Vitaminele

Generalitati
Vitaminele reprezinta un grup de substante organice naturale, necesare organismului (desi in cantitati mici), pentru realizarea in conditii optime a unor procese metabolice esentiale. Vitaminele, prin moleculele lor, nu elibereaza energie si nu au nici roluri plastice, insa sunt esentiale in generarea acesteia. Deoarece majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, acesta trebuie sa le primeasca prin dieta (fie ca atare, fie sub forma de provitamine). Exista 13 vitamine esentiale (lipsa lor afecteaza functionalitatea normala a organismului): A, C, D, E, K, tiamina (B1), riboflavina (B2), niacina (B3), acidul pantotenic, biotina, vitamina B6, vitamina B12, acidul folic. Functiile vitaminelor sunt complexe, incluzand aici: functie de hormoni sau hormon-like (vitamina D), antioxidanti (vitamina E), rol in cresterea si diferentierea tisulara (vitamina A) si lista poate continua. Vitaminele sunt grupate in doua categorii (aceasta clasificare fiind utila mai mult din punct de vedere nutritional): - liposolubile (A, D, E, K), acestea depozitandu-se in tesuturi liposolubile si in ficat - hidrosolubile (C, P, B) pe care organismul le foloseste imediat, altfel se pierd prin urina. Singura vitamina hidrosolubila ce poate realiza depozite este vitamina B12 (la nivel hepatic), aceste depozite mentinandu-se ani de zile. Vitaminele liposolubile sunt solubile in lipide si insolubile in apa, iar utilizarea (digestia si absorbtia lor) depinde de capacitatea organismului de a procesa lipidele alimentare. Vitaminele hidrosolubile se absorb in proportii mari din tubul digestiv, insa au nevoie de prezenta acidului clorhidric in sucul gastric. Excesul lor este eliminat urinar, organismul nerealizand, cu o singura exceptie, deja amintita, depozite (in caz de insuficiente, carentele lor apar foarte repede).

Rolurile si functiile vitaminelor

Fiecare vitamina are anumite roluri bine stabilite in economia organismului. Vitamina A - este un nutrient esential si se gaseste in natura sub mai multe forme chimice, in functie de compozitie si structura indeplinind anumite functii. In general, se considera ca vitamina A intra in structura pigmentilor retinieni responsabili de vederea la lumina slaba si distingerea culorilor. Este esentiala pentru mentinerea integritatii si sanatatii tegumentelor si mucoaselor, dar are si importanta in mentinerea sanatatii oaselor, dintilor (mai ales in perioada de crestere). Studii recente au demonstrat ca are roluri trofice genitale. Vitamina B6 - se prezinta sub 3 forme: piridoxina, piridoxal, piridoxamina, insa specialistii au integrat toate formele sub denumirea de piridoxina. Vitamina B6 face parte din complexe enzimatice implicate in metabolismul proteinelor si aminoacizilor (deci, cu cat consumul de proteine va fi mai ridicat, cu atat necesarul va fi mai mare). Alte roluri asociate vitaminei B6 sunt stimularea cresterii si dezvoltarii, cresterea capacitatii de aparare impotriva infectiilor, favorizarea activitatii cerebrale. Vitamina B12 - se mai numeste ciancobalamina si, ca si restul vitaminelor din grupul B, indeplineste roluri in complexele enzimatice asociate diverselor metabolisme. De asemenea, promoveaza reepitelizarea mucoasei digestive (rol important in ulcer), stimuleaza dezvoltarea si intretine activitatea maduvei hematoformatoare. Vitamina C - acidul ascorbic este un antioxidant cu importanta in dezvoltarea normala a dintilor si gingiilor, in procesul de mineralizare a scheletului. Ea promoveaza vindecarea si

cicatrizarea plagilor si ranilor tegumentare (prin sinteza de colagen), fortifica sistemul imun, asigurand astfel protectie impotriva infectiilor microbiene si virale. Este implicata in facilitarea absorbtiei fierului si in cresterea rezistentei organismului fata de diverse substante toxice din mediu.

Surse alimentare de vitamine

Vitamine liposolubile Vitamina A: oua, carne, lapte, branza, smantana, viscere (ficat, rinichi), peste (cod), ulei de peste. Vitamina D: branza, unt, margarina, lapte fortificat, peste, stridii, cereale. Vitamina E: grau, cereale (seminte), porumb, nuci, masline spanac si alte legume frunze, uleiuri vegetale (din germeni de porumb, floarea soarelui, soia), paine neagra, fasolea uscata, mazarea. Vitamina K: legume verzi (salata verde, spanac, ceapa verde, ierburi-marar, patrunjel, leustean), cereale, galbenus de ou. Vitamine hidrosolubile Acidul pantotenic si biotina: oua, peste, lactate, cereale integrale, legume, drojdie, broccoli si alte legume din aceasta familie: varza, salata. Vitamina B2: cereale pentru micul dejun, paste, branzeturi, lactate fortificate, sucuri de fructe, bauturi energizante. Vitamina B12: carne, in special viscere (ficat), produse de origine animala (oua, lapte, carne de pasare si peste). Vitamina C: citrice (in stare bruta, dar si in sucuri, desi mai putin), capsuni, rosii, broccoli, napi, ceapa verde, cartofi. Principala sursa este reprezentata de fructe si legume, continutul vitaminic al acestora depinzand in functie de specie si de partea consumata (frunze, radacina, tubercul).

Drogurile
Drogurile practic sunt simple substane care i-au gsit receptori n organismul nostru, care acioneaz prin grbirea, ncetinirea, sau modificarea proceselor unui anumit organ. Dependena este o noiune generalizat, exist persoane dependente de internet, de fast food asta deoarece orice substan care i induce o stare mai mult sau mai puin fals de bine ii activeaz un sistem de recompensare al creierului care elibereaz anumite substane precum dopamina sau serotonina responsabile pentru starea ta de spirit. Acest tip de dependen se numete dependen psihic, dependena fizic implic sevrajul care intervine odat cu retragerea substanei, acest tip de dependen l intalnim n rndul drogurilor grele (heroina, amfetamina, metadona, nicotina, alcool, cocaina).

Cele mai populare droguri pentru utilizarea de agrement din ntreaga lume sunt:
- cofeina (din cafea, ceai, i alte surse de plante) legal n toate prile lumii, dar care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii. - canabis (cunoscut sub numele de marijuana, conine canabinoizi, chimic tetrahidrocanabinol (THC)) - ilegal n cele mai multe pri ale lumii i consumate de ctre membrii unor religii. - etanol (denumit n mod obinuit (etil) alcool, produs prin fermentare de drojdie n buturi alcoolice, cum ar fi vinul i berea) - legal dar reglementat n cele mai multe pri ale lumii, i ilegal n multe ri musulmane, cum ar fi Libia, Sudan i Arabia Saudit, care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii. - tutun (conine peste 4700 de chimicale printre care alcaloizi i nicotin) legal, dar reglementat n cele mai multe pri ale lumii i care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii. - opiacee i opioide legal n general numai prin prescripie medicala, pentru alinarea durerii. Aceste droguri includ hidrocodon, oxicodon, morfin, i altele; anumite opiacee sunt ilegale n unele ri,

dar folosite n scopuri medicale n altele, cum ar fi diacetilmorfina (heroina). - cocaina - un stimulent derivat din planta de coca n America de Sud. Utilizarea frunzei de coca pentru stimulare, dar nu cocaina, este legal n Peru i Bolivia. Cocaina este ilegal n cele mai multe pri ale lumii, dar derivate cum ar fi lidocaina i novacaina, utilizate n medicin i stomatologie pentru anestezie local.

rezisten, elasticitate i luciu diferite. Vopselele sunt colorante i acoperitoare, adic au proprietatea de a colora suprafaa pe care sunt aplicate, astfel nct aspectul iniial al acesteia s nu mai fie vizibil. Vopseaua este destinat protejrii obiectelor de

Vopsele Vopseaua este o suspensie de pigmeni, colorani, minerali sau organici, dispersai fin ntr-un liant (firnis, lac, ulei sicativ, ap .a.), care dup uscare d o pelicul de metal contra coroziunii, precum i unor lucrri ornamentale. Se deosebesc
vopsele:

lemn contra putrezirii, a celor de

cu clei suspensii de pigmeni cu un adaos de clei animal, sunt folosite la vopsirea suprafeei tencuite, cimentate etc.; de ulei suspensii de pigmeni n firnisuri sau n uleiuri sicative, sunt folosite la vopsirea metalelor i suprafeelor de lemn, iar peliculele formate sunt stabile fa de factorii atmosferici; cu lac (de email) suspensii formate din pigmeni i din lac de ulei (n calitate de liant), sunt folosite la acoperirea suprafeelor metalice i de lemn i se caracterizeaz prin luciu puternic i stabilitate fa de diveri ageni negativi. Din substanele colorante naturale vopselele minerale fac parte unele minereuri, argile i soluri de culori intense. Printre acestea se deosebesc ocrul (galben, brun sau rou), mumia (rou-aprins), miniul de plumb (rou-portocaliu), siena, umbra (brun) .a. Proprieti colorante au i gipsul, creta, caolinitul, glauconitul, vivianitul, grafitul, unii crbuni .a. Vopseaua ignifug este un tip special de vopsea ce poate asigura protecia unei suprafee n caz de incendiu. Vopseaua ignifug formeaz un strat termorezistent n condiii de cretere a temperaturii; acest strat acioneaz ca un izolator crescnd rezistena materialului. Reacia la foc conduce la obinerea unei mase spumoase perfect izolatoare i necombustibile care ntrzie rspndirea cldurii.