MINI-GHID DE PRIM AJUTOR PE MUNTE

SALVAMONT CLUJ

Dr. Radu Mititean

Acest material este destinat reimprospatarii si sistematizarii celor mai importante notiuni de prim-ajutor medical pe care trebuie sa le aiba un om de munte. Poate fi folosit si ca suport de curs de cei competenti! care predau sau de cei care invata acordarea primului-ajutor in cadrul unui curs organizat sau daca invata dintr-un curs scris detaliat.
ATENTIE !
Acest material : - NU poate inlocui urmarea unui curs de prim-ajutor sau / si studiul unui material mai detaliat; - NU prea foloseste celor care nu au notiuni de baza de anatomie si fiziologie; - NU prea foloseste si risca sa fie incomplet sau incorect inteles de cei care nu cunosc principiile de baza ale medicinii si primului-ajutor medical si algoritmul de examinare si interventie. - NU prea foloseste in caz de necesitate, daca cele recomandate nu au fost exersate practic inainte; - NU este valabil integral pentru orice caz, deoarece medicina nu este o stiinta exacta si pot fi numeroase exceptii si cazuri particulare unde aplicarea metodelor standard e fara folos / daunatoare!; - NU este scris in limbaj riguros, stiintific, ci in termeni "populari", mai usor de inteles pentru neinitiati dar desigur cu riscul de a fi inteles sau interpretat inexact de catre unii cititori; - NU este prezentat ca ordine a capitolelor dupa un criteriu riguros de genul gravitatii sau frecventei afectiunilor sau importantei sau complexitatii subiectului, ci intr-o ordine aleasa in scop didactic; - NU trebuie inteles ca prezentand afectiuni izolate, chiar daca ele, din motive didactice, sunt descrise pe capitole separate si nu sunt prezentate integrat si in interdependenta;; - NU poate fi complet si detaliat, din cauza extremei conciziuni, si deci trebuie tinut cont ca sunt expuse numai unele aspecte, statiostic cel mai des intalnite, dar in practica gasesti multe; - NU abordeaza decat cateva afectiuni mai frecvente din enormul spectru de boli si accidentari; - NU cuprinde decat elemente de diagnostic si tratament pe care le poate aplica un om fara pregatire medicala specifica si avand la dispozitie doar medicamente si materiale de prim-ajutor de baza, care ar trebui sa existe in rucsacul oricarui turist, alpinist etc. sau care se pot improviza; - NU coincide decat partial cu metodele de prim-ajutor care se aplica de catre personalul medical cu pregatire specifica si dotare corespunzatoare; - NU trebuie considerat ca model unic si in opozitie cu alte metode, deoarece sunt mai multe "scoli" medicale si implicit pentru o anume problema exista uneori mai mult metode diferite de diagnostic si tratament acceptate medical in acest moment si doar una se regaseste in materialul de fata; - NU trebuie considerat ca valabil pe timp nelimitat, deoarece medicina progreseaza si metode care astazi sunt recomandate peste un timp sunt abandonate; - NU poate atrage raspunderea autorului pentru consecintele nedorite produse ca urmare a intelegerii sau aplicarii gresite sau incomplete a celor expuse;

Primul-ajutor medical propriu-zis este numai o parte a problematicii. Esentiala este prevenirea accidentarii sau imbolnavirii pe munte. Cand aceasta totusi s-a produs, masurile ce trebuie luate sunt adesea complexe. Primul-ajutor medical propriu-zis este adesea doar unul din elementele necesare, alturi de cele legate de cautare, de adapostire si de transport / evacuare a bolnavului sau ranitului, care sunt adesea la fel de sau chiar mai importante decat primulajutor! CONTUZII
Ce sunt contuziile? Sunt lovituri , deci traumatisme mecanice (deci apar de obicei prin lovire cu ceva sau de ceva tare), inchise (adica suprafata pielii e (aproape) intacta / intreaga, fara sangerare vizibila (= fara hemoragie la exterior)), de regula ale partilor moi.

Cum apar? Cauzele sunt mecanice: lovire cu ceva tare (deci prin impact) sau in ceva tare (deci prin coliziune). Atentie! Acest "ceva" tare (numit agent contondent) poate fi si lichid sau gazos: jet de gaz/lichid, unda de soc de la o explozie.... In plus, contuzia poate apare nu doar prin lovire, ci si prin strivire!! Contuziile apar mai ales cand agentul contondent are suprafata mare, sau nu are chestii ascutite / taioase, sau nu loveste foarte puternic, sau nimereste in zone acoperite de imbracaminte (Caci unde agentul e ascutit / taios sau

lovitura e foarte puternica sau e direct pe piele mai usor se raneste si ea, si avem o plaga) Tipuri de contuzii : pot fi numai ale pielii (tegumentului), sau ale tesutului de sub piele (hipoderm), sau profunde (ale diverselor organe etc. - mai ales ale muschilor, aponevrozelor = membrane fibroase / tendoane latite, care continua muschii sau ii unesc intre ei sau cu oasele invecinate)

Contuzii ale tegumentului (pielii)

ESCORIATIA = julitura
Este julit stratul superior / extern al pielii (stratul cornos sau tot epidermul) fara sa ajunga la vasele de sange => nu curge sange! ( Sau se vad doar "punctulete" de sange, nu "curge" efectiv). Tratament: - curatam rana (toaleta plagii) cu un dezinfectant (=antiseptic) sau apa+sapun; - pansam (vezi plagile).

ECHIMOZA = vanataia
E o infiltrare de sange sub piele (deci subdermic), care se vede prin transparenta pielii. Apare dupa loviri pentru ca se rup micile vase de sange din/de sub piele. Apare durere si o pata colorata rosu-violaceu. (In timp, ea isi schimba culoarea si intr-o saptamana dispare). Echimoza apare de obicei imediat dupa lovire, la locul acesteia.... Dar sunt cazuri cand apare mai tarziu (echimoze tardive), prin infiltrarea sangelui care vine din alta parte, din adancime ex. de la o fractura.. (Un exemplu tipic: Lovitura puternica in cap, sau fractura de baza de craniu => la cateva zile apar echimoze in jurul ochilor (ochi vanat) ca si cum ar fi luat un pumn in ochi.... ) Tratament: calmarea durerii (antalgice), comprese reci, ungere cu Lasonil

Alte tipuri de contuzii, mai putin importante pentru primul-ajutor nespecializat pe munte si prin urmare neprezentate in acest material, sunt: impregnarea, flictena si escara. Contuzii (tipic ale) ale hipodermului (tesutul de sub piele)
HEMATOMUL Ce este hematomul?
Este o colectie de sange (adunare la un loc, in afara vaselor) care apare prin ruperea unui vas mare de sange (de obicei din hipoderm) la interiorul corpului (fara sa poata curge la exterior = hemoragie externa, sau in locuri "goale" (organe cavitare ) din interior: stomac, plamani, vezica urinara etc.).

Cum le clasificam si cum le recunoastem?

Hematoamele pot fi 1) Dupa adancime a) superficial: deasupra fasciei care inveleste muschii / organele interne; b) profund: sub fascii, in muschi sau printre organe... c) visceral: in diversele organe interne: ficat, splina, rinichi... 2) Dupa delimitare a) difuz: sangele nu sta intr-o zona, ci se infiltreaza de-a lungul vaselor, nervilor, printre muschi etc. ajungand si la distanta de locul rupturii vasului (Daca ajunge undeva si sub piele, apare o echimoza... tardiva!) b) circumscris: sangele nu se poate raspandi si se aduna intr-un loc (ca o punga / o vezica) si apare o umflatura uniforma (cu forma regulata), elastica / mai moale in centru (fluctuenta) uneori insa cu senzatia ca ai strange in mana zapada (crepitanta - din cauza cheagurilor de sange).

Se poate ca hematomul sa fie prin ruperea / in apropierea unei artere => poate fi pulsatil (zvacneste).

Evolutie, complicatii
Din cauza ca sangele nu are unde curge liber, presiunea in hematom creste pana se egalizeaza cu cea din vas si hemoragia se opreste de la sine. Exemplu tipic: Cucuiul (bosa sangvina) Hematoamele mici se vindeca bine, se resorb. Cele mari nu se vindeca bine fara tratament de specialitate! Se pot infecta (abces) sau transforma (remaniere conjunctiva) intr-o "galusca" ce ramane definitiv si da necazuri! Hematoamele mari pot sa comprime vase, nervi, alte organe din zona, cu consecintele de rigoare! La hematom mare sau multe mai mici (cei politraumatizati!) s-au adunat in ele uneori litri de sange, deci pacientul trebuie tratat ca si cum ar fi pierdut mult sange, desi acel sange e in el (dar nu unde trebuie!)!

Tratament
- a se vedea daca nu sunt alte afectiuni (fracturi, hemoragii etc. ) - nu se "golesc" (punctioneaza)!! - hematoamele mici: calmarea durerii, comprese reci, ungere cu creme speciale gen Lasonil.... - hematoamele mari (sau cele profunde, unde nu stim exact cum sunt): Tratam restul leziunilor + facem sa ajunga victima la spital !

Hematomul subunghial

Foarte dureros! Trebuie radiografie, caci e foarte posibil sa fie si fractura. Cele mici cu timpul dispar. Daca-s mai mari trebuie mers la chirurg, chiar daca nu dor, caci e risc de infectie (panaritiu)!
Alte tipuri de contuzii
Neimportante pentru primul-ajutor nespecializat pe munte si prin urmare neprezentate in acest material, sunt: liposcleroza posttraumatica si seromul posttraumatic.

Contuzii profunde
CONTUZIILE APONEVROZELOR
Se produc rupturi. Insotesc alte leziuni. Le vedem prin faptul ca muschiul relaxat herniaza (da sa iasa afara =>vedem cum "bombeaza" prin acea "gaura") si rrevine la aspect normal cand se contracta. De obicei apare la muschii mari (biceps, cvadriceps...). Nu se vindeca singure! Trebuie tratament de specialitate!

CONTUZIILE MUSCHILOR:
STUPOAREA MUSCULARA Este "scoaterea din functie" a unui muschi din cauza lovirii directe puternice. Trece de la sine. Tratament: repaos, comprese, antalgice. RUPTURA MUSCULARA Este o rupere totala sau partiala a muschiului. Apare prin lovire directa sau printr-o contractie brusca, violenta, sau pe un muschi bolnav sau neincalzit. Cum o recunoastem? Durere foarte mare; impotenta functionala (nu-l mai poti folosi...); tumefiere (umflare); echimoze. La palpare (pipait): simtim ca muschiul e intrerupt + hematom mare... Atentie! Ruptura nu se vindeca de la sine corect! Poate aparea fibroza (si... adio muschi!) sau calcifieri... Tratament: Calmarea durerii, comprese reci, imobiliarea regiunii si ...urgent LA SPITAL cu el !!! ATRITIA MUSCULARA Este zdrobirea muschiului. Apare in cadrul politraumatismelor. Apare durere mare, hematom mare, edem mare si pot aparea fenomene generale (in restul corpului: ex. nefrotoxice (se nenorocesc rinichii! - pericol de moarte!) . Tratament: Imobilizare, comprese si urgent LA SPITAL !!

SINDROMUL DE STRIVIRE Apare dupa comprimarea prelungita a muschilor (Ex. cei ce au avut prins ore intregi o mana sau un / ambele picioare sub daramaturi) In membrul comprimat sangele nu circula si se produc compusi toxici. Cand il scoatem de sub comprimare, se produce un edem masiv (umflare) dar inca ceva: sangele duce in restul corpului toxicele => apare acidoza, soc, blocarea rinichilor, moarte! De aceea: Tratament: Bandaj compresiv strans pe membrul ce a fost strivit + garou la baza lui (+perfuzie) + URGENT LA SPITAL !!!

CONTUZIILE OSOASELOR

Lovirea osului fara sa fie fractura. Tratezi ca fractura daca nu esti sigur!

CONTUZII ARTICULATIILOR

Lovirea articulatiilor: direct sau indirect, prin intermediul osului. Se poate manifesta (si se trateaza) ca o entorsa.

CONTUZII DE ORGANE INTERNE

Depaseste cadrul acestui material si nu intereseaza pe cei ce acorda prim-ajutor nespecializat. Pot fi foarte grave si prin urmare daca se presupune ca pot exista contuzii puternice la organele interne toracice sau abdominale (lovire puternica in abdomen, cadere de la inaltime...) trebuie considerate o urgenta medicala si victima trebuie dusa rapid la spital, chiar daca "se simte bine" in acel moment.

PLAGI
Ce sunt plagile?
Sunt rani , deci traumatisme ale partilor moi , deschise (adica suprafata pielii intrerupta = exista o solutie de continuitate). De regula este si o sangerare vizibila (= cu hemoragie la exterior).

Cum apar?
Cauzele sunt de obicei mecanice: lovire cu / in ceva (de obicei ascutit sau taios), numit agent vulnerant. Tot plagi sunt si ranile de la arsuri prin caldura si de la arsuri chimice.... Nu sunt plagi ranile ce nu au aparut din cauze exterioare (extrinseci) - cum sunt ulceratiile pe piele....

Clasificare
1) dupa felul obiectului care a facut rana (agentul vulnerant): a) prin taiere; b) prin intepare; c) prin contuzie; d) prin muscatura e) prin impuscare; 2) dupa momentul producerii: a) recente (=sub 6 ore) b) vechi 3) dupa aspect (anatomopatologic) a) superficiale = e lezata pielea, cel mult si tesutul de sub ea, pana cel mult la fascie b) profunde: e lezata si fascia: c) nepenetrante (nu trec de seroasa=foita ce inveleste org. interne) d) penetrante (trec de seroasa): e) perforante ( lezeaza organ intern) f) neperforante (lezeaza doar seroasa)

Ce semne vedem / constatam? (Semiologie)

- durere (uneori nesemnificativa) - impotenta functionala (nu poate folosi ...): din cauza durerii sau pentru ca s-au taiat nervi,

tendoane... - se vede plaga; - scurgeri de sange (hemoragie) sau alte lichide; - febra: la plagile vechi: fie de la infectie, fie cea obisnuita, "de resorbtie" - sub 38oC

Evolutie
O plaga, lasata de capul ei, se vindeca in mod normal astfel (schema supersimplificata): In rana se coaguleaza sangele =>cheag, care "plombeaza" rana. El se transforma (in cateva zile) in tesut conjunctiv = cicatrice. Ea se epitelizeaza si in cateva luni totul e ca inainte (cazul fericit) sau ramane definitiv cicatricea +/- alte complicatii.... Cand intervenim cu tratament, evolutia e alta (vindecare primara, secundara sau tertiara - in principal in functie de faptul ca se poate coase sau nu, si cand anume). Vindecarea e influentata de tot felul de factori: Se vindeca mai greu la batrani, la zonele cu multa grasime, la tesuturile prost irigate cu sange, daca exista infectie sau mizerii in plaga (corpi straini), daca omul e anemic sau prost hranit, daca misti mult zona cu rana....

Complicatii
1) Imediate: hemoragie, soc traumatic, infectie precoce (rapida), hematom, necroze de tesuturi, supuratii (zemuirea firelor de coasere), desfacerea plagii o data inchise (= dehiscenta ) 2) Tardive: a) cicatrice hipertrofica: mare, rosie, dura, da mancarime... b) cicatrice cheloida: e o tumora benigna (nu canceroasa), urata, greu de tratat... c) cicatrice retractila: se "aduna"/ strange pielea din zona. Daca e in zona unei articulatii, e risc sa limiteze miscarile (impotenta functionala) d) cicatricea dureroasa : doare tot timpul, dar mai ales cand se schimba vremea... e) cancerizarea (malignizarea) e rara, dupa arsuri cu fosfor sau cicatrice cheloide ulcerate..

Tratament
La plagile mari, din politraumatisme, facem tratament general: resuscitare, oprirea hemoragiei, prevenirea socului, imobilizare, transport la spital.... La plagile mai mici / unice, ne limitam practic la tratament local = pansament. Atentie! Tratamentul ideal, complet, se face numai de catre medic, daca are si instrumentele necesare (trusa de mica chirurgie), iar la anumite feluri de plagi tratament corect se poate face numai de catre specialistul chirurg, la spital! Tentatia e mare sa zici ca "lasa ca nu pateste nimic" sau "i-am facut eu tot ce trebuie". Chiar daca esti priceput la prim-ajutor (esti salvamontist sau paramedic sau chiar asistent medical) si ai o trusa medicala bine dotata, trebuie sa stii ca nu poti trata corect acolo pe munte decat plagi mici, foarte superficiale, recente si relativ curate. Orice alte plagi trebuie sa ajunga, in maximum 6 ore, la un medic adecvat dotat, ca sa completeze tratamentul. Altfel, plaga se vindeca mai greu, mai urat, sau apar complicatii, chiar f.grave!

Practic, pas cu pas

1. Curatarea zonei din jurul plagii (ca sa nu se poata (re)infecta rana propriu-zisa cand o dezinfectam pe ea): - pielea din jurul ranii o radem (sau macar o tundem, daca are par si avem cu ce...); - inmuiem un tampon de vata sau tifon steril (sau cel putin curat) in tinctura de iod (alcool iodat), alcool (spirt sanitar), sau chiar apa si sapun (mai ales cele cu pamant...); - il prindem cu o pensa (in lipsa si cu mana, cu grija) si cu el curatam o curatam de sange, pamant etc.zona prin stergere de la rana spre periferie, de mai multe ori. Atentie! Tinctura de iod si alcoolul (spirtul ) nu este voie sa fie puse in rana !!! 2. Curatarea plagii (Toaleta mecanica) - tamponam sangele din rana (daca curge), ca sa vedem ce e acolo; - cu un tampon tinut cu pensa,daca avem curatam rana de mizerii (pamant, nisip, fire de haine etc.).

3. Dezinfectarea plagii (Toaleta chimica) Se face turnand solutiile din abundenta, daca avem destul direct din sticlute in rana, sau cu un tampon de tifon steril imbibate in ele ) - intai cu apa oxigenata (nu perhidrol!!); - apoi cu rivanol sau cloramina sau si mai bine betadina sau alte asemenea substante moderne. 4. Pansarea - punem pe rana o compresa sterila de tifon (nu vata!!); - deasupra punem un strat de vata (daca rana e hemoragica sau zemuieste...); - fixam cu leucoplast sau prin bandaj. Observatie: La tratarea "ca la carte", de catre medic, a plagii, el desface pansamentul facut de noi si reia tratamentul, dar cu mai multe etape, printre care de obicei este: infiltrarea, explorarea, excizia tesuturilor devitalizate, lichidarea fundurilor de sac, drenajul, coaserea=sutura (cand e cazul), profilaxia tetanosului...)

Bandajul
Se face cu bandaje speciale (plase elastice), cu batista salvatorului, dar cel mai adesea cu fesi de tifon. Pentru picioare si trunchi folosim fesi mai late, pentru rest inguste.... Cand nu avem fesi improvizam din ce putem.... .... Principii pentru bandaj: 1) sa acopere pansamentul pus pe rana; 2) sa nu fie nici prea larg, nici prea strans (exceptie cand se face intentionat pansament compresiv) 3) sa fie facut cu grija, ca sa nu producem dureri; 4) spirele se fac de jos in sus (de la periferie spre centru) si de la stanga la dreapta.

Tipuri de infasare
1) circular: o tura peste alta 2) spirala - o tura de fata acopera partial (jumatate ) pe cea dinainte; 3) "in 8"= spica (la articulatii - cot, genunchi...).

Bandaje particulare, in functie de regiunea corpului

(Enumerare! Cum aume se face fiecare trebuie vazut la un curs practic sau intr-o lucrare cu imagini si mai ales trebuie exersat de multe ori!!!): - capelina (pentru cap) - monoclu si binoclu (pentru ochi); - bandajul urechii; - prastia nasului; - prastia barbiei; - bandajul gatului; - spica cefei; - spica umarului; - spica gatului si umarului; - bandajul toracelui; - bandajul Dessault; - bandajul abdomenului; - bandajul degetului; - bandajul sanului; - bandajul bratului; - bandajul antebratului; - spica mainii; - spica policelui; - spica inghinala; - spica poplitee; - bandajul coapsei;

- bandajul gambei; - bandajul gleznei;

Tipuri particulare de plagi

1. Cu leziuni de tendoane: Vedem o pozitie anormala / o impotenta functionala / modificarea zonei (muschiul se aduna).. Trebuie dus la spital, la un specialist! Tratamentul este foarte complicat, dureaza mult.... 2. Prin intepare (mai ales in talpa, cu cuie ruginite...) Risc mare de infectie purulenta sau tetanos (netratabil, odata aparut produce moartea!). De aceea, chiar daca intepatura e "mica" si nu curge sange, trebuie un tratament serios, neaparat la spital! La intepare cu aschii, spini vegetali... trebuie neaparat scoase complet, altfel dau supuratie! La intepaturi de insecte: risc de soc anafilactic la cei alegrici - caz de mare urgenta! (Vezi curs special) In rest, tratamentul e: extragerea acului, badijonare cu un antieptic, comprese reci pe locul inteparurii... La plagi toracice ce ar fi putut fi penetrante, cu inteparea vaselor mari sau inimii: nu socatem obiectul "infipt" in om (cu exceptia andrelelor): Urgent la spital!! 3. Prin zgarieturi de pisica Spalare insistenta cu apa+sapun si antiseptice, caci e risc sa iei boli... 4. Prin muscatura: de om, caine Sunt foarte infectate, periculoase! Cele de om chiar mai rau ca cele de caine! Lasam un timp sa sangereze... Important daca putem afla care e cainele si al cui e, sau prinde daca nu-l stim sau daca e vorba de un animal salbatic.... Cel muscat trebuie sa mearga neaparat la medic, la spital! Muscatura de vipera: vezi curs special! 5. Prin contuzie: pot fi mai grave decat par... Trebuie vazute de medic, se tin sub urmarire... 6. Prin impuscare: Foarte grave. Nu fac obiectul acestui curs...

ATENTIE ! Totdeauna ie sa ajunga la spital , la specialistul chirurg, plagile: penetrante, intinse, contuze, "neclare", asociate cu alte leziuni, precum si cele ale mainii si fetei!

ENTORSE
Ce este o entorsa?
Entorsa = leziune inchisa (deci fara rana la suprafata pielii) a unei articulatii, care a fost fortata sa faca o miscare / deplasare exagerata (dincolo de limita normala, fiziologica - "mi-am dat peste cap incheietura..."), dupa care suprafetele articulare ale oaselor si-au revenit la pozitia normala. Prin urmare, oasele sunt la locul lor (altfel ar fi fost luxatie), dar in timpul miscarii fortate s-au intins / rupt, partial sau total, ligamente sau capsula articulatiei.

Unde apar?
Teoretic la orice articulatie, dar de obicei la: glezna ("am calcat gresit"), la genunchi (la schi, prin cadererasucire), la articulatia mainii si degetului mare- prin cadere-sprijin pe mana etc

Ce se intampla la o entorsa?
Pe loc / imediat (efecte imediate) - rupturi partiale sau totale de ligamente si / sau capsula articulara; - hemartroza (se strange sange in cavitatea articulara). Putin mai tarziu: (efecte secundare) - vanataie (echimoza) - edem (umflatura prin acumulare de lichid in tesuturi);

In timp, daca nu s-a tratat / vindecat corect: (Efecte tardive) - instabilitate articulara ("fuge de la loc" - ex. genunchi...) - blocarea articulatiei; - pozitie anormala;

Diagnostic
Ce simptome / semne sunt? - pocnitura - in momentul producerii, dar numai uneori; - durere - imediata sau dupa 1-2 ore, si spontan (stand, nefacand nimic) si la palpare (pipairea articulatiei) si la miscarea ei; - impotenta functionala relativa - (nu mai poti misca / folosi articulatia, din cauza durerii, dar daca "strangi din dinti" o poti cat de cat misca); - tumefiere (umflatura). - mobilitate anormala: la cele grave, cu rupturi de ligamente importante, articulatia permite miscari imposibile intr-una normala: Practic, incercam (bland!) deplasarea succesiva in diversele directii...

Clasificare
Entorsa poate fi: - usoara: intinderi de ligamente si/sau capsula; - moderata: rupturi partiale de ligamente si/sau capsula; - grava: rupturi totale, ducand la mobilitate anormala a articulatiei Se pot confunda cu: luxatii; fracturi inchise langa articulatii. Certitudine da numai radiografia!

Tratament
- calmarea durerii - repaosul articulatiei respective (nu o mai folosesti, chiar daca "poti rezista" la durere - cu atat mai mult in nici un caz sa nu o fortezi "ca sa cedeze" !!) - fasa / bandaj elastic, nu prea stranse! - comprese reci si / sau cu solutie gen Burov; - drenaj postural (tii mai sus mana / piciorul unde e entorsa); - nu se maseaza articulatia!!! - cele grave se imobilizeaza ca o fractura si trebuie sa ajunga la spital, la un medic specialist !

Evolutie
Cele usoare si moderate se vindeca bine, nu necesita vreun tratament deosebit. Entorsele grave se vindeca bine cu tratament de specialitate. Daca nu, e risc sa apara sechele !! (dureri, limitarea miscarilor, instabilitate !! Uneori pe viata!) + Pot aparea recidive: unde ai avut o entorsa medie / grava, articulatia e slabita si mai usor mai apare o noua entorsa!

LUXATII
Ce sunt luxatiile?
Luxatia = leziune (de regula inchisa) a unei articulatii, la care suprafetele articulare ale oaselor sunt deplasate permanent din pozitia normala. Ca si entorsa, luxatia se produce la o miscare fortata (dincolo de limitele normale) a articulatiei, dupa care nu se mai revine la pozitie normala. Evident, in timpul miscarii fortate s-au intins / rupt, partial sau total, ligamente sau capsula articulatiei.

Cum se clasifica?

Sunt criterii multiple - complete / incomplete; - inchise / deschise; - simple / complicate; - proaspete (1-2 zile) / recente (2-4 saptamani) / vechi; - permanente / intermitente / recidivante; - reductibile / ireductibile.

Cum le diagnosticam?
Simptome / semne - durere; - impotenta functionala (absoluta!); - pozitie / aspect anormal al segmentului (la privire, la palpare), cu deformarea regiunii (+/- alungire sau scurtare) - uneori simti capul articular...; - echimoza (vanataie); Totdeauna comparam cu partea opusa ! Manevre blande!;

Cu ce le putem confunda?
Cu entorse, cu contuzii (loviri), cu fracturi!

Complicatii posibile
a) Imediate; - deschiderea articulatiei (risc de infectare!!);; - sange in articulatie (risc de blocaj de durata, calcifieri);; - ireductibilitate (=nu se poate pune le loc): Daca nu se repune rapid, se umfla si e greu de pus la loc, si daca se sta mai mult timp, se scurteaza muschii, se fibrozeaza tesuturile, se vindeca gresit capsula / ligamentele si nu se mai poate repune deloc, sau numai cu operatii complicate!);; - ruperi / alte leziuni de vase si nervi (risc de paralizie, necroza (putrezire).; b) Tardive; - necroza aseptica; - compresiuni nervoase; - calcifieri peri/intraarticulare ale hematoamelor;

Tratament
- calmarea durerii; - imobilizare (ca pe o fractura ! - dar in pozitia cea mai putin dureroasa - nu incercam sa o punem la loc sau sa-i schimbam pozitia in care este!); - trimitere la spital (e mai urgent decat la o fractura!).

Luxatia de umar
Este printre cele mai frecvent intalnite luxatii la accidente pe munte. Cel mai adesea este antero-inferioara: capul osului humerus se poate simti ("ca un ou") in subsuoara, iar conturul normal, rotund al umarului, acum e disparut, plat ("umar in epolet"). Iar bratul sta departat de corp, si antebratul flectat, sustinut cu mana sanatoasa ("om umil") Tratament de urgenta: vezi anterior. Imobilizarea: rulou moale intre cot si corp. Atela si / sau fixare cu bandaje de torace si umarul opus.

FRACTURI
Definitie
Intreruperea totala sau partiala a continuitatii unui os (= os fisurat sau rupt de tot).

Producere
Direct (la locul de actiune a fortei) sau indirect = la distanta, prin: tasare, tractiune, flexiune, rasucire (tipic la tibie, la schi).

Clasificare
complete / incomplete (fisuri) ; inchise / deschise (rana la suprafata pielii - sunt f. grave!); cu deplasare / fara ; cu o linie de fractura / mai multe (duble, multiple, cominutive = cu multe bucati mici); simple / complicate (lezeaza / prinde intre capetele rupte muschi, vase, nervi etc.); transversale / longitudinale / oblice / spiroide etc.

Cum diagnosticam o fractura?

a) Semne de probabilitate - durere: vie, persistenta, localizata, de obicei "profunda", accentuata la palpare (pipaire), la miscare activa si pasiva (cand i-o miscam noi - cu blandete !!!); - impotenta functionala (nu mai poate folosi...): poate fi doar partiala la copii si la fracturile incomplete sau fara deplasare; - deformarea regiunii: prin deplasarea capetelor rupte sau prin edem (umflarea regiunii) scurtarea (ex. la cele cu tasare / infundare); b) Semne de certitudine - mobilitate anormala (la locul fracturii, desi acolo nu e articulatie deci nu ar trebui sa miste asa...); - netransmiterea miscarii (unde ar trebui sa fie os continuu, deci sa se transmita miscarea ...); - crepitatii osoase (se aude / simte frecarea capetelor osului); - discontinuitate osoasa (la palpare se simte o intrerupere pe os, unde n-ar trebui sa fie...);

Atitudine, examinare, prim-ajutor

- anamneza (intrebam: cum, unde s-a intamplat, daca s-a auzit pocnet, cum, unde, cand doare etc.); - combaterea durerii (antalgice, de ex. algocalmin), ceai cald... (Atentie! De la durere + spaima +/frig poate intra in stare de soc! De aia se dau antalgice, chiar daca omul zice ca "suporta durerea"); - palpam (pipaim) bland conturul osului: doare la locul fracturii ! (ex. "cred ca m-am lovit acolo cu cantul") + daca exista deplasare, o simti!; - lovim bland in extremitatea osului - la oase lungi (ex. la suspect fractura tibie lovesti in calcai...) ; - cautam alte semne......Toate manevrele se fac cu mare blandete!; - examinare pentru a exclude alte leziuni (in alte regiuni ale corpului!); - examinare pentru a vedea daca nu s-au lezat nervi sau vase: puls, temperatura si coloratie la partea distala a membrului respectiv (de la fractura spre periferie), sensibilitatea si alte examinari pentru nervii respectivi... - reaxare (indreptare, prin tractiune de capatul membrului) NUMAI DACA exista deplasare / deformare mare, ce nu permite aplicarea corecta a atelei !!!!!! i foarte bland!! - in fracturile deschise, tratam intai plaga (rana): oprire hemoragie, dezinfectie, pansare... Problema foarte importanta, deoarece o infectie de os poate fi catastrofala! - la fracturi de oase mari (femur) sau la fracturi multiple, pierderile de sange sunt mari - peste 1 litru (hemoragie interna, nu o vedem!!!), deci pacientul poate intra in stare de soc / colaps (aport insuficient de sange la tesuturi)! E o Urgenta !!! - imobilizare.

Detalii privind imobilizarea

Principii - atela sa nu jeneze si sa nu stanjenim circulatia sangelui - la fracturi de membre, sa fie imobilizata si articulatia de desupra si cea de sub fractura! - facem imobilizare la orice caz suspect de fractura, si daca nu suntem siguri ca e fractura! Certitudinea ca e sau nu e o da numai radiografia! Asa ca mai bine punem atela la unul care nu are nimic decat sa scape o fractura neimobilizata!

Cum imobilizam ?

10

- pentru membre: atele gonflabile sau Cramer, in cel mai rau caz de lemn bine invelite in ceva moale.... In lipsa de atele, orice e bun: chiar crengi, bete de schi... sau legare de corp / membru sanatos!! (Ex piciorul rupt de cel sanatos). Fixare cu fesi, batista salvatorului., haine, cordelina, fasii de panza.... - pentru coaste: nu se imobilizeaza, cu exceptia voletului costal (vezi cursul de resuscitare) - pentru clavicula: doua inele in jurul umerilor, legate la spate intre omoplati, ca sa traga umerii in spate... - pentru bazin: pus pe spate pe plan orizontal, legate picioarele unul de altul la nivel de coapse... si sa nu mai prea miste, ca la cei cu fracturi de coloana! - pentru fracturi de coloana: vezi cursul respectiv! - pentru fracturi de deget: miniatele....

Atentie! In zonele de articulatie, entorsa poate ascunde o fractura!

11

Acordarea primului ajutor

Obiectivul principal n acordarea primului ajutor: pstrarea funciilor vitale. Examinam: respiraia - respir sau nu circulaia - inima bate sau nu - are sau nu puls - are hemoragie sau nu

PRINCIPALELE ACCIDENTE 1.Entorsa

- const n ntinderea forat i/sau ruperea ligamentelor articulare - se recunoate dupa faptul c zona afectat este dureroas, sensibil i umflat (tumefiat) - se poate confunda cu fractura Primul ajutor - obiective: reducerea durerii, reducerea tumefaciei, imobilizare - folosim: comprese cu ap de burov, ap rece, apoi se badijoneaz strns (de preferin cu fa elastic) - se recomand repaos, se administreaz calmante ale durerii.

2.Luxaia

- const n ieirea uneia din extremitile osoase din cavitatea articular cu sau fr ruperea capsulei articulare Primul ajutor - calmante ale durerii, imobilizare, transport la spital

!Este interzis reducerea luxaiilor de ctre persoane fr competen n domeniu

3.Fractura
- de dou tipuri a) nchis osul fracturat nu strpunge pielea (frecvent) - se observ deformarea i mobilitatea anormal a regiunii, durere Primul ajutor - obiective: atenuarea durerii (calmante) i imobilizarea provizorie - pentru imobilizare folosim frecvent mijloace improvizate (scndurele, bee de schi, coji de copac) sau dac avem atele - nainte de a fi aplicate atelele ele vor fi nvelite cu tifon sau crpe; atelele sau scndurelele trebuie sa fie att de lungi nct s depeasc capetele osului fracturat - o metod simpl dar eficace recomand imobilizarea: I.membrului inferior fracturat prin solidarizarea la membrul inferior sntos ce-i servete drept atel. II.membrului superior n scndurele i solidarizat la torace sau imobilizare prin fa i solidarizare a membrului superior la torace. b) deschis - osul fracturat strpunge pielea - se asigur oprirea sngerrii (hemostaza), garou, calmante, pansament steril al plgii, apoi imobilizare i transport la spital

12

Fractura coloanei vertebrale - exist pericolul transformrii unei fracturi de coloana vertebral simpl n fractur cu leziuni neurologice chiar n timpul acordrii primului ajutor. 1. Degajarea unui accidentat se face de ctre minimum dou persoane (de preferat 4 persoane) cu micri sincrone i asezarea pe o targ. 2. Se aduce targa la accidentat. 3. Dac nu exist 4 salvatori unul din turiti rmne lng accidentat i ghidul pleac dup salvatori. 4. Bolnavul se aeaz de preferin pe targ cu faa n jos. 5. Dup ce a fost aezat pe targ se fixeaz n stnga i n dreapta lui suluri de pturi. 6. Se procedeaz la transport n ritm lent. 7. Dac nu exist 4 salvatori, unul din turiti rmne lng accidentat i ghidul pleac dup salvatori; accidentatul nu va fi micat. Fractura gtului foarte periculoas, rar exist anse de supravieuire - aezarea accidentatului pe targ, dup imobilizare transport

4.Hemoragiile
Tipuri de hemoragii: - externe sngele se pierde la exterior (rana este vizibil) - interne sngele se revars n interiorul organismului Hemoragiile externe - sunt de natur traumatic - tipuri de hemoragii externe: a) arteriale sngele este rou-viu i tnete din ran b) venoase snge rou nchis i scurgerea este continu (se prelinge) c) capilare sngele mustete din ran n funcie de cantitatea de snge pierdut hemoragiile pot fi: 1. Hemoragii mici < 500 ml. snge 2. Hemoragii mijlocii: 500 1500 ml. snge 3. Hemoragii mari: > 1500 ml. snge 4. Hemoragii fulgertoare mortale imediat

13

Primul ajutor - oprirea sngerrii aplicarea garoului (hemostaza) - se realizeaz prin compresiune - direct - la distan Compresiune direct - metoda cea mai indicat; se aplic un pansament peste plag i se trage o fa compresiv (pentru hemoragiile arteriale). Compresiune la distan (aplicarea garoului) - se obine prin aplicare de garou peste o fa nederulat aplicat pe traiectul vaselor, printr-o curea, batist, etc. - compresia este bine aplicat cnd segmentul de membru situat sub ligatur devine palid-alb i hemoragia se oprete. - odat cu garoul se ataeaz i un bileel cu ora aplicrii garoului i eventual numele persoanei care l-a pus. - la hemoragii arteriale garoul se aplic ntre ran i inim; la hemoragii venoase ntre ran i extremitatea membrului afectat. - garoul nu se poate ine mai mult de 60-80 de minute, altfel, dup acest interval poate apare ocul de ridicare a garoului Cteva medicamente hemostatice: - Clorura sau Gluconatul de calciu fiole 10% de 10 ml. administrate iv. sau in. (numai gluconatul) 3-4 fiole/zi - Venostat fiole de 1ml. s.c. sau iv. 1-2 f/zi - Fitomenodion (Vit. V1) f. 1 ml. (conine 10 ml.) 14

- iv. 2-10 mg./zi Adunostizin in. 1-3 fiole de 5 ml. - local ap oxigenat - pelicul de fibrin - trombin pulbere - perclorur de fier 1%

5. Arsurile

- expunere ndelungat la radiaiile solare, substane chimice, trznet Arsurile sunt de trei grade: a) gradul I pielea se nroete i ustur, doare la atingere Primul ajutor scoaterea accidentatului de la locul accidentului ! Aciuni minime - Nu trebuie atins zona de piele de la locul accidentului - De preferat acoperirea arsurii cu tifon steril, nvelim bine bolnavul ntr-un cearceaf, ptur, etc. cabinetul medical - Dac nu putem transporta accidentatul la un cabinet medical ap cldu (aproximativ 200C) sau ser fiziologic cldu sau bromocet din abunden. - administrm sedative (Mialgin, Algocalmin) - toaleta primar a plgii splare cu bromocet, etc., ndeprtarea pielii arse, badijonare cu alcool de 700. b) gradul II apar bici (flictene), ncepe s fie afectat esutul i zona ncepe s fie dureroas. Primul ajutor badijonare, bicile nu se sparg necesit prezena medicului c) gradul III periculoase, necesit transport de urgen la spital n plus, pentru arsurile de gradul I i II se poate aplica local prin pulverizare BIOXITERACOR (spray), se pot administra profilactic antibiotice.

6. Insolaie

- frisoane, lein - apar dup expuneri prelungite la soare fr protecia capului, mai frecvent la persoanele brunete Primul ajutor - transport n zon umbrit, se descheie nasturii de la gt, comprese cu ap rece pe ceaf i frunte, ventilaie, buturi dulci.

7. nec

Primul ajutor scoaterea din ap - se aeaz cu capul mai jos, ntr-o parte i se preseaz pe abdomen - respiraie artificial - semn bun ncepe s tueasc

8. nghe (hipotermie, degerturi)

- apare dup expunere ndelungat la frig, ger, viscol, consum crescut de alcool i tutun, supraestimarea forelor, suprasolicitare nervoas, emoii. - iniial dispare voina, apoi se instaleaz somnolena Primul ajutor - persoana respectiv nu trebuie lsat s doarm, trebuie inut de vorb 15

- renclzirea accidentatului odat cu transportul, apoi ntr-o camer slab nclzit iniial, apoi ceai cldu, pturi - renclzirea organismului se face treptat - dac nu exist posibiliti de transport urgent la o caban sau refugiu se ncearc urmtoarele metode: - picurm cteva picturi de alcool sau de preferin rom, votc, rachiu printre buzele accidentatului; ncercm s-l facem s bea puin (dac dispunem de ceai cldu la termos este i mai bine - dac accidentatul este ud i ngheat l dezbrcm de tot, i punem haine uscate dac avem i-l bgm ntr-un sac de dormit - dac nici aa nu reuim s-l renclzim ne bgm cu el n sacul de dormit Primul ajutor se acord pe o perioad lung

9. Muctura de viper

- locul mucturii prezint un trapez (4 pt.) - cea mai periculoas este vipera cu corn n Zona Bilor Herculane Primul ajutor - aplicarea garoului, arderea rnii cu lama unui cuit nroit n foc n form de X ntre cele patru puncte - aplicarea ventuzei; dac nu exist, se pune batista i se aplic o suciune cu gura; cel care a aplicat-o se cltete cu alcool ct mai mult (de 700, 900) - ser antiviperin - spital

10. Intoxicaii

- provocarea vomei cu ajutorul degetului, ap cu ulei, etc. - dac s-au ingerat substane acide i avem la ndemn neutralizm cu alcaline, pentru intoxicaii cu substane alcaline se neutralizeaz cu acide (ex. intoxicaii cu sod caustic - lmie, acid lapte)

11. Avalana

- se organizeaz observarea zonei de ctre 2-4 turiti - ! s nu se provoace alt avalan i s nu surprindei salvatorii - se va vorbi n oapt Primul ajutor - masaj cardiac extern - respiraie artificial - hemoragiile (vezi Hemoragii) - n final fracturile (vezi Fracturi) - Scoaterea accidentatului i transport n zon de siguran

TEHNICA RESPIRAIEI ARTIFICIALE

- Se aeaz accidentatul pe spate, se descheie cmaa la gt sau chiar de tot dac n strnge, se deblocheaz cile respiratorii digital cu ajutorul unor comprese sau batist ndeprtnduse pmnt, nisip, snge, etc. - se face hiperextensia gtului (capul dat ct mai mult pe spate) Exist dou metode pentru aplicarea respiraiei artificiale:

16

a) gur la gur b) gur la nas

a) Respiraia gur la gur - accidentatul cu gura deschis, reanimatorul i aplic gura pe gura bolnavului (de preferat folosim o bucic de tifon) i-i sufl cu putere aer n timp ce cu mna stng l preseaz (strnge) nrile 16-18 micri/minut; toracele pacientului expansioneaz (urc, se umfl), faa se recoloreaz b) Respiraia gur la nas - se poate realiza cu accidentatul aezat pe o parte, ceea ce evit cderea limbei - reanimatorul, n genunchi, st n spatele bolnavului; cu o mn asigur nchiderea gurii accidentatului, cu cealalt poate asigura expiraia activ - insuflarea pe nri se face n acelai ritm ca la procedeul gur la gur

MASAJ CARDIAC EXTERN

Accidentatul culcat pe spate, pe un plan tare. Reanimatorul i sprijin ambele palme suprapuse pe jumtatea inferioar a sternului i strict pe mijloc. Compresiunea se face brusc, cu podul palmei n ritm de 60 micri/minut. Durata compresiunii trebuie s fie egal cu cea a decompresiunii. Se alterneaz la fiecare 5 masaje o insuflare gur la gur a bolnavului. Eficacitatea masajului cardiac extern se apreciaz pe: - apariia pulsului la arterele periferice - faa bolnavului se recoloreaz - reapare respiraia spontan Se continu pn la reluarea contraciilor eficace ale inimii

17

18