopul meu nu este s instig la neascultare, ci doar sa refac sensul evanghelic al ascultrii, aa cum ni l-a lsat Hristos. Ascultarea cretin este posibil doar cu condiia iubirii. Cel ce M iubete pe Mine - spune Hristos - ascult cuvintele Mele[1].Aadar ascultarea este o expresie i o dovad a iubirii - ascult pentru c iubesc. In sensul evanghelic i patristic, doar ascultarea din dragoste, liber, este o virtute, ascultarea iraional sau din fric fiind proprie doar animalelor i robilor. Exemplele din mediile monahale primare care se aduc n sprijinul ascultrii oarbe trebuie nelese separat de filosofia ascultrii n sine. Ele privesc un nivel spiritual superior i nu este cazul s le aplicm cu referire la situaiile politice concrete, n care credincioilor li se impune tcerea cu referire la integritatea dogmatic i moral a Bisericii. Lepdarea total de sine a unui clugar precum Acachie Asculttorul, care moare n urma btilor primite de la staretul su, despre care povestete Cuviosul Ioan Sinaitul n Scara sa, capt sens numai datorit libertii depline a gestului su. Adic acest Sfant Acachie, fiind simplu la purtri, dar nelept cu mintea 27

atenie! -, spune Cuviosul Ioan, si-a adus propria libertate n jertf, dup modelul lui Hristos, acelui btrn necioplit care l btea zilnic. Care a fost rezultatul acestei jertfe? Btranul lene i ru a fost trezit la pocin dup ce a auzit glasul lui Acachie din mormant. Aadar dragostea hristic a lui Acachie s-a adus pe sine, prin renunarea la propria libertate, drept jertf mantuitoare pentru un om care, altminteri, prea iremediabil pierdut[2]. Aceast idee este exprimat i de Apostolul Pavel, cnd zice: Dei sunt liber fa de toi, m-am fcut rob tuturor, ca s dobandesc pe cei mai muli[3]. Toate cazurile de ascultare total relatate n literatura patristic se refer la rbdarea umilinelor de tot felul, nu i la supunerea fa de o poziie dogmatic sau moral nedreapt. Ascultarea nceteaz acolo unde intervin nedreptatea i minciuna, cci dragostea, despre care am spus c este condiia ascultrii evanghelice, se bucura doar de adevr[4]. Ascultarea nu se face doar pe linie ierarhic, ci, mai ales, pe linia adevrului i a iubirii. Oricine vesteste o alt Evanghelie, fie episcop, patriarh, sinod sau chiar nger din ceruri, spune Apostolul Pavel n Epistola ctre Galateni, anatema s fie. Pentru noi nu exist autoritate n afara Evangheliei iubirii i a jertfei lui Hristos. Este nepotrivit i convingerea c doar Sinodul episcopilor este infailibil, putand, de aceea, s impun porunci de necontrazis, cci aceasta nu e decat o replic, puin mai nmuiat, la infailibilitatea papal. Nu numrul i rangul celor adunai sfinete adunarea, ci adevrul mrturisirii lor. Sinoadele Ecumenice au fost numite sfinte pentru c au fost conforme adevrului. Au existat ns i sinoade de episcopi cu totul pctoase, cum a fost, de exemplu, sinodul denumit ulterior talhresc, la care a fost condamnat Sfantul Ioan Gur de Aur. Orice credincios trebuie s tie acest lucru, pentru a nu cdea n capcana ascultrilor i binecuvantrilor mincinoase. Aa se explic paradoxul c mari nvtori ai smereniei i ai ascultrii, precum Ioan Gur de Aur sau Maxim Mrturisitorul, au fost de nenduplecat atunci cand li s-au cerut lucruri nedrepte de ctre suveranii lumii acesteia, dar i de ctre adunarea episcopilor vandui; n cazul lui Ioan, s renune la aprarea sracilor i la mustrarea fi a lcomiei i imfumurrii mprtesei[5], iar n cazul lui Maxim, renunarea la a mai condamna n public mrturisirea de credin greit a mpratului i a patriarhului Constantinopolului din timpul su.[6] Atat marele Ioan, cat i marele Maxim au murit departe de ara, condamnai de Biseric, pentru ca mai apoi s li se duc n toat lumea slava de stalpi i dascli ai Bisericii. De fapt, fenomenul martirajului n Imperiul Bizantin, declarat ortodox, trebuie s spulbere desvarit mitul ascultrii oarbe pe linie ierarhic a cretinilor. Sfini mrturisitori precum Atanasie cel Mare (secolul al IV-lea), patriarhul Alexandriei, depus de cinci ori de pe scaunul patriarhal, Ioan Gur de Aur (secolele al IV-lea-al V-Iea), depus de pe scaunul Constantinopolului, monahul Maxim Mrturisitorul (secolul al Vll-lea), ucis prin epuizare dup ce i se taie mana dreapt i limba, monahul Ioan Damaschin (secolul al VIII-lea), anatemizat de trei ori, monahul Teodor Studitul (secolul al VIII-lea) i muli alii, mai puin celebri, dar care au fost prigonii sau ucii exclusiv de mprai i episcopi ortodoci, sunt cei care, ascultnd de Dumnezeu mai mult decat de oameni[7], au dus Biserica lui Hristos de-a lungul secolelor. Acestora li se altur i cei care, n perioada comunismului ateu, nu s-au speriat nici de chinurile temnielor, nici de caterisirile ierarhilor vandui, ci i-au pstrat intact integritatea luntric, mrturisind n numele unui popor ntreg, atat in Rusia, cat i n Romnia i aiurea. Fiecare s se cerceteze pe sine, cci Cugetul singur i va spune unde se termin fericita i pururea pomenita ascultare, cum dulce o numete Ioan Scararul, i unde ncepe nefericita i pururea osandita laitate. Vorba Sfntului Maxim Mrturisitorul: Nu este nimic mai silnic dect o constiinta care te acuz i nimic mai ndrazne decat o contiin care te apr[8] . (Ierom Savatie Bastovoi, Cind pietrele vorbesc - Biserica fata in fata cu propria imagine, 2008) Pr. Iustin Parvu Eu daca am murit, s-a sfarsit lumea () Tot timpul trebuie sa fim pregatiti, nu stii cand vine timpul Sa ne gaseasca mereu in priveghere, in rugaciune, in stare de smerenie, ca numai asa ne mai putem izbavi. () Veniti la Mine, fiilor si mosteniti Imparatia. Imparatia se mosteneste cu anevoie, cu jertfa. Numai tara asta, cu cata jertfa, cu cate nevointa si eforturi s-a tinut in granitele ei pana acuma () Cu nevointa! Asa, acum a venit si randul nostru acuma sa fim oleaca treji! 28

Sa primim cu dragoste si cu toata cainta, nu cu razvratire, nu cu nemultumire, nu revoltati Cu calm, cu rabdare, cu intelepciune! Cu bucurie chiar! Sa ne bucuram ca am ajuns momentele acestea grele, ca numai asa trecem prin focul acesta curatitor, prin nevointe, prin greutati, ca sa ne indreptam pregatiti dincolo! De bunavoie nu prea am vrut, acuma. de nevoie! () Veniti la mine toti cei osteniti si impovarati!. Pai, care-i osteneala? Masini de lux, toate astea, plimbari (); nu-i frumos sa facem Anul Nou in Romania, hai sa mergem [peste] oceane si tari si sa petrecem acolo Iacacuma, hop, ti-a luat carnetu`, nu mai mergi. Daca vrei carnet, trebuie sa iei cipu`. Apoi, ori cu lumea, cu cipu`, ori cu Hristos, cu nevointa, cu calea cea stramta, nevoitoare. Dar nu ne inspaimantam! Mergem linistiti, calmi, cu nadejdea in Inviere. Ca a noastra este Invierea, a crestinismului ortodox. Eu as vrea sa vad o treaba: sa-si puna ei cip intai, dupa aceea sa-i puna poporului, dar sa inceapa cu presedintele. () Iarasi, noi trebuie sa avem nadejde, sa avem dragoste, sa ne rugam, sa tinem piept acestei situatii ca Dumnezeu sa mai prelungeasca starea aceasta de lucruri, prin rugaciune. Cum l-am putea defini intr-o singura fraza pe parintele Justin? O usa vesnic deschisa a iubirii jertfelnice si a marturisirii si o eterna piatra de impiedicare pentru slujitorii veacului acestuia. In loc de alte cuvinte de lauda, o singura chemare: ascultati glasul pastorului celui bun si puneti-l in inima, umblati in Duh si Adevar dupa dreptarul cuvantului si dupa pilda vietii sale! Sa-l cinstim, fara sa ne folosim de el numai ca un brand duhovnicesc care vinde bine sau ca pe un portdrapel care sa ne poata legitima ideologic si pe care sa-l putem anexa la agenda intereselor noastre. Sa-l cinstim fara sa-l transformam in idol sau in talisman, fara sa-i facem de pe acum icoana, fara sa-i declaram indecent iubirea prin scandari pe strazi si, mai ales, fara sa-l confiscam in interese ideologice - unii - sau afaceristice - altii. Sa-l cinstim nu tamaindu-l ca pe bunul parinte sau cainandu-l pe bietul batran, insa, pe la spate, luptand din rasputeri pentru a-i desfiinta cuvantul si a-i sabota demersurile. Sa-l cinstim si sa-l iubim, facand ceea ce ne spune, primind si ducand mai departe ceea ce ne invata, devenindu-i, fie si de la distanta, in duh, ucenici adevarati. Adevaratul ucenic nu este nici fanatic, nici carcotas si razvratit. Sa invatam de la parintele Justin cum se pot uni mila si bunatatea cu lipsa de compromisuri, cu indrazneala cea buna a marturisirii. Sa-i fim fii in adevar, in jertfa si in dragoste si pentru vrajmasi! Sa invatam sa traim mai intai noi duhovniceste, sa ne salvam pe noi si abia apoi sa ne apucam sa salvam neamul. Numai asa il vom bucura ii vom odihni inima brazdata de cumplite suferinte si de chinuitoare framantari pentru noi, poporul roman ortodox pe care il slujeste zeci de ani, zi si noapte, fara sa oboseasca! Doamne, fa-ne vrednici de parintele Justin si mai tine-l langa noi inca multi ani, ca avem mare, mare nevoie de el aici! Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Petru Voda din Moldova a plans duminica cu mir, fapt observat de credinciosii adunati in numar mare, au relatat calugarii de la fata locului, care ne-au transmis si fotografia icoanei. Zilele acestea, Manastirea cu hramul Sf Arhangheli Mihail si Gavril este in centrul atentiei lumii ortodoxe dupa ce duhovnicul Iustin Parvu a facut un Apel romanilor, cinului monahal si ierarhilor Bisericii sa nu accepte indosarierea electronica prin cipuri biometrice introduse obligatoriu in pasapoarte, cu incepere de la 1 ianuarie. La apelul parintelui Iustin s-au strans pana acum peste 50.000 de semnaturi din intreaga tara, ce vor fi inaintate Guvernului, Parlamentului si Patriarhiei, alaturi de cererea de a putea alege acte de identitate cu sau fara dispozitive de supraveghere electronica prin unde radio (RFID). Sfantul Sinod a anuntat de altfel ca va discuta problematica cipurilor biometrice la urmatoare sedinta din 25-26 febr a.c., iar o coalitie de organizatii ale societatii civile a contestat Hotararea Guvernului la Curtea de Apel, cazul urmand a se judeca pe 11 februarie, orele 9.00. Lacrimile cu mir ale Fecioarei Maria au fost interpretate drept un semn al vremurilor care vin, mai ales ca marti Parintele Iustin implineste 90 de ani, dintre care 17 a suferit pentru credinta in temnitele comuniste. Pe icoana facatoare de minuni se afla si Sfantul Haralambie, protectorul parintelui Iustin, sarbatorit pe 10.02. Pentru marti au fost organizate adevarate pelerinaje la Manastirea de la Poalele Ceahlaului, mii de credinciosi dorind sa vada minunea si sa-i ureze "La Multi Ani!" parintelui, considerat, dupa regretatii parinti Ilie Cleopa si Ioanichie Balan si alaturi de bunii parinti Adrian Fageteanu si Arsenie Papacioc, unul dintre cei mai mari duhovnici ai Ortodoxiei romanesti. 29

Metanie Printelui Stare Iustin (sursa: Presa Ortodoxa) de pr. Ioan Vasiliu Socot o datorie de contiin s scriu aceste rnduri. Nu sunt vrednic s aduc mulumire lui Dumnezeu c m-a nvrednicit s cunosc fa ctre fa prini precum stareul Dionisie de la Colciu sau printele arhimandrit Iustin Prvu. Acum patru ani n urm, n toamna lui 2005, l-am cercetat pe cel din urm la Mnstirea Petru Vod pentru a afla alinare i rspuns la unele ntrebri ce frmntau familia mea. Atunci i-am relatat printelui Iustin despre faptul c auzisem pe stareul Dionisie de la Athos vorbind adesea despre veacul al optulea, cel de pe urm, i despre venirea lui Antihrist. Printele Iustin a ascultat i a grit: Aa este. Cei care vorbesc despre vremurile de pe urm la timpul viitor nu tiu ce spun. Intuind surprinderea noastr, a mai repetat o dat, parc spre a confirma cele spuse i pentru cei mai ndoielnici dintre noi. Ce frumos spun Prinii: Vorba sun, fapta tun! Un printe profesor cu fin sim de observaie spunea: Vrei s tii unde se afl centrul duhovnicesc al unei regiuni? Mergi la autogar i uit-te pe tbliele din parbrizul mainilor. Vei vedea: Piatra-Neam - Mn. Sihstria, Tg.-Neam - Mn. Sihstria). n ultimii ani, la autogar poi citi i: Piatra Neam - Petru-Vod (curse zilnice). tie lumea c la tnra mnstire Petru Vod exist un btrn stare care i ajut pe oamenii aflai n necazuri i n suprri. Printele Iustin i ascult. l primete pe fiecare cu durerea lui, cu suspinul lui, cu problema lui. Pe 14 ianuarie a.c., n amoreala zilei cenuii ce ne mpresura, a tunat cuvntul duhovnicului retras dup o via de surghiun n munii Neamului. Reacia oamenilor simpli la cuget, cu sau fr coal, a venit firesc: Slav Domnului! Nu suntem prsii n faa tvlugului. Printele se roag i i pas de noi. Reacia celor complicai la minte, cu sau fr coal, a izbucnit nefiresc: i-au pus mintea la contribuie s vad cum se poate interpreta mai favorabil pentru sine situaia. Stareul Dionisie spunea: Un ucenic a ntrebat pe Btrnul su cnd va veni sfritul. i btrnul a rspuns: Cnd se va nmuli mintea. i asta o vedem astzi. Stau i m minunez. Oare nu ardea n noi inima noastr cnd ne vorbea printele Iustin? Oare nu rzbtea din el cu putere acelai Duh care l-a ndemnat pe printele Paisie Aghioritul s spun: Pe unii i intereseaz subiectul buletinelor de identitate, alii l exploateaz i creeaz probleme. Biserica trebuie sa ia o poziie corect. S vorbeasc, s explice credincioilor ca s neleag c de vor lua buletinul, asta va constitui o cdere. n acelai timp s cear de la stat ca noul buletin cel puin s nu fie obligatoriu. Dac Biserica ia o poziie serioas se va respecta libertatea credincioilor, aa nct cel ce vrea i va lua noul buletin, iar cel ce nu vrea, s-l pstreze pe cel vechi. Cnd n Romnia au nceput s se elibereze paapoarte i permise de conducere cu cip, toate termenele-limit ale unei poziii oficiale deja trecuser. Trenul plecase ntr-o direcie strin de Dumnezeu. Cine s trag semnalul de alarm i cum? Este vremea muceniciei! Luptai pn la capt! Nu v temei!, a tunat glasul Printelui Iustin. Da, trebuie s ne trezim. Printele spune s nu ne temem, ci s ne ferim nelepete. Au fost adui n discuie n zilele ce urmeaz 2 mari cuvioi contemporani, sfini brbai ai secolului trecut: Pr. Paisie Aghioritul i Pr. Porfirie. Acum 22 de ani Printele Paisie scria negru pe alb: n spatele sistemului perfect de asigurare computerizat, ce se face prin cartela electronic, se ascunde dictatura mondial, sclavia lui antihrist (vezi epistola Semnele vremurilor - 666, 1987, publicat n brour i n vol. Cuv. Paisie Aghioritul. Mrturii ale nchintorilor, ed. Evanghelismos 2006), iar apoi adaug: Se vor nela cei care le vor tlcui pe acestea cu mintea lor. n timp ce semnele sunt foarte clare. Fiara de la Bruxelles a sorbit n computer cu 666 aproape toate statele. Cartela, buletinul electronic, naintemergtor al pecetluirii, ce arat? Din pcate, la radio ascultm numai timpul probabil. (Unii, mai n glum, mai n serios, se ntreab dac nu cumva Cuviosul, vztor cu duhul cum era, s-a referit i la trustul Basilica de pe la noi). Spre final Printele Paisie avertiza c: diavolul, antihristul, atunci cnd e pe buletin, pe mn sau pe fruntea noastr prin simbolul lui, nu se sfinete chiar i o cruce de ai face pe el. Ce dorii mai clar? Dar chiar i aici poate interveni mintea omului mndru. E cam greu s-l contrazic pe fa pe fctorul de minuni, smeritul Paisie, dar gsete un artificiu: s opun cuvintelor sale cele spuse de Cuv. Porfirie. (Ei, nu-i aa c ncepem s ne apropiem de cazul i necazul nostru? Schimbai doar numele) Printele Porfirie, purttor de Hristos cum era, spune c el nu se teme de antihrist atta timp ct n el slluiete Hristos i I se nchin doar lui Hristos. Nu-i d atenie lui satan, pentru c este ndrgostit de Hristos. i atunci, sare gnosticul din fotoliul su i 30

strig: L-am prins pe Paisie sta, c prea ne-a ironizat un simplu monah. Ai vzut? Nu-i nici o problem dac primim cip-ul. Mai mult ne-a speriat i ne-a stricat distracia. Dar nefericitul interpret nu prea tie c harul Sf. Duh nu conlocuiete cu pcatul, cu lucrarea sataniceasc, la fel cum i diavolul fuge de Hristos slluit n fptura minilor Sale. Nu are cum s intre acolo unde este Hristos, ci doar acolo unde nu locuiete El. La msura duhovniceasc unde l nlase Harul Sf. Duh, Btrnul Porfirie nu mai simea fric de nfricotorul diavol, nici mcar nu-l bga n seam. De altfel, n acelai neles, Pr. Porfirie spunea c el merge i n iad, numai cu Hristos s fie. Pentru a nu lungi cuvntul, spun doar c cei care i linitesc contiinele astfel ar trebui s vad c nu prea pot s rspund la urmtoarele ntrebri: 1. A spus vreodat Cuviosul Porfirie c lucrurile nu stau aa cum le-a redat cu lux de amnunt, profetic, Gheronda Paisie?? Nicicnd. Dar ce a spus? C aa un nevoitor se nate o dat la patru sute de ani. (Cuviosul Paisie a scris epistola despre 666 n primvara lui 1987, iar textul ei a fcut nconjurul Greciei i al lumii, aducnd nelinitea cea bun n inimile multor cretini). Cuviosul Porfirie a murit n decembrie 1991, la mai bine de patru ani dup redactarea epistolei, deci o cunotea foarte bine i ar fi putut, ipotetic, s o combat. Nici vorb de aa ceva. 2. A spus vreodat printele Porfirie ceva de genul Luai, frailor, cipurile, pecetluii-v, nu v vatm?? Nicicnd. De ce? Pentru c tia c printele Paisie are dreptate. Iar pentru a neliniti cu folos pe cei care citeaz mrturia unui monah simonopetrit n legtur cu acceptarea printelui Porfirie, a vrea s aduc la cunotin faptul c acestei relatri i-a fost contestat autenticitatea de ctre starei athonii precum Isaac Libanezul i ali ucenici apropiai ai Cuviosului Paisie. Nu ar fi pentru prima oar cnd prinii spun una i interlocutorii lor neleg ceea ce vor ei s neleag. Ei, i atunci ne ntrebm i noi: unde vd unii divergen de preri la aceti Prini? Asemenea: unde vd unii nepotrivire la Prinii Iustin Prvu i Arsenie Papacioc? Printele Arsenie a rspuns: Nu sunt de prere comentnd interpretarea dat mesajului de un interlocutor care pe un ton alarmat pune n gura printelui Iustin i ceea ce nu spusese: s ne adunm n cete etc., iar nu referinduse la apelul propriu-zis. Printele spune apoi cu prima ocazie: Suntem de aceeai prere intim. [] Triasc Pr. Iustin Prvu! Are dreptate. Aadar, ce vor s zic afirmaiile lui? Transpare limpede c printele vede n acelai Duh problema, dar o spune altfel, pentru a liniti pe cei care din cauza slbiciunii omeneti i a puinei credine sunt ispitii s cad n dezndejde, iar nu pentru a tia elanul celor care duc lupta cea bun ntr-un veac al apostaziei i al confuziei. i asta pentru c dezndjduirea ar nsemna pierderea luptei nainte de nceperea ei.Cum vine asta, se poate ntreba cititorul? n teologia ortodox se vorbete adesea despre antinomia dogmelor. Foarte simplu spus, n nvtura dumnezeiasc, ceea ce pare c se contrazice nu se contrazice de fapt, ceea ce pare ilogic minii raionaliste este supralogic, mai presus de minte, i e gustat de raiunea luminat de Harul Sfntului Duh a purttorului de Hristos. in istoria Bisericii, nenelegerea antinomiei privitoare la unirea ipostatic a celor dou firi n Persoana dumnezeiasc a lui Hristos a dus la dou grozave erezii: nestorianismul i monofizismul, care se contrazic una pe alta. n schimb, dup dreptate, Sfinii Prini au formulat antinomic adevrul dogmei care pentru rtcii este contradicie i nebunie, iar pentru noi adevr ce mntuiete: o singur Persoan n dou firi - Dumnezeu adevrat i Om adevrat. Actualiznd, ntrebm pe fctorii de basme: a spus cumva Printele Arsenie s ne lum fr grij paaport cu cip?? A spus c nu are dreptate printele Iustin?? Nicicnd. Dimpotriv. Dar cei doi au gsit de cuviin s se exprime teologic, adic antinomic: se cuvine s fim i nelinitii i linitii, n acelai timp, s avem i nelinitea cea bun i pacea lui Hristos. Revoluia fr revoluie nseamn mucenicie, rstignire continu alturi i de dragul lui Hristos, este trirea i mrturisirea Adevrului cu curaj i fr fanatism. Sfinii Prini, cnd tlcuiesc Sfnta Evanghelie, ne desluesc nelesurile faptelor Mntuitorului pentru viaa fiecruia dintre noi. Urmrind cu tristee i amrciune disputele dintre frai i interpretrile unor laici, dar i ale unor purttori de ras, la adresa apelului printelui Iustin, mi-a venit nesilit n minte episodul urmtor din Sfnta Scriptur: Iar dup ce a intrat n templu, s-au apropiat de El, pe cnd nva, arhiereii i btrnii poporului i au zis: Cu ce putere faci acestea? i cine i-a dat puterea aceasta? Rspunznd, Iisus le-a zis: V voi ntreba i Eu pe voi un cuvnt, pe care, de Mi-l vei spune, i Eu v voi spune vou cu ce putere fac 31

acestea: Botezul lui Ioan de unde a fost? Din cer sau de la oameni? Iar ei cugetau ntru sine, zicnd: De vom zice: Din cer, ne va spune: De ce, dar, n-ai crezut lui? Iar de vom zice: De la oameni, ne temem de popor, fiindc toi l socotesc pe Ioan de proroc. i rspunznd ei lui Iisus, au zis: Nu tim. Zis-a lor i El: Nici Eu nu v spun cu ce putere fac acestea. (Matei 21, 23-27) Acesta este rspunsul, vrem sau nu vrem. Nu e ru s ntrebm - mai cu seam c nimeni nu e infailibil, afar de Hristos -, dar e lucru satanicesc a te purta cu viclenie. (i apoi, cum spunea cineva: dac semnele stabilite de oameni sunt respectate, de ce semnele revelate de Dumnezeu sunt dezbtute i discutate?) Cei ce ascult cuvntul i l primesc se cade s-i urmeze ndemnul, iar cei ce nu-l primesc s aib parte de urarea plin de pace a stareului: S-i lumineze Dumnezeu!. Oare nu ardea n noi inima noastr cnd citeam cuvintele printelui Iustin? Fiecare este dator s-i mntuiasc sufletul. Fiecare s se intereseze i s vad c ne aflm n faa unui moment de cumpn n care ai de ales: s-i pierzi sufletul sau s-i salvezi sufletul. Cel care nu s-a interesat pn acum, nu e trziu nc s afle i s se dumireasc. [] Luptai pn la capt! Nu v temei! Aa cum a nceput cretinismul, aa va i sfri - n dureri i n suferin. Pecetluii cretinismul cu mucenicia voastr!Departe de mine gndul c prin rndurile mele iau aprarea n vreun fel Printelui Stare Iustin. tiu c este Cine s-l apere. Sunt doar cel mai mic frate al su ntru slujire i am gsit de cuviin ca n acest mod s-i pun metanie pn la pmnt i s-mi cer iertare pentru ncetineala cu care am rspuns chemrii sale printeti la Crucea muceniciei ce ne st nainte. Ca un printe adevrat, tiu c ne va ierta pe noi cei mai tineri i ne va binecuvnta aa cum ne-a fgduit. La praznicul Sfinilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul i Ioan Gur de Aur, 30 ian. 2009 Despre lipsa de responsabilitate sau cum s iei focul cu mini strine n ultima perioad am asistat la nite schimburi de replici i de atitudini ntre oameni care se declar a fi credincioi i care susin c urmresc scopul de a mbunti situaia Ortodoxiei. Aceste ciocniri i vor arta ct de curnd roadele. Partea mai grea a situaiei este c juctorii n aceste jocuri periculoase i-au fcut buzdugane din duhovnicii importani ai Romniei. Se creeaz impresia c nimeni nu-i mai poate opri pe cei ce s-au aruncat n lupta ocrilor i a declaraiilor trufae, nici chiar duhovnicii de la numele crora afirm c vorbesc. E uor s iei focul cu mini strine, n cazul dat cu minile i aa destul de lovite ale martirilor care au mai rmas n via dup chinurile nchisorilor, dar aceast uurtate are i ea partea ei de foc cu care te poi arde. Oricine ncearc s poarte o discuie normal este declarat duman i scos din joc, aa nct cercul lupttorilor pentru puritatea Ortodoxiei se micoreaz vznd cu ochii. Dar cu ct armata credincioas devine mai mic, cu att ea devine mai dreapt, mai adevrat i mai responsabil de soarta Bisericii. Aceast logic risc s ne arunce ntr-o paranoia care va ucide i cea mai mic frm de smerenie i autocritic. Cu muli ani n urm printele Adrian Fgeeanu i-a zis unui monah crturar de la Antim un cuvnt care trebuie s devin dreptar pentru oricine ajunge s vorbeasc i s se nevoiasc n numele Bisericii lui Hristos. Printele spunea c cea mai mare ispit n care poate s cad cineva este aceea de a ajunge s cread c pe el se sprijin Ortodoxia. n timp am neles c nu trebuie s faci mare lucru pentru a te crede important pentru Biseric. Ispita aceasta i pate i pe cei mai umili. Oricine intr ntr-o polemic, trebuie s se atepte la replic. Oricine critic, trebuie s suporte critica. Observm ns c cei care vorbesc n ultimatum-uri, nu snt capabili s suporte un repro. Dezbinrile produse de un cuvnt nu se mai repar. Nu mai este loc pentru smerenie, unitate i mcar puin dragoste. Cuvintele snt reci i amare, iar feele ne snt acoperite. Cei mai muli dintre noi nu ne cunoatem, nu am mncat pine mpreun i nu ne-am mprtit neputinele. Ne ncredem doar n ceea ce vedem pe ecranul computerului i nu suferim atunci cnd ne jignim. Mi s-a fcut dor de vremea cnd episcopul se ducea de la Chiinu la Bucureti cu carul i o scrisoare fcea luni de zile pn ajungea la cellalt. Atunci cuvintele erau mai drmuite i oamenii triau ntlnirea ca pe o srbtoare. Eu nc mai cred c pentru orice cuvnt vom da seama, chiar dac, din pricina mulimii lor, acest lucru poate s par imposibil. Pr Savatie Bastovoi

32

Sfat de la avva Adrian Fageteanu despre pasapoartele biometrice Orice ntlnire cu seniorul duhovniciei din Romnia e o mare bucurie. Una care i covrete inima i te rnete cu dorul de Dumnezeu. De cum sa ntors n Lainici, dup sfat n zi de ianuarie, am i plecat la avva Adrian, mpreun cu fratele ntru dreapt credin, Nicolae Burdea. St printele acum ntro chilie mai apropiat de biseric i de sfintele Liturghii, nvecinnduse cu printele Melchisedec uparschi - care e mai june cu 10 ani i are doar 87 de primveri- i cu tnrul printe Calinic, care a mplinit 77 de ani. Dac iei binecuvntare de la printele Adrian, nai cum so uii, pentru c dup ce te nsemneaz cu sfnta cruce, te srut pe cap, copleindute cu dragostea lui... -Ai fost plecat de srbtori, printe! -Am fost plecat la Spitalul Militar i pe la alte spitale. Am fost dus i mi sau fcut analize, dar nu tiu cine a pus un reou la priz io uitat sl mai i scoat i sor ars toate analizele. -Printe pot s v ntreb i eu ceva? -Da. Te rog! -Am venit s v ntreb ce s fac, cor aprut paapoartele i permisele astea cu cip. Sl primesc? S nul primesc? i nceputul sfritului? Ce prere avei? -Eu nam nici o prere. Eu pot s v spun ce spune capitolul 24 din Sfnta Evanghelie dup Matei. Mntuitorul spune c n aceste vremuri spune in convorbirea Lui cu Fotini la fntn vor fi strmtorri mai mari, mai grele de cum au fost de lanceputul lumii i pn acum. Deci cine poate... s evite! Cci chiar Mntuitorul i d voie: cnd vei fi prigonit ntro cetate, s fugi n alta. Eu am greit cnd iam spus odat unui prieten (era vorba chiar de mine) s fug n Rusia (dac va veni prigoan). Or Rusia avea, mai muli dect orice alt ar, pravoslavnici ca Alexei. Patriarhul, nainte de a muri, a caterisit pe singurul episcop care apra Ortodoxia. Deci odat ce iacolo stpnete antihristul... i Putin i Medvedev sunt de aceeai origine, ca i cei care au prigonit pe Mntuitorul. Noi nu suntem nscui din curvie adic din pgni la fel cum se socoteau i evreii urmaii lui Avraam, ns Mntuitorul lea spus: Voi suntei din tatl vostru diavolul, adic tatl minciunii, care este i urtor i uciga de oameni. Urtor i uciga de oameni... i vor fi strmtorri mai mari... Eu v sftuiesc s nu bravai! S nu facei pe eroii, pe martirii! -Pi da, dar i martir... s te duci aa gratuit, nu cred... -Da, dar nu s te bagi singur. Miaduc aminte c nite tineri, care triau n pustie, sau hotrt s nuL prseasc cu nici un chip pe Hristos. Erau atacai n pustie de saracini. Saracinii le spuneau: ori trecei la Mahomed, ori v omorm. i ei sau hotrt s nu treac. Dar cnd a nceput ntre ei dezbinarea c unul spunea tu m comanzi i deacum ai s asculi de mine, iar cellalt i zicea c dimpotriv tu m comanzi cnd a nceput aadar dezbinarea dintre ei, nau mai putut s mrturiseasc pe Hristos, pentru c sau lepdat din cauz c na mai fost armonie i nelegere ntre ei, ci dezbinare. Dracul nar fi fcut pe voia lor, or, din cauza mndriei, diavolul a reuit si dezbine pe ei. Unde dezbin diavolul... Hristos spune clar (ca s te mntuieti) numai cine va rbda pn la sfrit se va mntui. Deci rugciunea voastr s fie: Lumineazm, nvam, nelepetem, ntretem Tu Doamne! Eu singur nu pot i v spun c fr de El nu se poate face nimic. Deci, Tu Doamne lumineazm, nvam, neleetem i ntretem!... i s mai tii c singuri, no s ne mntuim. Rugaiv pentru aproapele... -Deci printe, n concluzie: dac putem, s evitm primirea documentelor biometrice, da? -Eu zic s nu bravai! Nici chiar n problemele cele mai mici! Ceea ce discutm noi acuma se nregistreaz la telefon? -Acuma da, printe. -Deci dac eu vam dat sfatul s v ocrotii... de ce dar, dumneavoastr, facei invers. Poftim? -Uitaiv cl opresc. -Da. i iam cerut iertare btrnului. Aveam mare nevoie. Eu team iertat nainte de a i veni tu aici mia rspuns avva Adrian. C ai mai greit i alt dat. Drept era c nui cerusem iertciune printelui nici pentru fotografiile ce i le fcusem cu ceva vreme n urm, fr s am binecuvntarea lui (i pentru care miam primit nentrziat scump rsplat!). Eu din dragoste printe am greit, iam spus. i iam mai cerut binecuvntare s spun i altora poveele lui, i, om bun fiind btrnul, mia dato. Fiind i zi de luni, Nicolae a inut s mai cear sfat de la avva, dac bine este mireanului s posteasc n ast zi, ori nu. n satul meu, unde mam nscut a spus avva ranii obinuiau s posteasc i n ziua de luni... pentru sntatea animalelor. Deci, daci iubeti animalele... Dar canoanele ce zic? Frumos spus... Mireanul care nu va posti miercurea i vinerea de peste an i sfntul i marele post (al Patilor) s se afuriseasc am gndit, n canonul 69 apostolic, instantaneu. Nedorind sl mai suprm cu ceva, neam luat rmas bun de la avva Adrian i neam nsemnat cu semnul sfintei cruci, aa dup cum nea nvat (lucru la care ine foarte mult

33

i pe care l verific de fiecare dat!) i srutnd crucea de lemn de care nu se desparte niciodat btrnul, Nicolae a mai vrut si ntreasc vorbele de rmas bun. Dup ce srui sfnta cruce s nu mai spui niciodat nimic la povuit ns printele. i ieind noi n lumea de afar, primul nostru gnd a fost s ne ntoarcem, c ne era bine nou acolo, dimpreun cu btrnul i nelepciunea lui duhovniceasc...Venim i altdat, am zis. S nu mai necjim acuma pe gheronda. i am plecat mai departe, spre Tismana... George Crasnean, Lainici, luni 19 Ianuarie 2009

34