P. 1
Focus Grup

Focus Grup

|Views: 629|Likes:
Published by ana1ana1980

More info:

Published by: ana1ana1980 on Mar 27, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/12/2014

pdf

text

original

METODOLOGIA CERCETĂRII ÎN ŞTIINTELE EDUCAŢIEI

1

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………….3 Motivaţia cercetării……………………………………………………………………….5 Identitatea profesională………………………………………………………………......6  Ghid de interviu…………………………………………………………………..7  Prezentarea datelor……………………………………………………….………8  Interpretarea datelor……………………………………………………………..15 Profesorul ideal………………………………………………………………………….18  Ghid de interviu (focus grup)…………………………………………………....19  Prezentarea datelor………………………………………………………………20  Interpretarea datelor……………………………………………………………..21 Concluzii………………………………………………..……………………………….22 Bibliografie……………………………………………………………………………...24

2

îi înveţi ceea ce eşti!” (J. care se supune unui sistem de norme. Dar. Munca în educaţie înseamnă acumularea de tensiune. ceea ce necesită un nivel ridicat de calificare academică. înseamnă responsabilitatea pentru o clasă întreagă de elevi. ci şi un actor. nu-i înveţi ceea ce ştii. Cadrul didactic nu este doar un agent. precum şi priceperi şi deprinderi de muncă pedagogică. valori. Toate acestea şi multe altele îi sunt indispensabile muncii cadrului didactic. Profesorul este situat într-un sistem de relaţii ce depăşesc incinta şcolii incluzând părinţii elevilor. cadrul didactic are nevoie să aibă încredere în sine şi în competenţele sale profesionale. În societatea contemporană. ea incluzând atât abilitatea profesorului de a funcţiona ca parte a unei clase care învaţă. stres. trebuind să vină chiar în întâmpinarea lor. Aceştia trebuie să fie experţi în una sau două discipline de specialitate. indicat ar fi o definire a acestora pentru a putea avea un sistem de referinţă comun şi pentru a nu exista confuzii în ceea ce priveşte modul de raportare. capacitatea unui profesor de a se 3 . în sens larg. Pentru o bună prestaţie profesională. educă pe cineva. adesea. şi. condiţii care se răsfrâng asupra copilului. Jaures) Introducere: Termenul „profesor” este definit în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române ca fiind „o persoană cu o pregătire specială într-un anumit domeniu de activitate şi care predă o materie de învăţământ. tact pedagogic şi măiestrie pedagogică. tensionale sau conflictuale. el este obligat să răspundă şi solicitărilor acestora. Pregătirea iniţială şi continuă trebuie să aibă aibă în vedere înzestrarea cadrului didactic cu competenţele necesare astfel încât acesta să se simtă confortabil în faţa clasei. pentru a dobândi noi experienţe care îi pot îmbogăţi competenţa de predare. etos şi în general o conştiinţă profesională. persoană care îndrumă. conferă semnificaţii. ci şi atitudini. diferite de cele în care este specializat la un moment dat. membrii grupului social în mijlocul căruia trăieşte şi munceşte. în toate situaţiile care pot apărea în cursul activităţii sale educaţionale. cu un indice de intervenţie personală ridicat. cât şi capacitatea lui de a se deplasa către sau înspre alte domenii. Profesia de educator şi exercitarea ei solicită din partea celor care o practică să răspundă la cerinţe de bază. care se investeşte în ceea ce face. bogat orizont cultural. trăieşte activitatea cu elevii. presiune concentrare. printre care menţionăm: pregătire temeinică de specialitate. să stăpânească modalităţi de rezolvare a situaţiilor critice. profesia didactică are o dimensiune umană extrem de puternică. aşteptările la nivelul cadrelor didactice sunt mai ridicate. fapt care implică nu doar cunoştinţe şi competenţe. Vorbind de competenţe didactice. în general. Profesionalismul în predare nu se reduce la un ansamblu de competenţe individuale legate de o unică specializare. Se ajunge adeseori la situaţia în care incapacitatea profesorului de a gestiona situaţiile critice determină starea de stres a acestuia.” Primele informaţii despre profesor şi rolul său corespund epocii de organizare şi instituţionalizare a activităţii de educare a tinerelor generaţii ce are loc în societatea sclavagistă.Identitatea profesională a cadrelor didactice Profesorul ideal -microcercetare“Nu-i înveţi pe alţii ceea ce vrei. pregătirea psihopedagogică corespunzătoare. să fie capabil să gestioneze situaţiile tipice şi să poată dezvolta soluţii pentru cele atipice. Astfel prin competenţe didactice se înţelege. tot vorbind de competenţe didactice.

Identificarea dinamicii şi tendinţelor de pe piaţa muncii şi corelarea acestora cu procesul instructiv.  Utilizarea metodelor şi strategiilor de predare adecvate particularităţilor individuale sau de grup. II.  Utilizarea optimă a factorilor spaţio-temporali în vederea eficientizării procesului instructiv – educativ. totalitatea sarcinilor tipice de muncă specifice profesiei didactice. multiplă. Competenţe de evaluare a elevilor     Proiectarea evaluării Utilizarea strategiilor adecvate de evaluare individuală sau de grup Elaborarea instrumentelor de evaluare în funcţie de scop şi particularităţile individuale sau de grup.  Aplicarea conceptelor şi teoriilor moderne privind formarea capacităţilor de cunoaştere. astfel încât societatea să fie protejată de riscul profesării acestei meserii de către oameni insuficient pregătiţi. conducerea şi realizarea procesului instructiv – educativ. Utilizarea metodelor specifice gândirii critice  IV.  Realizarea activităţilor instructiv educative.educativ.  Accesarea diverselor surse de informare în scopul documentării. la care trebuie să se ridice o persoană în exercitarea principalelor sarcini de lucru ale profesiei didactice. Importanţa existenţei şi dezvoltării competenţelor didactice şi a tuturor caracteristicilor acesteia este o condiţie esenţială în derularea cu succes a procesului educativ precum şi pentru formarea spiritului întreprinzător. competenţele profesorului sunt structurate astfel: Competenţele specifice ale profesiei didactice corespunzătoare competenţelor generale: I. Implicarea în elaborarea şi derularea în şcoli a proiectelor de cooperare internaţională.  Manifestarea unei conduite metodologice inovative în plan profesional. Noţiunea de competenţă pedagogică tinde să fie folosită în prezent cu înţelesul de standard profesional minim. complexă şi totală.  Proiectarea.  Manifestarea comportamentului empatic şi „orientării helping“. ca act de comunicare. diversificată şi specifică .  Organizarea adecvată a activităţilor didactice în funcţie de tipul de lecţie dominant.Competenţe metodologice:  Utilizarea adecvată a conceptelor şi teoriilor din ştiinţele educaţiei . se referă la capacitatea unei persoane. iniţiativei şi performanţelor elevilor. pe temeiul cunoaşterii aprofundate a legităţii şi determinărilor fenomenelor educative. Competenţe psiho-sociale       Formarea capacităţilor de adaptare rapidă la schimbările de natură socială. de a realiza. Asumarea responsabilă a rolului social al cadrului didactic. Valorificarea metodelor şi tehnicilor de cunoaştere şi activizare a elevilor .  Stabilirea materialelor şi auxiliarelor didactice utilizate în activităţile de învăţare. Competenţe de comunicare şi relaţionare Stăpânirea conceptelor şi teoriilor moderne de comunicare: orizontală şi verticală. 4 .  Proiectarea conţinuturilor instructiv-educative. Conform metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar.  Realizarea unor proiecte comune şcoală – familie – comunitate. III.pronunţa asupra unei probleme pedagogice. scopului şi tipului lecţiei . în sens restrâns. Elaborarea de strategii eficiente ale parteneriatului şcoală – familie. la un anumit nivel de performanţă.

Deschiderea faţă de schimbările care au loc în situaţii de competiţie. Manifestarea deschiderii faţă de tendinţe novatoare necesare dezvoltării profesionale.  Aplicarea strategiilor didactice de utilizare eficientă a mijloacelor / auxiliarelor didactice în procesul de învăţământ. comportamente active şi reactive ce sunt expresia modului în care elevii percep profesorul. Acestă cercetare încearcă să releifeze reprezentările. Competenţe de management al carierei        Utilizarea metodelor şi tehnicilor de autocontrol psihocomportamental. sunt de părere că.  Conceperea şi utilizarea materialelor / mijloacelor de învăţare. atitudini.identitatea profesională Problema cercetată: Elementele pe care cadrele didactice le cunosc din perspectivele activităţii profesionale pe care o desfăşoară. VI. implicit a viitorilor adulţi. Acest aspect m-a determinat să aleg ca temă de cercetare identitatea profesională a cadrului didactic şi portretul profesorului ideal în viziunea elevilor. Instrumentele utilizate în cercetarea de faţă : interviul individual şi focus-grup sau fost folosite pentru conturarea calitativă a subiectului cercetat. Voi prezenta în continuare rezultatele obţinute în urma interpretării datelor obţinute din aplicarea ambelor tipuri de instrumente. Ipoteze sau premise: 5 . a modului în care ei percep nuanţat rolul profesorului şi semnificaţia acţiunilor lui. Adoptarea de conduite eficiente pentru depăşirea „situaţiilor de criză”. Este o încercare de explicare a cotidianului şcolar încărcat de valori. Pornind de la ideea că fiecare persoană indiferent de profesia pe care o desfăşoară trebuie să-şi cunoască foarte bine competenţele pentru a le ajuta în organizarea sarcinilor. norme informale. cu atât mai mult cadrele didactice.Organizarea şi administrarea mediului de învăţare în colaborare cu Comitetul de părinţi al clasei. întrucât sunt actorii principali care contribuie la formarea copiilor. trebuie să cunoască şi să conştientizeze aspecte care se referă la identitatea profesională . Asumarea integrală a diferitelor roluri cu implicaţii docimologice Manifestarea unei conduite (auto)reflexive asupra activităţilor didactice/pedagogice proprii. concurs. şi.  Colaborarea cu părinţii / comunitatea în scopul realizării unui autentic parteneriat în educaţie V. Competenţe tehnice şi tehnologice Utilizarea calculatorului în procesul instructiv – educativ Exersarea schemelor de acţiune în vederea dobândirii / perfecţionării deprinderilor practice. orientează modul în care elevii relaţionează cu cadrul didactic. pentru definirea identităţii profesionale. opinii.    Motivaţia cercetării Prezenta cercetare se axează pe definirea portretului cadrului didactic din învăţământul primar prin prisma opiniilor personale ale învăţătorilor şi a elevilor. Asimilarea cunoştinţelor de tip organizaţional. PARTEA I. răspund la solicitările acestora. în consecinţă. examen.

intereselor. Această metodă a permis sondarea vieţii interioare.2. întrebări formulate în stânsă legătură cu obiectivele stabilite iniţial. am folosit metoda interviului. a intenţiilor. 3 . Ca şi avantaj am ajut posibilitatea obţinerii unor informaţii numeroase şi variate. Iniţial am elaborat un ghid de interviu bazat pe întrebări deschise care oferă posibilitatea cadrului didactic să îşi exprime liber opiniile şi atitudinile cu privire la subiectul propus. prejudecăţilor.3). o singură întrevedere şi se centrează pe problema de studiu. sentimentelor. Referitor la calitatea informaţiilor obţinute. întrebările cunoaşterea apectelor de ordin motivaţional în vederea alegerii / desfăşurării activităţii profesionale(1. interviul este unul directiv întrucât se caracterizează prin întrebări prestabilite. Din punct de vedere al gradului de libertate a cercetătorului. atât din perspectiva pregătirii didactice şi ştiinţifice. deprinderi şi competenţe necesare profesiei didactice. atitudinilor. structurate într-o ordine rigidă.Identificarea principalelor capacităţi. valorilor. A fost un interviu unic care s-a desfăşurat faţă în faţă cu subiectul şi a fost folosit ca metodă unică de colectare a datelor pentru cercetare. Obiectivele cercetării: 1.14). poate fi considerat un interviu extensiv întrucât a durat o perioadă mai lungă de timp .Se presupune că orice cadru didactic îşi cunoaşte sarcinile şi responsabilităţile care duc la identificarea/ conturarea identităţii profesionale. într-un timp relativ scurt. competenţele didactice.deoarece elaborarea unor răspunsuri la întrebările adresate presupune un timp mai lung de gândire.Cunoaşterea apectelor de ordin motivaţional în vederea alegerii / desfăşurării activităţii profesionale . convingerilor. mentalităţilor. Structura interviului: Interviul a fost structurat în 15 întrebări cu relevanţă pentru problematica abordată.Stabilirea cauzelor ce favorizează sau nu imaginea profesorului în societate. În urma obţinerii consimţământului fiecărui subiect interviurile au fost înregistratecu ajutorul unui reportofon apoi transcrise. conflictelor. opiniilor. 4. factorii care intervin în succesul profesional şi imaginea pe care societatea o conturează asupra cadrului didactic. deprinderi şi competenţe necesare profesiei didactice(4-9). direct de la sursă. s-a desfăşurat într-un interval de timp limitat. identificarea factorilor care determină succesul profesional al cadrului didactic (10-12 şi 15) şi întrebările stabilirea cauzelor ce favorizează sau nu imaginea profesorului în societate(13. GHID DE INTERVIU TEMA: IDENTITATEA PROFESIONALĂ 6 . statutul profesional al interlocutorului. 2.identificarea principalelor capacităţi. în raport cu anumiţi parametri: motivul care stă la baza desfăţurării activităţii didactice. indiferent de specializarea dobândită sau mediul academic absolvit şi din activitatea desfăşurată.Identificarea factorilor care determină succesul profesional al cadrului didactic. Din punctul de vedere al conţinutului comunicării interviul este unul de opinie. Descrierea metodei: În vederea realizării prezentei cercetări şi atingerii obiectivelor formulate. aspiraţiilor.

Care sunt calităţile pe care ar trebui să le îndeplinească un bun învăţător? 6. Care sunt competenţele necesare unui invăţător? 5. De asemenea înaninte de inceperea interviului. Şcoala cu clasele I-VIII nr. cadrelor didactice li s-a făcut un instructaj cu privire la responsabilităţile şi sarcinile în performarea profesiei didactice . Ce părere aveţi de imaginea actuală a cadrelor didactice? Cui se datorează aceasta? 15. cadrele didactice şi-au dat acceptul de a le fi înregistrate răspunsurile (în vederea prelucrării acestora cu ajutorul unui reportofon) 7 . Cadrul în care s-a desfăşurat interviul a fost unul familiar particanţilor şi anume cabinetul metodic al învăţătorilor. Consideraţi că depuneti un efort mai mare decat colegii dumneavoastra de la alte şcoli din oras? De ce? 12. ati avut ca model un profesor care v-a influentat direct sau indirect în alegerea carierei didactice? 4. Dacă aţi fi pus(ă) în situaţia de a alege din nou. v-aţi mai îndrepta spre această profesie? De ce? Perioada şi locul desfăşurării interviului: Interviurile au fost realizate pe durata unei ore 13-14 (20 de minute alocate fiecărui cadru didactic intervievat) într-o singură unitate şcolară din judeţul Dolj. Cum apreciaţi timpul pe care îl petreceţi în şcoală în fiecare săptămână? 7. precum şi a competenţelor cadrului didactic din perspectiva particularităţilor profesiei didactice. Cum apreciaţi efortul dumneavoastră în practicarea acestei profesii?/ Considerati ca efortul depus este pe masura rezultatelor? 8. Înainte de începerea interviului. în data de 15 decembrie 2010. Credeţi rezultatul activităţii depuse este apreciat la nivel managerial şi la nivelul comunităţii? În ce măsură? 11. Aveţi drept de decizie în şcoala dumneavoastră? La ce nivel? 13. Enumeraţi două responsabilităţi/ sarcini din activitatea dumneavoastră care vă fac plăcere şi două responsabilităţi/ sarcini profesionale de care nu vă achitaţi cu plăcere? 10. Care sunt satisfacţiile profesiei de invăţător? 9. Când ati ales cariera didactică ? 2.13 Craiova. In anii în care erati în postura de elev.1. Care au fost motivele care v-au determinat să alegeţi cariera didactică? 3. Consideraţi că sunteţi implicaţi sau motivaţi pentru formare continuă şi dezvoltarea profesională? În ce măsură? 14.

Răspunsul la intrebările interviului pot fi inflenţate şi de faptul că şcoala are un specific aparte. grad didactic II. Calmul şi dragostea din familie le-am regasit în persoana doamnei care statea în picioare în fiecare zi în fata noastra şi ne invata ca . Pentru a raspunde la intrebare .C. Descrierea grupului de subiecţi: Subiecţii (sex feminin) au fost selectaţi din cadrul aceleiaşi instituţii şcolare.” 8 . am realizat transcrierea răspunsurilor în vederea realizării analizei calitative pentru definirea identităţii profesionale.” 2. are vârsta de 33 de ani. grad didactic I. Al treilea subiect B. Toate acestea mi-au influentat copilaria iar decizia de a alege şi eu o cariera didactica am luat-o din clasele primare şi am finalizat-o la terminarea clasei a VIII a cand am dat examen pentru admitere la Liceul Pedagogic Craiova . Să nu uităm de pregătirea psihopedagogică. Cum în familie de doua generatii femeile din familia mea educau copii.C. Prezentarea datelor După realizarea interviului şi înregistrarea acestora. dar din păcate. are vârsta de 29 de ani. Când eram mică mă jucam ca toţi ceilalţi copii “de-a învăţătoarea”. 1.de a –mi adduce contributia în educatia lor şi constientizarea propriilor calitati de care dispun m-au determinat să aleg aceasta cariera didactica. întregul colectiv de elevi aparţinând etniei rrome.Când ati ales cariera didactică ? “In copilarie fiecare dintre noi a avut un ideal care i-a marcat ulterior viata de adult.Simteam o placere nespusa atunci cand o „‟imitam „‟ pe doamna . vechime în învăţământ de 13 ani. studii superioare în domeniu. în timp mi-am îndreptat privirea către învăţământul primar” “Din frageda copilărie am fost fascinată de meseria de dascal…Imi aduc aminte cu placere cand ma jucam impreuna cu prietenele mele de-a invatatoarea . Drept urmare am urmat o facultate care îmi oferea şansa de a lucra ca profesor de chimie.perioada ce corespunde cu inceputul trairii visului meu . Prezentarea şi interpretarea datelor Eşantion . datorită regimurilor şi prejudecăţilor sociale şi financiare. ceea ce invatam la varsta copilariei şi adolescentei va ramane cea mai mare avere a noastra.In plus dorinta de a fi alaturi de copii . profil pedagogic.” “În momentul de faţă conştientizez că am ales această meserie relativ târziu. grad definitiv.Care au fost motivele care v-au determinat să alegeţi cariera didactică? “Dintotdeauna profesia de dascal a fost perceputa ca fiind una speciala la care nu toti au acces datorita faptului ca nu toti dispun de calitatile esntiale –calm . dar nu visam să şi ajung să lucrez în domeniu. grad didactic diferit experienţă profesională şi specializări diferite cu pregătire în medii academice diferite.devotat profesiei –calitati care nu se cultiva în timp ci sunt native. are vârsta de 39 de ani.M. vechime în învăţământ de 6 ani. pot afirma cu tarie ca am ales cariera didactica inca de la sfarsitul scolii generale .insa timpul a trecut şi eu am perseverat în credinta mea de a ajunge cadru didactic. toţi fiind profesori învăţământ primar cu vârste diferite. studii superioare în domeniu. rabdator . Astfel primul subiect D. Am fost atrasă mai mult de substanţele colorate înşirate într-o multitudine de sticluţe pe care le vedeam la mama în zilele când mergeam să o vizitez la serviciu. vechime în învăţământ de 8 ani. studii superioare dar care nu sunt în domeniu. Al doilea subiect P. în imaginea invatatoarei mele am regasit bunatatea şi afectiunea mamei şi bunicii mele.

“Cred că am ales să fiu dascal în primul rând datorită copiilor mei :imi place să comunic cu tineri . consider că pentru un învăţător sunt necesare trei competenţe (capacităţi): cunoaşterea temeinică a materiei. blajina. avea simţul umorului. alaturi de blanda imagine a invatatoarei a aparut ca model suprem al educatorului profesoara de limba franceza. elaborarea strategiilor de instruire etc. selecţionarea conţinuturilor esenţiale. capacitatea de a comunica uşor cu elevii. Cu inima batand gata sa-mi sara din piept imi aduc aminte de ora de dirigentie în care doamna diriginta ne intreba ce profesie vrem să urmam şi daca avem vreun model printre profesori . am observant cum o lacrima se revarsa timid pe obrazul dumneaei …Mi-a spus ca si-a atins scopul educational prin faptul ca cineva doreste sa-i calce pe urme şi mai mult decat totul vrea să fie precum dumneaei. faptul că părea o mederie stabilă.. eram convinsa ca pot să indrum tinerii. capacitatea de înnoire a conţinuturilor în conformitate cu noile achiziţii ale ştiinţei domeniului. dar şi cu cele din domenii adiacente.N. stia să faca dint-o simpla ora de limba staina o adevarata ora de incursiune în cultura generala a noastra. pregătirea elevilor.” “Îmi aduc aminte profesorul de chimie. comunica. capacitatea de a stabili legături între teorie şi practică. Apoi. capacitatea de a proiecta şi a realiza optim activităţi instructiv educativeproiectare a obiectivelor didactice. regulile. că pot să le croiesc un drum în viaţă.. care ne explica aşteptările sale la începutul fiecărui semestru. trata toţi elevii în mod egal. consider că sunt necesare: capacitatea de a cunoaşte elevii şi de a lua în considerare particularităţile lor de vârstă şi individuale la proiectarea şi realizarea activităţilor instructiv educative. fără preferinţe. inocenţa. capacitatea de a-i pregăti pe elevi pentru autoeducaţie. d-l C. care prefera activităţile practice. de a-i educa reprezentând motivele primordiale care m-au determinat să aleg această carieră. sinceritatea lor şi dorinţa mea de a lucra cu ei. modelul a venit din altă parte. capacitatea de a evalua obiectiv programe şi activităţi de instruire.iubitoare.persoana pe care niciodata nu o voi uita. Extrem de delicata. 9 . obligaţiile şi drepturile noastre ca elevi.Cu infrigurare imi asteptam randul …in fine a venit timpul să vorbesc şi eu: i-am spus ca vreau să devin invatatoare şi ca modelul meu este chiar dumneaei.Ridicand privirea . precum şi şansele lor de reuşită..Care sunt competenţele necesare unui invăţător? “La nivel de specialitate. iar notele nu erau vazute niciodata ca o evaluare punitiva ci ca o apreciere a învăţării noastre. O ora obisnuita de franceza devenea o ora de cultura şi civilizatie franceză predată în comparatie cu cultura şi civilizatia romana pentru a intelege mai bine comparatiile şi diferentele dintre cele doua tari. de a-i influenţa şi motiva pentru activitatea de învăţare. lipsită de riscurile nesiguranţei economiei de piaţă post-decembriste. acea domna profesoara de Limba Romana . Persoana despre care va vorbesc a fost modelul meu . calma. Setea de cunoastere a aparut ca o nevoie de apofundare a celor transmise în urma a 50 minute de predare. ati avut ca model un profesor care v-a influentat direct sau indirect în alegerea carierei didactice? “Deşi în familia mea existau două generaţii care îşi dedicaseră viaţa copiilor.. La nivel psihopedagogic. bine pregătit profesional. corect cu toţi elevii.” “Contactul cu copiii a constituit dintotdeauna una dintre satisfacţiile vieţii mele. nu refuza pe niciun elev care îi cerea ajutorul. deoarece indeplineste calitatile pe care orice dascal ar trebui să le aiba .In anii în care erati în postura de elev.” “-In perioada scolii generale.“ 3.” 4.

). CCD. simţ critic şi luciditate. în opinia mea . devotament. şi ale fiecărui elev. a respectului fata de tot ceea ce ne inconjoara. având în vedere statutul oarecum special al cadrului didactic. capacitatea de a-şi asuma răspunderi. ocazie cu care elevii nu au uitat să „‟ma traga de urechi‟‟… Pentru mine . realizarea unor documente pentru comisii sau a unor acte solicitate de instituţiile superioare: ISJ. organiza şi coordona.” 5. independenta în luarea deciziilor şi actiune. să aibe un bagaj mare de cunostinte stiintifice. moralitate. consilii profesorale. în clipa în care învăţătorul isi cunoaste foarte bine clasa şi alegerea metodelor se face în consecinta de acestea. pentru ca. profesiunea de învăţător implică diverse calităţi: vocaţie. afectiunea pentru copii.La nivel psihosocial şi de management al clasei. gustul observaţiei. saptamana de saptamana propria-mi copilarie. de a crea situaţii de învăţare adecvate şi de a stabili responsabilităţi în grup. credinţă în ceea ce face.” “Printre principalele calitatile ale unui bun învăţător se regăsesc în capacitatea de adaptare.mobilitate.metodice şi de tehnici de lucru. separat.Care sunt calităţile pe care ar trebui să le îndeplinească un bun învăţător? “Avand în vedere ca eu insami sunt un cadru didactic şi faptul ca sunt inconjurata de copii tot timpul . capacitatea de a organiza elevii în raport cu sarcinile instruirii. creativitate dezvoltată. să puna accentual pe comunicare . umanitate. în general. pe dezvoltatrea relatiilor interumane .avand credinta ca odata stabilite aceste relatii se releva şi celelalte competente necesare unui învăţător:competenta profesională.competenta educatională. de a lua decizii în funcţie de situaţie. să incurajeze conduit politicoasa. capacitatea de a orienta . este ca şi cand retraiesc zi de zi . Zi de zi raspund unor noi provocari care imi dau posibilitatea să imi imbogatesc 10 . sociabilitate. ştiinţifică şi metodologică. blandete. să le ofere siguranta şi caldura sufleteasca. capacitatea de a stabili relaţii de cooperare. adesea este necesar să petrec ore în plus în şcoală. voioşie. am reusit să creez un portret al dascalului ideal de care incerc să tin cont mereu. pregătirea unor activităţi extraşcolare şi extracurriculare (repetiţii pentru serbări. consider ca un bun învăţător trebuie să fie o persoana apropiata de elevi dar în acelasi timp să dovedeasca obiectivism . entuziasm.” “În opinia mea. îndruma şi motiva. toleranţă împletită cu fermitate.Astfel . un climat adecvat în grupul de elevi şi de a soluţiona conflictele. pentru îndeplinirea sarcinilor care îmi revin: serviciul în şcoală.Cateodata mi s-a mai intamplat să raman putin şi în timpul pauzelor . indiferent de gradul de cunostinte al subiectilor cu care se lucreaza” “In opinia mea competentele necesare unui bun învăţător sunt cele referitoare la stabilirea unor relatii bazate pe respect şi pretuire reciproca-competenta umana.” 6. curiozitate. dragoste de muncă.fiecare clipa petrecuta în şcoală este de nepretuit. dragoste pentru copii.capacitate intelectuală.Cum apreciaţi timpul pe care îl petreceţi în şcoală în fiecare săptămână? “În afara orelor de curs. şedinţe. rezultatele sunt pe masura. să tina foarte mult la copii.” “Dintre compretentele care il surclaseaza pe un bun învăţător trebuie mentionata pe primul plan stabilirea şi aplicare unei foarte bune stategii manegeriale a clasei. echilibru intelectual.” “Trebuie să marturisesc ca imi face asa de mare placere să lucrez cu copiii incat nici nu simt cand timpul trece . Timpul petrecut în şcoală pentru alte activităţi decât cele didactice este adesea dublat de pregătirea unor documente acasă.Afirm acest lucru . apoi nevoia de înnoire. expoziţii etc. incredere în sine. pasiune.sa fie pasionat de tot ceea ce face. în funcţie de termenul-limită solicitat. spiritul de justiţie (acordarea de măsură egală tuturor elevilor) cu care rezolvă problemele clasei.

Care sunt satisfacţiile profesiei de invăţător? “În primul rând. constituie o adevărată provocare. Luciditatea este absolut necesară în acest caz. în timp îndelungat. iar sensul educatiei nici macar nu se intrezareste în imaginatia copilului şi totusi practic aceasta profesie din pasiune.background-ul profesional. rezultatele neîntârziind să apară. Consider că e necesar să îmi propun atingerea unor obiective realiste şi adaptate nevoilor elevilor mei. cuantificarea eforturilor depuse nu mai este atât de importantă.dar insist şi cred ca voi reusi ca efortul să fie pe masura rezultatelor ” 7. consider ca depun un efort care nu este pe masura rezultatelor.crearea şi asigurarea materialului educational şi prin urmare asigurarea calitatii învăţării sunt eforturi pe care le depune orice cadru didactic dar personal . munca profesorului ramane doar ca o reminiscenta a unei vechi predari ideatice despre o societate care nu exista. Încerc să îmi canalizez eforturile într-o direcţie constructivă. ca l-am ajutat sa-si formeze un viitor” “ În nicio meserie nu se obţin rezultate fără un minim de efort.Consider ca efortul depus este pe masura rezultatelor:in primul rand imi place să gandesc ca eu am contribuit la formarea unui elev . feedback-ul psihologic pe care îl oferă copiii dascălului lor reprezintă pentru acesta o adevărată oglindă.asa cum majoritateta oamenilor o percep. pe care nu trebuie să o ignore dacă doreşte să aibă rezultate bune în activitatea sa.” 8. Cât timp activitatea învăţătorului nu este dublata de lucrul individual . faptul că educăm oameni. de formator de personalitate a elevului.” “Timpul petrecut în şcoală este foarte mare comparativ cu rezultatele muncii. Este adevărat că învăţătorul are un rol important în viaţa educaţională dar şi socială a şcolarului mic.activitatea o desfasor intr-o şcoală cu copii de etnie rroma .Cum apreciaţi efortul dumneavoastră în practicarea acestei profesii?/ Considerati ca efortul depus este pe masura rezultatelor? “Trebuie să recunosc ca profesia de dascal nu este una usoara . Dimpotriva . Personal consider că efortul este răsplătit pe măsura efortului depus în momentul în care un copil catalogat din start ca fiind fără prea multe şanse datorită mediului socio-economic din care face parte şi apartenţa la grupul etnic descoperă tainele cărţii şi peste ani constat cu mândrie că este elevul unui liceu şi mai târziu student. ajutorarea copilului de catre familie iar societatea ofera modele defectuoase . Apoi. Este o profesie ale cărei roade se culeg mai târziu. adulţi în formare.” “Când munceşti cu/din pasiune. de a pregăti aceşti copii pentru viaţă. În al doilea rând. contactul cu copiii.” 11 . dascălul se face util comunităţii prin activitatea să de a forma cetăţeni.Datorita absentelor acestora.Supravegherea continua a elevilor . cu inocenţa. este una deosebit de solicitanta şi aduc aceasta afirmatie bazandu-ma pe responsabilitatile şi atributiile mele în calitate de facilitator de educatie. consider ca sunt eforturi infime în comparatie cu satisfactia pe care mi-o da activitatea cu elevii zi de zi. În plus. sinceritatea şi naivitatea lor constituie o sursă inepuizabilă de “împrospătare sufletească” a învăţătorului şi de reconsiderare a valorilor umane. adaptată tipului de public şcolar căruia mă adresez. Timpul petrecut în şcoală imi da posibilitatea să evadez intr-un spatiu pur dominat de zambetul copiilor. ale cărei rezultate se văd peste ani. axându-mă în primul rând pe educarea acestuia. intelegerea nevoilor şi dorintelor acestora . crearea unei personalitati care să corespunda nevoilor societatii în care traim .

în timpul pauzelor cu elevii.” “Din punctul meu de vedere aceasta intrebare este foarte simpla deoarece trebuie să raspund doar la prima parte .acestia fiind sinceri. fapt ce imi permite o mai buna cunoastere a copilului şi o apropiere de acesta mult superioara unei activităţi desfasurate în clasa. multitudinea de documente pentru portofoliu. la faptul ca un elev caruia i-am fost invatatoare a obtinut rezultate bune la concursuri şi olimpiade .“Cea mai mare satisfactie ca învăţător cred ca fiecare dintre noi o are cand. suntem pusi tot timpul în fata unor provacari. peste ani ne intalnim cu elevi care poate nu au avut rezultate dintre cele mai bune dar care ne opresc doar pentru a ne spune: “daca nu erati dumneavoastra nu ajungeam ceea ce sunt acum…”” “Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie să recunosc sincer ca nu sunt satisfactii de natura materiala .in ultima parte negasind nicio sarcina profesionala de care nu ma achit cu placere. cu teme variate. “ 10. managerul şcolii transmiţându-mi anumite responsabilităţi care demonstreză încrederea acordată.cum altii ar putea crede. sitautii. grafice. simpozioane doar cu scop informativ…etc) care nu isi gasesc de multe ori explicatia atata timp cât sufera procese de transformare pe parcurs şi ne se respecta în totalitate..” 9. schimburi de experienta…etc)Latura practic.Fiind o fire copilaroasa imi face deosebita placere să pun în practica diferite jocuri de rol . . supraveghindui.Satisfactia profesiei de învăţător vine mai tarziu. motiv pentru care de multe ori chiar şi eu ma simt mult mai motivata în realizarea unor astfel de intruniri. Comunitatea apreciază eforturile depuse în activitatea de cadru didactitc într-o măsură destul de mică. la gandul ca . datorată poate şi condiţiilor social-economice actuale : această apreciere se reduce la promovarea şcolii în presa locală şi la înlesnirea demarării anumitor proiecte. Dintr activităţile care nu imi fac placere vreau să le mentionez pe cele birocratice( planificari. Intretin o buna colaborare cu acestia pe toate planurile dandu-mi 12 . Satisfactiile de moment . Noi avem posibilitatea să modelam personalitatea copiilor. Enumeraţi două responsabilităţi/ sarcini din activitatea dumneavoastră care vă fac plăcere şi două responsabilităţi/ sarcini profesionale de care nu vă achitaţi cu plăcere? “Cea mai mare placere o am în a realizare activităţilor practice cu elevii din care acestia să inteleaga aplicabilitatea învăţării lor dar şi activităţi concrete de cunoastere( vizite.Totodata imi face placere să stau .pentru ca se cunoaste foarte bine realitatea cotidiana. peste ani o să fiu un model pentru el asa cum alti profesori au fost pentru mine. comisii etc.” “Responsabilităţi care îmi fac plăcere: predarea şi activităţile extraşcolare şi extracurriculare.la faptul ca am cotribuit la educarea personalitatii unui elev.Pentru mine satisfactiile se rezuma la faptul ca un elev ma saluta şi ma respecta de fiecare data cand ma intalneste pe strada . Responsabilităţi de care nu mă achit cu plăcere: serviciul în şcoală.posibilitatea de a shimba comportamente negative.aplicativa le ofera o motivatie mult mai pregnanta decat predarea propriu-zisa a cunostintelor.” “Faptul ca nimeni nu s-a plans de activiatatea mea şi fac referire aici la parintii elevilor şi la elevi i-a determinat pe colegi şi pe directorii scolii să dezvolte un inalt respect fata de activitatea pe care o desfasor şi fata de mine.Credeţi rezultatul activităţii depuse este apreciat la nivel managerial şi la nivelul comunităţii? În ce măsură? “Din contactul şi discuţiile cu conducerea şcolii a reieşit că rezultatele muncii mele sunt apreciate.sunt .multumirea care se citeste pe chipul copilului. Inpectii tematice.si cu o profesie /ocupatie care sa-l multumeasca ii primul rand pe el . atunci cand copilul devine adult cu un comportament de invidiat .

din punct de vedere decizional eu imi asum raspunderea doar asupra colectivului de elevi. European. prin ajutorul material oferit în desfasurarea diferitelor activităţi. este nevoie de o supraveghere mult mai atenta a elevilor. implicarea lor în activităţile organizate în şcoală şi nu numai” “Rezultatul tuturor cadrelor din unitate este apreciat la nivelul managerial deci nu se pune problema de a fi apreciat eforul meu în mod special.dar dincolo de prejudecati sunt fiinte umane care nu cer altceva decat intelegere şi afectiune. Fiecare cadru didactic trebuie să depună efort. este baza relatiilor interumane. fie pentru performanţă.oportunitatea astfel să imi improspatez nivelul profesional. totuşi.” “Există diferenţe între clase şi între şcoli. Consideraţi că depuneti un efort mai mare decat colegii dumneavoastra de la alte şcoli din oras? De ce? “Faptul ca lucrez intr-o şcoală în care predomina elevii de etnie rroma este o provocare la care am raspuns afirmativ incercand să schimb mentalitati şi idei preconcepute . iar a doua şi cea mai grava ca trebuie să lupti cu mentalitatile celor din jur chiar şi în privinta propriei persoane. Legat de comunitate pot spune că primesc semnale pozitive din partea părinţilor. dar pentru asigurarea reala a succesului deciziei luate ma consult cu ceilalti colegi şi cu managerii scolii.” 12. fie pentru a ajuta elevii să recupereze.Aveţi drept de decizie în şcoala dumneavoastră? La ce nivel? “Îndeplinesc funcţia de coordonator de proiecte şi programe şi ca atare organizez. că este mai solicitant efortul de a preda la clase cu elevi care prvin din grupuri dezavantajate.Asta nu inseamna ca eu as depune un effort mai mare decat colegii mei de la alte scoli din oras.Ca o recunoastere a activităţii mele de catre comunitate se poate observa o imbunatatire semnificativa a frecventei scolare a elevilor şi o comunicare mult mai deschisa cu parintii acestora .Consider ca intr-o şcoală deciziile trebuiesc luate de comun accord confruntandu-se opiniile tuturor . Consideraţi că sunteţi implicaţi sau motivaţi pentru formare continuă şi dezvoltarea profesională? În ce măsură? “Tinand cont de specificul scolii în care lucrez se impune stringenta nevoie de formare continua şi dezvoltare profesionala. pentru atunci când le solicit ajutorul în vederea realizării unor activităţi extracurriculare răspunsul acestora este promt” 11. Consider.Meseria de dascal este una pentru toate cadrele didactice. Mereu eforturile mele au fost recunoscute la nivel managerial dovada fiind buna colaborare şi implicarea acestora în activităţile pe care le desfasor. Desigur . gasind metode de comunicare eficienta în context modern. fie pentru a face faţă solicitărilor extraşcolare.” 13.” “In mod cert efortul depus de catre un cadru didactic care lucreaza cu grupuri dezavantajate este mult mai mare decat atunci cand se lucreaza cu copii normali din doua motive: unul pentru ca trebuie să te adaptezi fiecarui elev în parte în functie de necesitatile lui care nu sunt în general identice la doi copii.toti au facut acelasi juramant al dascalului.In şcoală în care lucrez nu imi este ingradit dreptul de a lua o decizie atunci cand este cazul .” “Comunicarea este cheia esentiala a succesului în orice fel de mediu.In mare masura sunt motivat în acest sens ghidandu-ma dupa motto-ul 13 .” “Cum fiecare cadru didactic este managerul propriei clase de elevi. coordonez şi monitorizez activităţile educative din şcoală.

as alege aceeasi profesie. se pune mare accent pe aşa ceva.pritre care .Pana nu de mult dascalul se bucura de un respect desavarsit din partea tuturor .” 14.” 16.” 14 . consideră că învăţământul nu « produce ». ministerul educatiei cât şi presa. poate şi lipsa de professionalism a unora dintre noi. acela de a oferi copiilor caldura sufleteasca .In primul rand stiu ca în urma unei activităţi de formare la care voi participa vor beneficia elevii mei . Ce părere aveţi de imaginea actuală a cadrelor didactice? Cui se datorează aceasta? “Imaginea cadrului didactic în societatea romaneasca a suferit transformari radicale. La nivelul formarii continue la nivel local cunosc deja toate demersurile ce trebuie aplicate cât şi toata oferta formativa fara a ma simti motivata să aplic în vederea parcurgerii acesteia .Desigur sunt multiple cauze care au generat aceasta imagine .” “Motivarea în vederea unei dezvoltari profesionale continue trebuie să izvorasca din dorinta cadrului didactic de a fi mai bun în meseria să .“omul cât traieste invata”. nu aduce profit material.care ofera viziuni mult diferite şi inedite fata de cele din Romania atat sub forma continutului cât şi a manierei de prezentare. Cu toate acestea . în plus se percept taxe uneori mult prea mari pentru venitul unui dascăl din România.Afirm aceste lucruri deoarece simt ca m-am nascut pe pamant cu un scop. daca as fi pusa în situatia de a alege din nou .Personal consider ca acest lucru de datoreaza intelegerii gresite a conceptului de democratie dar şi unor lipsuri ale sistemului educational.” “Imaginea cadrului didactic român a decăzut semnificativ în ultimii 20 de ani. fiind văzut ca persoana care trebuie să se resemneze în fata opiniilor superiorilor. colegii-in principal şi comunitatea . de a contribui la educarea acestora. iar printr-o comparatie mult mai plastica . însă din păcate se pune accent pe cantitate şi mai puţin pe calitate.Din dorinta de autoperfectionare am aplicat şi am obtinut granturi la cursuri de formare desfasurate în tari ale Uniunii Europene. Aceasta imagine se datoreaza comentariilor pe care le face presedintele tarii.in ciuda vicisitudinilor pe care le intampin zi de zi . v-aţi mai îndrepta spre această profesie? De ce? “Pentru a raspunde la aceasta intrebare v-as sugera să ne reamintim portretul dascalului din binecunoscutul poem al lui Eminescu “Scrisoare I”. societatea în general.Motivatii pentru formarea continua sunt numeroase.” “Formarea continuă şi dezvoltarea profesională sunt absolut necesare în perioada în care trăim.Au fost şi sunt în continuare cazuri în care profesorii sunt injositi . Rolul jucat de educarea unei societati este minimalizat la extrem iar spijinul acordat este nul. guvernul. societatea românească îşi priveşte cu desconsiderare dascălii.Sincer recunosc ca . cu cea a unui elev asezat la coltul de rusine de catre profesorul sau pentru o fapta de care acesta nu se face vinovat. de a le insufla gustul frumosului –gesturi nobile pe care numai un om de geniu le poate oferi. dar ce este mai dureros este faptul ca uneori sunt nerespectati chiar de proprii elevi. singurele cursuri de formare care imi starnesc un viu interes sunt în momentul de fata cele realizate în stainatate. nelinistit insa devotat meseriei sale şi nicicand nu ar renunta la profesia care il tine cu sufletul tanar zi de zi. motivaţie există.Dacă aţi fi pus(ă) în situaţia de a alege din nou.Dascalul este un om de geniu . pentru că nu investeşte în viitorul ţării. insa în zilele noastre putini sunt cei care respecta aceasta meserie şi implicit persoana care o profeseaza. imaginea actuala a cadrului didactic este una umilitoare .” “Din pacate. într-o epocă în care banul şi puterea primează.

îndruma şi motiva. adaptarea la diversitate educaţională. personal consider că alegerea acestei profesii a venit ca o variantă salvatoare. devodament pentru profesia de dascăl. În afara interviului. spirit comunicativ. onestitate. capacitatea de a stabili legături între teorie şi practică. entuziasm. Ca şi puncte comune ale modelelor invocate de participanţii la interviu se regăsesc dascăli care aveam dezvoltate abilităţile de comunicare cu elevii. Este intersant faptul că toate cadrele didactice au avut la bază/ sau identifică în trecutul lor de şcolar. acest profesor a ajuns la catedră întâmplător. Este interant faptul că un singur profesor a menţionat ca şi calitate dragostea faţă de meseria profesată. Calităţile menţionate sunt diverse. care nu cunoşteau doar obligaţiile şi îndatoririle elevilor ci şi drepturile acestora. capacităţi de cunoaştere şi interrelaţionare cu elevii. pasiunea pentru meserie dar şi un respect deosebit faţă de elevi. interant sau nu. încredere. creativitate. Motivele care au stat la baza alegerii carierei didactice sunt oarecum diverse. relaţionale şi ştiinţifice. De asemenea modelele prezentate dispuneau de metode de predare antrenante pentru elevi dar şi eram oameni integri care stabileau reguli.chiar în mod accidenta. daca as avea posibilitatea de a functiona în alta tara as alege să plec dar tot în domeniul educatiei. celelalte facand această alegere după finalizarea cursurilor superioare. ca model. credinţă în ceea ce face. dragoste de muncă.” Interpretarea datelor Două din cadrelor didactice participante la interviu au optat pentru meseria de dascăl. acestea fiind apropiate de calităţile pe care ar trebui să le aibă întreaga societate: toleranţă. dragostea faţă de disciplina predată.“In mod dramatic desi imi iubesc foarte mult profesia şi am facut adesea compromisuri pentru a suporta normele actualei legislatii din domeniu. din toate punctele de vedere. capacitatea de a orienta . Ca şi competenţe specifice cadrului didactic din învăţământul primar. Pentru cea de a doua învăţătoare. jocuri care şi-au pus amprenta în alegerea viitoarei profesii. acestea fiind indirect influenţate de tradiţia deja existentă în familie sau de primul dascăl. capacitatea de a stabili relaţii de cooperare. de a crea situaţii de învăţare adecvate şi de a stabili responsabilităţi în grup. Astfel se întâlnesc capacităţi comune celor trei subiecţi: cunoaşterea temeinică a materiei. Modelul occidental la care ministerul doreste să ne aliem eu il gasesc defectuos şi lipsit de alicabilitate concreta în sistemul nostru care a dovedit pana acum ca poate da oameni de un inalt profesionalism” “Cred că acum aş gândi mult mai pragmatic şi m-aş îndrepta spre o altă profesie. pregătirea psihopedagogică. un cadru didactic care şi-a lăsat amprenta asupra viziunii legate de profesorul ideal. participanţii la interviu au identificat competenţe psihopedagogice. un climat adecvat în grupul de elevi şi de a soluţiona conflictele. toate cadrele didactice mărturisesc că la debutul în carieră au încercat să-şi creioneze identitatea profesională raportându-se la modelul din şcoală. acestă meseri fiind privită ca o ultimă soluţie. capacitatea de a organiza elevii în raport cu sarcinile instruirii. dar toate au adus în dicuţie dragostea pentru copii şi unele calităţi native pe care un profesor ideal ar trebui să le transmită şi celor din jur: calmitate. dar numai un subiect aduce vag aminte de imaginea învăţătoarei. blândeţe. deoarece am constatat că sentimentele nu sunt de ajuns pentru a supravieţui. integritate. Apar competenţe care se regăsesc orice standard profesional / ocupaţional referitor la cadrele didactice. organiza şi coordona. capacitatea de a-şi asuma răspunderi. răbdare. să îşi îndrepte atenţia spre învăţământul primar. afecţiunea pentru copii. la perioade de timp diferite. încă din copilărie. dar şi cu cele din domenii adiacente. fermitate. de a lua decizii în funcţie de situaţie. capacitatea de înnoire a conţinuturilor în conformitate cu noile achiziţii ale ştiinţei domeniului. de jocurile de rol existente în copilărie. subiectivism. fiind oarecum constrânsă de factorii sociali şi economici. vocaţie. mai apreciată. 15 . voioşie. De remarcat faptul ca doar un subiect a ales Liceul pedagogic. deoarece drumul pe care educatia il are în acest moment nu mai corespunde cu ceea ce imi doresc eu ca şi parinte pentru actul de invatare al copilului meu.

Doar o învăţătoare are drept de decizie în la nivel managerial. documente care li se solicită. Singura provocare pentru cadrele din unitate o reprezintă încercarea de schimbare a mentalităţilor şi ideilor preconcepute prin metode de comunicare eficienta în context modern. meseria de învăţător implică alocarea de timp şi în afara orelor de program şi timpul cadrului didactic ar trebui dublat de aportul indivudual al elevilor. Alţi reprezentanţi ai comunităţii nu au fost menţionaţi. Pentru realizarea acestor “hârtii pe care niciodată nu le folosim pentru noi sau copii noştri”se alocă timp suplimentar. unul dintre subiecţi având şi responsabilităţi suplimentare (acestă responsabilitate regăsindu-se printre atribuţiile de care se achită cu plăcere). că fiecare cadru didactic trebuie să depună efort dacă îşi doreşte rezultate foarte bune. experineţa formatorilor. de specificul colectivului de elevi dar şi de evaluarea defectuasă a cadrelor din ziua de astăzi care pune. Nu s-au adus în discuţie satisfacţiile de ordin financiar (valoarea salariului). acestea considerând că disciplina se asigură la nivelul clasei în mod special.S-a adus în discuţie nevoia unei supravegheri mult mai atente a elevilor. din păcate.celelalte având influenţă scăzută în ceea ce priveşte deciziile şcolii . tratarea diferenţiată a acestora şi activităţi specifice mediului incluziv. cadrele sunt motivate de mediul în care îşi desfăşoară activitatea. Rezultatul activităţii depuse este apreciat la nivel managerial. nu fac parte din instrumentele necesare realizării procesului de predare-învăţare-evaluare a copiilor şi nici din evaluarea cadrelor didactice. de a fi mai bune în meserie. motivele invocate fiind calitatea cursurilor de formare. deoarece uneori “suferă procese de transformare pe parcurs”. Aceste documente au fost cuprinse şi în lista documentelor care nu fac plăcere cadrelor didactice. S-au menţionat beneficiile unei formări în spaţiul european. adeverinţe de formare şi nu pe calitatea activităţilor. fiind responsabilă cu coordonarea programelor educative şi dezvoltarea profesională a cadrelor din colectiv. Toţi subiecţii au făcut referire la volumul mare de statistice. activităţile extracurriculare şi cele şcolare fiind menţionate de toţi subiecţii. dar şi în faptul că aceştia fiind apreciaţi şi valorizaţi profesional la nivelul şcolii în mare sau foarte mare măsură. Documentele justificative şi alte documente solicitate de partea managerială şi instituţiile pe plan local sunt văzute ca o obligaţie. tinând cont şi de faptul că.Timpul petrecut de cadrele didactice este unul relativ mare. ca parte birocratică neavând un beneficiu la nivelul catedrei sau direct în imbunătăţirea activităţii didactice. cadrele didactice au afirmat că rezultatul muncii este de asemenea apreciat. beneficiul suplimentar care rezultă din schimbul de bune practici cu profesori din 16 . dar dacă meserie este motivată de pasiune efortul nu se poate cuantifica. Satisfacţia meseriei se regăseşte uneori în “pastile pentru suflet”. însă toate cadrele didactice au amintit de dreptul de decizie pe care îl au în managementul clasei. accentul doar pe cantitatea de diplome. satisfacţie rezumată în general la respectul elevilor şi la performaţele acestora. Toţi subiecţii au afirmat că lucrul cu copii aparţinând grupurilor dezavantajate este o provocare. De asemenea subiecţii sunt conştinenţi de faptul că satisfacţiile pot veni şi peste o perioadă de timp foarte mare. în relaţia cu părinţii. Chiar şi unele activităţi educative cu scop informativ nu fac plăcere cadrelor didactice. De asemenea doua din trei cadre afirmă că supravegherea elevilor în timpul pauzelor nu intră în atribuţiile lor. de dorinţa de a persevera . De asemenea s-a accentuat dorinţa de comunicare la nivelul consiliului profesoral în aplicarea unor eventuale decizii care ar putea avea efect asupra unităţii. European. documente care din păcate. La nivelul comunităţii. ceea explică în bună măsură ataşamentul faţă de meserie. acest timp fiind uneori rupt din timpul alocat elevilor. acest fapt ne fiind văzut ca un efort mai mare decât al altor colegi de la alte şcoli din oraş. Referitor la implicarea /motivarea pentru formare continuă şi dezvoltarea profesională toţi subiecţii au accentuat importanţa acesteia dar au avut viziuni diferite. ca o unitate de măsură fiind precizată îmbunătăţirea frecvenţei şcolare şi dialogul activ pe care învăţătorii îl au cu părinţii. în feedback-ul psihologic. nu de puţine ori. Responsabilităţile care se regăsesc printre preferinţele cadrelor didactice sunt legate în general de partea activă a procesului de predare-învăţare. Pentru deschiderea către formare.

imagine infleunţată uneori şi de lipsa de profesionalism a unor cadre. membrii grupului se influenţează reciproc. discuţia este relaxată şi adesea plăcută pentru participanţii care îşi împărtăşesc ideile şi percepţiile. focalizat pe o anumită temă. De asemenea cadrele susţin că acestă viziune este produsul unei societăţi marcate de complexe financiare. imaginea cadrelor în faţa societăţii este una defectuasă/ negativă. Până la urmă. nevoilor. o imagine tratată cu superficialitate. lipsită de respect. cadrele didactice au adus din nou în discuţie calităţile umane şi devotamentul profesional. formare la care îşi pune amprenta calitatea educaţiei transmise de profesor. 4. În viziunea participanţilor la interviu.Identificarea principalelor însuşiri ale cadrului didactic din ciclul primar prin prisma învăţătoarei de la clasă în viziunea copiilor.profesorul/ învăţătorul ideal în viziunea elevilor Problema cercetată: Elementele pe care elevii le cunosc din perspectivele activităţii profesionale a cadrelor didactice şi creionarea portretului profesorului/ învăţătorului ideal în viziunea acestora. Identificarea poziţiei pe care meseria didactică o ocupă în viitorul profesional al elevilor. motivaţiilor. Descrierea metodei: Focus grupul este un interviu de grup.Identificarea factorilor care determină rezultatele învăţării. Obiectivele cercetării: 1. dar şi impactul asupra elevilor din a altor cadre din unitate. sentimentelor. de reguli şi ordine care au dus la decăderea învăţământului din România şi care văd învăţământul actual ca “un elev situat la colţul de ruşine.Cunoaşterea îndatoririlor de ordin profesional/ competenţelor cadrului didactic de către elevi. De asemenea s-au adus în discuţie costurile ridicate ale activităţilor de formare din România. ar fi mult mai pragmatică şi ar alege o meserie apreciată de societatea de astăzi.alte ţări. Această tehnică este o “discuţie de grup planificată organizată pentru obţinerea percepţiilor legate de o arie de interes strict delimitată. care este condus de un moderator şi face parte din categoria tehnicilor calitative de culegere a datelor pentru analiza percepţiilor. întărită poate şi de faptul că în familia să există deja două generaţii de cadre didactice. 3. desfăşurată într-un mediu permisiv. Totuşi este amintită valoare produselor învăţământului românesc şi calitatea oamenilor care s-au dedicat din pasiune educaţiei. 2. latura umană şi calitatea managerială a acestuia. Ipoteze sau premise: Se presupune că orice elev participă la actul educaţional din dorinţa unei formări viitoare. şcoala nu poate fi mai bună decît societatea care o găzduieşte… PARTEA II. au devenit uşor nostalgice. La întrebarea dacă ar fi puşi în situaţia de a-şi alege din nou meseria. poate. un singur cadru a afirmat cu tărie că ar alege aceeaşi meserie. cel de al doilea ar alege aceeaşi meserie dar nu în România. opiniilor oamenilor. costuri care de cele mai multe ori depăsesc resursele financiare ale cadrului didactic. făra a avea o anumită culpă”. răspunzând ideilor şi comentariilor” (Kreuger) Interviul de tip focus grup se diferenţiază de interviul individual prin aceea că focus grupul duce la o multiplicitate de 17 . ultimul afirmând că. strict delimitată.

produs. văzută de asemenea ca o necesitate de continuare a interviului realizat cu cadrele didactice privind identitatea profesională. pe baza preferinţelor acestora în urma solicitării şi de asemenea în funcţie de rezultatele înregistrate de aceştia la învăţătură. idei. Prin intermediul focus grupului se obţin date calitative care surprind comportamente ale indivizilor. -elaborarea şi testarea ghidului de interviu În elaborarea întrebărilor am ţinut cont de obiectivele propuse de tema cercetării. probleme prin prisma interpretărilor pe care le dau oamenii acestora. care a avut mai mult un rol de observator. fosul grup (la care au participat 4 copii) a fost o experinenţă unică. respectiv clasa a IVa. Pentru a avea alături un asitent moderator am cerut ajutorul consilierului şcolar din unitate. servicii. -derularea focus-lui grup Locaţia unde s-a desfăşurat interviul a fost cunoscută copiilor. pregătirea moderatorului. dar care nu încurajează discuţiile interactive dintre participanţi. -stabilirea structurii grupului şi a modalităţilor de selectare a participanţilor Cu privire la structura grupului am încercat să formez un grup omogen (doi elevi de sex feminin şi doi elevi de sex masculin). le-au fost anunţată tema de discuţie. copiii selectaţi pentru participarea la cercetare sunt din clase diferite. La fel ca şi în cazul cadrelor didactice participante la interviul legat de identitatea preofesională. dar şi de capacităţile de înţelegere ale elevilor cu privire la mesajul transmis -stabilirea datei. Focus grupul este o tehnică pe care o putem folosi în cercetarea/evaluarea unei situaţii. a sentimentelor faţă de un anumit eveniment. a asistentului moderator Elevii au fost anunţaţi cu trei zile înainte de derularea acestei experienţe. 2. fiind înscrişi în ciclul primar. În urma obţinerii consimţământului fiecărui părinte al elevilor interviurile au fost de asemenea înregistrate cu ajutorul unui reportofon apoi transcrise. Fiind patru serii pe an. Care sunt atribuţiile/ responsabilităţile pe care care trebuie să le aibă un învăţător? 18 . Ce credeţi despre ‟‟meseria‟‟ de dascal? Argumentaţi. profesorul ideal. Elevii au fost selectaţi în urma discuţiilor cu părinţii. un mediu familiar (cabinetul consiierului şcolar). perioada alocată fiind de o oră pentru culegerea datelor din partea tuturor participanţilor.(copii fiind participanţi pentru prima dată la o asemenea experientă) care s-a desfăşurat faţă în faţă cu subiectul şi a fost folosit ca metodă unică de colectare a datelor pentru cercetare.perspective şi procese emoţionale într-un context de grup care produc date datorită interacţiunilor dintre indivizii care participă la interviu. Structura: În elaborarea celor 10 întrebări ale interviului de tip focus-grup am ţinut cont de etapele acestuia astfel: -stabilirea temei de discuţie Stabilirea temei de discuţie s-a conturat în idea realizării portretului profesorului ideal în viziunea elevilor. locului şi pregătirea acestuia pentru întâlnire. participanţii având vârsta relativ egală (10-11 ani). fenomen. a opiniilor faţă de un program. GHID DE INTERVIU FOCUS-GRUP PROFESORUL/ ÎNVĂŢĂTORUL IDEAL 1. percepţii şi opiniii şi nu informaţii cantitative de tip cifric.

copiii.Care sunt atribuţiile/ responsabilităţile pe care care trebuie să le aibă un învăţător? “Învăţătorul trebuie să ii invete pe copii să scrie şi să citeasca. ne invata tot ceea ce trebuie să stim în viata şi are gija de noi cât timp suntem la şcoală” “Învăţătorul trebuie să fie bun cu copii. Prezentarea şi interpretarea datelor Eşantion . în ziua precedentă zilei în care s-a realizat interviul legat de identitatea profesională a cadrelor didactice.” “Meseria de dascal este foarte frumoasă pentru ca învăţătoarele îşi petrec timpul doar pentru a ne invata pe noi.” “Dascalul este ca doamna mea şi cred ca meseria doamnei este cea mai frumoasă caci este ca mama pentru noi. Să fie bună cu noi. 16. Ce apreciaţi mai mult la un învăţător? Ce nu vă place? 8. punctuală şi ne pregateste serbari şi excursii foarte frumoase. să stie cum sa-i invete pe acestia. să ii invete despre plante şi animale. frumoasă. “Invatatoarea mea este cea mai buna şi mai desteapta invatatoare pentru ca ne invata tot ceea ce trebuie să stim.” “Meseria de dascal este usoara. excursiile. Rezultatele pe care aceştia le au la învăţătură se încadrează între calificativele bine şi foarte bine. să ne faca să iubim toti copiii. interesanta. să nu tipe. De ce credeţi că unii elevi învaţă mai bine la o disciplină sau la alta? 10. să faca excursii. serbarile şi concursurile. fiecare elev fiind reprezentantul unei clase din ciclul primar (respectiv clasa a IV a). doi elevi de sex feminin şi doi elevi de sex masculin.3. Ce înseamnă pentru voi învăţătorii? 5. să cunoasca lumea .decembrie 2010.” 3.sa fie buni cu alti copii. toate animalele. Cum vedeţi voi învăţătoarea ideală/ perfectă? 6.Ce credeţi despre ’’meseria’’ de dascal? Argumentaţi “Este greu dar şi frumos să fii dascal. ne asculta şi ne intelege . cât timp sunt la şcoală are grija de noi. Prezentarea datelor După realizarea interviului şi înregistrarea acestora. am realizat transcrierea răspunsurilor în vederea realizării analizei calitative pentru definirea profesorului ideal. Descrierea grupului de subiecţi: Elevii participanţi la interviu au vârste de 10 şi 11 ani. Este frumoasă pentru ca invata copii să scrie să citeasca.” 2. interviul s-a desfăşurat în cabinetul metodic al Şcolii cu clasele I-VIII nr. V-ar plăcea să fiţi învăţători?De ce? Perioada şi locul desfăşurării interviului: Cum am menţionat anterior.Care sunt însuşirile învăţătoarei de la clasă? Exemplificaţi. ne pune chiar să ne spalam inainte de a manca pentru a nu ne imbolnavi.” “Doamna cea mai buna este doamna care ne iubeste chiar atunci cand gresim. Notă: răspunsurile prezentate sunt în stare brută şi nu s-a încercat cosmetizarea acestora 1. să-i ajute pe cei care nu pot să vina la şcoală. 4.” “Doamna mea este frumoasă. trebuie să ii certe atunci cand gresesc dar şi sa-i iubeasca pe toti la fel.sa protejeze natura. desteapta. buna.” “Sa ne invete carte. greu pentru ca trebuie să faci toti copiii să te asculte şi frumos pentru ca te joci cu copiii. Care sunt însuşirile învăţătoarei de la clasă? Exemplificaţi. ne invata să scriem şi să citim. rabdatoare. Credeti că învăţătoarea voastră face parte din categoria învăţătorului ideal? 7.13 Craiova.” 19 . Învăţătoarea vă predă bine? De ce? 9. plantele.

Pentru ca intelegem din clasa lectia.” “Eu invăţ mai bine la matematică pentru că este mai uşoară. cu siguranţă”-pentru toţi subiecţii participanţi la focus-grup 7.Cum vedeţi voi învăţătoarea ideală/ perfectă? “Învăţătoarea ideală este deşteaptă. Pentru ca inteleg tot. să iubeasca copii. De ce credeţi că unii elevi învaţă mai bine la o disciplină sau la alta? “Depinde de înclinaţiile pe care le are fiecare copil şi de cât de mult isi doreste să invete şi să devina cineva în viata” “Mie imi place mai mult matematica decat romana şi invat mai usor la matematica.V-ar plăcea să fiţi învăţători?De ce? “Da. desteapta. Alti copii invata mai bine la romana.Invatatorul castiga putin-mama este educatoare.” “Pentru ca mama mea este plecata să munceasca în strainatate. să se joace cu ei. mi-ar placea pentru că iubesc copiii şi as vrea să pot sa-i invat tot ceea ce m-a invatat şi pe mine doamna invatatoare. frumoasă.toti copii care participa la concursuri obtin rezultate de foarte bine.” “Trebuie să fie ca doamna mea. intelegatoare.” “Învăţătorii sunt foarte destepti şi ii invata pe cei mici să ajunga oameni de incredere. Nu prea imi place ca ne da multe teme şi nu am timp să ma joc. nu ne cearta iar atunci cand o suparam tot doamna este cea care face să nu ne simtim vinovati pentru faptrele noastre. frumoasă şi iubitoare.” “Învăţătareal ideală pentru mine este ca doamna mea “ “Învaţătoarea ideala este doamna mea” 6. pentru ca viata este la fel de importanta ca educatia” 20 .” “Doamna explica atat de bine incat toata lumea din clasa intelege lectia.” “Învatatoarea mea este ca mama mea de acasa.” “Toate învăţătoarele trebuie să fie calme.Credeti că învăţătoarea voastră face parte din categoria învăţătorului ideal? “Da.Ce înseamnă pentru voi învăţătorii? “Învăţătorii sunt ca şi parintii nostrii pentru ca au grija de noi cand suntem la şcoală şi pentru ca ne invata doar lucruri bune. Nu imi place ca uneori doamnele tipa când suntem în pauză şi dau teme mari şi grele” 8.” “Invatatoarea mea este buna.Ce apreciaţi mai mult la un învăţător? Ce nu vă place? “Cel mai mult apreciez bunatatea şi nu-mi place cand sunt pedepsit” “Cel mai mult imi place la doamna mea ca atunci cand facem greseli ne explica unde am gresit dar ne iarta. dar atunci cand voi fi mare eu vrea să fiu doctor.” “O iubesc pe doamna mea.” “Unii elevi invata mai bine la o anumita materie pentru ca le place acea materie mai mult” 10.Învăţătoarea vă predă bine? De ce? “Invatatoarea preda bine pentru ca intodeauna ne explica ceea ce nu intelegem şi ne ajuta” “Da.” “Mi-ar plăcea să fiu învăţătoare. dar preşedintele să ne dea salariu ca să nu facem grevă ca doamna” “Eu vreau să fiu pictor sau arhitect . doamna mea este pentru mine o a doua mama. “Doamna se tine de cuvant tot timpul şi duce la bun sfarsit tot ce isi propune .“Învatatoarea mea este calma. rabdatoare.” 9.este cea care daruiseste fara să uite să fie autoritară.” “Da.sa predea cu placere şi pe intelesul nostru. haioasa. alţii la ştiinte. destepte. eleganta şi hotarata. Nu-mi place cand doamna este bolnava şi totusi vine la şcoală. rade cu toata fata cand facem o gluma buna în pauza şi ne iarta cand gresim fara voia noastra.” “Eu apreciez cel mai mult blandetea şi desteptaciunea doamnei mele.” 5.” 4. La matematica merg la concursuri cu doamna.

meseria de dascăl este văzută ca o posibilă carieră. frumoasă. Reultatele învăţării la o anumită disciplină este puse pe seama capacităţilor elevilor de învăţăre. Contemporan. Pentru copii. creativă. informative şi formative. calmitatea. punctuală. În reprezentarea socială stereotipă a unui bun profesor se regăsesc aptitudini şi competenţe diverse. dezvoltarea simţului estetic. glumeaţă. era „ştiiutorul” în domeniul său de specialitate. generoasă. elevii puncând durata timpului petrecut în şcoală. realizarea învăţării. învăţătoarea suplineşte rolul mamei pe toată durata timpului petrecut în şcoală. perseverentă. profesorul a fost reprezentant al ştiinţei. construită pe principii şi valori. în special pentru elevii ai căror părinţi nu sunt alături de ei. mai mult calităţile umane decât cele profesionale. elevii au subliniat şi căteva calităţi obligatorii: bunătatea. comunicativă.Un elev a atras atenţia asupra perserverenţei şi ambiţiei constructive de care trebuie să dispună fiecare elev. De asemenea activităţile extracurriculare au fost văzute ca atribuţiile învăţătorului pentru toţi subiecţii participanţi.Interpretarea datelor În ochii elevilor de clasa a-IV-a. Acest portret ideal porneşte de cele mai multe ori de la modelele profesionale pe care fiecare dintre cei 21 . Doar la unul din cei patru elevi. ca o persoană care îi ajută să-şi aleagă un drum corect în viaţă. tolerantă. Datorită vârstei subiecţilor. dar şi cu rezultatul final/ scopul acţiunii. aceea de a educa. Paleta însuşirilor/ calităţilor învăţătorilor este una foarte largă. trasătură pe care subiecţii au identificat-o cu dragostea învăţătorului pentru copii. Este interesant faptul că există o legătură între calităţile cadrului didactic în viziunea învăţătorilor şi calităţile văzute de copii. Subiecţii apreciază la învăţători încă o dată. toţi au atras atenţia volumului mare de teme pentru acasă. Toţi subiecţii au identificat menirea învăţătorului. El media didactic relaţia elevului cu ştiinţa şi era agentul acţiunilor educative. aceştia afirmând că înţeleg lecţia din clasă. Ca aspecte negative s-au regăsit şi reacţii legate de disciplină şi lipsa timpului dedicat principalei activităţi a copilăriei: jocul Legat de stilurile de predare. Concluzii… Tradiţional. care-i conferea autoritate epistemică. dar şi plasarea meseriei de dascăl alături de alte meserii nu mai puţin importante. paleta comportamentelor fundamentale ale profesorului. Întrebările legate de portretul ideal al cadrului didactic nu au strâns date noi. răbdătoare. dacă doreşte să-şi depăşească condiţia socială. Rezultatele învăţării depăşesc limitele şcolare: reguli de igienă. cele mai importante fiind competenţele psihopedagogice şi psihosociale. iar ca punct comun pentru lucrurile care nu le fac plăcere. învăţătoarea este încă identificată cu imaginea mamei. subiecţii au identificat decât scopurile finale ale acţiunii. oferind din nou o înşiruire de calităţi umane. în procesul instructiv educativ. de înţelegere şi de înclinaţiile pe care le au aceştia. modelul părinţilor care au ales aceeaşi carieră. de a învăţa şi de a dezvolta copiilor o personalitate frumoasă. toleranţa. elegantă. pentru că învăţătoarea explică şi îi ajută pe toţi elevii. Învăţătoarea este văzută ca un om deştept. deschidere către noi orizonturi. Cei din urmă au identificat calităţile morale/ umane ale cadrelor. Reprezentarea socială a profesorului ideal presupune prezenţa unor aptitudini sau competenţe pedagogice care determină succesul acestuia în procesul instructiv-educativ. prietenoasă. subiecţii cotopind idealul cu învăţătoarea de la clasă. iar învăţătorii au accentuat şi calităţile profesionale. în activitatea instructiv educativă s-a amplificat în conformitate cu noile cerinţe referitoare la calitatea prestaţiei sale. iubitoare. Invăţătoarea este inteligentă. ca un deschizător de drumuri. stima de sine. fermă. la ceilalţi motivaţiile alegerii fiind diverse: lipsa recompenselor financiare care nu corespund volumului de muncă depus. Deşi întrebarea se referea la atribuţiile cadrului didactic. prima caracteristică a meseriei cadrului didactic este frumuseţea. să parcurgă etapele unei realizări profesionale.

temperat. Probleme cum sunt motivaţia. diferenţele individuale. capacităţi şi credinţe care îl caracterizează pe un profesor se vor transmite şi însuşi elevilor acestuia. Lucrurile pe care le află depre elevi în timpul procesului de educaţie devine automat parte a competenţelor lui didactice. modul lor de raportare la procesul de învăţare. îi citează afirmaţiile. când îi observă lucrând. achiziţiile dobândite în această perioadă vor pune amprenta în dezvoltarea lor profesională. astfel încât să te ajute să înveţi. conduita socială. Un profesor trebuie să plece de la ideea că toţi elevii pot cu adevărat învăţa. dar şi de dezvoltarea caracterului lor. de efectele învăţării asupra relaţiilor lor cu grupul de prieteni. învaţă atunci când îi ascultă pe elevi. Având în vedere că nu lucrează doar cu un singur elev. toate sunt organizate în jurul personalităţii profesorului. acel profesor care ştie să predea astfel încât să te facă atent. tocmai de aceea rolul profesorului este foarte important. care ştie să îşi apropie elevii. Conform interviului acel sentiment de împlinire pe care îl simte fiecare profesor în sala de clasă şi care se regăseşte în dragostea faţă de copii. interviul a reliefat şi o altă trăsătură definitorie pentru un bun profesor: vocaţia pedagogică. Cel mai bun indicator al eficienţei şi competenţei unui cadru didactic sunt rezultatele sale. constituind prototipul viitoarei reprezentări sociale. să influenţeze relaţiile dintre el şi elev. Astfel bogăţia de cunoştinţe. Trebuie să colaboreze cu membrii comunităţii şcolare. Pentru a servi mai bine interesele elevilor. Spre deosebire de celelalte trăsături. Din acest motiv un profesor trebuie să fie devotat elevilor şi învăţării acestora. fiind din ce în ce mai mult ignorată în prezent atât în alegerea carierei didactice. răbdător.chestionaţi le-a întâlnit pe parcursul traseului şcolar. se impune şi valorizarea lor. un bun profesor este foarte atent ca toţi elevii să beneficieze de aceaşi grijă din partea lui şi să nu lase ca presupusele sau realurile lor handicapuri sau incapacităţi. deprinderi. Experienţa îndelungată a şcolii arată că elevii învaţă şi se formează aşa cum sunt ei căţăuziţi de profesor. vocaţia pedagogică este mult mai dificil de evaluat şi măsurat. prin bagajul de cunoştiinţe şi prin atitudinea de la oră. de aspiraţiile şi calităţile lor. Pentru a lua în seamă particularităţile individuale. precum şi dragostea sau averiunea lor faţă de şcoală. acel om deosebit de cult. Cert este că întotdeauna profesorul ideal a fost şi va fi un om calm. iar în secolul în care 22 . Profesorului desăvârşit îi place să lucreze cu tinerii şi se pricepe să înpărtăşească cunoştinţele lui tuturor elevilor. succseie şcolare. cel ce ştie cum să îşi facă ora un cadru plăcut pentru ceilalţi. ei trebuie să ia în considerare faptul că elevii sunt diferiţi. Se presupune ca profesorul să fie membru activ al comunităţii. Toate aceste competenţe necesare unui profesor vor influenţa performanţele elevilor. disciplina. chiar dacă aceştia sunt foarte diferiţi prin trăsăturile şi talentele lor. care ştie să selecteze şi să filtreze informaţiile astfel încât să nu te încarce în van. Succesul obţinut de tineri în şcoală. Imaginea profesorului sau învăţătorului preferat a rămas în memoria fiecăruia. Tipul acesta de înţelegere nu este lipsit de importanţă. setea continuă de cunoştinţe. care induce elevilor săi starea de a fi gata pentru a îndeplini orice sarcini şi interdicţii. în dăruirea profesională sau în privirea elevilor – poate fi cel mai obiectiv mijloc de evaluare al fiecărui profesor. standarde. Alături de toate acestea el trebuie să se implice în rezolvarea problemelor comunităţii promovând valori morale şi civice. Mai mult decât atât. el trebuie să folosească modalităţi eficiente de implicare a familiei în viaţa şcolii şi în dezvoltarea elevilor. blând şi cald la suflet. Ei absorb atitudinea profesorului. Succesul este garantat de încrederea profesorului în demnitatea şi valoarea oricărei fiinţe umane şi în potenţialul care există în fiecare. Pe lângă aceste competenţe şi aptitudini specifice. o bibliotecă vie. Profesorii trebuie să fie atenţi şi interesaţi şi despre ce cred elevii despre ei înşişi. Vorbind despre competenţele necesare. cadrele didactice trebuie să îşi cunoască foarte bine elevii. îi împărtăşesc convingerile. deoarece profesorul trebuie să îl folosească constant pentru a-şi modela metodele de predare. care te captivează prin limbajul sau. iar diferenţele dintre ei influenţează învăţarea. elevii. ei chiar trebuie să pună în practică acest principiu. cât şi în evaluarea cadrelor didactice. Un profesor bun învaţă din experienţă. îi imită conduita. de motivaţiile lor. transformându-i în proprii copii. contextele culturale sau sociale diferite din care provin aceştia.

. pentru că competenţa comunicativă ar fi o altă trăsătură importantă a profesorului ideal. sunt ore ce te rup din această stare. Lucia – Standarde profesionale pentru Profesia Didactică. Bucureşti. un ghid competent. pentru a putea merge în faţa unei clase de elevi este necesară o pregătire de specialitate înalt calitativăA doua condiţie necesară este înclinaţia spre această meserie. Institutori ieri. fie ea tradiţională. acest aspect este mai valabil ca niciodată deoarece atunci când stresul este cuvântul definitoriu pentru întreaga noastră existentă. . ale căror limbaje trebuie să-i fie accesibile. întrucât părinţii noştrii. la clasă sunt de obicei structurate pe două direcţii :pe relaţii de comunicare (informaţională. 1994. Şi totuşi… termenul de profesor ideal este unul relativ căci.Profesorul este factorul determinant al succesului unei lecţii. nu ca scop în sine. În primul rând. Profesorul ideal ar trebui să îndeplinească o serie de calităţi. precum şi bunicii încă mai văd în noi nişte copii neajutoraţi.Trebuie să fie ingenios. al profesorului şi a interacţiunilor acestora Gliga. şi nu structura în sine a acesteia . Şi. deoarecenu toţi elevii sunt genii şi pricep din prima. care îndrumă eforturile receptive ale elevilor. spontan. fie modernă. iar la liceu ne ataşăm de acei oameni deosebiţi care ne deschid mintea şi ne luminează sufletul. Voicu. I. O. Proiectul „Şcoala aşa cum este” Cercetarea portretului elevului. educatori mâine. viziunea anterioară asupra faptelor sale devenind opacă”. să simtă şi să gândescă o dată elevii ce mâine vor schimba lumea. Şi acestea devin eterne în minte şi în suflet. până la pierderea identităţii sale profesionale. E. imaginativ. cu elevat gust estetic şi amabil. poate. Şi abia atunci elevii de azi vor putea defini corect termenul de profesor ideal. D. 2002 Dumitru. 2008. inteligent. să introducă în lecţie dimensiunea estetică. pentru ca prin întregul său comportament. R. Cu toate acestea încă mai există profesori ideali. de elevi şi de părinţi. La grădiniţă căutam afecţiunea şi atenţia. 23 . motivaţională) şi relaţii de cooperare (distribuirea şi redirecţionarea sarcinilor). 1971. şi un bagaj de cunoştiinţe. să sensibilizeze elevii şi astfel să creeze condiţiile necesare realizării comportamentelor unei educaţii implicite. Bibliografie:      Krueger. aşa cum fiecare dintre noi este diferit.. Profesorul ideal trebuie să abordeze studiul obiectului pe care-l predă. căci abia atunci vei înţelege pe deplin ce-i într‟ânsul.o condiţie. singura validă sub aspect psiho-pedagogic şi didactic. Editura POLSIB. Răbdarea este o calitate esenţială a unui profesor. pe lângă acestea. în gimnaziu ne dorim. D. P. referiri la artele conexe.Pedagogie şi elemente de psihologia educaţiei.. în majoritatea cazurilor schiţele nu vor coincide. deoarece nici un lucru nu va fi bine realizat dacă nu se face şi din plăcere. uneori acestea sunt suprasolicitate oficial. Sage Publications.Profesorul trebuie să fie un ghid. simte şi gândeste într-o cu totul altă manieră. L. Cartea Universitară. faţă de şabloane. iar în profesori acei oameni ce altă dată îngheţau sălile de curs. 2005 Dottrens. Bucureşti. faţă de modalităţile didactice căzute în desuetudine. Orizontul lui cultural-artistic trebuie să fie întins şi să-i permită a stabili. Sibiu. Robert. Ungureanu. să nu fie obedient. Centrul Educaţia 2000+. în mintea şi sufletul fiecărui elev. Focus Group – A practical Guide for Applied Research.Ciolan. sensibil. Relaţiile profesor-elevi. aceia dintre dânşii care nu au uitat să fie oameni. Este cert însă că. afectivă. Căci Schopenhaeur spunea: “Niciodată nu judeca şi nu cataloga o fiinţă umană până nu îi simţi trăirea. de cealaltă parte a catedrei. aşa şi profesorul ideal va fi schiţat în varii moduri.trăim. New York. acesta arată cu totul altfel. Profesorul trebuie să fie creativ. chiar dacă. ci ca mijloc de realizare a obiectivelor educaţionale. în clasa întâi se adaugă înţelegerea.

Personalitatea profesorului român. Biblioteca Liceului Românesc. Sulea-Firu. Ion. 24 . Bucureşti. 1939.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->