Teza de Doctor A Lui Victor Ponta - Toată

1'-
~~~~
~ --~--
---
-~~-
UNIVERSITATEA
DIN BUCUPJ:STI ,
FACULTATEA DE DREPT
\..I
TEZA DE DOCTORAT
CURTEA PENALA INTERNATIONALA. ,
CONDucATOR STIINTIFIC: Prof. univ. dr. ADRlAN NASTASE
DOCTORAND:
Leet. Univ. VICTOR PONTA
Bucu rest;
2003
Motto "Omenirea nu mai poate accepta paradoxul co responsabilitatea penala sa fie

Cll
atdt mai slabii, cu cat autorul
crimei este mai puternic, iar crimele sale sunt mai grave. "
Robert Jackson, Procuror al Tribunalului

'.;1
de la N urenberg
r-'
PREFAT4
PREFATA , ..
Ideea de justitie penala international a este relativ recenta, in special raportata la ansamblul masacre.
.
Dreptului
! ."
International
,
Public. Omenirea
L.,.,
a cunoscut
din totdeauna sa
atrocitati.
crime in masa. cruzimi juridice de pedepsire universals
inimaainabile.
rara ca societatea
gaseasca instrumentele tara ca mentalitatea conducatorilor Invingatorii pedepsirea

{I;.!
a eel or vinovati de asemenea fapte si macar posibilitatea sanctionarii cnme.
sa imagineze ~i organizau
politici
care initiau
in realitate
respectivele actiunile,
aveau intotdeauna invinsilor
posibilitatea
de a-si justifica
iar pentru unui act
rareori s-a considerat
necesara invocarea pretextului
de justitie, dreptul fortei superioare fiind mai mult decat suficient. Este evident ca considerata suveranitatea manifesta
0
justitie cu caracter international
a fost ~i este In continuare -
ca afectand una din principalele nationals,
institutii ale Dreptului International

0
iar din acest considerent statele au dat dovada de
reticenta
Ia orice stirbire a respectivului si influentele unei justitii
atribut. Mai mult, sunt incontestabile internationale pe planul politic ~i social dictate de
reverberatiile
intern, ca ~i abordarile interesele

{;
diferite
ale aceluiasi
tip de fapte, abordari sau mentalitati colective.
diferite
ale fiecarei
tari, ideologii,
eel mai
elocvent exemplu poate fi vestita afirmatie a dictatorului spunea : ,.sa ucizi un om inseamna crima, Secolul XX a cunoscut,
sovietic I.V. Stalin care
sa
ucizi un milion inseamna politico".

0
din pacate,
amplificare
rara precedent
a acelor
cnme care prin modul de savarsire, umanitate. Dreptul International
gravitate
si impact social afecteaza intreaga
nu putea ramane inert la acest fenomen si, chiar a cautat si realizat cnrne. fie ea
daca in mod timid, sovaielnic, incoerent si deseori contradictoriu, primele instrumente juridice de pedepsire a celor vinovati
0
de asemenea internationala.
T ocmai acest drum,

,':;.'"
de la impunitate si cu
0
totala 1a
justitie
imperfecta. contestabila
eficienta eel putin relativa, este descris in studiul de ~i
fata, un demers uti1 si care poate atrage atentia celor interesati in descoperirea aprofundarea acestui nou domeniu.
PREF4TA-
Cu un pronuntat
caracter istoric si cuprinzand
un demers aflat la confluenta
dintre Dreptul International ~i toate neimplinirile

{i ~
/
Public si Dreptul Penal, lucrarea abordeaza cu luciditate internationale, ale lumii civilizate, in impunerea deschise prin
societatii -
dreptului si a echitatii, succesele timide obtinute, dar si perspectivele activitatea Statutului Tribunalelor Curtii Penale Ad-hoc si mai ales prin adoptarea, - instants
In 1998 la Rorna. a si avand a de
Internationale
penala independenta
caracter permanent. Tribunalului asemenea

0
Prezentarea
'in anexa a modului de organizare si functionare si a celui pentru Fosta Yugoslavie reprezinta
de la Nurenberg
ocazie de reflexie a evolutiei institutionale
in domeniu. de interes nu
numai pentru juristi.
In mod
'l,;,t
indubitabil acesti primi pasi facuti pentru instaurarea fortei dreptului.
sau .sfdrsitul impunitatii pentru eei puternici", trebuie urmati la nivelul Dreptului International de noi actiuni hotarate, indiferent de interesele de moment sau de grup, ideilor fundamentale de umanitate si dreptate. in acest concert spre valorile lumii si sa-
in scopul protejarii
mondial Romania va trebui sa-si confirme optiunea indubitabila
civilizate, valori ce nu pot coexista cu genocidul sau alte crime internationale, si ocupe locul in randul statelor ce promoveaza pun umanitatea pe primul plan. inerente inceputului
aceasta conceptie avansata si care
Tinand cont de imperfectiunile

ti .-j
de drum pe care tanarul
autor a pornit c1..1asiune si curaj, consider ca aceasta lucrare poate fi un prim pas in p cunoasterea fenomenului justitiei penale internationale si crearea unei conceptii
stiintifice a juristilor romani In acest domeniu.
Profesor U niversitar Doctor
ADRIAN NASTASE
(prefata la lucrarea "Scurt istoric al justitiei penale intemationale",
Bucuresti, 2001)
CUPRF'iS
CUPRINS
\.\.~
CAPITOLUL I SCURT ISTORIC AL JUSTITIEI PENALE INTERNATIONALE SECOLUL XX ~I PRIMELE TRIBUNALE INTERNATIONALE l)IN ISTORIE
1.
2.
CONSIDERA,TIIINTRODUCTIVE PEDEPSIREA CRIMINALILOR ................................................................................. INTERNA TlONALI - MASURA POLITICA SAll ACT DE
~
9 12
JliSTITIE
............................................................................................................... PRIMELOR INITIATIVE REFERITOARE LA 0 POSIBILA JUSTITIE
3.
.(./~
APARITIA
INTERNATIONAL.A.
EFORTURILE INTERNATIONALE
DE CONCEPTUALIZARE REFERITOARE CONSTITUTIVE
A ACESTORA CU CARACTER ......................... PENAL
14 17
19
4.
5. 6.
PRIMELE
ACTE
LA CRIMELE
INTERNATIONAL TRA TATUL
SI LA ELEMENTELE DE LA VERSAI
ALE ACESTORA
LLES $1 PRIMA
INITIA TIV.A A UNCI PROCES
INTERNATIONAL INITIATIVELE
........................................................................................................ INTERBELICE CU CAR~CTER PRIVIND CREAREA UNEIINSTANTE JURISTULUI PENALE ROiVJ..\N VESPASIAN
INTERNATIONALE PELLA
PERMANENT.
ROLUL
......................................................................................................................... RAZBOI MONDIAL $1 iNFIINTAREA $1 TOKYO TRIBUNALELOR MI LlTARE
22 27
ADOPTATE
7. 8. 9.
t?"";
AL DOILEA
INTERNATIONALE CONVENTII
DE LA NURENBERG REFERITOARE DOILEA
....................................................... INTERNATIONAL,
LA CRIMELE MONDIAL
CU CAR~CTER
DUP.~ CEL DE-AL EVOLUTIILE
RAZBOI
35
JUSTITIEI PEN ALE INTERNA TlONALL PERIOAD.A LA CREAREA $1 A UNUI COD iN ACEASTA
POSTBELICE
iN DOIVIENIUL
NOlLE
DOCUMENTE PRIVIRE
SI PROCEDURI
ADOPTATE ASUPRA PENALE
39
10.0
RETROSPECTIVA INTERNATIONALE
INITIATIVELOR cu CARACTER
REFERITOARE PERMANENT
lINEI INSTANTE UNIVERSAL
AL CRIMELOR
INTERNATIONALE
A. Curtea criminalii internutionalii B. Codul Crime/or impotriva Piicii si Securitiitii Omenirii 11. 12.
PROCESlJL LUI ADOLF EICHMANN, AL t.ui NICOL.~E CEAU$ESCU SI CAZUL
43 44 46 49
CURTII PENALE SPECIAL
A.liGUSTO
PINOCHET
..................................................................................................... PROCESULUI APARITIA DE ELABORARE TRIBUNALELOR A STATUTULUI AD-HOC.
ACCELERA.REA
INTER:\ATIONALE. PE"ITRU SIERRA
TRIBUNALUL DE LA ROMA DE LA RO!VIA CCRTII
LEONE.
DRUMUL
SPRE CONFERINTA PLENIPOTE'ITIARA AL ADOPT.ARII
53 (15
IUl\IE -
13.
CONFERINTA
INTERNATIONALA ISTORIC
17 71
IULIE
1998).
MOMENTLiL
STATUTliLUI
PE"IALE
I"ITERNATIONALE
14.
~j
COi\IISlA
PREGATITOARE
PENTRU
iNFlINTAREA
CURTll
PENALE
INTERNATIOi\.-\LE
........................................................................................................................................
76
I PE\'ALE
15. A TlTUDIi\EA
I\'TER?\ATIONALE
:vJARILOR
STATE
ALE LUIVIII fA T.~ DE Ii\:FlINTAREA ,
CURTI
78
CONTR.:... P.~C!!)I
16.
IMPRESCRIPTlBlLlTATEA
CRIMELOR
DE RAZBOI
$1 A CRIMELOR
L:\lANITATII
83
CUPRINS
17.
IMPORTANT~
COMBATERlIlMPUNITATII
MARILOR
CRIMINALI
$1 EFECTELE
UPSEI
DE JliSTITIE CONCLUZII
PE PLAN NATIONAL
$1 INTERNATIONAL
................................................
...........................................................................................................
85 91
CAPITOLUL II ELEMENTE DE CIVIL-LA W ~I DE COMMON-LA W PRELUATE DE CURTEA PENALA INTERNATIONALA DIN PRACTICA TRIBUNALULUI PENAL INTERNATIONAL PENTRU FOSTA YUGOSLA VIE ...................................................................... , 98
A. CONSIDERATII INTRODUCTIVE PRELIMINARE ......................................................................... REFERITOARE LA INFLUENTA PENAL SISTEMELOR DE CIVIL-
98
B.
OBSERVATII
LA W SI COMMON-LAW PENTRU
IN
PROCEDURA
TRIBUNALliLUI
INTERNATIONAL
C~(J
FOSTA YUGOSLAVIE ................................................................................ 99 1. Preponderenta elementelor de common-law In primele variante adoptate ale Statutului si Regulilor de Procedure 99 2. Prezentarea probelor si noul rol activ acordat judeciitorutui In fuza pregiititoare a procesului 101 ("pre-trial stage'') si In faza procesului propriu-tis ("trial stage") 101 3.Ciiutarea adeviirului obiectiv In procedura Tribunalului pentru Fosta Yugoslavie 103 4. Elemente de common-law si de civil-law in faza preliminarii a procesului. Deciaratiite martorilor si alte probe 105 5. Concluzii privind observatiile preliminare referitoare la influenta celor douii mari sisteme procedurale 107 DE PROCEDUR4 UTIUZATE IN PR~CTICA TRIBUNALULUI PENAL MILlTAR
C. ELEMENTE INTERNATIONAL PENTRU FOSTA
DE LA NURENBERG
SI A TRIBUNALULUI
INTERNATIONAL
yTUGOSLA VIE ...................................................................................
1. Instituirea celor douii Tribunale Internationale 2. Selectarea si numirea judeciitorilor 3. Importania activitiitii judeciitorilor In elaborarea si dezvoltarea regulilor de procedurii 111 4. Principalele reguli utilizate In cadrul urmiiririi penale si care privesc activitatea Procurorului 113 D.
COMPETENTA TEiVIPORALA, TERlTORIAL.4, PERSONAL.;;" $1 MATERIAL.4 PENAL A TRIBUNALULUI PENTRl; FOSTA DE LA NURENBERG YUGOSLAVIE SI A TRIBUNALULUI INTERNATIONAL
108 109 111
....................................................................................
1. 2. 3. 4. E.
Competenia Competenta Competenta Conipetenta

ELEMENTE
temporalii a celor douii Tribunale teritorialii dupii calitatea persoanei dupii materie
PRIVIND PROCEDLRA. DE JUDECATA APLICATE IN PRACTICA
119 119 119 120 123
ALTE
TRIBUNALULUI
+;,t
INTERNATIONAL PENTRU FOSTA YUGOSLAVIE 128 1. Regulile privind asigurarea unui proces echitabil= "fair trial" - pentru inculput ................................................................................................................................. 128 2. Protectia victimelor ~i a martorilor 131 3. Judecata si procedura de apel 131 CONCLUZII .................................................................................................................. 132
CAPITOLUL III STRUCTURA INTERNA TIONALE

A - MODeL DE FUNCTIONARE
$1 FUNCTIONAREA
AL CURTII. ASPECTE
CURTI! PENALE , ,
134 137 137
GENERALE.
1. Natura juridicii a Curtii Penale Internaiionale
U'PRj.'JS'
2. Rekuia dintre Curtea Penalii lnternationalii }i Organiuuiu Natiunilor Unite 141 J. Cooperarea intemationalii. Cooperarea Curtii ell Statele Plirfi 143 4. Legea aplicabili: 153 5. Elementul material al riispunderii penale (actus reus) 158 6. Elementul psihic (/11enS rea) 160 7. Admisibilitatea unui caz 166 8. Exercitarea competentei si amiinurea ancltetei sau a urmiiririi 173 9. Principiile generate ale legii penale 184 10. Procedurile Curtii J97 11. Pedepsele si modul de aplicare 209 B. JURISD[CTIA CURTII PENALE INTERNATIONALE. 216 1. Jurisdictia ratione foci 216 2. Jurisdiciia ratione temporis 219 3. Jurisdictia ratione personae 221 4. Jurisdictia ratione nutteriae 226 C. CrUME AFLATE SUB JURISDICTIA CURTII 231 L'Genocidul 231 ) C' Ie tmpotriva umantuuii.. ~ . . ~ ?41 _. f Ifne _ 3. Crimele de riizboi 249 4. Crimele de agresiune 267 5. Crime ale tratatelor 268 6. Elementele crimelor 269 D. STRUCTURA Sf MODUL DE ADMINISTR.-\.RE AL CURTII PENALE INTERNATIONALE ...................................................................................................................................... 272 1. Sediul Curtii s! modul de organizare 273 2. Privilegii si imunitiiti ale magistrtuilor s! ale personalului Curiii 289 3. Eliberarea dill functie 291 4. Adunarea State/or Piirii 293 CO:"iCLl;ZII 296 AlVEXE ......................................................................................... 307
ANEXA I STATUTUL TRIBUNALULUI MILITAR INTERNATIONAL DE LA NURENBERG ...................................................................................................................................... 307 ANEXA II STATUTUL TRlBUNALULUI PENAL INTERNATIONAL PENTRU FOSTA YUGOSLA. VIE 316 ANEXA III STATUTUL DE LA ROMA AL CURTII PENALE INTERNATIOl"~ALE*) 331 ANEXA tV ST.-\.DIUL SEMNARII ~I RATlFIO ..Rll STATUTULUI CURTll PENALE INTERNATIONALE, ADOPTAT LA ROiVIA iN ANUL 1998 422 ANEXA V LEGE NR. 111 DIN 13 MARTIE 2002 PENTRU R.-\. TIFICAREA STATllTlLliI CLRTII PENALE INTERNATIONALE, ADOPTAT LA ROMA LA 17 IULIE 1998 428 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 430
Capitolul tribunale
I. Scurt istoric al jusritiei penale internationale internationale din istorie
- secolul XX si primele
CAPITOLULI
SCURT ISTORIC AL JUSTITIEI PENALE , INTERNATIONALE ,

-secolul XX ~i primele tribunale intern arion ale din istorie-
1. Consideratii, introductive
Civilizcuio moderna
pune
.i
la dispozitia indiferent
otnenirii
nenumarate
0
arme
de
distrugere.
Orice recurgere
la razboi,
de ce fel, este
recurgere, prin
esenta. criminala. Razboiul
este, in mod inevitabil, un Ian! de omoruri, atacuri, de de proprietati

... Bunul
rap ire a libertatii si distrugere
simi al omenirii cere ca legea
sa nu
se multumeasca
sa pedepseasca
crime minore, de care se foe vinovati oameni

0
marunti.
Legea trebuie sa-i atinga si pe cei care au acaparat
mare putere si se
0
folosesc
17U
de ea, in mod deliberat, cu interuia comuna de a provoca Ultimul pas spre evitarea
catastrofa,
Cafe
va ocoli nici un camirr.: inevitabile,
unor razboaie,
ce revin
periodic,
oamenii
in conditiile
lipsei de legi internationale,
consta in a-i [ace pe
de stat raspunzatori de 1a Nurenberg).
in fata legii'
(Robert Jackson - Procuror General al
Tribunalului
lnfiintarea finalul Conferintei
Curtii Pena1e Intemationale, prin adoptarea Statutu1ui acesteia la Plcnipotcntiare de 1a Roma, din anul 1998, este un progres urias
in lunga lupta impotriva impunitatii celor care comit crime cu caracter international. crime care afecteaza 111S3.si esenta umanitatii.
~ ~ !
Este suficient,
pentru sustinerea
afirmatiei anterioare.
sa aruncam
scurta
privire asupra istoriei justitiei penale intemationalc,
In special asupra evenimentelor
--
Capitolull. Scurt istoric al justitiei pen ale internationale tribunale internationale din istorie
. .
- secolul XX ~iprimele
10
tragice
care au marcat populatiei in vocabularul
secolul XX, secol care a inceput prin genocidul
corms
impotriva termen
armene din Turcia si s-a incheiat prin inventarea international -"purificare
unui nou
etnica" - de catre conducatorii
politici din Fosta Yugoslavie
si din Rwanda. In aceste limite temporale, Auschwitz
este un alt tragic simbol imposibil de uitat sau ignorat. Ori, fata de aceasta realitate. in afara Nuremberg, de cei 12 conducatori nazisti condamnati la pedeapsa capitals la
foarte greu se pot gasi mari criminali trasi la raspundere pentru faptelc Milosevic fiind intr-un stadiu care nu ne permite tragerea si nu justitia, a constituit regula in
lor (cazul lui Slobodan unor concluzii aceasta materie. pentru Culturale disparitiile din Caraibe, masacrele
semnificative).
Impunitatea
Nu au fost niciodata ~i deportarile
adusi in boxa acuzatilor sovietice,
nici responsabilii
din lagarele
nici cei ai Revolutiei nici vinovatii pentru sangeroase
din China, nici cei ai genocidului opozantilor
din Cambodgia,
politici din America de Sud, pentru dictaturile
pentru crimele rasiale din Africa de Sud sau pentru cele etnice din Pentru toate aceste crime, nu a platit nimeni nicicdata. de semnificativ, este de ararat, ca fostul dictator $i ca un chilian -
restul continentului. alt exemplu generalul judecator extrem
Pinochet
- a fost arestat in Marea Britanie, pe baza unei cereri a unui
de instructie spaniol, dar impotriva vointei autoritatilor chiliene (care ar fi
trebuit sa fie cele mai interesate in judecarea acestuia). Incercand sa cautam explicatii pentru realitatile incontestabile sus, se poate constata internationala Germania ca un obstacol major impotriva nationale. prezentate mai penala
ideii de justitie
a fost principiul
suveranitatii
In anul 1933, atunci cand referitor 13 tratamentul
a fost interpelata
in cadrul Societatii Natiunilor,
aplicat evreilor si la nepedepsirea
celor vinovati de abuzuri, faimosul ~i sinistrul Reichului - Josef Goebbels - a raspuns,
personaj care a fost Ministrul Propagandei in mod lapidar si cinic, ca .fiecare brutal, fraza citata exprima dreptul
este stapan la el acasa". Desi exprimata in mod "suveranista" a justitiei penale. suveranului, In mod
conceptia
traditional, organism corecteze atenteaza
de a pedepsi independent sistemului
este prerogativa si impartial, national
iar ideea unui sa care
international imperfectiunile
care ar avea posibilitatea cele mai grave,
in cazurile
chiar la esenta ideii de umanitate,
este foarte greu de acceptat, chiar si
Capitolu] tribunale
L Scurt istoric at justitiei internationale din istorie
penale internationale
- secolul XX si pr imele
Ii
pentru alte concepti: urrnarit, In ce masura privesc noile actiuni
decat ceie pur totalitariste. evolutiile conceptiei juridice
Va f extrem
de interesant evolutii
de ce
de "suveranitate", ,.interventii a Drepturilor
ale ONU sau NATO,
asa-numitele
umanitare", Omului ori
competenta
deja cvasirecunoscuta
a Curti: Europene
situatia speci fica a Uniunii Europene,
vor influenta chiar ~i acceptarea in detrimentul
din ce in ce penale
mai larga a ideii de drept penal international nationale. La aceasta conceptie filosofico-juridica
"suveranita~ii
~i ideologies, totalitare,
se adauga
motivatie ~i
erninamente politica.
crimele, mentinerea fie interne
In cazul regimurilor
sau externe.
este evident,
ca teroarea
fac parte
din arsenalul
indispensabil
pentru
cat mai indelungata
a puterii. Este insa, in aparenta, mult mai dificil de unele chiar succesive colectiva. unor experiente
explicat atitudinea dictatoriale dernocratia
un or sisteme democratice,
care au marcat gray mentalitatea succede totalitarismului, si judecarii
Daca atatea state, In care
aleg calea iertarii si a uitarii, mai degraba decat fiind
cea a urmaririi un bun exernplu
celor vinovati pentru crimele din trecut, (Romania alegerea se bazeaza in principal
0
in aceasta directie),
pe interesul
politic. Intoarcerea potrivita criminalilor
paginii istoriei pentru a deschide dernocratiei, decat sa aplici
alta, complet alba, pare mai rigorile justitiei I.V. Stalin, impotriva conform
la debutul
de ieri. Iar conceptia
conducatorului
sovietic
careia. .uciderea unui om se nurneste crima, iar uciderea unui milion de oameni se numeste politics", prima prrvire. Intrebarea democratic care se pune In mod stringent, adevarului
0
pare a avea mult mai multi adepti dedit am putea sa credern la
este daca se poate construi istoric ~i ignorand solicitarile
solida, refuzand restabilirea
de
dreptate ale victimelor. (atunci cand aceasta preferabila
Este greu de realizat este acceptabila)
pace sociala fara justitie. Orice iertare acordata in cunostinta de cauza.
trebuie
Succesiunea orice forma.
ar fi astfel, adevar, justitie si apoi amnistie sau iertare. sub
Este de insasi acceptarea
natura
crimelor
internationale,
care impiedica
lasarea
sau este
unui val al uitarii. Daca sunt astfel calificate respective le infractiuni.
datorita faptului ca, dincolo de persoana victimei, aceste crime aduc atingere intregi i
Capitolul tribunate
L Scurt istoric a! justitiei internarionale dun istorie
penale iaternationale
- secolul XX ~i primele
!~
umanitati.
Armenii.
evreii,
bosniacii
musulmani,
etnicii
tutsi au fost
masacrari este as tte I ~i
pentru simplul
motiv ea se nascusera
astfel. Apartenenta
lor la umanitate
negata de catre asasinii obligate nu poate nationala
lor. Din acest motiv este intreaga umanitate
indreptatita
sa
solicite dreptate prin juclecarea eelor vinovati. invoca. pentru motive cle oportunitate
In
aceste conditii. interns.
un stat
politica
suveranitatea
irnpotriva
umanitatii
din care face parte. a eelor aratate mai sus,

0
Urmare fundamentala Acorclarea
logico-juridica
a acestor
alta
caracteristica
crime, care trebuie mentionata, statut se justifica, este

0
este imprescriptibilitatea. prin atingerea si internporala adusa ~i nu

0
unui asemenea
de asemenea,
intregii umanitati, putem concepe impunitate
ori umanitatea ca simpla trecere
notiune permanents
a unei perioacle de timp sa of ere criminalilor de justitie, adevar si restabilire a valorilor
absoluta
fata de necesitatea
fundamental e. Din aceste motive, penala internationala, care transced eu puteri de origine, suveranitatii sernnificative, poate asigura nationale, cloar
0
jurisdictie
dotata de tara
cornpusa judecarea
din magistrati si pcdepsirca
independent! responsabililor sistern judiciar
rata
pentru comiterea national
unor crime intemationale,

sau nedoritor"
chiar si in lipsa unui Statutul
..neputincios
(cum se exprima
adoptat la Roma in 1998) in pedepsirea
acestor eriminali. enuntate

Cll
Pornind de la aeeste idei fundamentale, credinta necesara intelegere dezideratului

0
toata convingerea
si buna
propus, se impune, pentru justificarea incursiune in zbuciumata istorie
si mai buna a crimelor
a acestora, a destinului
scurta
internationale.
autorilor si a celor care au dorit sa-i trag a la raspundere.

0
dar si a ceea ce incearca sa devina
reala justitie internationala.
2. Pedepsirea
criminalilor
internationali act de justitie
- masura politica sau
"i\1afolosesc
de aeest prilej pentru a vd explica, ca potrivit conceptiei nu po ate ji executat pe baza unei proceduri
mete,
nimeni, nazist salt nenazist,
SW77C1re.
Cn.[l~t(}lul L SCUrf istoric aljustitiei penale inrernarionale uihunale internationale din istorie
- secolul XX si p rimele
,
,.,)
deci tara
v
procedure
leeala si /Zlrrj a se
L.-" J '""
ILIa
in consideratie
atdt faptele, cat si

)
argumentele"
(Winston
Churchill).
Inainte de a trece efectiv [a elementele internationale, conccptia societatea. pedepseasca rnerita mentionat un eveniment
istorice ale evolutiei care a influentat,
justitiei
penale
poate fundamental. in care ~i sa-i
actuala a omenirii ce se pretinde pe marii criminali de celebrul
asupra fenornenului, civilizata, trebuie
in special asupra modului sa-i rraga la raspundere
internationali. schimb de replici, britanic care a avut loc inrre dictarorul Winston Churchill. ell ocazia de
Este verba sovietic
LV. Stalin
si Prirnul Aliate
Ministru
Conferintei sugestiv Astfel, afirrnat:
Puterilor
de 1a Teheran referitoare
din anul i 943 si care este extrem si .justitie'
asupra conceptiilor
ia .xlreptate'
a ceior implica]i.
la sfarsitu! cinei. Stalin a luat initiativa

.ridic paharul
pentru
0
pronuntarii
unui tOQsL in care a

de
dreptate cat mai rapida in cazul criminalilor
razboi germani! Ridic paharul pentru dreptatea [aeuta de un pluton de executie ... si pentru hotararea noastra com una de a-I lichida pe toti. de indata ce punen1 mana
pe ei! Pe tori, pana to unul si trebuie si indignare de Churchill

asemenea
0
sa fie
eel putin 50. OOO!". starnind
a stupoare
vehernenta neasteptata a reactionat imediat.
in randul intr-un
delegatilor mod
anglo-americani. spunand britanica ca, ..un despre

omor
violent.
procedeu
vine intr-o contradiciie
totala cu conceptia
dreptate. Poporul britanic nu-si va do niciodata

/17
acordul pentru un asemenea
masa si chiar daca ar face-o la un moment dat, sub imperiul patimii

CI1
induse de
starea de razboi. dupa primele maceluri, s-ar intoarce

impotriva acelora pe care i-ar considera bine
/1U/
si mai mare inversunare lor .. .Mai
raspunzatori
pentru infaptuirea
las eu tardt aici, in gradina si impuscat, decat

0
sa
intinez onoarea poporului
melt cu
asemenea marsavie! ,.
[n fata aeestei reactii hotarate. sustinuta

a retractat ceea ce spusese anterior,
evident si de partea arnericana.

sa a fast dour
0
Stalin glurna.
afirmand ca, propunerea
Daca mai era nevoie
de probe suplirnentare, In padurea

'_
descoperirea de la Karyn,
~
postbelica
a masacrului
celor 14. 000 de ofiteri polonezi sovietici.

,
In anul 1939. de catre

OWOUSZl
1 1
a ararat
ca Stalin
I1U
zlumea
-
deloc si ca solutia
urrna
53
fie
Canirotul
1:
L Scurt lstoric :.,,1.ustiriei nenale rntenliltir.HI.<de - secolul XX si nrimele ;

of ,
1.
i-+
ITi:bumale internationale
din isrorie
anlicata ir: tarile ocupare de armata sovietica. , .

,ip }-.Ii '-1. ....
chiar daca uneori imbracata
in forma
oroces-mascarada U a "~_. '- ~ 1 t'JOOql J.:::l.. iustitici are )"'...... l~i '
i.. '_
Reticenta randurile alter
dictatorului
SO\
ietic. desi sub forme mai voalate .. a existat ca un proces sau americani, public sa starneasca mana
~I In
~ari. Era inevitabil. francezi, britanici
terneri ell Hitler. ..
conducatorilor sernnasera ascunzand ~i .barbar". conform organiza
care dadusera hotararea
acorduri
eu acesta si chiar ii laudasera de a-i canaliza s-a discutat nazisti urmau
In epoca interbelica spre Estul cornunist

0
ell greu dorinta Nu intamplator,
evidenta agresivitate mult tirnp despre
solutie "Napoleon",
careia conducatorii
sa
fie deportati pe viata,
tara
a se mai
un proces atat de dificil cum se anunta eel de la Nurenberg.
Nu este greu de la
cle imazinat. '-"
ca in
cursu! -iudecarii
lui Siobodan
Milosevic
in fata Tribunalului ,
Haga. episodul in care acesta
a semnat acordul de la Dayton, mediat de prescdintcle

Cll
SUA. va f cel putin delicat pentru toti cei care l-au gratulat
esential al pacii si stabilittitii In Balcani",
terrnenul
de .factor
Revenind la evenimentele Churchill impunerea. internationale,
de la Teheran, poate ca doar cuvintele dure ale lui Tribunalului de la Nurenberg necesitatii
~i la
au dus In cele din urrna la existents
eel putin in drept, daca nu In fapt, a conceptiei

ell
unei justitii principii si
toate posibilele
ei inconveniente,
dar si cu marile
garantii de dreptate si echitate specifice omenirii civilizate.
3. Aparitia primelor initiative referitoare la internationaHi. Eforturile
posibiHi justitie a acestora
de conceptuatizare
" Oricdt de trista si de demoralizanta
ar fi situatia de astiizi, ea nu dovedeste
insii slabiciunea
ceva nOLI in
dreptului, ci deficientele
in realizarea sa. Toate aces tea
nil
sunt
istoria dreptului. Ordinea publica nu afost niciodata user de instaurat. cavalerii briganzi
Secole de-a randul.
ii pandeau in castelele
CLl
lor pe negustorii
ambulanti, pentru a-i jefui si omori, se jucau castel si mureau nepedepsiii in paturile
viata sifericirea
sclavilor for de la
lor. Desi epoca noastra nu este lipsitii de
framdntiiri, nu se ridica nici un glas care s6 apere actiunile agresive s! sa
declare
--Capitolul tribunale 1. Scurt istoric at justitiei internationale din istorie penale internationale - secolul XX si primele
15
ca ele nu constituie
crime. Nu mai poate
incapea nici
indoiala
cu prtvire
la
existenta unui drept, care condamna cavalerilor principii fost
agresiunea
0
razboinica.
tot asa cum pe vretnea existenta unor

(Ill
prtidalnic, i nu exista nici
indoiala,
in ce priveste
de drept impotriva crimei si tdlhariei. Judecatorii, nevoiti
din acele timpuri. dar trebuie
adesea
sa
asiste la incalcarea
pacii regelui,
sa le fim
recunoscatori
ca nu au disperat niciodata
si nu au repudiat dreptul, care le dadea
oamenilor sperania al Tribunalului
in pacea si securitatea
viitorului!"
(Telford Taylor - Procuror
de la Nurenberg).
Ideea de a constitui
jurisdictie
universala,
pentru a judeca
crimele care
atentcaza eel mai mult la esenta umanitatii, progresiv universals. calificate

,
cu alte cuvinte acele fapte care vor f sau ca ~i crime de natura
ca infractiuni
,
de drept international
:
este relativ veche. nefiind insa deloc sustinuta si de realizari concrete. ,
foarte putine cazuri putand fi mentionate In acest sens. Conform institutionalizata, unor surse istorice, prima forma de represiune internationala este mentionata
in cazul unei incalcari a regulilor internationale.
In secolul XV. moment In care Franta, Austria. cantoanele elvetiene si orasele libere din zona Rinului de Sus l-au pus sub acuzare pe Pierre d'Hagenbach, Alsaciei si Brigsaului, un oras austriac, pentru CEl ar fi incendiat si masacrat populatia senesal al din Bresachi.
al carui guvemator
fusese acuzat ca "a comis crime de drept
natured si cii a calcat in picioare
legile divine si umane" ~i care, ulterior. a fost
condamnat la moarte ~iexecutat. In lucrarea sa, .Dreptul gintilor sau principiile dreptului natural", publicata in anul 1758. vestitu: jurist Jean Vattel afirma ca: .xiaca justuia dinfiecare
in general sa se limiteze la crimele comise pe teritoriul stat trebuie trebuie savdrsirii care
sau national,
exceptati de la aceasta regula acei scelerati care, prin modul sifrecventa cr imelor lor, violeazii trebuie trebuie declarati in.tregul concept de sigurania publica,
motiv pentru
inamici publici.
Otravitorii,
asasinii.
incendiatorii
de profesie
sa
poata fi exterminati
oriunde sunt prinsi, deoarece lor comuna".
ataca si uhragiaza
to ate natiunile, pundnd in pericol siguranta
Capitolul trihunale
L Scurt istoric al justitiei internarionale din istorie
penale internarionale
16
In anul 1815, scriitorul ~i filosofui francez Joseph de Maistre scria, referitor la Napoleon, Napoleon)
Europei,
ca : .ideea. promovata de catre

0
in principal
de Anglia,
de a-I judeca
tpe
adunare
de deputati numiii de catre fie care din suveranii aceasta ar fi cea mat mare st ceo mai
in istorie:
CLl
este extrem de seducatoare;

0
frumoasa judecata care

dezvolta
existat vreodata
aceasta ocazie s-ar putea
cele mai frumoase
principii
ale Dreptului giniilor si, indiferent cum s-ur
termina, or ramane co un moment deosebit de important in istorie", La data ..Manualul apl icabila reprimand de 24 aprilie 1863, presedintele american Lincoln proclama era
de instructiuni :
al annatei arnericane", - conform caruia lezea martiala '--'! de arrnata

. .
pe teritori ile ocupate atat "crimele de .xrime
atat la ocupati, cat si la ocupanti,
de razboi", cat si cele de drept cornun. Se nastea, In acest de razboi",

0
fel, notiunea schimbata International
notiune fundamentals
care avea sa fie mult
si dezvoltata 'in secolul XX, devenind un pilon de baza al Dreptului Penal actual. secolul XIX avea sa cunoasca noi evolutii, caracterizate. do rind doar sa rezolve
0
In continuare, de empirisrn Primul
insa.
si incoerenta,
situatii punctuale
de moment
care a incercat sa evoce
asernenea
perspectiva,
intr-o forma mult mai elvetian Gustave
organizata Moynier,
stiintific ~i coerenta, a fost. In anul 1872. jurisconsultul unul dintre fondatorii Crucii Rosii.
Sursa intuitiei sale a constituit-o
oroarea prcdusa, in mijlocul opiniei publiee, de cruzimea crimelor de razboi comise in timpul atenueze razboiului franco-prusac si intelegerea necesitatii unui sistem, care sa militare. Asfel.
sau sa ..umanizeze" organizarea
inevitabilele
daune ale contlictelor
Moynier a conceput represiunii
unei jurisdictii
criminale internationale
in vederea
crirnelor comise impotriva
dreptului gintilor. Un asemenea tribunal urma si trei de statele comise prin
a fi compus din 5 mernbri, dintre care, doi numiti de beligeranti neutre. Competenta tribunalului viza judecarea crimelor
de razboi,
incalcarea dispozitiilor
Conventiei de la Geneva din anul 1864,

III
Dupa un prim insucces, Moynier a reluat propunerea sa
cadrul
Institutului ca
de drept national de la Cambridge, dar s-a izbit de acelasi insucces, obiectandu-se proiectul sau nesocoteste jurisdictiile
nationale
...
{'=~-lp,iXo.lul t, SCUtt istoric ftl justitiei p.enale in.ternl:t!)Jnaie - secolul rr ibun ale internatlonale din isto rie
XX ~ipriruele
i7
'--"' ........ ;.).h_ . _~
flP
atunci
1'0.
ideea crearii unei iurisdictii

\..._,-,_1 _ u1 '"'-.1 ..".
.)
_ ..... jl . .;. :
Dien~;l.c intematior.ale lGL,; ..... 1(...';.

~ .. _~. 'v ....
a oreocuoar in ~l!..J...-;..~ 1_
_..!. .... \..
moc i permanent.
L
, '" cercurne" jUnGICe

r-nrin Conventia
1. _ ... 1..,...1. ~_. ~.
, I" 81.noutice
1 ..I...... ~ _, ... '. '-' - . 1 ... \.. _ .....
_.I..
,6
stfe!
'__ ... ,,~
l.,::, _ .. de la Haaa ~ din anul 1907 s-a incercat instituirea
unei
II
11' ,.,; ;,., ernati ;-lUl1Cl,;.Ci ~ '-',,""," ....... .u fit t CL 1

i ~i
.! ex ~..1\'"
~.,-; it:.."", 7p. 1"'-' tJl i
~"':';1'~ ucu uuu e"
~ ccmoetentai.!.,--u a S'" Vl.ll-l-';.....,L ~

t.
--cv Vl.i l--'J r- ,~.
u r o n .i"d.
r, C' (.LJul
'O"C1U CrafJ~d: .rariii! , r- r eu

!..
unei nave, de catre Incercarea stand la baza
alta nava cu pavilion strain. a luiMoynier de elaborate pentru s-a doveclit extrem ~i adoptare statele de utila.
de conceptualizare internationale
eforturilor
a unor conventii. in conflicte
cere sa cuprinda militare.
ITIInllTIe norme
obligatorii
implicate
4. Primele acte internationale caracter international

.Prevederile apartine Statutului
referitoare
Ia erimele ell
si 1a elementele constitutive ale acestora

Tribunal sun! revolutionare. popoarelor Poate co lor le
acestui
viitorul
in sperantele
~i nazuintele
" (Profesorul
Hermann
Jahrreiss - avocat al apararii in Procesul de 18 Nurenberg).
Conventiile Petersburg
(11
internationale decembrie
de la Geneva primele
(22 august
1854) ~i de la Sankt international. care
1868) sunt
acte de drept
cuprind prevederi
in favoarea .omelioriirii
situatiei militorilor
raniti pe campul de
lupta". Se punea problema razboi si se dorea
.utenuorii pe cat posibil a calamitatilor provocate folosirii acelor arme care "erau contrare
de
interzicerea
legilor
0
umanitatii".
Sunt. astfel. primele
texte oficiale de drept international.

de
0
care evoca
anume conciliere intre .necesitatea umanitatii; Biserica Laterano. arcurilor.
purta razboaie si aceea de a respecta legile
daca nu tinem cont de eforturile. inca din epoca 1139 declara, marii
cu caracter strict religios. facute de a acesteia (Conciliul arbaletelor

pard.
Catolica, clin anul care
dezvoltari
de la sau a epoca
"fn afara legii", utilizarea multe vieti ornenesti.
puneau in perico: In masa.).
anticipand
arrnelor de ciistrugere
~ , l' r c '. I' .. t ,q~Ht(ljUl L xcurt rsrorrc al justmer penaie internationa tribunate internationale din istorie
' ,e - see.nut xX $1 pr rmete

'"7"'/'
,()
:0
Conventiile au prevazut. populatia
de la Haga din 29 iulie 1899 si respectiv, acesror idei, obligaria,
din 18 octombrie
1907.
in continuarea
chiar pe timp de razboi ... co
civilii si beligerantii
sa ramdna,
totusi, protejati de principiile Dreptului stab/lite intre natiunile civilizate, Ideea urnanitara. avea de protecrie
0
Gintilor, asa cum acestea rezulta din practicile din legile umanittuii si din constiinta publica". populatiei civile. chiar in tirnpul si urma conflictelor
militare,
sa
obtina
acceptare norme
cvasiunanima internationale
sa
irnpulsioneze
activitatea
de codificare
a primelor
In domeniu. de punerea bazelor. chiar daca intr-o forma Urnanitar, acea la le
In acest fel. se poate vorbi ernbrionara. ramura
a ceea ce se va nurni ulterior obligatiile trebuie
Dreptui
International
de drept care defineste politic! ai acestora,
pe care statele,
eu referire
speciala
conducatorii respecte imanente
sa si le asume ~i pe care trebuie militare, fondate pe existents
sa
In cursul desfasurarii
conflictelor
unor legi
si a unor valori recunoscute
si protejate pe plan universal. apare in istorie si prima situatie practice. de tip universal. Este cazul
Ulterior adoptarii m care se invoca
acestor conventii, unei
ideea
responsabilitati
avertismentelor referitor guvernele personal,
internationale, comise
aclresate la clata de 18 mai 1915 Irnperiului impotriva populatiei armene. Cu aceasta
Otornan, ocazie.
la masacreie
Marii Britanii, Rusiei si Frantei atentioneaza pe fiecare din membrii guvernului
ca ii considers
responsabili.
otornan, de crirnele comise in T urcia. covarsitoare a
Avertismentu! actiunilor
a rarnas, in mod evident,
rara efect (ca si majoritatea secolului
de acest fel de pe parcursul
XX), dar este prima manifestare lor a
oficiala In care alte state intervin sau impotriva mernbrilor continea

0
fata de crime ce nu sunt comise pe teritoriul invocand

0
unor cetateni
proprii
responsabilitate
universala
puterii politice.
Tratatul
de la Sevres, incheiat la data de 10 august 1920 230, in baza careia puterile pcrsoanele responsabile aliate l~i manifestau masacrclor.
ell
dispczitie
- articolul
voirua de a aduce in fata justitiei urmariud Germania

0
de comiterea
idee sirnilara
celei deja preconizate
prin Tratatul de Pace, incheiat
in anul 1919 (vezi punctul
5 infra). Acest tratat nu a mai fost niciodata de la Laussane din anul ! 923, care prevedea. 19l4-
ratificat, ci dear inlocuit prin Tratatul din contra.

0
amnistie
generala
pentru eei care au comis crime In perioada
Capitolul tribunale
L Scurt istoric al justitiei internationale din istorie
penale
internationale
19
1922. 0 oarecare turcesti unpotriva
actiune pe plan national cativa populatii inalti in timpul
a avut, totusi, loc, tribunalele militari sentintele pentru cnrne
militare cormse
condamnand propriei
cornandanti razboiului,
SCUlL
fiind insa mai mult
formale, iar condamnatii
fiind eliberati in
timp.
0
Pe planul strict normativ,
este insa important de sernnalat
prima cristalizare
a unora dintre erimele instantelor internationale,
eu natura universals (care vor intra ulterior in cornpetenta inc1usiv a Curtii Penale, rezultate prin Tratatul .xrirnelor de la
Roma din anul 1998). Inceputul In euprinsu! acestui
a fost facut, prin mentionarea
de razboi
celei de a patra Conventii
de la Haga din anul 1907. In Preambulul "Clauza Martens" (initiata de
act international,
~i-a gasit locul celebra
reprezentantul in eonformitate
naiiunilor
cu acest nume al Belgiei), eu .principiile
care cerea interpretarea

gintilor,
obligatiilor
state Ior
Dreptului
asa cum rezulta
din uzantele
civilizate.
din legile umanitdtii
si din exigeniele
constiintei publice", Pe
aceasta
constructie
juridica
se vor
intemeia
actiunile
intreprinse
impotriva
conducatorilor
Turciei in anu! 1915, ca si ideea comisiei de ancheta din anul 19/9. a "criminalilor de razboi".
ce-si clorea tragerea la raspunderc
5. Tratatul de la Versailles si prima initiativa a unui proces penal international

.Permiteti-mi impotriva condamne
justifier'
s-a spun deschis: germani,
aceasta lege va fi aplicata
mai intdi aici. 506 fora
agresorilor
dar ea include si daca se vrea utila, trebuie altei natiuni, nu numai pe cele aduse aici
TI7
orice atac itnpotriva
(Robert Jackson - Procurer
General al Tribunalului
de la Nurenberg).
Primul pas mai hotarat si cu un impact mult mai larg in constiinta facut in vederea prevedere Germania, intemeierii unei jurisdictii intemationale, intre Puterile II constituie Aliate
0
publica. anumita si la
ell
a Tratatului la Versailles.
de Pace. . incheiat
si Asociate ,.
in data de 28 iunie 1919. Acest tratat a intrat in vigoare 1920.
data de 10 ianuarie 1920, iar Romania l-a ratificat la data de i 4 septembrie
Capitolul tribunale
L Scurt isroric al justitiei internationale din istorie
penale
internationale
~()
acea
ocazie,
se
constituia autorilor
comisie
internationala
de
ancheta,
privind Razboi
responsabilitatea
unor grave
crime, comise in cursul

0
Primului
Mondial - conflict care era numit, cu

capat tuturor razboaielor".
sublima naivitate,
.razboiul care a pus atins in timpul cat si populatiei Este demn de a fost permanent
0 data in plus, nivelul suferinte provocate
barbariei,
cont1ictului si incredibilele
atat beligerantilor,
civile, au generat ideea necesitatii rem arc at si

Cll
unui tip de justitie internationala.
aceasta ocazie, ca evolutia normelor internationale legata de cresterea perceptiei
si proportional
colective a opiniei pub lice, fata de
c1imensiunile tragediilor
la care asista. respectiv art. 227, 228 si 229, au menite sa-I
Trei articole din Tratatul de la Versailles, prevazut, In premiers absoluta, instaurarea
unei jurisdictii internationale,
judece pe fostul imparat al Germaniei - Kaiserul Wilhelm al II lea. Astfel. potrivit prevederilor
cele Ascociate german,
articolului
227 al acelui Tratat. .Puterile Aliate si
il acuzau public pe Wilhelm al-Il-lea de Hohenzollern, fast imparat

adusa
de ofens a suprema
moralei
internationale
si autoritatii
sacre C/
tratatelor '.
Conform judecarea
acelui
articol.
ar f trebuit
constituit
un Tribunal
special
pentru de catre Franta,
acuzatului,
care sa fie compus din cinci judecatori, respectiv Statele Unite ale Americii,
desemnati
tarile invingatoare, Italia si Japonia.
Marea Britanie,
In acest sens, Puterile Aliate si cele Asociate au fost de acord sa trimita scrisoare Olandei, prin care putea fi judecat. Chiar daca aceasta dispozitie razboi (si aceea vag determinate existentei unei morale internationalc nu facea referire dedit la
0
sa
ceara extradarea
fostului imparat german, pentru a
anumita crima de prin invocarea
din punct de vedere juridic), si a responsabilitatii
pentru incalcarea acesteia. nationale ~i care
se afirma prezenta unor norme universale sunt superioare suveranitatii Cat despre persoanele statale.
care transced frontierelor
acuzate ca ar fi incalcat legile si obiceiurile
razboiului.
Guvernul german le-a recunoscut,
Puterilor Aliate si Asociate. dreptul de a Ie aduce
Capitolul tribunale
I, Scurt istoric at justitiei internationale din istorie
.2 i
pe acestea in fata tribunalelor
militare, de a Ie extrada 13 cererea ace lor Puteri si de a de orice fcl, considerate necesare. au instituit
0
preda toate clocumentele si informatiile

",;v,
In consecinta, Comisie Internationala
asa cum am afirrnat mai sus, puterile invingatoare de Ancheta privind responsabilitatea
autorilor de razboi,
care a investigat
20.000 de cazuri si care a gasit, 896 de ofiteri responsabili pentru totodata, infiintarea Tribunalului International pentru
crime de razboi. Comisia areclarnat, pentru judecarea
acuzatilor, incluzandu-I
si pe Kaiserul 'Withem al-Ii-lea.
.crima suprema impotriva pacii", Multe judecarea

:~,!
state s-au opus eu fermitate tribunal
unei asemenea international,
masuri,
cu privire a fi
la
unui sef de stat, intr-un
considerand-o
.fora
precedent in legea nationald si internationala ~i contradictorie conceptului de boza 0/ suveranitatii nationale". Prin urmare, aceasta tentativa a unui real act de justitie litera moarta, imparatul Wilhem al-ll-lea nefiind internationala 01anda sau, ararnas refuzand
judecat.
extradarea
Kaiserului
German, care se refugiase pe teritoriul
sustinand, ca
faptele ce i se imputa nu sunt incriminate
in tratatele de extradare,
mai ales ca nici
.acuzatorii" nu au fost cu adevarat convinsi sa ia masuri ferme de punere in practica a deciziei de

,;fJl
lor (familiile regale din Marea Britanie sau Italia fiind eel putin ingrijorate perspectival), celorlalte tribunale, aceasta a fost extrem de redusa. pe cei
asemenea
Cat privcste activitatea
deoarece guvernu! german a refuzat sa puna la dispozitia puterilor vietorioase vinovati. La randul lor, niei puterile invingaroare sa-i predea sau sa-i judece cu victoria
nu au facut nimic special pentru a criminali de
forta Germania
pe cei circa 896 prezumtivi
razboi, multumindu-se
militara si reinstaurarea
pacii. Ca urmare aeestui
fapt, s-a ajuns la un compromis, care consta in reducerea listei la 45 de persoane. ce urmau sa fie judecate de catre Curtea Suprema Germans Ia Leipzig. Suprem International din Leipzig a judecat si condamnat. pentru crimele comise si i-a declarat. aproape faptului ca au indeplinit ordinele ofiterilor
Astfel, Tribunalul
.:;}'
'in final, un numar redus de vinovati pe toti acuzatii. .nevinovati". superiori. angrenati Chiar
ill
in temeiul
mai multo acestia,
odata eliberati,
au fost chiar
reabilitati si
viata publica pe post de "erai ~imartin". Prin urmare, nurnai 12 ofi teri
Capirolul tribunate
pen ale inrernationale
,-,
gerrnani au fost judecati la Leipzig si numai 6 dintre acestia au fost condamnat: pedeapsa maxima de 3 ani de incarcerare submarine, razboiului, care au fost judeca]i au evadat din detentie. fiecare. Mai mult, doi fosti cornandanti pentru atrocitati
la
de
si condamnati
comise in timpu!
Dincolo de [ipsa efectelor concrete, este incontestabil pas, chiar timid, justitii a fost facut in ceea ce priveste chiar daca acesta
ca In acest fel, un prim conceptuala a unei
elaborarea
internationale,
a fost imediat
anihilat
de lipsa vointei
realizarii In practica a dezideratelor morala si la jurisdictie intemationala
enuntate. Este, deci, de remarcat, ca referirea la a constituit la acel moment. In mod esential,
0
expresie a logicii invingatorului justifica

tI
care are nevoie de normele prima rnanifestare,
de drept pentru a-si justitiei
alte
.
actiuni.
Astfel,
In sensu 1 afirmarii
)
internationale. ~ a-si afirma colective
era mult mai mult fructul dorintei tarilor care castizasera ~ , '-" politica si militara, decat al cristalizarii
razboiul de
suprematia
unei constiinte
care sa impuna necesitatea
gasirii unui raspuns la crimele internationale
printr-un sistem normativ si judiciar de aceeas: natura.
6. Initiativele
interbelice privind crearea unei instante ell caracter permanent. Rollil juristului roman Vespasian Pella
'1'
"Din pacate, [elul crimelor
discutate
aici impune natiunilor
victorioase
sa
[leuze ~i sa-i condamne pe inamicii infrdnti. Agresiunile si extinse asupra intregii lumi au fdcut ca doar putini
savdrsite de acesti oatneni cu adevarat neutri.
sa rdmdnd
Asadar,
ori invingatorii
trebuie sa-i judece pe invinsi ori trebuie
sa
le permita
infrdntilor sa-si dea singuri sentinta. Dupa primul razboi mondial. viata ne-a aratat cat de
inutil este
acest
procedeu"
(Robert
J ackson-
Procuror
General
21
,l. T ribunalului de la Nurenberg).
Capirolul
tribunale
.c.)
"
Chiar daca, asa cum aratam mai sus, toate aceste Prirnului Razboi
.<fo
initiative care au urmat din
Mondial Natiunilor
nu au avut nici un efect practic, cateva mari spirite si in cadrul unor foruri stiintifice d de drept international,
cadrul
VOl'
Societatii
continua,
In toata perioada interbelica, de justitie internationala.
eforturile pentru realizarea In acest context,
unei forme
reale si concrete activitate juristul francezul Tribunalul a avut-o
cca mai notabila careia
Asociatia Internationala
de Drept Penal. In randurile
roman Vespasian
Pella a fost, poate, eel mai stralucit reprezentant,
alaturi de
la
Henri Donnedieu de la Nurenberg. 1920,
de Vabres. care avea sa devina mai tarziu judecator
In anul pregateasca
:;j;:;
un .comitet pentru
consultativ
de juristi" Curti
a fost mandatat de Justitie
sa a
un proiect
infiintarea
unei
Permanente
Societatii Natiunilor,
conform
principii lor enuntate In cursul tratativelor recomandarea,
de pace din
anul 1919. Cu aceasta competenta

pub/ice
ocazie, a aparut
ca aceasta CU1ie sa aiba

0
de jurisdictie
si .usupra crimelor care constituie

sau a legilor universale ale
violare a ordinii Chiar daca a
internationale
natiunilor". simpla
formularea principiului
era departe
de a fi suficient
de clara sau completa, era de

0
enuntare
de catre plenul Societatii ulterioare
Natiunilor
importanta
fundamentala. raportata la
Din pacate, evolutiile
au demonstrat
ca ideea era prernatura,
nivelul de evolutie al mentalitatii

);
colective, ceea ce a dus la un nou esec. un comitet de experti, desemnat de Consiliul extrem
Relativ
in aceeasi perioada,
Societatii Natiunilor, de importante pentru
a fost mandatat sa elaboreze materia justitiei
doua proiecte de conventii
internationale. 0 prima conventie avea ca

0
obiect prevenirea
si reprimarea
terorismului,
problema
aparuta chiar de mai mult
timp, decat am fi tentati sa credem. Cea de a doua se referea la infiintarea unei Curti Penale Internationale, care sa judece crime le de terorism, alaturi de orice alte crime
care ar afecta pacea internationala. Este important Intemationale de mentionat faptul, ca proiectul pe Vespasian de Statut al Curtii Penale Pella, juristul roman care a
il are ca autor principal
influentat, prin munca sa teoretica, intreaga gandire penala din perioada Astfel, in calitatea sa de Presedinte jurist Vespasian al Asociatiei
interbelica.
de Drept Penal, reputatul
Pella a inrocmit, In anul 1928, un proiect de Statut al unui Tribunal
Capitolul tribunale
penale
internationale
24
Penal International.
Statut pe care Asociatia
I-a aprobat.
Acest Statut prevedea de Justitie.
crearea unci Camere Penale In eadrul Curtii Permanente
Internationale
~"
din cadrul Societatii Natiunilor. Totodata, In anul 1935, Vespasian Pella, in calitate de raportor, a intocrnit
planu! unui cod represiv 1928, vizand crearea de Justitie. lui
mondial, plan ce includea si proiectul unei Carnere Criminale, in cadrul
de Statut din anul Curti: Permanente
Internationale Meritele Internationale
Vespasian
Pella
privind
crearea
unei
Curti
Criminale in lume, el
si a unui cod represiv mondial au fost unanim recunoscute
fiind eel care a aruncat scanteia creatoare, al Asociatiei

i~
asa cum spunea Jean Graven, Presedinte din Geneva. prin adoptarea, la
Internationale
de Drept Penal, rector al Universitatii lui Vespasian Pella s-au concretizat.
De altfel, eforturile data de 16 noiembrie Terorismului,
1937, odata eu Conventia
asupra Prevenirii
si Reprimari i A~a de
a "Conventiei
privind crearea unei Curti Penale lntemationale". indivizii acuzati
cum mentionarn savarsirea
mai sus, rolul Curtii era acela de a judeca prevazute de Conventia
vreuneia din infractiunile
referitoare
la terorism.
T otodata, . sediul acesteia urma sa fie stabilit la Haza. ~ Potrivit acestei Conventii,
0
Curtea
avea
un caracter permanent,
ea find
cornpusa din 5 membri, juristi cu

Jl
competenta penale
recunoscuta
in dreptul penal. care au ale
fost sau erau judecatori Societatii Natiunilor.
ai unor instante
nationale ale Statelor Membre
De asemene, Conventia organizarea si competenta
preciza, in cele 56 de articole, statutul judecatorilor, Curtii, procedura de judecata, pedepsele ce se puteau
aplica, precum si modul de executare al acestora. Actiunea normativa, cuprinzand cele doua conventii, ar fi trebuit sa capete un la Marsilia,
>
impuls si mai mare dupa asasinarea mazhiar.

.. '
in anul 1934, de catre un terorist de externe francez. interbelica.

Astfel.
a rezelui Yuzoslaviei
"--'........
- Alexandru
- si a ministrului
Barthou, un nume atat de evocativ pentru politica internationala dupa aparitia ideii de "crima de razboi" la inceputul
secolului.
In perioada Din
111m
interbelica pacate,
se adauga
si terorismul
pe lista crimelor politic
de natura internationala. al terorismului. cu mult
in special
din cauza
caracterului
Capirolul
tribunate
L Scurt istoric at justitiei

internationale din istorie
- seeolul XX si primele
")
-)
pronuntat epoca
l
chiar dedit al celorlalte In acelasi
crime intemationale, nefiind inclus
acesta nu va mai f tratat in in cornpetenta si materiala

mCI
postbelica
mod,
Tribunalului
de la Nurenberg,
a eelui pentru Fosta Yugoslavie adoptat la Roma, in anul 1998. In anul 1937, la Geneva, de declansarea
macar in
Statutul Curtii Penale Internationale, Cele doua conventii, vigoare, procedurile razboi mondial. semnate
nu au intrat
111
de ratificare
fiind impiedicate
celui de al doilea Tara efecte practice. unei a fost
ramanand,
astfel si acestea, simple documente
Cu toate acestea, referindu-ne, Curti Penale Internationale, sernnata ratificata

!~)
In mod expres, la Conventia privind organizarea nu putem sa nu mentionarn faptul, ca aceasta
de reprezentantii
a 16 state, dar, In final, asa cum spuneam,
nu a fost
de nici un stat. Serioasele si de generoasa
retineri, pe care statele le aveau fat a de ideea Pella, se datorau neincrederii in conditiile In
at at de corecta posibilitatile
- a profesorului internationale, iar tratatele
de actiune ale justitiei
in care, fiecare stat - pentru a
cauta sa-si faca singur dreptate, relua expresia
internationale
devenisera
cclebra a lui Bismark
- "simple petice de hartie, care nu aveau nici
macar valoarea hartiei pe care au fost scrise". In acest sens, ni se pare, ca este extrem de pertinenta jurist si diplomat - Nicolas Politis, care, dupa primul opinia unui eminent razboi mondial, facea este cat
urmatoarea
,!'J<
constatare:
"Comparata
cu justitia interna, justitia internationala facultative.
se poate de imperfecta,
deoarece ea ramane, in principiu,
Dar ea se afla
deja in progres, deoarece nu mai este justitia privata, care exista la inceputuri ". Totusi, includerea crimelor de razboi ~i a terorismului ca infractiuni avea universale, poate fi considerata
0
in acte intemationale. la temelia a ceea ce
noua "caramida"
,
sa
fie ,.justitia internationala". ~" istorica va cunoaste
Poate fi mentionat,
in acest context. ca aceeasi
perioada
si alte fapte grave, comise in cadrul unor cont1icte si rnentinerii puterii de catre guvernele - fara, insa. sa comunitatii
civile - cazul Spaniei - sau al instaurarii dictatoriale

)-
- Germania, un raspuns
Italia,
Portugalia
sau chiar Romania
gaseasca
adecvat
fata de aceste noi provocari
adresate
statelor democratice.
Capitolul tribunate
L Scurt istoric at justiriei interuationale din istorie
pen ale inrernarionale
- secolul XX ~iprirnele
~6
Este evident realitatile

fj
faptul, ca viziunile la acel
lui Vespasian timpul
Pella va
nu erau
corelate
la
existente
moment, dar idealului
dovedi
corectitudinea
raiionamentelor
sale ~iimportanta
de justitie
promovat
de acesta.
Din pacate, lucrarile Romania international Yugoslavie. postbelica,
marelui jurist cunoscute
au fost trecute sub un con de umbra In ~i apreciate mult mai mult Penal pe plan Fosta
fiind totusi
- una din salile purtandu-i
de judecata ea
0
ale Tribunalului activitate
pentru
numele. Poate
de traducere
a volume lor,
serise direct In limba franceza, ar ajuta la redescoperirea juridica rornaneasca, In finalul Penal International
~~
lui Pella de catrescoala ascendenta. definitie a Dreptului
care s-ar putea mandri cu 0 asemenea capitol, merita redata
acestui
cxceptionala
elaborata
0
de Vespasian
Pella, eu mult timp inainte, ca aceasta sa
fie altceva decat

vederea umanitatii, apararii
sublima forma lipsita de continut : ,,0 disciplina juridicii, care. in

ordinii internationale, determine crimele impotriva pacii si
prevazand
sanctiunile
si conditiile
de responsabilitate
ale indivizilor.
statelor sau altor persoane juridice".
Subliniind Pella. intr-o
valoarea,
insernnatatea
si actualitatea
ideilor
lui Vespasian
V.
eercetare monografica
dedicata acestuia,
un jurist roman de prestigiu,
Iulian Poenaru, aprecia: "putem afirma, Tara teama de a gresi, ca ideile, conceptiile si atitudinea
::1
inaintata
ale lui Vespasian nativa si in sclipirile
V. Pella,benefice
intregii
omeniri. isi au roman, J carui a
sursa In inteligenta prestigios ambasador
de geniu ale poporului
a fast pe toate meridianele
~i paralele globului pamantesc".
***
Pe parcursul evident. conexe pe timpului, asa cum vom vedea, doua mart' probleme vor de
0
- in mod
conditiona parte,
evolutia
si
acceptarea
justitiei
penale
critnele
0
internationale: internationale
;:.
necesitatea
de a defini
cu exactitate
ce urmau a fi supuse jurisdictiei a prerogative/or
Curtii. iar pe de alto parte,
corecta delimitare care urma vor pricinui. contradictorii.
statelor in aceasta materie, de prerogativele pe penala internationala. Ambele probleme
sa
le dobdndeasca
jurisdictia
desigur, vii dezbateri, exprimandu-se Va fi necesar
puncte de vedere dintre cele tnai deci, cu exactitate, in mod
sa
se stabileasca,
Capitolul tribunate
penale
internationale
27
preliminar, multo
-$
ce fapte vor aceasta
ji
judecate fiind
de catre un eventual subordonata
tribunal intre
international, infractiunile
vreme
discutie
distinctiei
"politice" .]i infractiunile Fe de alia parte, penale internationale cetiueni suspiciune viziune acelei
de drept comun. asa cum am aratat deja, recunoasterea unei jurisdictii
si implicit, acceptarea de catre un stat, de a remite pe proprii penale internationale, a fost

0
instanie
intotdeauna parte.
privita
cu
de catre state, dintr-un asupra
dublu motiv: pe de suverane
deoarece,
intr-o
autarhica
prerogativelor
ale state lor, recunoasterea pe de alia parte, ca fiind lipsita de
jurisdictiei prin aceea. obiectivitate

(~,
internationale
echivala cu un transfer de suveranitate;

0
ca statele considerau
jurisdictie
internationala,
in ceea ce priveste faptele inieresele generale
unor cetateni din diverse state, pe care ar de represiune prevaland asupra garantiilor
urma sa-i judece, procesuale.
Toate aceste elemente, privite timpului - cu zile, problema

0
in ansamblul
lor. vor actiona
- in decursul
intensitate
mai midi sau mai mare, determinand
ca, zeci de ani de
Curtii Penale Internationale
sa constituie numai un obiect de studiu.
7. Al doilea dizboi mondial si infiintarea

9
Tribunalelor
Militare
Internationale
de la Nurenberg si Tokvo
" Vrem sa fie clar ca nu intentionam sa acuzam poporul german. Daca mare a masa a poporului socialist. german ar
ji
acceptat
docila programul
partidului
national-
SS-ul n-ar mai ji fost necesar si n-ar ji fost nevoie nici de lagare de si nici de Gestapo"
concentrare
(Robert
Jackson
- Procurorul
General
al
Tribunalului
j
de la Nuremberg).
Istoria imediat urrnatoare
evenimentelor
mentionate
la punctul anterior
dovedit, daca mai era nevoie. ca imaginatia maligna a oarnenilor poate f extrem de fertila, gasind noi forme, 'inca nernaivazute si neimaginate, de savarsire a ceJor mai
------
.~
--
-- --- -
---
Capitolul tribunate
28
condamnabile conducatori
;j
atrocitati. ai acestora
In plus, s-a confirmat (nu numai Germania
faptul,
ca
diferite state si diversi pot sernna a clrepturilor
fiind In aceasta situatie),
orice fel de act international
de alianta, de pace sau de respectare

0
omului. dar ca aceste texte nu au avut evident decat
valoare de arhiva din moment asumate.
ce nu au fost dub late de vointa politica de a respecta angajamentele Gerrnania internationale Kaiserului internationale. hitlerista va reusi sa depaseasca
eu mult violarile aduse .rnoralei a
s! respectarii sfinte a tratatelor", eo mise in epoca militarista al-II-lea. Prevederi dreptulla ale tratatelor de pace, angajamente
Wilhelm
Liga Natiunilor,
libertate si independents
al fiecarui po pOL. si
vor fi tot atatea concepte distrugerea

~j):
pur si simplu ignorate in cava1cada spre infrangerea
propriei natiuni condusa de Hitler ~i acolitii sai, pe care din pacate Ii va de la Nurenberz,v Aceste nenumarate vor fi dub late de tipic teutona,
0
lasa sinzuri in boxa acuzatilor ~ , mai elementare sistematica. grupuri norrne
violari ale celor politica
internationale cu rigurozitatea religioase mongole
adevarata
organizata rasiale,
de eliminare
fizica a unor nici sa
politice,
sau etnice, necunoscute si pentru care omenirea
lumii civilizate va fi obligate

0
macar in epoca inventeze natura.

VOl'
invaziilor
notiunea
de "genocid"
pentru a se putea referi la fapte de
asemenea
fi, asadar, incredibilele
atrocitati comise chiar In prima parte a Celui De Acordului de la Saint
~~:,
Al Doilea Razboi Mondial, James Palace (semnat infiintarea

crimele
care vor conduce la realizarea
la Londra 'in anul 1942).
Cu aceasta ocazie, se stabilea
unei .Comisii a Natiunilor Unite pentru descoperirea ~i pedepsirea de razboi' (care urma evident sa functioneze de "Natiuni la tenninarea razboiului).
Chiar daca termenul Occidentali
Unite" nu includea la acel moment dedit Aliatii
- SUA si Marea Britanie - (neavand sensul capatat mai tarziu) se poate

0
afirma ca era un pas important ce dovedea postbelica.

ii'
intentie clara ~i decisa pentru perioada
In aceasta declaratia
actiune
a fost ulterior
cooptata
si Uniunea
Sovietica.
Prin
solemua adoptata la Moscova,
la data de 30 octombrie
1943, in numele
celor trei mari state aliate, se arata in mod explicit ." cand un arrnistitiu va fi acordat unui nou guvem format in Germania, oricare va fi acesta, ofiteriisi
,
soldatii german:
.
_-
.---- .. - -
--_._--- ------------_._--
Cupitolul
rribunale
1. Scurt istoric al justitiei

29
sau oficialii comiterea

'fI.
nazisti atrocitatilor,
care sunt responsabili, masacrelor
sau care si-au dat consimtamantul despre care se cunoaste. fapte mentionate,
VOl'
la
f
si executiilor
trimisi In tarile pe teritoriui a f judecati guvernele si pedepsiti
carora au cornis abominabilele in conformitate
pentru de catre de in
cu legile acelor tari eliberate cu toate detaliile
libere din aceste tari, Liste vor fi Intocmite, De asemenea,
posibile,
catre toate tarile interesate. mas a ale ofiterilor belgieni. norvegieni
germanii care au luat parte la executiile ostatecilor francezi.
polonezi, $i greci,
ca si la impuscarea
olandezi, comise In
sau cei care au participat
la masacrele
Polonia si pe teritoriile si judecati

Ci~
ocupate din Uniunea Sovietica vor fi adusi la locul crimelor pe care au martirizat-o. In acest tel si cei trebuie sa stie ca cele
In acel loc de catre populatia
care, pana in acest moment, ca vor f pedepsiti
nu si-au patat mainile cu sange nevinovat
daca vor comite fapte similare. Deoarece pana la capatul lumii si Ii
este indubitabil
VOl'
trei puteri aliate ii vor urmari aeuzatorilor
preda in mainile influenta si
lor pentru a se face dreptate"
(este evidenta
in exprimare Stalin).
tonul deja specifice ale conducatorului Este demn de remarcat, intre in cornpetenta insa, sa descopere
sovietic IosifVisarionovici
ca la acel moment numai crimele de razboi pareau sa Incepand cu anul 1944, umanitatea celor 6 milioane va incepe. de evrei
acestei Comisii.
date despre genocidul "genocid"
comis impotriva
din Europa (termenul

tJ
fiind inventat in anul 1944 de un ziarist american
de origine iudaica Raphael

Ocupata")
Lemkin si utilizat in cartea sa .Legile Axei In Europa la un alt nou concept - cel de "crime ale notiunii
si in acest fel se va ajunge umanitatii".
impotriva
Astfel, se vor pune bazele conceptuale care, in forma lor perfectionata, mai tarziu, in cornpetenta
avansate
de "crime internationale' o jumatate Yugoslavia de secol
vor fi preluate si incluse. Penale pentru
TribunaleJor
si Rwanda, ca si a Curtii Penale Intemationale. fata de lumea intreaga etnice sau religioase reguli cutumiare a exterrninarii a milioane naziste, de persoane pe
Reveiatia criterii rasiale.

.[1
de catre autoritatile
ca si incalcarea razboaielor de
celor mai elementare catre Germania. internationala,

ancheta".
sau scrise privind purtarea necesitatii crearii
a dus la intelegerea care sa depaseasca
unei forme
de justitie .comisi: de
forma inadecvata
a unei simple
Capitolul
L Scurt isroric aljustitiei
penale
internationale
- secolul XX si prirnele
30
tribunate
inrernationale
din istorie
Couditiile Londra,
~"4\
fiind, deci, implinite, privind urmarirea
ta data de 8 august ~i pedepsirea
1945, a fost semnat. la de razboi at Militar

0"
"Acordul europene
,
marilor criminali
Puterilor
ale Axei", prin care s-a hotarat instituirea

.-.
unui Tribunal
t--'
International, judece
rarnas in istorie sub numele de ..Tribunalul
de la Nurenbers". geografica
care
sa
criminalii
de razboi ale carer crime erau Tara localizare
precisa. Unite
lntelegerea ale Americii 8ritanii acceptabil,
a reprezentat vointa celor 4 state invingatoare, , Uniunea Republicilor Sovietice
respectiv,
Statele
Socialiste, Regatul sagaseasca enuntate
Unit al Marii un compromis anterior. care prevedea
si Irlandei de Nord si Franta subsumat
care au reusit
ideii de a pune in practica principiile in cadrul anexei. Statutul
Acordul
~D
cuprindea,
Tribunalului,
reguli de constituire, de jurisdictie S-a convenit Germania. In prevederile articolului ca sediul
si de functionare
acestui Tribunal
a acestuia. sa fieIn orasul Nurnberg, in
5 al acestui Statut era cuprinsa 0 dispozitie, de numarul competenta
potrivit
careia, In caz de necesitate, infiinta ~i alte tribunale, cu prevazute in Statut.

0
determinata cornponenta,
mare al proceselor, se puteau si procedura, identice cu cele
Tribunalul
~I
/J
Militar International reprezentand fiind asigurata cele
de laNurnberg patru mari
era compus din patru mernbri puteri invingatoare in razboi, potrivit
patru
supleanti, acestuia
Presedintia principiului
pe rand de catre unul din judecatori, cu votul majoritatii
rotatiei. Hotararile
erau adoptate
membrilor sai. in a se hotari
caz de egalitate prevaland condamnarea,
votul presedintelui.
Prin urrnare, pentru
era necesar votul a eel putin treijudecatori. era competent sa judece orice persoana care, actionand in numele sau cu titlu de membru al unei
Tribunalul tarilor europene
ale Axei, a comis, individual
organizatii.
oricare din crimele mentionate
expres In Statut. ca un inculpat, vinovat Tribunalul sunt criminale. de
In cazul In care, in cadrul unui proces, se constata o anurnita declare acestui declarate fapta, face parte dintr-un grup sau organizatie, ca grupul sau organizatia S.S.-ul respectiva
era abilitat sa In virtutea au fost ale
faptul,
text, Gestapoul,
si conducerea
partidului
nazist german
criminale. 0 asemenea
declaratie indreptatea
autoritatile
competente.
----
----
Capitolul
I. Scurt istoric al justitiei
.JI
tribunals
internationale
din istorie tribunalul, sa defere tribunalelor declarat militate ca avand
fiecaruia nationale
t5
dintre statele care au constituit pe oricare din mernbrii
organizatiei
sau grupului
caracter criminal. in virtutea simplei lor afilieri la un asemenea grup sau organizatie, al carer caracter criminal ramanea stabilit si nu putea f contestat. Tribunalul daca acestia judecarea era imputernicit sa judece acuzatii si in contumacie, indiferent ca
nu au fost descoperiti
sau nu se prezentau.
daca se considera
lor era in interesul justitiei, criminalilor de acuzare de razboi, efectuarea si sustinerea acestuia actelor de urmarire in fata tribunalului. ~i urmarire a marilor
Pentru descoperirea penala, Statutul criminali

.~
pregatirea prevedea
actului
constituirea
unei Comisii
de instructie ai Ministerului
de razboi, cornpusa din reprezentanti ale Acordului. tribunalului,
public din cele patru
tari semnatare
Hotararea
prin care se constata vinovatia
inculpatului
sau prin definitive
care era achitat de orice penalitati, ~i nesusceptibila Tribunalul moartea ordona
era, potrivit articolului 26 al Statutului,
de revizuire si trebuia sa fie motivata, putea sa pronunte, in caz de constatare

0
a vinovatiei,
pedeapsa
eu
sau orice alta pedeapsa confiscarea oricaror
pe care
considera ca justa, avand si dreptul de a care erau remise
bunuri furate de catre condamnat.
Consiliului
~.
de Control al Aliatilor din Gerrnania. pedepselor era incredintata Consiliului de Control aplicate, al Aliatilor.
Executarea
care avea si dreptul de a modifica agrava. Tribunalul noiembrie existen ta). In final .. 24 de persoane Militar International
sau reduce pedepsele
tara. insa. a Ie
de la Numberg
a functionat
in perioada
20 ( ~i
1945 si 1 octombrie
1946, data
la care si-a incheiat Iucrarile
au fost puse sub acuzare de catre Procurer.
ca fiind
cei mai mari criminali de razboi. Dintre acestia, doar 22 au fost judecati.
\
Astfel, Nurnberg
la aceasta
ultima
data,
Tribunalul
Militar
International
de la (printre
s-a pronuntat,
condamnand
la pedeapsa capitala - 12 persoane
care Goering .. Keitel, J odl si Ribbentrop)
, la munca silnica pe viata - 3 persoane. 13
Capitolul tribunate
L Scurr istoric al justitiei pen ate internationale internarionale din istorie
32
inchisoarea
intre 10 si 20 de ani - alte 4 persoane,
iar in privinta a 3 inculpati s-a
dispus achitarea.
<j
Henri
Donnedieu
de Vabre, judecatorul umanitatii
francez de la Nurenberg,
a spus
despre crimele impctriva
ca "au fast introduse pe usa din spate si Aceasta apreciere
ca
au
fast pur ~i simplu volatilizate
in cursul procesului".
reflects doar (in fapt.
una dintre evidentele In to ate condamnarile
lipsuri si neirnpliniri emise nefiind
ale TribunaJului
de la Nurenberg
facuta 0 diferentiere
neta si clara intre crimele in Statut). influentat de la Tokio, de remarcat de
de razboi $i cele impotriva Relativ sistemul

i)
umanitatii, asa cum erau prevazute cu procesul de laNurenberg
in paralel
si puternic
adoptat
de acesta, l$i va desfasura criminalilor
activitatea si Tribunalul (fiind insa interesant
pentru judecarea
de razboi japonezi
faptul, ca acesta din urma nu a fost constituit simple proclarnatie ocupatie, fel,
0
printr-un
acord al Aliatilor, ci printr-o militar sef al forte lor de
a generalului
MacArthur
- comandantul arnericana
functionand
practic ca 0 instanta
"eXpOliata" si avand, in acest mult mai redusa Militar dupa istorice
legitimitate Dreptul
chiar si mai contestabila. Penal International). Orient, Acesta
ca si 0 semnificatie
pentru
este, de fapt, Tribunalul caTribunalul de la Tokio, in conditii
International
pentru
Extremul
cunoscut
sediul sau, care a fost stabilit in acest eras. El a fostlnfiintat asemanatoare

\
cu cele ale Tribunalului acestui tribunal
de la Nurnberg. in cuprinsul "Declaratiei de la Marea
11
Fiintarea Postdarn",
a fost convenita
din data de 26 iulie 1945, sernnata de Statele Unite ale Americii. conditiile capitularii de capitulare Japoniei aJaponiei.
Britanie $i China $i cuprindea document, justitiei una din conditiile
Potrivit acestui
a fost aceea de -i aduce in fata a
pe criminalii
de razboi. La aceasta Declaratie, a aderat la data de 8 august
1945, odata cu intrarea sa 'in razboi contra acestei tari si fosta U .R.S.S. Acest act a fost acceptat de Japonia, dupa infrangerea In baza acestei Declaratii, sa, la data de 1 septernbrie Suprem 1945. din 1946. of ere a si ei
Comandantu1
al fortelor aliate
"
Extrernul "Carta cadrul
Orient, generalul Militar
Mac Arthur, a aprobat, la data de 19 ianuarie International pentru Extremul pe Orient", care
Tribunalului juridic
de a pedepsi,
cu prornptitudine,
militantii
japonezi
raspunzatori
de crime Ie de razboi comise in aceasta parte a lumii.
Capitolul tribunate
I. Scurt istoric ai justitiei internationale din istorie
- secolul XX si prirnele
-'.) "
Generalul numi presedintele

~
american
Mac Arthur avea, potrivit acestei Carte, atributia si judecatorii, de pe

0
de a
tribunalului
lista, propusa de statele care au
semnat actul de capitulare a Japoniei $i de aite state care au aderat la acesta. EI exercita, totodata si alte functii legate de numirea presedintelui care indeplinea executare, Consiliului
atributiile de instruire, urrnarire penala si sustinere a acuzarii sau de ori atenuare a pedepselor pronuntate, exercitand, in fapt,
modificare
supravegherea
asupra intregii activitati a tribunalului. Carta Tribunalului de la Tokio, cuprindea de la Nurnberg, pnncipn
$1
In linii generale, reglernentari
similare cu cele ale Statutului Tribunalului
dar avea si
unele deosebiri: astfel, Tribunalul membri, judecand

(9~
era compus din eel putin 6 membri si cel mult II
in complet de 6 judecatori. comparativ grupuri cu eel de la Nurnberg, sau organizatii, nu era abilitat sa declare Tribunalului "ratione
Tribunalul, criminale anumite
competenta
personae" limitandu-se Regulile responsabilitatea
13 persoanele invinuite a fi comis crime grave. si garantiile judiciare, preeum ~i cele privind
de procedura acuzatiilor
sau pedepsele
ce se puteau aplica erau similare eelor
din Statutul Tribunalului Nu nerevizuibil

:r~
de la Nurnberg. in Carta hotararea mentiuni despre caracterul la ordinul definitiv sau
erau
cuprinse
al hotararii,
fiind executorie
Comandantului
Suprem al fortelor aliate, respectiv, a generalului se prevedea dreptul de a Tribunalul 1948, condamnand
0
Mac Arthur, singurul pentru care
modifica.
Militar de Ia Tokio si-a incheiat lucrarile la data de 12 noiembrie la pedeapsa capital a 7 persoane, la inchisoare pe viata 11
persoane. iar alte 7 persoane la detentie. Daca in Germania au mai fost judecati alti 15 000 de criminali de razboi. de
catre fiecare Aliat, separat, in zona sa de ocupatie (10 000 numai de catre Uniunea Sovietica),
~
In Japonia nu a mai existat practic optand, lara ezitare, pentru

0
alta instants. autoritatile conciliere,
americane insa.
de ocupatie abandonarea
care a insernnat.
ideii de justitie internationala. de la Nurenberg si Tokyo au fost acuzate, in mod evident Este la fel de evident. ca
Tribunalele fiind expresia
unei justitii
a invingatorilor.
ca aplicarea
..
Capitolui
tribunate
L SCUrF istoric al justitiei

- secolul XX ~iprirnele
34
pedepsei
cu moartea
a posteriori,
pentru fapte care la data comiterii ca infractiuni,
lor nu erau
0
reglementate
~
in nici un act intern sau international
apare ca
solutie
eel putin contestabila
din punct de vedere strict juridic. Cu toate acestea. este fara
nici un dubiu faptul, ca aceste instante marcheaza momentul istoric a! primei actiuni concrete prin care comunitatea natiunilor s-a manifestat ferm in sensul instituirii
unei justitii penale internationale. afirrna

0
CLl aceasta ocazie, dincolo de mesajul politic, se care vor fi preluate, modernizate
serie de principii fundamentale
si adaptate
ulterior si care stau astazi la baza dreptului penal international. Un prim principiu Tribunalului individuals
i~
de mentionat,
asa cum rezulta el statuat din activitatea

0
de la Nurenberg, in fata unor nonne
este acela ca exists internationale,
responsabilitate de eventualele
penal
indiferent
norrne
interne care ar contrazice
acest sistem - practic toate crime le comise de nazisti au cu legislatia germana existents la acel moment. ~i impus principiul ca imunitatea data de
fost ..legitime" in conformitate In al doilea
rand, s-a afirmat
calitatea de sef de stat, de ministru, sau de orice alta demnitate, este lipsita de efect in fata unei justitii universals. element internationale activata de savarsirea unor crime de natura chiar un
Mai mult. aceasta calitate de conducator agravant, pe deplin j ustificat
a fost considerata
de rolul jucat in organizarea
si comiterea
respective lor crime.

r;y
Un alt principiu
esential
este eel a1 inlaturarii
exonerarii
de raspundere
penala, in cazul ordinului superiorului
in cazul savarsirii unei crime internationale. de la Nurenberg ~i Tokyo,
asa cum au fost acestea definite In cursul proceselor putand fi eventual considerat ca
0
circumstanta
atenuanta. Asa cum afirma un vestit
jurist .Incepdnd cu Nurenberg

primit ordin!".
nimeni nu se mai poate apara spunand ca asa a
Extrem de important ,Jair-trial"-
a fost si principiul asigurarii
unui proces echitabil
care sa of ere minimele garantii procesuale
chiar si persoanelor
acuzate
de cele mai grave crime internationale.
In acest sens, episodul
Stalin-Churchill.
descris mai sus. este mai mult decat semnificativ. Dincolo de toate neimplinirile de la Nurenberg va reprezenta si inconsecventele sale activitatea Tribunalului pentru dezvoltarea
un moment absolut fundamental
Capitolul tribunate
L Scurt istoric al justitiei penale internatiouale internationale din istorie
- secolul XX ~i prirnele
35
Drcptului
International
(s-a vorbit chiar de un.Drept de ia Nurenberg")
si pentru
ideea de justitie penala internationals.

~
8. Conventii
referitoare
la erimele en caracter international.
adoptate dupa eel de-al doilea razboi mondial

Desi vom ~ internationale aminti. /, in sectiunea urmatoare, cateva
.
dintre
conventiile ~ deosebita
adoptate
in perioada
postbelica, avand in vedere importanta
a acestora asupra jurisdictiei
ratione materiae
a viitoarei Curti Penale Internationale. Ie stipuleaza. 0
ff,.
este util, sa le detaliern, pentru a enumera
crimele pe care acestea
mare parte dintre acestea se vor regasi in Statutul Curtii Penale Internationale. Astfel, circumscriu instante, in afara Statutelor tribunalelor penale internationale ad-hoc care acestor conventii
In prevederi1e dupa
'
lor crime le internationale doilea razboi mondial,
aflate in cornpetenta au fost adoptate
eel
de-al
internationale. ,
care au ca obiect stabi1irea si definirea acestor crime. , ca intindere, 1a care au aderat majoritatea Geneva. din anul 1949 si Protocolul statelor lumii.
Cele mai importante sunt cele 4 Conventii de

121
aditional I, din anul
1977. care sunt si astazi in vigoare. Ele constituie

internationale.
un adevarat
sediu
211
materiei,
avand
ca obiect
crimele
Mentionam
astfel: pentru ameliorarea soartei militarilor raniti din cadrul fortelor
* * *
}}
Conventia
annate aflate 'in campanie (I); Conventia pentru imbunatatirea soartei ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor
din cadrul fortelor armate aflate pe mare (II); Conventia de la Geneva referitoare 1a tratamentul prizonierilor de razboi
(III):
* Conventia
referitoare
la protectia persoanelor
civile in timp de razboi (IV).
,,' 'I C api it 0 IUI IS' curt istoric, a I' justitiei pena I'e internationa .,
tribunale internationale din istorie _ _
e - seco Iu I XV si primele /~,

_ -------
36
Sistemu1 represiv "Protocolul

~.::;.
a1 Conventiilor
din anul 1949 a fost largit si consolidat
prin
I", adoptat in anu1 1977, Protocol aditional la Conventiile
de la Geneva
,mc hei ., elate 1a da: d e 12 august 19119 cu pnvue ata "'t, conflictele arm ate intemationale.
1a protecua'" victime lor de razboi din'
,,' ea 111 fl'gctiuni zravc". C e Ie' 4 C onventn "d e 1a G eneva enumerau, ~ urmatoare 1e acte. d aca~ acestea sunt cormse impotnva persoanc lor si bunurilor '
e ~ 'A'
protejate de Conventii:
* omueiderea * tortura sau
intentionata;
tratamentele
inumane, inclusiv experientele biologlee;
zeri '" f'aptu 1 de a acuza.Tnin mod i e aeuza, mo intentionat, man i suf ennte, sau d e a aduce atin ::0 su ,
.-~;.: .....
,r.:"..<-1,
grave integritatii '" diistrugerea

desfasurarea
x s:
fiziee ~isanatatii; . ll1SU~lrea db' e

A '
~I
Lll'IUl'I,
iustif nejusti icate d e neces' 'tatile .
militare
si ,
pe scara mare, in mod ilieit si arbitrar;

A
taptu 1 d e a eonstrange
izonier ' un pnzomer d e raz b 01 sa serveasca -
il1
fortele armate
e
" i a 1e puteru .' 111amlee sau aee 1a d e a- 1 I'IpSI d e d reptu 1 sau d e a iJ -judeeat in mod ,LJ
regu1at si impartial, potrivit prevederilor Conventiei;
* luarea
de ostateci. di111 anu I 1977 ,pnvm ivind pro tectia ' '1' " ~l a te in fractiuni
.,
P ratoeo 1u 1 I d e 1a G eneva '1 con fl'rete l'or mtemationa

b
victimelor eelor
e, a a da augat
grave,
in afara
mentionate
~.
in Conventii1e
!
din anul 1949 si anume:

impotriva populatiei civile;
+: atectan d popu lati c !'"ila sau bunurile. ana .
A
* indreptarea
ataeurilor
.' '" 1ansarea unui ' atae ne discri iscnrmnatonu,,

A "
"1' ' and torte p erieu10ase. . stiind CIVI e ~1 a unui .' atac nnpotnva msta 1 "1or continan f atn . , ' . - - -' , ' ea vor pravoea pier d en' ~1 vataman excesive popu 1anet . civile si daune ' excesive bunurilor si instalatiilor:
)
~.'
* atacarea * ataearea
i)
localitatilor
neaparate si a zone1or demilitarizate.
unei persoane scoasa in afara luptei;

> '
" c 1 ' .~1.0OSlrea
In
~
. eu per fidiIe a em bl eme lor si semne 1or diistmcnve ale Crucii Rosii 1 or $1 faetiuni arave" eompletarea acestui tablou, sunt considerate '111 1. t:
, , . I'
"
urmatoare 1e acte. Conventiilor
d aea- aeestea
au +'.". lost
C0l11lSe eu intenne
}
5i
" eu incalcarea
din anu1 1949 $i a Protocolului
I de la Geneva:
...
Capitolul I, Scurt istoric al justitiei penale intemationale tribunale internationale din istorie
37
* transferarea
de catre puterea ocupanta a unor parti din propria populatie sau intregii populatii civile sau parti civile sau parti ale prin
deportarea ~itransferul acesteia din teritoriul

)
ocupat in cadrul sau in afara acestui teritoriu. a IV -a;
incalcarea Conventiei
* pra~ticile
* *
de apartheid si alte practici inumane si degradante, care ofenseaza rasiala;
demnitatea umaria, bazate pe discriminare atacarea bunurilor culturale,
usor de recunoscut
0
si care sunt situate

distrugere masiva a lor:
111
imediata apropiere de obiective militare, cauzand privarea persoanelor protejate
de conventii ~i de protocol de dreptul la
judecata impartiala si reglementara;

~
orice act medical, (intemate,
care n-ar fi motivat starea de sanatate a persoanelor detinute sau private de libertate in alt mod) si care ar fizica sau
respective
pune, in mod grav, In pericol stare a de sanatate sau integritate morals a acelei persoane. In afara Conventiei
e
de 1a Geneva din anul 1949 si a Protocolului

;,
Aditional I
~
de la Geneva internationale,
din anul
1977, exista,
astazi,
in vigoare
si alte reglementari
prin care sunt sanctionate
faptele ilicite cele mai grave, apreciate ca
~i crime internationale. Sunt edificatoare in acest sens:
* Conventia
Adunarea
pentru Prevenirea Generala a O.N.U.,
si Reprimarea
Crimei de Genocid, adoptata de nr. 260 III, 1a data de 3
prin rezolutia
decembrie 1948;
* *
Conventia suplimentara
pentru desfiintarea
sclaviei, a comertului cu sclavi
si a institutiilor sau practicilor similare sclavismului; Conventia Internationals adoptata asupra Eliminarii si Reprimarii Crimei de
Apartheid,
de O.N.D.,
prin Rezolutia
nr. 3068, din data de 30
noiernbrie 1973;
* Rezolutia
nr. 3314, din data de 14 decembrie 1974. a Adunarii Generale a
O.N.U .. prin care au fost definite actele de agresiune.
tribunale
Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale internationale din istorie
38
Pe plan international, si alte conventii

~,::t
dupa eel de-al doilea razboi mondial, au fost adoptate la

0
care obliga statele semnatare
conduita, care sa nu conduce la
utilizarea unor anne de distrugere in masa. Aceasta interdictie are ca temei Protocolul care este precizat metodele care: in mod expres - articolul I de la Geneva din anul ] 977. in mijloaeele ~i
35 - ca sunt interzise
* produe un rau superfluu; * au efecte nediscriminate, * au

(t~
adica nu fac distinctie intre obiectivele
militare ~i
populatia civila si bunurile cu caracter civil; efecte extinse grave si durabile asupra mediului natural. de arme chimice, mijloace sunt armele de distrugere in masa, armele nucleare,
Astfel bacteriologice, radiologice, dispozitive
incendiare
sau armele viitorului, electronic,
laserii de lupta, arme cu ultrasunete,
si met ode de razboi
dispozitive
cu fulgere luminoase.
0
Din pacate, nu exista inca un tratat sau juridice
conventie internationala
cu efecte
depline, in care sa fie inscrisa obligatia, ca marile puteri nucleare, ce detin aceasta arma temuta si catastrofala pentru intreaga
arma atomica, sa nu foloseasca omerure. Este adevarat,

l;~O
insa, ca s-a adoptat
Rezolutia
0
nr. 1653 (XVII1961),
care
declara, ca foiosirea arrnelor nuc1eare reprezinta este contrara dreptului international
incalcare directa a Cartei O.N .U; si ca statuI care ar folosi

.
si legilor umanitatii
.
aceasta arma, va fi considerat ca a actionat contra legilor umanitatii crima impotriva de recornandare omenirii si civilizatiei; dar
0
si ar comite
atare rezolutie a O.N .U. are caracter
si nu are forta juridica obIigatorie. statul care ar folosi aceasta arma ar

0
Si totusi, conform acestei Rezolutii, actiona contra legilor umanitatii
si ar comite
crima impotriva
omenirii
~l
civilizatiei.
J
Este. de fapt, deei cu forta juridica, prevederi
trimitere in timp 1a prevederile ce completeaza
unei conventii internationale, lipsa unor
prin extensiune in alte conventii,
clare de sanctionare
a celor mai grave fapte ce atenteaza la dreptuJ sacru
\,~,
' ,~
:~":';L.':"!'.,j;:
'r.'
:_'i.~~'<-llr
Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie
39
a1 omului
la viata si la valorile supreme ale comunitatii
internationale.
respectiv,
pacea si securitatea. Aceasta conventie

~
este Conventia a IV -a de la Haga adoptata in anul 1907. acestei Conventii,
la care, de asemenea,
am facut referire mai sus. In Preambulul
denumit si "Clauza Martens", se precizeaza: "Arata timp cat un cod mai complet asupra legilor si obiceiurilor nu poate fi elaborat. inaltele part: contractante de principiile razboiului
considera oportun sa declare, ca in pe care le-au adoptat, populatia ~i
cazuri1e care nu sunt acoperite beligerantii
raman sub protectia dreptu1ui gintilor, decurgand civilizate, din legile umanitatii
din practica stabilita constituite
intre popoarele
si din comandamentele
tJ~
public" .
9. Evolutiile postbelice in domeniul justitiei pen ale internationale. Noile documente si proceduri adoptate in aceasta perioada
.Doream
\;J
sa stau
ascuns pand cdnd opinia publica se va linisti din nou. Stiu
din Gertnania.
dar nta i
ales cea internationala,
ca toti suntem
pe lista criminalilor
0
de razboi si pot sa-mi inchipui ca in actuala stare de spirit nu poate exista deceit sentiniii - condamnarea
la moarte " (Joachim von Ribbentrop - Ministru de Externe
a1 Germaniei in perioada
1938-1945).
Fenomenul Tokyo Generals

c..::r
creat de activitatea celor doua Tribuna1e - de 1a Nurenberg au condus, In mod natural. nr. 95111.12.1946.
si
- ca ~i ecou1 starnit de acestea, a Natiunilor principiile
Adunarea care aproba
Unite 1a adoptarea Rezolutiei "de la Nurenberg",
si confirma Adunare
prezentate
mai sus. Mai mull. aceeasi
Generals
va declansa, in anul 1947, procesu1 de elaborare a unui .Cod al
Crime lor contra Pacii, Securitaiii si Umanitatii". Din pacate, acest proiect nu a fost
Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internarionale din istorie
- secolul XX ~i pr'imele
40
finalizat
nici in peste jumatate internationale, 1948,
de secol,
fiind insa suplinit
eu succes
de alte
instrumente
";::\
asa cum vor fi prezentate in continuare. Generals a
In anul International penal. in
Adunarea
o~ru a
.camere
invitat
Comisia
de Drept
sa examineze special, pnn
oportunitatea infiintarea
crearii unui organ judiciar unei penale
in domeniul Curtii
in cadrul
lnternationale de Justitie" (organism ONU deja existent prin Carta adoptata in anul
1945). Aceasta idee a fost ulterior abandonata, politice. in comunicatul fost reliefate deosebirile de presa dat publicitatii existente intre jurisdictia din considerente, in mod primordial. ca : "au
fiind afirmat cu ipocrizie si procedura
penala din diferite in tara
tari, acuzatul putand fi judecat astfel potrivit unor norme de drept inexistente sa ori chiar potrivinice
~;~,
legii acelui stat; de asemenea,
trebuie
avute in vedere
greutatile care ar decurge din situatia in care, pentru a defer: justitiei un acuzat ~i a-l obliga sa execute pedeapsa, vointei statului sau ... ". Autorii (adoptata necesitatea articolul Conventiei pentru Prevenirea si Reprimarea Crimei de Genocid convinsi de ar fi nevoie sa se recurga la forta ~i aceasta impotriva
la data
de 10 decembrie unei jurisdictii
1948) au fost. de asemenea, internationale.
existentei VI al
In acest sens, a fost prevazut in crimei de genocid
Conventiei,
ca responsabilii
pentru comiterea
(notiune atat de noua, dar atat de rapid dezvoltata ~iintegrata in dreptul penal) sa fie
. r::) .. '~'j
judecati de catre
instants penal a internationala .

0
Aceasta exigenta a semnificat, in acel moment, nu numai de jurisdictie competentei ~i pedepseasca internationala, universale dar a ~i conceptualizat
reafirmare
a ideii
si intarit progresiv
principi ul
(aratand ca orice stat are dreptul si obligatia sa-i urrnareasca
pe autorii unui genocid, chiar daca aceasta crirna nu a fost comisa pe tari sau impotriva cetatenilor acesteia). Cu aceeasi ocazie, s-au a tuturor statelor in a colabora si a-si acorda
teritoriul respectivei pus bazele
ideii de obligativitate
asistenta juridica necesara pentru prevenirea si combaterea crimei de genocid.

q j
Mecanismul
efectiv de punere in practica a principilor
de mai sus nu a mai Procesul era insa. 1949,
fast, insa, inclus in textul final al Conventiei privind Genocidul. in ace] moment, documente ireversibil si cele 4 Conventii ale Dreptului de la Geneva
din anul vor
fundamentale
International
Umanitar.
cuprinde
Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie
41
asemenea
mecanisme
de asistenta
universala.
Dar si aplicarea
acestor noi acte Rece. in mod
internationale Raporturile
~5
va fi ulterior blocata, in conditiile nou create ale Razboiului de forte existente in comunitatea internationala (s: reflectate
corespunzator jurisdictia
in cadrul Consiliului
de Securitate al ONU) vor duce in final, ca si in Conventiile de la Geneva, sa rarnana doar
international
prevazuta
unul din numeroasele
proiecte nascute deja moarte.
Noi pasi timizi au fost facuti in continuare, in vederea elaborarii si infiintarii
unui sistem de justitie penala internationala

infiintarea. agresiune, in anul 1950, a unui cornitet, care ajunge 111sasurprinzator
-if puternicele
Un prim rezultat poate fi notat prin care sa elaboreze definitia crimei de
de rapid la concluzia ca .perioada actuala,

nu ar fi adecvata
t~1
eLl nenumaratele
reglementarea
ei start de tensiune,
pentru
acestei probleme",
Aceasta noua crima internationala, competenta de interventie a Consiliului
de
importanta fundamental a, data fiind
de Securitate al ONU in cazul .siivdrsirii fel intrarea furtunoasa pe seena justitiei
unei agresiuni ... ", lsi face in acest
internationale.
Chiar daca Adunarea Generals a ONU va elabora Rezolutia 111'. 3 14 3

0
din anul 1974, care cuprindea
definitie a agresiunii, nu au fost facuti pas: reali si eficiente. Este demn de remarcat. in acest de genocid, crime de razboi si crime
pentru gasirea unei forme acceptabile context,

'.p"}
ca includerea
agresiunii,
alaturi
impotriva umanitatii in aria de competenta
a Curtii Penale Internationale
a constituit
eel mai dezbatut ~i eel mai difieil punet in eadrul Conferintei
de la Roma din anul
1998. Desi decizia finala a fost totusi de includere, aceasta a fost praetic anihilata prin faptul ea agresiunea a ramas singura infractiune nedefinita, neputand fi gasit un comprornis retractari. Revenind Generals
~)
acceptabil
in eei 52 de ani de discutii, negocieri,
aeuze reeiproce
si
la tema de baza, este de mentionat,

0
ea in anul 1951, Adunarea sa examineze posibilitatea
a ONU creeaza
noua comisie mandatata
infiintarii unei Curti Penale Internationale si elaborarii unui proiect de statut pentru o asemenea instants. (vezi sectiunea 10). . In anul 1954, initiativa, descrisa mai sus, a fost legata, in mod formal. de eel mai vechi proiect privind elaborarea unui "Cod International
([1
Crimelor irnpotriva
Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie Pacii, Securitiuii si Umanitatii
42
si chiar de proiectul privind definirea agresiunii. In
acest fel. toate aceste actiuni au fost cup1ate, avand insa aceeasi soarta - un esec total si lipsit de orice perspective in viitoru1 apropiat (vezi sectiunea 10).
;)
Timp de aproape 20 de ani, respectiv, comisiile
intre anii 1954-1980,
comitetele
si
aratate mai sus, chiar daca avand In eompunere juristi remarcabili, politice specifice perioadei majore avute in vedere. tergiversari ~i neconcordante,
nu au
reusit sa treaca peste impedimentele adus la indeplinire
istorice ~] nu au
nici unul din obiectivele
In anul 1973, dupa nenumarate jurisdictii Generala Apartheid.

'~;f
ideea unei
internationale a ONU
revine in atentie cu ocazia adoptarii privind Eliminarea
de catre Adunarea Crimei de
a Conventiei
si Reprimarea
In textul acesteia, articolu1 5 prevedea posibilitatea

unui tribunal penal
ca autorii respectivei Evident, ca niei
'1
crime "sa fie deferiii judecaiii
international".
aceasta idee nu a fost urrnata de nici un fel de act in vederea punerii sale in practica. La data de 10 decembrie
Internationala de Prevenire
1984, a fost adoptata la New York .Conventia

a Torturii si Altor Tratamente Inumane
si Combatere
sau Degradante". In afara de definirea acestei crime internationale,
care de altfel va
fi preluata atat in Statute1e Tribunalelor Internationale, se reglementa
Penale ad-hoc, cat si in eel al Curtii Penale international de
prin acelasi document un mecanism vinovate
tragere 1a raspundere
l'}
a persoanelor
de asemenea crime si de cooperare
judiciara
in aceste scopuri (eel mai recent si faimos caz fiind eel al generalului
Augusto Pinochet, ce va fi prezentat mai detaliat in continuare). In anul 1980. Adunarea Generals a ONU isi manifesta in sfarsit dorinta de a
~ >,
!
reactiva munca Comisiei de Drept International,
cazuta in total a letargie timp de 30
de ani, in domeniul infiintarii unei curti penale. Vor mai fi necesari alti 12 ani ( ~i schimbarea fundamentala a mozaicului politic a1 lU111ii,prin caderea politics a
Blocului Cornunist) pentru ca solicitarea Adunarii Generale a ONU presanta si mai decisa.
sa
devina mai
Capitolui tribunale
I. Scurt istoric al justitiei penale internationale

internationale
din istorie
- secoIul XX ~iprimele
43
10. 0 privire retrospeetiva
asupra initiativelor referitoare la pen ale ell earacter
erearea unei installte internationale

\~i
,,'
pernlanellt
si a unui Cod universal al erimelor internationale
Desi,
in sectiunea
anterioara,
am vorbit
despre
evolutiile postbelice
in
domeniul justitiei unei jurisdictii pacii si
penale intcrnationale,
arnintind, de asemenea si despre proiectul

si despre eel al unui cod al crimelor contra
umanitatii, pentru a intregi aceasta viziune istorica, este necesara relevarea
unor aspecte esentiale a acestor din urrna proiecte. A vand in vedere experienta Tribunalelor militare ad-hoc de la Nurenberg mondiale si
t~l
Tokio, in cadrul celei mai cuprinzatoare infiintata imediat dupa terminarea
organizatii
de aparare a pacii,
celui de-al doilea razboi mondial - O.N.U. - s-a permanente. creata departe de tumultul razboiului, in activitatea ei, aura invingatorilor. si sanctionarea celor
luat initiativa crearii unei instante internationale Lumea dorea

0
instants international
in timp de pace, pentru a nu se rasfrange
instanta, in care legea odata convenita pentru instrumentarea mai grave crime intemationale, partile responsabile,
t. .:: .
sa fie aplicata, in mod egal si impartial, pentru toate
indiferent de momentul istoric in care se savarsea crima: pace
sau razboi.
In
mandatat redacteze,
acest sens, asa cum am mentionat mai sus, Adunarea Generals a O.N.U. a organismul sau specializat, respectiv, Comisia de Drept International, sa
in paralel, doua proiecte si anume: Proiectul unei jurisdictii si Proiectul crimelor contra pacii si securitatii umanitatii.
criminale
internationale
Desi aceste proiecte au fost elaborate de Comisia de Drept International anul 1953 ~i respectiv, preocuparilor
t.
in
1954, totusi, abordarea lor a trecut pe plan secundar in cadrul
Organizatiei Natiunilor Unite, dezbaterea lor fiind amanata, sine die. conflictului din Yugoslavia, izbucnit in aceasta zona exploziva a
;,
Momentul
~'~f
Balcanilor. aproape
""
in anul 1989. readucand
in memorie crimele S1 atrocitatile ~ celui de-al doilea razboi
comise eu mondial. va
50 de ani in urma, in timpul
--
--- --
----
Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie
44
impulsiona responsabil,
'~a
eomunitatea la traducerea
internationala
sa se gandeasca,
eu adevarat
senos
$1
in viata a acestor doua proiecte.
Astfel, asa cum vom nota in continuare, prin Rezolutia nr. 47-33 din data de 25 noiembrie International proiect 1992, Adunarea Generala a O.N.U. va imputernici sa elaboreze Comisia de Drept Acest Penale Curtii.
un Proiect de Statut al Curtii Penale lnternationale. la baza infiintarii, in anul 1998, a Curtii
de statut va sta
Internationale,
proiect in care vor fi incorporate momente
crimele ce tin de competenta
Dar, asupra acestor
istorice deosebit de importante vorn reveni la momentul potrivit.
in eadrul evolutiei
justitiei penale internationale,
Prin urrnare, pentru Statutului

~tl
a intelege mai bine si mai profund continutul

D
de la Roma, este necesara proiectelor
succinta
privire retrospective
asupra
prevederilor Criminale
trenate pe rolul O.N.U. privind erearea unei Curti Penale
~i al unui Cod al Crimelor impotriva Pacii si Securitatii omenirii.
A. Curtea
In Proiectul Statutului
criminala iniernationala ,
Curtii Criminale Internationale.
e e ,"
elaborat deC0111isia ca instituirea Curtii care sa
de Drept International Penale

;~.~
a O.N.U., in anul 1953, se prevedea, sa se realizeze pe baza unei Conventii

0
Internationale
internationale,
cuprinda Statutul ei, Curtea fiind Curte Internationala

, , ;J
instants jurisdictionala
~
independenta de actuala
1..-" .' ,
de Justitie si de O.N.U .. ea nefiind un organ al O.N.U .. asa cum de Justitie. al autoritatii jurisdictionale a Curtii 11 reprezenta faptul,
era Curtea Internationals
Un element specific
ca aceasta nu emana, in mod automat, din Statut, ci Ii era atribuita de catre statele semnatare recunoscut jurisdictia
.,~,}
ale Conventiei
de instituire a Curtii. In consecinta,
faptul ca un Stat a
Statutul Curtii nu semnifiea sa. Aceasta recunoastere clauza
si faptui ca el a acceptat, in mod automat fie printr-o conventie declaratie
urma sa se materializeze,
specials, fie printr-o
a unui acord special sau chiar printr-o
distincta adoptata de statul respeetiv. La baza activitatii judiciare in special dreptul international a Curtii urma sa stea dreptul international public.
penal si eventual, dreptul intern al Statelor Parti.
- secolul
xx $i primele
45
In eeea ee priveste organizarea a1 Curtii Internationale judecatori

;.
Curtii, s-a preconizat Astfel,
modelul de organizare din 15
de Justitie.
Curtea urma sa fie compusa
alesi, indiferent
de nationalitatea
lor ori de faptul ea au 0 singura
cetatenie, dubla cetatenie sau sunt apatrizi, dintre persoanele care se bucurau de eea mai inalta consideratie exereitarea competenta morala si care indeplineau conditiile corespunzatoare pentru eu 0
in tarile lor a eelor mai inalte functii judiciare sau erau jurisconsulti recunoscuta in drept international
si in special, in dreptul international
penal. Judecatorii
erau alesi pe 0 perioada de noua ani, cu drept de realegere, de marilor forme de
catre Statele Parti, in asa fel, in cat sa se asigure reprezentarea civilizatie

~~~J
si a prineipalelor
sisteme juridice
ale lumii, fiecare Stat neputand avea
mai mult de un judecator in cadrulunui Sesizarea Curtii si sustinerea
mandat. procurorului, functie
acuzarii erau incredintate
asumata de catre un jurisconsult, un act de acuzare, intemeiat
desemnat
de catre rec1amant si se realizau printranchetei efectuate de 0Camera de
pe constatarile
instructie, fermata din cinei judecatori, desemnati, anual. in acest scop. T otodata, dreptul de a sesiza Curtea Criminala savarsirea ~ unei infractiuni
:
Internationala,
cu privire la
."
internationale. ~"'
il avea si Adunarea ~
Generala a O.N.U ..
preeum si orice Stat Parte. Curtea avea, de asemenea

rL'ti
si un Consiliu de Gratiere. consta in a internationale
Competenta judeca
ratione tnateriae a Curtii Criminale Internationale vinovate de savarsirea infractiunilor
si pedepsi persoanele
prevazute in Statutul ei. Cat priveste competenta ratione personae, aceasta consta in a judeea persoanele fizice, aeuzate de comiterea unor infractiuni internationale primu1 rand, respective de comiterea crimelor internationale, indiferent si in
daca persoanele In
erau reprezentanti
guvernamentali,
functionari sau simpli particulari.
Proiect se prevedea:
"Curtea judeca indivizii acuzati de crimele definite in cadrul cadrul lucrarilor Comisiei de Drept Curtii, prin atribuirea functiei de
crimelor contra pacii si securitatii umanitatii'Lln

'. OJ
International, interpretare mai multor
s-a propus largirea
competentei
a dispozitiilor dreptului international penal, 1a solicitarea unui Stat sau a State. Prin aceasta activitate, Curtea juea un r01 important in
46
armonizarea
si unificarea
dreptului
international
penal, precum
~i In precizarea
sensului si a continutului Curtea

:8
anumitor notiuni si principii ale acestuia. Internationala judeca in complet format din eel putin 7 prezenti. Hotararile Curtii
Penala
judecatori
si adopta hotarari
cu majoritatea judecatorilor
trebuiau sa fie motivate.
Aeestea
erau definitive si nu erau supuse apelului, singura Curtea putea pronunta impotriva inculpatului in
cale de atac permisa fiind revizuirea. orice pedeapsa pe care instrumentul

0
apreeia ea necesara, sub rezerva unor limite prevazute competenta. se realiza in conformitate Curtii, Condamnatul
eare-i reglementa hotararii
Executarea Conventiei eliberat ~?~)
de eondamnare
cu prevederile
prin care s-a acceptat jurisdictia
putea fi gratiat sau In
conditionat
de catre un comitet, compus din cinci membri, constituit
acest scop, de catre Statele care au acceptat competenta Curtii. Totodata, care trebuiau Proiectul de Statut cuprindea garantiile judiciare fundamentale.
respectate pe toata durata judecatii, de nevinovatie,
in vederea asigurarii unui proces
echitabil (prezumtia si dreptul deliberarii
dreptul de a lua cunostinta de acuzatiile aduse la dezbateri, publicitatea dezbaterilor. secretul
de aparare, prezenta etc.).
B. Codul Crime lor impotriua Pacii si Securitaiii

!1';:~
Omenirii
Proiectul anul de Cod al Crimelor contra Pacii si Securitatii omenirii, adoptat in in principiu, continutul statutelor Tribunalelor militare crimelor aceasta
1954, cuprindea,
intemationale in crime
de le Numberg pacii,
si Tokio, lara a mai pastra, insa, clasificarea si crime impotriva umanitatii,
contra
crime de razboi
clasificare reluandu-se Supusa Proiectului

'"I
sub denumirea de crime contra pacii si securitatii umanitatii. critiei, cu privire la continut, aceasta prima varianta a din
multor
de Cod a fost reluata de aceeasi Comisie de Drept International incepand cu anul 1981,
0
cadru1 O.N.U., intocmindu-se,
alta variants
a acestui
Proiect de Cod al crimelor impotriva pacii ~i securitatii omenirii.
Capitolull. Scurt istoric al justitiei pen ale internationale tribunale internationale din istorie
- secolul
xx ~i primele
47
Printre precizarea, omisiuni,

~
prevederile
mai semnificative
ale acestui Proiect
de Cod, se ana
ca este independenta drept crima impotriva
de dreptul intern, calificarea unei actiuni sau a unei pacii si securitatii umanitatii. Faptul ca
0
actiune
sau
omisiune
era sau nu pedepsita

2). Se preciza,
de dreptul intern, nu avea efect asupra acestei de asemenea, umanitatii
calificari
(articolul
ca
"orice individ
care comite
crima irnpotriva
pacii si securitatii (articolul
este responsabil pedepsirea
pentru
fapta sa si
pasibil de pedeapsa" asistenta participarea

3)
J pct.l ); se prevedea
acordarii de ajutor. precum si
sau mijloace, la
0
in vedere
comiterii
unor astfel
de crime,
intelegere
in vederea savarsirii lor si tentativa. (articoluJ 3 pct.2 si
Se reafinna principiul
~~l
de baza al dreptului international unui individ, pentru

0
penal, care prevedea, pacii si
ca "urmarirea securitatii
angajata
asupra
crima impotriva
umanitatii,
0
nu elimina raspunderea
al unui stat.
pentru un act sau
omisiune
care li este atribuita ,,(articolul 5).
De asemenea, presupus
se prevedea
ca Statul, pe al carui teritariu se afla autorul
al unei crime impotriva pacii si securitatii omenirii, era dator sa-l judece,
6 pct.l ).
Tara sa-l extradeze (articolul
In acest Proiect, era afirrnata imprescriptibilitatea securitatii omenirii (articolul
crimelor impotriva
pacii si
6), precum si neretroactivitatea
Codul ui (articol ul 10). sau al
Erau reafirmate, superiorului
de asemenea,
regulile,
potrivit carora: ordinul guvernului
ierarhic nu exonereaza
de raspundere
pe autorul unei crime prevazute ordinului (articolul

comisa
0
In Cod, daca acesta a avut posibilitatea superiorul (articolul

raspunde,
sa nu se conformeze pentru crima
11);
in anumite
conditii,
de subordonati
12); autorul unei crime intemationale, penal
chiar daca are
calitate oficiala in
statui sau, nu este exonerat de raspundere Acest proiect enumera urmatoarele

, :'"
a (articolul
13). Omenirii
de Cod al crimelor crime:
impotriva
Pacii si Securitatii
..
agreslUnea;
amenintarea
cu agresiunea;
interventia in afacerile altui stat; dominatia coloniala si alte forme de dominatie straina:
e ~ ~ ~
Capitolul I. Scurt istoric al justitiei pen ale internationale trlbunale internationale din istorie
48
b zenocidul:
..
apartheidul;
violarea sistematica
~
e
sau masiva a drepturilor fundarnentale

0
ale omului;
crimele de razboi de recrutarea,
deosebita gravitate;
folosirea, fiintarea si instruirea de mercenari:
terorismu1 international; trafi.cul i1icit de stupefiante; provocarea 15-26). T otodata, in unele studii de specia1itate si documente neeesitatea
if;
de prejudicii
deliberate
si grave, mediu1ui inconjurator
(articolu1
al e O.N. U. se sustinea pacii si omenirii.
examinarii
problemei jurisdictiei cresterii
crimelor
contra
tinand seama de exigentele
eficientei, in eforturile acestor crime.
depuse de comunitatea
international a pentru prevenirea In dezbaterile
si combaterea
care au loc cu privire
1a definitivarea
proiectului
Codului
Crimelor contra Pacii si Securitatii
Urnanitatii, pre cum si in raspunsurile

instituirii jurisdictiei
oficiale ale in acest

cerinta
mai multor state, s-a relevat importanta
internationale
domeniu. abordarii raspunsul ~\~i

indrituitd care
Asa, de pilda, in raspunsurile guvernului

.problemei mecanismului necesar pentru
egiptean
aplicarea
se sublinia
codului". iar in
autoritatea
guvernului
Venezuelei
se considera, ca "trebuie
.Crearea
indicate
sa
aplice sanctiuni
celor vinovati", autorilor
unui mecanistn judiciar,

0
sa
asigure pedepsirea
crimelor,
definite in cod, este
problema
crucialti"
a ararat delegatia Italiei. Mai multe state s-au pronuntat pentru instituirea jurisdictii penale, care a argumentat,
unei asemenea delegatia
sa
0
dea eficacitatea
necesara codului. AstfeL aplicarea prevederilor sub forma
Kuweit-ului
ca pentru jurisdictie
a garanta
codului, este important, unui tribunal
sa
se creeze
penala internationala,
penal international,
un tribunal
iar delegati a Argentinei a subliniat,

care sa-i asigure aplicarea,
ca .im text de
drept penal, [arti

.~.:;
nu are eficacitate",
Delegatiile
Sierrei Leone, a Zairului ~i alte delegati: au apreciat ca, crimele contra umanitatii internationale pot fi judecate de tribunale nationale si ca ideea
pacii si securitatii jurisdictiei Zeelande penale
nu este noua. Delegatiile Italiei,
Suediei ~i Noii de
au sustinut,
ca in cazul in care, crimele
contra pacii ar fi judecate
:~
Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie tribunale nationale, s-ar ajunge 1a 0 aplicare neuniforma
- secolul X.-'X ~iprimele
49
~i 1a 0 interpretare
diferita a si utilitatii
prevederiJor unei jurisdictii

~
coduJui. Mai multe delegatii internationale,
au insistat asupra necesitatii crimelor
pentru judecarea
contra pacii si securitatii
umanitatii.
Preocuparile actiona,
si pozitiile exprimate sunt

pentru eombaterea
expresie a hotararii statelor. acestor crime $i promovarea
de a unor
cu toata fermitatea,
relatii pasnice in toate zonele si regiuni1e Jumii.
***
Astfel prezentate, cele doua proiecte paralele, respectiv, de infiiniare, pe dea unui Cod universal al
o parte, crimelor,
@j
a unei Curti criminale, tergiversate
iar pe de altd parte.

VOl'
de ON. U; .isi
gdsi finalizarea
in forma
~i continutul
actual al unui singur act si anume Statutul Curiii Penale Internationale.
11. Procesullui
Adolf Eichmann, allui Nicolae Ceausescu si cazul Augusto Pinochet
"Pot sii afirm cu certitudine

~"~:-t
ca Adolf Eichmann
este mult mai intreg la minte despre faptele pe judiciara a
decdt sum eu dupa ce i-am ascultat timp de 6 ore miirturisirile care le-a comis ,. (medicul psihiatru insarcinat eu
expertizarea
inculpatilor
de catre Curtea Suprema de Justitie a Statului Israel).
In mod paradoxal, Combaterea nationals varianta doctrina

;:-,
In Conventia
din data de 6 decembrie
1948 privind
0
Crimei de Genocid nu se prevede, in mod expres, decat persoanelor
competenta
pentru judecarea unei competente si practica 1a urmarirea
vinovate de asemenea crime, parand exclusa
universa1e. Din eauza acestei lacune, a fast nevoie ca in sa apara ~i sa fie fundamentata criminalilor internationali, ideea dreptu1ui
internationals si pedepsirea
universal
bazata pe principiile
universal recunoscute
si pe cutumele Dreptului International.
Capitolul I. Scurt istoric a] jusritiei pen ale internationale tribunale internationale din istorie Un eveniment remarcabil, pentru semnificatia
50
sa in aceasta materie. a avut
loc in anul 1962, in Israel. La aceea data s-a desfasurat vestitul proces al lui Adolf Eichmann.
~
considerat din Europa.
unul din artizanii "solutiei finale" de exterminare Acesta a fost inculpat
a populatiei
evreiesti
si condamnat
pentru grave crime au facut
inrernationale,
dar este de subliniat ca la retinerea vinovatiei, judecatorii
referire express la .existenta unui Drept International cutumiar referitor la crimele impotriva umanitatii", In plus, responsabilitatea faptele indreptate competenta handicapatilor special
~\
i-a fost retinuta nu numai pentru oarecum in mod c1asic tiganilor, a
impotriva
evreilor (ceea ce ar fi justificat israeliene),
de judecata
a instantei
ci si pentru uciderea
si a membrilor
oricarei alte minoritati. Hotararea de condamnare a recursuluide catre Curtea ~i rationarnent Suprema
si in a
cea de respingere
0
de Justitie
Israelu1ui, reprezinta
proba de elocventa
juridic si un precedent
important pentru justitia internationala. Un eveniment dar cu

0
cu
mai
mica
rezonanta
in materia
justitiei
penale
internationale,
semnificatie
speciala pentru Romania l-a constituit procesul Nico1ae si Elena de
din 25 decembrie Ceausescu ,.genocid" juridiceeste

;;:\.1
1989, in urma caruia au fost condamnati
pentru un numar de 6 capete de acuazare, inc1usiv pentru infractiunea impotriva propriului popor. Desi argumentarea
unei asemenea incadrari de condamnare, se
departe de a fi completa, ca de altfel si hotararea primul sef de stat incriminat comis impotriva propriului
poate, astfel, consemna capitals, pentru genocid,
si condamnat popor (Romania
la pedeapsa avand din
pacate "privilegiul"
de a detine acest "record").
Trebuie mentionat
ca tara noastra
traise deja momentul judecarii si condamnarii razboi - este yorba de cazul Maresalului urrna unui proces pentru persoane
fostului sef al statului pentru crime de executat in anu1 1946, in chiar la Nurenberg, decal aceea a
Ion Antonescu,
aflat departe de minimele a carer vinovatie
reguli instituite
era indubitabil
mai clara
Maresalului Mult internationals
Antonescu. mai este celebru tara si mai indoiala important pentru ideea chilian de justitie Augusto penala Pinochet.
cazul generalului
Intreaga .afacerc Pinochet" arata ca pentru
a pornit de la prevederea din Codul Penal Spaniol, care

0
crima de terorism
persoana
poate fi urmarita
penal la nivel
----Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie - secolul XX ~i primele
51
universal, indiferent de nationalitatea
sa, de locul comiterii infractiunii sau de locul autor. Pe baza acestei conceptii, judecatorul de instructie spaniel de ares tare, pe un or grave
in care se gaseste in acel moment prezumtivul extinsa si la alte crime cu caracter international, Baltazar Garzon si-a fundamentat numele generalului Pinochet opozantilor
emiterea unui mandat international
(a carui responsabilitate
in comiterea
abuzuri impotriva
politici era mal mult decat notorie). Mandatul a fost 1998, in timp ce Pinochet se afla intr-o vizita
pus in aplicare la data de 16 octombrie privata in Marea Britanie
si mai ales in timp ce acesta se afla sub protectia
imunitatii conferite de calitatea de fost sef de stat si senator pe viata al Republicii Chile. In mandatul tj comiterea persoane. toate crimelor de genocid, crime contra umanitatii, fortate de populatie,
;>." ;,
emis de magistratul
Garzon se imputa generalului terorism,
Pinochet de
disparitii
arestari ilegale si transferari internationale

:
facandu-se refermta la
instrumentele
cunoscute
si. asa cum aratarn mai sus, la
.principiile recunoscute si cutumele Dreptului International"
o
impotriva
prima problema
de drept extrem de interesanta
care a fost invocata
cu
aceasta ocazie se refera la includerea umanitatii, indiferent
.disparitiei de persoane" in randul crimelor sau alte
daca a fost sau nu urmata de torturi
tratamente inumane. Acest subiect a fost aprig dezbatut de catre avocatii victimelor,
'~;;:f
pro cur or si avocatii generalului Curtii Lorzilor (instanta
Augusto Pinochet in judecata competenta sa se
desfasurata pronunte
in fata asupra
considerata
admisibilitatii
cererii de extradare venite din partea Spaniei). englezi la data de 24 martie 1999 a fost
Solutia data de catre judecatorii
destul de neclara in aceasta directie. Astfel, s-a decis ca pot face obiectul extradarii numai crimele comise in Chile ulterior ratificarii si intrarii in vigoare in Marea Britanie, 1a 29 septembrie 1998, a Conventiei asupra Torturii, tara a se face
0
referire express la crima de disparitie alaturata torturii in forma tipica. Este insa
~i'~
evident ca generalul Pinochet era acuzat de faptele comise In perioada 1973-1978 ~i ca numai recunoasterea duce la retinerea implicita a crimei de disparitie ea inculpatului
0
crima continuata putea extradarii. C onform
culpabilitatii
si la acordarea
opiniei exprimate in decizie de catre lordul judecator Ronald David Bartle, care a
---- -- - ---------
- secolul XX si primeJe
52
considerat
admisibila
cererea de extradare
.efectele
asupra familiei a crimelor
de
dispar itie potfi
asimilate
unei torturi morale".
Decizia sisternului cornpetenta principiile
instantei
britanice
s-a confruntat
cu principiile
fundamentale
ale
de common-law teritoriala
COnfOrD1carora, In mod traditional,

0
un stat admire doar chiar daca
~i nu
competenta
personala
universala,
de la Nurenberg alta problema la imunitatea
s-au pronuntat indubitabil in sens contrar.
o
referitoare
,.
fundamental
a pusa
in discutie de cazul Pinochet
este cea
acordata sefilor de stat (sau fostilor sefi cum era generalul sentinta Curtii Lorzilor din 25 noiembrie 1998 are
0
Pinochet).
In acest domeniu,
.
valoare uriasa. afirmand ca orice fel de imunitate trebuie sa cedeze in fata crime lor , ~ celor mai grave cunoscute
~j
de umanitate.iAceasra
decizie a fost confirmata
pe 24
martie
1999 de catre aceeasi Curte a Lorzilor dar intr-o alta compunere.
Conform
acesteia, frontierele crime intemationale,
nu pot fi nici un pretext, nici un adapost pentru cei care comit indiferent de inalta pozitie pe care acesta de precizat, ca prima sentinta
0
ocupa. din 24 dintre
Este interesant
:\
a Curtii Lorzilor a unuia
noiembrie judecatori, umanitare
1998 a fost casata pe motivul lordu1 Hoffman, in cadrul
lipsei de neutralitate
-".,
.':-
care a admis ca a avut de-a 1ungul timpului "Amnesty International"in fonnarea
activitati
societatii
una din organizatiile unui curent de opinie
't
neguvernamentale
cele mai activ implicate
'{}t"
favorabil extradarii lui Pinochet. Simbolul reprezentat de cazul Pinochet ca si caracterul spectaculos al
arestarii ~i apoi al eliberarii sale, au facut uitat ca aceasta ineficacitate fusese deja prevazuta Este dernna in articolul 7 al Statutu1ui Tribunalu1ui afirrnatia
"lIU
a imunitatii de la
Militar
Nurenberg. american
paradoxul
de reamintit, Robert
in acest context, conform careia
procuroru1ui
accepta
la Nurenberg
Jackson
putem
ca responsabilitatea
penala
sa fie
cu atat mai slaba cu cat autorul crimei
este mai puterrzic iar crimele sale sunt mai grave".
.,;,
~l
Pentru a mari si mai mult complexitatea faptul ca autoritatile din propria
cazului .Pinochet" trebuie mentionat ca nu au solicitat
tara, Chile, nu numai
extradarea,
dar chiar s-au opus unei asemenea masuri, invocand tocmai imunitatea
53
acestuia si propunand
chiar un arbitraj politic cu Marea Britanie In aceasta problema
(initiative evident respinsa). In cele din urma, a fost adoptata de Interne Santiago Britanic
0
solutie tot de compromis politic, Ministrul generalului Pinochet
Jack Straw permitand
sa
se intoarca
la
de Chile la data de 3 martie 2000, pe considerente
medicale
privind
sanatatea acestuia, ~i in ciuda protestelor furibunde ale reprezentantilor ai organizatiilor Indiferent pentru protectia drepturilor omului.
victimelor ~i
de soarta actuala a generalului Pinochet (care s-a dovedit mult mai
putin bolnav 1a sosirea la Santiago decat parea 1aplecarea de la Londra si care a fost pus deja sub acuzare de catre magistratul juridice
/)
chilian Tapia Guzman) S-a statuat
semnificatiile astfel. in mod ~i ca trebuie
si istorice
ale cazului
sunt incontestabile.
<,
jurisdictional, acceptata
0
ca nu exists imunitate cornpetenta universala si

0
pentru crimele internationale imprescriptibilitate
absoluta fata de acest gen
de fapte. Efectele
sentintei Curtii Lorzilor sunt deja uriase ~i vor fi i11mod sigur astfel calea astfel deschisa de justitia
urmate de multe altele in viitor, dezvoltand penala internationala.
12. Accelerarea
:'~~
procesllllli de elaborare a Statlltului Curtii Aparitia Tribunalelor ad-hoc. Tribunalul
penale Internationale.
Special pentrll Sierra Leone. Drumul spre Conferinta de la Roma
"in toate razboaie le s-au comis, intotdeauna,

fara
acte de violenia si grozdvii. carora au fost
nici
indoiala de ambele piirti. Fireste cii cei impotriva
indreptate
le-au considerat
mai mult deceit cumplite si nu am inteniia nici s6 Ie Au fost insa acte intamplatoare, neorganizate, de cu totul alt gen. de
infrumusetez, izolate.
i11
nici sa le justific.
cazul nostru, insa. este vorba despre grozavii sistematice, organizate
faradelegi
la scare mare si in conexiune cunostinta
unele cu altele. de
acte bine gandite
si comise in deplina
de cauza. Barbatii, pe care ii
,--
Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationals din istorie
54
vedeii in fata noastra, au fost nu numai conducatori, dar ~i instigatori ai poporului german. Daca ei nu sunt raspunzatori de cele intdmplate, atunci cine? ., (Sir Hartley Shawcross - Procuror la Tribunalul de la Nurenberg).
Dupa eel de-al doilea organizatii comunitatii consecvente ad-hoc. universale
razboi mondial,
sub girul celei mai cuprinzatoare valori ale
la care au aderat statele, pentru apararea supremelor respectiv, pacea si sccuritatea,
internationale, prcocupari
au fost inregistrate permanente si nu
pentru crearea unei instante internationale
Aceasta, pentru ca Tribunalele supuse

~}
Internationale
de la Nurnberg $i Tokio. au fost impartialitatea independentei actului judecatorilor, de
unor diverse cu rasfrangeri
critici,
care atingeau,
indeosebi,
justitie,
profunde
asupra principiului
principiu sacru si inviolabil Din pacate, proieetele
al justitiei universale. Comisiei de Drept International din cadrul O.N.U.,
eoncepute, in anii urmatori, in aceasta directie, nu si-au gasit finalitatea practice. AstfeL ca, tot la solutia unei instante penale internationale ca in urma cu 50 de ani, a trebuit sa apeleze comunitatea pedepsi pe autorii crimelor comise pe teritoriul Fostei cu caracter ad-hoc, pentru a-i urmare a
internationala, Yugoslavii,
conflictului
~,:J
izbucnit intre sarbi, croati si musulmani.
Dar, pentru
a vorbi despre este necesara
",
aceasta, in linii generale, asa cum ne-am propus in aceasta sectiune, parcurgerea a catorva etape preliminare. date fiind ororile savarsite, Consiliul de Securitate
Prin urmare, prin Rezolutia aflate
al O.N.lI..
nr. 764, din data de 13 iulie 1992, atragea atentia, ca toate partile, sa se conformeze si ca, persoanele obligatiilor asumate, potrivit Dreptului
In conflict,
International incalcari
Umanitar
care comit sau ordona
sa se comita pentru
grave
ale Conventiilor
de la Geneva
sunt direct raspunzatoare
aceste incalcari.
-r-"':., u-
Dupa aceasta Rezolutie, data de 13 august rezolutia
au urmat altele, respectiv, Rezolutia ~i dezvoltat recomandarile
nr. 771. din cuprinse

III
1992, care a reafirmat
anterioara, precum si Rezoluria nr. 780, din data de 6 octombrie de catre Secretarul
1992, prin
care se dispunea constituirea,
General al O.N.U., a unei Comisii
Capitolul tribunale
I. Scurt istoric al justitiei internationale din istorie
55
de experti, care sa analizeze datele fumizate grave ~i sa intocmeasca un raport.
de Yugoslavia
eu privire la incaicarile
Studiile efectuate, de catre Secretarul tribunal foarte au evidentiat variata. existenta ca unor probleme atare
General, pentru crearea unui asemenea deosebit de eomplexe si de consultate, de

0
natura
semnalate
de guvemele
organizatiile
intemationale
neguvernamentale problema
si de experti. insesi bazele juridice ale constituirii unui
o prima
tribunal
au constituit-o
international
special si anume, daca un asemenea organism juridic ar putea de Securitate, organ eminamente politic, tara
fi creat printr-o rezolutie a Consiliului
atributii legate de problemele jurisdictionale Din punet de vedere juridic, calea norrnala pentru eonstituirea trebuie prealabil. conferinta sa fie aceea a incheierii unui tratat adecvat
,
tribunalului
intre state. care sa fie nezociar, in '(Adunarea Generals a O.N.U. sau

0
de catre un for international internationala
speciala), apoi supus semnarii si ratificarii.
Acest parcurs ce sa-si
firese ar avea avantajul unei abordari ~iexaminari detaliate a tuturor problemelor se ridica in legatura cu stabilirea exercite vointa lor suverana, tribunalului $i ar permite statelor participante
in special,
daca ele doresc sau nu sa devina parti la de pana acum s-a dovedit, insa,
tratatul respectiv. in practica relatiilor
internationale
ca toate incercarile de acest fel au fost sortite esecului sau amanarii sine die. Avandu-se considerat in vedere caracterul de urzenta '- , al constituirii Tribunalului. s-a
ca abordarea respectiva, unei perioade
chiar dad! ar fi fost incununata indelungate pentru transpunerea
de sucees. ar fi sa in practica, pentru
avut dezavantajul
precum si al nesigurantei,
ca s-ar putea obtine numarul necesar de ratificari
intrarea in vigoare a acestuia care
sau ca printre statele care 11ratifica s-ar afla si ace lea
sa
faca tratatul ineficient. In Raportul intocmit de catre Secretarul General al O.N.U ... infiintarea de Securitate. se
Tribunalului
International
ad-hoc. printr-o argumente:
rezolutie a Consiliului
justifiea prin urmatoarele incalcarile constituie

0
grave ale dreptului arnenintare
umanitar
pe teritoriul
Fostei
Yugoslavii
la adresa pacii ~i securitatii internationale:
,(~.
56
raspunderea de Securitate Yugoslavie;

.l
individuala a avertizat,
a celor care au savarsit crime, asupra careia, Consiliul in repetate randuri, in legatura cu situatia din F osta
" stabilirea
unui Tribunal International
ar contribui la indeplinirea
scopului de a
pune capat unor asemenea pentru
crime (rol preventiv), a persoanelor pacii;
la luarea unor masuri efective raspunzatoare (rol punitiv) ~i ar
aducerea ill fata justitiei
contribui la restabilirea instituirea conformitate Tribunalul Tribunalului
si mentinerea
s-ar incadra in categoria
masurilor bazate pe fort a,
i11
cu Capitolul VII al Cartei O.N.U.; International, avand un caracter judiciar, fata de consideratiile cu privire ar trebui sa-si exercite
;;
atributiile, controlul
iudiciare; .
.
in mod independent, Consiliului
politice, Tara a se afla sub functiilor sale
de Securitate,
la indeplinirea
Consiliul
de Securitate
nu creaza pentru Tribunalul
International
norme de
drept material pe care sa le aplice, acestea fiind cele din Dreptul International actual. Studiul Secretarului ce-si pastreaza
.,
< ~'.
General a relevat si alte aspecte deosebit de complexe, actualitatea, legate, de acceptarea sau neacceptarea a extradarii propriilor sau pentru persoanelor executarea vinovate de
in continuare
catre state, in baza sistemului a fi judecati pedepselor, prealabila, de Tribunalul de masurile
constitutional, International stabilirea
cetateni, pentru in alte state a si cercetarea lor
privind
inclusiv de fortele politienesti International
ce pot fi antrenate la aceasta, de raportul interne, dintre legislatia internationala
dintre Tribunalul
si tribunalele
si cea interna referitoare
la faptele imputate, de faptul daca, tribunalul va fi capabil
sa-i judece pe toti criminalii etc. In acelasi timp, s-au ridicat si alte probleme, selectiv al tribunalului Yugoslavie aplicabila, conflictele cum ar fi aceea a caracterului
ad-hoc, intrucat s-au comis crime la fel de atroce ca in F osta legea Ja
si 'in alte tari 'in care au avut loc conflicte armate sau privind pentru ca Protocolul
al II-lea de la Geneva din anul 1977, referitor mentiuni exprese referitoare
annate interne nu cuprinde
la pedepsirea
crimelor de razboi ~i a cimelor contra umanitatii.
Capitolul tribunale
I. Scurt istoric al justitiei penale internationale

internationale
din istorie
- secolul XX ~iprimeIe
57
Pe de alta mecanismului continuare,
parte,
insa,
era evident
faptul,
ca intarzierea acestuia.
constituirii in
judiciar nepedepsita,
ar fi dus la compromiterea
iar ramanerea,
a crimelor savarsite ar aduce deservicii mari irnplementarii
normele dreptu1ui umanitar si ar incuraja asemenea fapte ~i in viitor. Pe baza Raportului adoptat infiintarea propuneri Rezolutia Secretarului General a1 O.N.D., Consiliul de Securitate a
nr. 808, din data de 22 februarie 1993, prin care se horara International, iar Secretarul General era rugat sa prezinte rapida si efectiva a ale
unui Tribunal concrete
si optiuni adecvate, pentru implementarea seama si de sugestiile prezentate
acestei hotarari, O.N.U.
tinand
de statele membre
Pe baza unor asemenea

~j
propunerisi
a studiului efectuat de catre Secretarul luand cunostinta de
"
General al ~NU, privind infiintarea unui Tribunal International, numeroasele
aspecte juri dice ~i politice, pe care le implica instituirea unei asemenea
instante, Consiliul de Securitate, prin Rezolutia nr. 827, din data de 25 mai 1993. a decis "stabilirea prezumate unui Tribunal Penal International pentru judecarea persoanelor International, incepand eu
responsabile
de violari grave
ale Dreptului Umanitar
comise pe teritoriul Fostei Republici Socialiste Federative Yugoslavia, data de 1 ianuarie 1991". Totodata,
(
prin
aceasta
rezolutie, a fost stabilit si Statutul Tribunalului Acesta a fost constituit ca organ subsidiar al
'lfi
International Consiliului
pentru Fosta Yugoslavie. de Securitate,
In virtutea articolului 29 din Carta O.N.U.. International a fost stabilit la Haga. Tribunalul International, era compus, initial, din 11
Sediul Tribunalului Potrivit judecarori, Statutului,

0
alesi pe
pericada de 4 ani, cu dreptul de a fi realesi, de catre Adunarea Consiliului de Securitate, de pe

0
Generals a O.N. U., la propunerea de persoane, intocmita
lista de 22 -23 facute
de catre Secretarul General, pe baza nominalizarilor
de statele interesate, care puteau prezenta cate doi candidati de nationalitate diferita.
i-'
~-
conform unor criterii care sa garanteze competenta la inceput, ce: 11 judecatori, Prima Instants.
judecatori,
si obiectivitatea
acestora. Daca.
cati au fost initial, erau repartizati in doua Camere de si

0
compuse
din 3 judecatori
Camera de Apel, compusa
din 5
ulterior, vorn vedea, ca aceasta situatie se va schimba.
58
Asfel, Statutul TPIY, asa cum a fost el modificat Consiliului de Securitate

I
ultima oara prin Rezoluiia 2000. prevede,

~ ,
nr.1329,
din data de 30 noiembrie

!
ca, in
acest moment.
Tribunalul
este format din 3 Curti de Prima Instanta se stabileste, procedura de asemenea,
si Curte de 0
Ape!. Prin aceasta rezolutie

litem. care sunt alesi dupa
0
institutia judecatorilor ad permanenti. alcatuit din 16
similara cu eea a judecatorilor International este
Prin judecatori
urmare, permanenti
in
prezent,
Tribunalul ad litem.
si 27 judecatori Proeurorul
De asemenea,
Tribunalului
este numit de catre Consiliul

0
de
Securitate, pe baza propunerii
Secretarului
General al O.N.U., tot pentru
perioada
de 4 ani, fiind ajutat de personalul necesar, numit, la propunerea sa , de catre acelasi Secretar General.
'~
La data de 11 februariel994, Tribunalului, de catre judecatorii
a fost adoptat Regulamentul
de Procedura
al
sai, Tara sa existe nici un precedent, selectarii si redactarii reguliJor.
pe care acestia Operatiunea de
sa se poata baza in momentul seleetare a regulilor Tribunalul
a avut loc intr-un interval scurt de timp,deoarecc, lara acestea, sa de sprijinire a reinstaurarii pacii in si
nu ar fi putut demara activitatea
Balcani. Aceasta a dus la necesitatea Proba .. la evolutia accelerarii

~
adaptarii constante a Regulilor de Procedura pe parcursul activitatii TPIY,
practicii
judiciare,
in vederea
procedurilor. este limitata la persoanele fizice,
Cornpetenta ratione personae a Tribunalului autori, coautori, international, Potrivit complici si instigatori,
care au comis violari grave ale dreptului
lara a se prevedea Statutului,
inculparea unor grupuri institutionalizate. International pentru Fosta Yugoslavie aplica din
Tribunalul
normele Dreptului dreptul cutumiar,
International pentru
Umanitar,
care fac parte, in mod neindoielnic,
a nu se contesta anumite norme ale conventiilor
scrise la
care unele state nu sunt parti. Spre deosebire

!h
de Tribunalul
de la Nurenberg, competentele
sale se intind. nu numai in
inclusiv, la cazuri de crime, savarsite in conditii de conflict intra-statal, conditii de conflicte internationale.
! !
:r--Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie
59
Procedura
Tribunalului
este publica, potrivit articolul 2) si 22 a1 Statutului. toate garantiile judiciare prevazute de Pactul
Artico1ul 21 recunoaste referitor la Drepturile Hotararile
acuzatului
Civile ~i Politice, adoptat In anul 1966. de Camerele de Prima Instants sunt supuse apelului In sau a Comandantului,
adoptate
fata Camerei de Apel a Tribunalului,
la sesizarea Procurorului
numai pentru eroare de drept si eroare de fapt. Camera de Apel poate confirma, casa sau revizui hotararea Camerelor de Prima Instanta. actuale ale reglementarilor Statutul nu prevede pedepsei, ,
l'l
Inspirandu-se
din evolutiile cu moartea. euantumului pedeapsa
internationale,
care tind a aboli pedeapsa la individualizarea generala
decat pedepse eu inchisoarea, trebuind sa recurga
tribunalul
la practica
privind
inchisorii a tribuna1elor aplicabile pe teritoriul
locale de pe teritoriul Fostei Yugoslavii, unde s-au comis infractiunile.
deci, 1a normele
Odata cu stabilirea pedepsei. legitimi, a oricaror
Tribunalul este abilitat sa decida ~i restituirea,
catre proprietarii
bunuri si valori dobandite, in mod ilegal, de catre persoanele condamnate. Pedeapsa International, de Securitate inchisorii
0
se executa intr-un stat, desemnat,
de catre Tribunalul
de pe vointa
lista a statelor membre ale O.N.U., care au indicat Consiliului lor de a aecepta persoanele condamnate, potrivit regimului
aplicat in statul respectiv. sub controlul Tribunalului

lr.
Statele, in cauza, au dreptul sa acorde si gratierea. insa International.
Statele membre ale O.N.U. sunt obligate sa coopereze si sa acorde asistenta juridica Tribunalului vinovate, producerii International, in vederea identificarii si cautarii persoanelor ~i indeosebi, arestarii si
de dovezi, expedierii a persoanelor,
documentelor impotriva
aducerii in fata Tribunalului arestare sau de aducere. Printre dificultatiie , actului de justitie.
carora s-a emis mandat de
cu care se confrunta TPIY, . sunt intarzierile modului de functionare
in realizarea
In
eontextul
al TPIY, s-au adoptat
masurile de modificare
a Regulamentului
de Procedura ~i Probe, crearea functiei de
"pre-trial judge", al carui rol este sa asigure buna desfasurare a fazei premergatoare procesului. In cadrul Consiliului de activitatea Tribunalului. de Securitate, exists state care au 0 atitudine critica fata De exernplu. Federatia Rusa ~i partial, China. au
Capitolul I. Scurt istoric al justitiei tri bunale internaticnale din istorie
- secolul XX ~ip rimele
60
reprosat, reflectate
Tribunalului, prin
existents un or "motivatii
impartialitatii in
politice" eu
in adoptarea Republica
deciziilor. Federativa
absenta
re latiile
Yugoslavia. acuzate,
Ca argumente,
Rusia a ararat, ca din cele aproximativ sarba. In acela~i timp, Rusia
50 de persoane a considerat ca
43 sunt de nationalitate
0
inacceptabile unor lideri
serie de practici ale TPIY, respectiv, implicarea SF OR si care
emiterea de mandate impotriva in retinerea unor acuzati,
iugoslavi,
KFOR
participarea,
uneori, a acelorasi judecatori
au dat solutia pe fond la judecarea
apelului si altele. Activitatea Europene, efectul

f:;
u
Tribunalului
este puternic
sustinuta juridic
de SUA ~i statele Uniunii prin a
care vad in acesta un instrument

.
de natura sa promovezc. orice tendinta

,
leg:ii. valorile
democratice ale omului.
si sa descurajeze
,
de incalcare
drepturilor
fundamentale
Tribunalul exercita
International functiile
Penal pentru
Festa
Yugoslavie, in fata justitiei umanitar
instants
care isi
si in prezent
sale de aducere ale dreptului critici
a persoanelor Fostei
raspunzatoare Yugoslavii, functionarea consecvent tuturor politici in
de incalcarile pofida
grave
pe teritoriul
numeroaselor
privind
fiintarea,
organizarea
si
sa, asa cum am ararat, reprezinte al comunitatii internationale
un pas important,
atat in demersul penala a
in vederea
tragerii la raspundere respectiv,
persoanelor cu putere
"prezumate de decizie,
responsabile" comandanti
de crime,
reprezentanti sau
0
de diferite ierarhii si subordonati
simpli executanti,
cat si in "batatorirea permanents.
drumului"
$i asa destul de anevoios, catre
justitie penala internationala
Astfe1, in cele din urma, in luna iulie 1994, Comisia de Drept International aproba un Proiect de statut si recomanda Conferinta
Adunarii
Generale a ONU sa convoace
0 0
lnternationala
Plenipotentiara
~:
care sa discute, sa finalizeze si sa adopte unei Curti Penale lnternationale.

!
Conventie relativa 1a crearea si funetionarea Aceasta accelerare
a lucrarilor Comisiei internationale dezvoltarii
a fost influentata, in mod evident si cu

0
"
de aparitia pe scena justitiei ". sernnificatie
a unor noi factori institutionali, actuale a fenomenului.
uriasa In contextul
Este yorba, In
primul rind, asa cum am mentionat deja, de crearea Tribunalului pentru Fosta Yugoslavie.
Penal International
,'~!1'.
61
Tribunalul model pentru
International
pentru Fosta Yugoslavie a unui tribunal
a servit, de altfel $1 ca penal ad-hoc.
infiintarea
ulterioara International an
international
respectiv, a Tribunalului Prin International urmare, un
Penal pentru Rwanda. de la infiintarea Tribunalului Penal
mai tarziu
pentru Fosta Yugoslavie, Capitolului
urmare atrocitatilor
comise in Rwanda, in de Securitate, prin
baza prevederilor Rezolutia
VII al Cartei a.N.U., Consiliul
nr. 955, din data de 8 noiembrie competenta unica si exclusive
1994, creeaza un al doilea tribunal adde judeeare a persoanelor prezumate
hoc, "avand responsabile Umanitar, responsabili

tb
de acte de genocid sau de alte violari grave ale Dreptului International comise pe teritoriul de savarsirea Rwandei si a altor cetateni rwandezi acte sau violari, comise prezumati pe teritoriul
unor asemenea
statelor vecine, in perioada
1 ianuarie - 31 decembrie
1994". Statutul Tribunalului, Consiliului
instituit prin aceasta rezolutie, a fast modificat succesiv, prin rezolutiile de Securitate m.l165 noiembrie 2000. Rezolutia de instituire nu mentiona un sediu al Tribunalului. . ~
t;
.(
,
din data de 30 aprilie 1998 si respectiv, 1329, din data de 30
acesta urrnand a
se stabili ulterior tot de catre Consiliul de Securitate, insapreciza, ca un oficiu al Tribunalului era obligatoriu avea
0
sa functioneze pe teritoriul Rwandei.
Tribunalul Tribunalului
:'/.o
organizare ~i principii de functionare similare cu cele ale pentru Fosta Yugoslavie. procedura in ceea ce priveste, atat
International sa, statutul
competenta individuals asistenta
judecatorilor,
de judecata,
raspunderea
a faptuitorilor, judiciara
garantiile procesuale pentru inculpati, cat si cooperarea si de statele membre ale a.N.U., pentru identificarea,
datorata
arestarea ~i anchetarea persoanelor In ceea ce priveste judece, pe de

0
invinuite de savarsirea unor crime. ratione personae, Tribunalul era abilitat sa
competenta
parte, persoanele,
indiferent de calitatea si cetatenia acestora, care au
comis crime legate de razboiul fratrieid pe teritoriul Rwandei, iar pe de alta parte,
i:i,)
persoanele,
cetateni
ai statului rwandez,
care au comis acte de genocid
sau alte
crime pe teritoriul statelor vecine Rwandei, in perioada conflictului annat indicat in titulatura acestui Tribunal, respectiv, 1 ianuarie - 31 decembrie 1994.
62
Statutul prevedea de orice alta instants.

~
competenta
prevalenta
a Tribunalului
International,
fata
care ar judeca fapte de natura celor mentionate, non bis jn idem aplicandu-se, international
savarsite In
limitele teritoriale stabilite, principiul in ceea ce priveste hotararile hotararile
in mod absolut. pentru
tribunalului nationale,
si in mod relativ,
date de tribunalele
in sensul ca persoanele judecate International, daca hotararile
de acestea in
ar fi putut fi rejudecate
de Tribunalul
pronuntate
ceea ce-i priveste se refereau la fapte caracterizate
ca fiind crime de drept comun ori
daca judecata in fata unui tribunal national nu a fost irnpartiala, a fost angajata doar cu scopul de a-l salva pe inculpat de la raspunderea desfasurat cu dilizenta, necesara. , ~ Sentinta Tribunalului
r~)
penal
a internationala
sau nu s-a
International
putea fi atacata cu apel pentru eroare de
fapt sau de drept si supusa revizuirii pentru motive specifice acestei cai de atac. Pedeapsa determinat, pedepsele teritoriul aplicata de Tribunal nu putea f decat inchisoarea in raport de practica din Rwanda. pe tennen
ale carei limite se apreciau privative Rwandei de libertate sau al oricarui
general a privind Ea se executa pe
a tribunalelor
stat care si-a exprimat
vointa
de a accepta
persoane condamnate
de catre Tribunal. Gratierea sau comutarea pedepsei se putea Tribunalului, cu consultarea celorlalti judecatori. la
face numai de catre Presedintele propunerea autoritatilor
statului pe teritoriul caruia aceasta se executa. International pentru Rwanda trebuie sa prezinte General al O.N.U., un raport asupra
Presedintele anual. Consiliului
Tribunalului
de Securitate si Secretarului de instants. constatate
activitatii desfasurate Evolutiile cooperarii detentie,
pozitive
in activitatea acestui
Tribunal se datoreaza acuzate, 43 sunt in
autoritatilor
rwandeze.
Din cele 56 de persoane
iar 13 in libertate,
in R.D. Congo. Pentru retinerea
acestora, Carla del mandatului
Ponte, Procurorul-Sef misiunii

If:.'
al eelor doua tribunale, (M.O.N.U.C.), in Bosnia
a propus modificarea
din R.D.Congo
in sensul autorizarii $i Hertegovina,
unor actiuni similare identificarii ~i
celor intreprinse
de SFOR
in scopul
arestarii persoanelor
incriminate. rwandezi care ar putea fi acuzati de participarea
Intrucat, numarul cetatenilor
la genocid este foate mare (aproximativ
8000) si pentru evitarea blocarii activitatii
- secolul
xx
si primele
63
Tribunalului. functional
.
Carla del Ponte a sugerat
recurgerea la sistemul
de justitie
tribal.
111
Rwanda (Kacaga), pentru judeearea de la Kigali . de Securitate,
cazurilor minore, idee sustinuta si
de autoritatile
In cadrul Consiliului recurgere la sistemul
desi SUA a sustinut a manifestat retineri
propunerea de irnportante.
de justitie tribal,
Olanda
intrucat acesta exclude detentia, ca forma de corectie.
Si Tribunalul
International momentului
j ~ f;
Penal
International
pentru
Rwanda,
ca
si Tribunalul
0
pentru Fosta Yugoslavie, - eu inerentele
este in actualitate,
el fiind tot
solutie a
ei lacune - pentru a responsabiliza International
autorii erimelor de savarsite pe
genocid
sau a gravelor
violari ale Dreptului
Umanitar,
,.
[0
teritoriul Rwandei. Evenirnentele au obligat tragice din Yugoslavia internationals de a urmari si din Rwanda au socat intreaga lume si sa iasa din inactivitatea sa atat de
comunitatea Ideea
condamnabila.
t
si condamna
pe cei care
au comis
crime
internationale
a obtinut un larg suport din partea opiniei pub lice, dar ~i din partea
"
multor state. ., actionand. fie dintr-un sentiment sincer de solidaritate interese politice extrem de pragmatice . Experienta
'.: v:
.:~~
umana. fie din

,"
rezultata
din activitatea
celor doua Tribunale
ad-hoc a fost destul
de complexa, putand fi mentionate, in principal, urmatoarele - la adoptarea Statutelor si a .Regulilor
aspeete : pentru cele doua
de procedura'
instante, ca si In practica mari sisteme
aeestora, a avut loc prima "confruntare" existente
intre cele doua
filosofico-juridice
in lumea civilizata : eel de common-law
(numit si acuzatorial inehizitorial de functionare
sau anglo-saxon)
si eel de civil-law (cunoscut si sub numele de
sau continental);
in aceasta situatie, interesele politice si cele efective noi, la
eficienta s-au infruntat in contextul unei situatii internationale
care singurul element de comparatie Tribunalului de la Nurenberz:'-'
relativa a fost experienta rezultata din practiea
- Tribunalul
pentru Yugoslavia
a functionat
mult mai bine si mai eficient intr-un militar
decat eel pentru Rwanda (cu sediulla
Arusha), reusind sa devina operational impactului produs de conflictul
term en mult mai scurt, in special datorita
prelungit - primul in Europa dupa sfarsitul Celui de al Doilea Razboi Mondial: .
Capitolul tribunale
I. Scurt isto ric al [ustitiei penale internationale internationale din istorie
- secolul
xx si prirnele
64
f'
- daca Tribunalul
pentru Yugoslavia
s-a dovedit, asa cum spuneam. definitive Erdemovic.
mult 111ai
activ, avand deja emise peste 20 de condarnnari crime intemationale importante procesul Tribunalul ca valoare lui Jean (cazurile Tadic, Blaskic,
pentru toate tipurile de fiind printre cele mai in
de precedent), Akayesu, are

0
nu este mai putin adevarat pronuntata istorica la 2 septembrie
ca sentinta
Claude
1998 de catre condamnare
de la Arusha,
valoare
0
uriasa. fiind prima
pentru crima de genocid emisa de catre - Consiliul s-a vazut functionarea tribunalc Securitate membrc de Securitate
ill
instants internationals:
aI ONU, creatoruI celor doua instante pen ale ad-hoc. cu

0
confruntat,
permanenta,
serie de probleme semnificativ Siena Leone,

0
dificile
privind alte de
acestora;
in plus s-au inmultit Irak, Timor,
solicitarile
pentru
ad-hoc
(Carnbodgia,
etc.), iar Consiliul
a devenit ale ONU
mult mai reticent la aceste initiative, dorind, cu adevarat,
mare parte din statele penale cu caracter
crearea unei instante
independent
si permanent; din practica Tribunalelor, daca mai era necesar. absoluta si sa
- s-a dovedit necesitate a existentei
unei forte de politie internationala. responsabile
care sa aresteze
aduca in fata judecatii persoanele mare parte a acuzatilor Yugoslavie
de crime internationale:
daca cea mai pentru F osta a pacii.
arestati in baza unui mandat emis de Tribunalul de catre fortele internationale precum Radovan Karadzic
au fost capturati
de mentinere
situatia unor lideri criminali

mai aminti de Zeliko
sau Ratko Mladic (fara a in plus pentru ideea in mod sigur. inca comunitatea
Raznatovic
.Arkan") este un argument
prezentata
mai sus: Curtea Penala Internationals sale acte efective, cu aceasta
se va confrunta, problema
de 1a primele inrernationala
~i doar
In ansamblu
(din randurile careia. este evident, ca SUA nu trebuie. in ca eficienta ~1
111el un caz. lasata

procedura:
la 0 parte) va putea gasi 0 solutie adecvata
- prin rezultatele au reusit extraordinar sa castige
favorabile un capital
obtinute de cele doua Tribunale. de incredere ulterioara si credibilitate
aceste instante
care s-a dovedit
de benefic pentru sustinerea internationala
a Curtii Penale lnternationale: mondiala au oferit un larg
- comunitatea suport activitatii
~i opinia publica
si au consrientizat
din ce in ce mai mull
-:-
- secolul
xx si primele
si permanent
65
necesitatea
unei Curti Penale
cu un caracter independent,
universal
care sa evite in acest fel punetele slabe ale instantelor ad-hoc; - prin schirnbarea regimului politic de la Zagreb si apoi de la Belgrad, urrnata de deschiderea Yugoslaviei mai mult sau mai put in sincera si benevola a colaborarii Croatiei ~i
cu Tribunalul,
s-au creat noi conditii pe care doar viitorul le va putea este evident ca ~i aducerea constituie un eveniment de lui Slobodan
0
analiza in profunzime; Milosevic
in acest context internationale
in fata instantei
importanta
capitala, dar cu efecte pe term en mediu si lung, ce trebuie inca evaluate ell mare atentie.
o descriere
tribunale
amanuntita
a modului
de organizare
si functionare
a eelor doua in
ad-hoc (Statutul
Tribunalului absolute
pentru Fosta Yugoslavie in domeniul procedural separate,
fiind prezentat
Anexa 2), ca ~i a noutatilor acestora, vor putea
aparute in praetica datorita complexitarii
face obiectul
unei prezentari
subieetului,
multumindu-ne
pentru moment eu observatiile generale de mai sus.
Si in sfarsit, pentru ca tabloul acestor tribunale sa fie cornplet, nu puteam sa nu amintim, aici, cateva aspecte esentiale referitoare Sierra Leone, eu atat mai mult, cu cat infiintarea pentru Rwanda. Consi1iului a sugerat
0
la Tribunalul Special pentru sa a fost legata, initial, de
Tribunalul International Astfel, reprezentantul In cadrul american
de Securitate eventual
a1 O.N.U.,
in luna iulie 2000, Tribunalului
extindere
a functiilor
Penal International insistat
pentru Rwanda si asupra conflictului din Sierra Leone. Acesta a absentei acordului pentru largirea prerogativelor Special
ca, in eventualitatea Penal International
Tribunalului
pentru Rwanda, sa se creeze un Tribunal
pentru Sierra Leone. Propunerea atrocitatilor

,
S.U.A., referitoare
:J"
la crearea unui mecanism in vederea judecarii de

0
din Sierra Leone. ceilalti
a fost sustinuta.
maniera
(....:..
zenerala.
de catre sa se
Olanda
',:;-.
si Canada,
membri
ai Consiliului
de Securitate
evitand
pronunte pe aceasta
tema. In Rezolutia
Consiliului de Securitate nr. 1315. din data a infiintarii unei
de 14 august 2000, se confirms noi instante penale.
debutul unui proces de negociere
66
Pe baza acestei rezolutii, in luna octombrie 2000, a fost prezentat Consiliului de Securitate, Special
1!l
Raportul
Secretarului Acest
General
privind
infiintarea
unui Tribunal purtate

Cll
pentru
Sierra Leone.
raport se refera
la negocierile
Guvernul vederea umanitatii competenta recurgerii
din Sierra Leone, pentru infiintarea judecarii principalilor vinovati
unui Tribunal special independent, de comiterea unor crime
in
impotriva
si a crimelor de razboi pe teritoriul

ratione temporis
Sierrei Leone ~i contine referiri la procedura apelului, posibilitatea din
a Tribunalului,
la un alt stat pentru sediul viitoarei
instante, primirea de expertiza
partea celor doua tribunale internationale a subliniat tribunale

'':'
ad-hoc, mecanismul
de finantare ... Franta
caracterul
special al aeestei instante, care, spre deosebire de cele doua prin rezolutie a Consiliului de Securitate. ci ca
ad-hoc, nu va fi infiintata
institutie independenta,
prin Acord incheiat intre O.N.D. si Sierra Leone, Consiliul
de Securitate putandu-i asigura eel mult sprijin politic, iar nu puteri speciale, in baza Capitolului VII din Carta O.N.U. special al Tribunalului
0
Caracterul
deriva din aceea, ca este si jurisdictie
instants
SUI
generis, creata printr-un tratat, cu tratatului Dreptul
compozitie
mixte. Implementarea in dreptul intern. intern; nationali
la nivel national va presupune aplieabil va include,
ca el sa fie incorporat international,
atat dreptul
cat ~i dreptul
tribunalul va fi compus din judecatori, ~iintemationali; Tribunalul
procurori si personal administrativ,

0
si instantele nationale vor avea Tribunalului special.

materiae
jurisdictie
concurenta.
dar eu primatul jurisdictiei Tribunalul international bunuri).

Ratione
va fi competent
ratione
pentru incalcarile copiilor,
dreptului de
si ale dreptului
intern (abuzurile
impotriva
distrugerea
tetnporis, Tribunalul
judeca faptele comise incepand cu data de 30
noiembrie
1996 (data incheierii Acordu1ui de Pace de 1a Abidjan). competenta recomanda ce fac obiectul
ratione personae,
In ceea ce priveste
~
Rezolutia
nr. 1315 a de
Consiliului comiterea sanctionarea
de Securitate, infractiunilor
sa fie judecati competentei
principalii materiale,
responsabili
ceea ce inseamna
liderilor politici ~imilitari. a superiorului
pentru fapta subordonatului.
_c
F
Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie pe care se presupune superiorilor, Tribunalul ca a cunoscut-o, a subordonatilor
67
pentru executarea
ordinelor
Special este structurat in doua Curti de Prima Instants $i 0 Curte $i Grefa. este de a
de Apel, Biroul Procurorului Desi eficacitatea netagaduit,
unor astfel de instante penale regionale, specializate, ca ele sunt lipsite, totusi, de fiind create
0
se poate constata aceea

0
functie esentiala
dreptul ui penal: respective. teritoriale,
de prevenire,
in urma savarsirii
crim eJor
Dimpotriva,
justitie permanents
si unitara, lara limitari ale competentei aceste neajunsuri.
pare sa reprezinte
solutia ideala, care sa compenseze
Este ceea ce se incearca prin infiintarea Curtii Penale Internationale. Este

.j
evident
ca aceasta
revolutie
in dezvoltarea
conceptului
de justiti e
internationala plan mondial,
a fost posibila numai prin schimbarea radicals a contextului politic pe prin sfarsitul epoeii Razboiului Rece $i prin gasirea unui eonsens
(chiar daca limitat $i fragil) in eadrul Consiliului de Securitate a1 ONU. Nu este mai putin adevarat, salt calitativ asupra ca $i perceptia
si reactia opiniei publice internationale au suferit un
evident, iar aceasta opinie publica a continuat sa mareasca presiunea politici, in sensul luarii unor masuri internationali. pozitia unui om de si mult mai decise $1 mal
factorilor
eficiente impotriva criminalilor

';;.
3' ).
In aceste conditii
este, in mod evident, remarcabila,
stiinta roman, care a militat cu hotarare pentru respectul dreptului international pentru triumful ideii constituirii unei Curti Penale Internationale. international sa, Dreptul treizeci
Acel remarcabil Grigore
'~.
teoretician Geamanu,
roman al dreptului scria, In lucrarea
public, care a fost profesorul international penal
si infractiunile de la sfarsitul unei instante
intemationale, razboiului,
ca "in cei peste valabilitatea
de ani, care au trecut impotriva
argumentelor,
care s-au ridicat
penale internationale, dreptului international,
a fost depasita de insemnate progrese, realizate in domeniul al legilor morale ~i a1 ccnstiintei umanitarii"l,
A, se vedea si Grigore Gearnanu, La conception de centre la paix, in "Revue Roumaine des Sciences pag.t 89: Grigore Geamanu, Gheorghe Maca, Privire responsabilitatea statelor in dreptul international, in Stime juridice", Anul XII!' 19M. pag.77.
V. V. Pella de la prevention et de definition de crimes Sociales. Serie de Sciences Juridiques", 1968, nr.2. critics asupra conceptiei lui Vespasian V. Pella despre .Analele Universitatii Bucuresti Seria stiintei sociale.
'.P:S--
Capitolul 1. Scurt istoric aI justitiei penale internationale - secolul XX i primele tribunale internationale din istorie
68
Incepand intereselor
eu sfarsitul
anilor
'80, societatea
civil a a devenit
mandatara
victimelor
si 'in aceasta calitate, a inceput sa joaee
un ro1 mult mai accentuate
important In cadrul concertului a mediatizarii mij loacelor indiznarii

;......>
natiunilor. Este evident ca mondializarea
atrocitatilor de comunicare,
comise
in oricare colt al lumii, ca si multiplicarea

0
au dus la
"-"
evidenta crestere
~i universalizare
~
si revoltei
fata de traaediile
:
vazute. Aceste schimbari
de esenta vor
prefigura si momentu1 istoric de 1a Roma din anul 1998. Ca cele mai semnificative mentionate, pe de
0
manifestari.
ale acestei noi star: de fapt. pot fi
parte, obtinerea unui consens nesperat in Consiliul de Securitate Tribunalelor ad-hoc, iar pe de alta parte, crearea unei care 1a Viena, in luna iunie si promovare a initiative:
al ONU privind infiintarea

tJ
coalitii mondia1e a Organizatiilor 1993, au adoptat

0
neguvernamenta1e
declaratie
de sustinere neconditionata
de infiintare a unei curti pena1e permanente, In sfarsit, in anul1995, Pregatitoare
"pentru a pune capat impunitatii".
Adunarea Generals ONU decide crearea unei Comisii
in vederea elaborarii unui text de sinteza care sa formeze obiectul unei de infiintare a unei instante pena1e permanente. Textul de la care se
conventii internationale
pornire era eel finalizat anterior de catre Comisia de Drept International, adaugau elementele de noutate rezultate prin crearea Tribunalelor
ad-hoc. In aceeasi
perioada, se abandoneaza ONU infiintarea printr-o
definitiv ideea de a trece in sarcina Adunarii Generale a rezolutie proprie a Curtii Penale, din moment ee
0
asemenea solutie, tinand cont de natura actului prin care a fost adoptata, ar fi lipsit de la inceput noua instants internationala nationale. In continuarea deciziilor anterioare, In luna decembrie 1996, Adunarea de orice forta juridica vis-a-vis de statele
Generala a ONU confirma mandatul unei conferinte desfasurare plenipotentiare
Comisiei Prezatitoare si hotaraste convocarea '-' , ,
in cursul anului 1998 (Italia oferind ca loc de avea ca obiect studierea rezultatelor muncii
Roma). Aceasta conferinta
Comisiei si adoptarea Statutu1ui Curtii Penale Internationale. Din luna martie 1996 pana in luna martie 1998, au avut loc 6 reuniuni ale Comisiei Pregatitoare (lucrarile desfasurandu-se la sediu1 ONU de 13 New York).
Cu fiecare ocazie, aceste intalniri au fost teatrul confruntarilor de interese $i chiar de
.,~
;1
Capitolul 1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie
69
mentaJjtati
intre diferite
state, dar si locul in care societatea
civil a, prin glasul
Organiza~iilor Neguvernamentale, loc

~
0
a castigat in maturitate politics ~itehnica. A avut
regrupare
si implicare activa a circa 500 de astfel de organizatii, repartizate,
practic. in intreaga lume si care s-au angrenat intr-un lobby extrern de energic si de eficient. Europa) Miscarile s-au organizat, apoi, chiar la nivel regional (America de Sud.
sau national (numai in SUA, Franta sau Marea Britanie existand cate 50).
In linia intai a acestui efort s-au aflat marile organizatii de nive! universal - Crucea Rosie Internationala, sans frontieres, etc. Este incontestabil ca, tara a ignora numeroasele greseli ~i inexactitati ale Amnesty InternationaL Human Rights Federation, Medecins
,)
acestor reprezentanti forme de protectie compromisuri
ai societatii a intereselor
civile, rnunca de santinela si drepturilor
a celor mai evoluate al funestelor
ornului, de denuntator
~i rusinoaselor
renuntari
ale statelor. a contribuit ca aceasta Curte cele mai acceptabile posibile neasteptata intre organizatii la acest atat de
Penala sa poata fi totusi creata in conditiile moment. diverse, Aceasta colaborare ~i fraternitate
avand scopuri umanitare
sau de protectie
a drepturilor
omului, provenind
din toate continentele
si din toate sistemele juridice si politice ale lurnii, a surprins si oficiali ai statelor, mult mal dispus: 13
deseori a pus In situatii jenante reprezentantii initiative
dictate de interese proprii. Se poate afinna ca inclusiv dorinta evidenta a
unor tari (SUA ~i China in primul rand) de a obtine crearea unei institutii moarte din fasa, tara nici
0
putere reala, a fost in final anihilata de efortul conjugat al tarilor si de presiunea (asa cum spuneam extrern de
mai mici sau mai bine intentionate "galagioasa") a Organizatiilor
Neguvernamentale. simultan, statele participante 1a lucrarile de discutii. si cei care
In principal, din aceste considerente, Cornisiei afirrnand stabilesc

t,
Pregatitoare
au preferat un sistem cat mai putin transparent lor oficiali sunt .conduciitorii jocului"
ca reprezentantii
regulile si iau deciziile. prin adoptarea
In
acest scop, cele mai delicate punete au fost in eadrul .grupurilor informale de oficiali (situatie neguvemamentale). evident
solutionate
unor compromisuri
luau" la care aecesul
a fost permis numai delegatilor Organizatiilor
contestata vehement de catre reprezentantii
Capitolu! I. Scurt istoric al justitiei penale internationale - secolul XX si primele

tribunale internationale din istorie
70
Pentru moderate
h
a impulsiona
procesul
decizional,
s-a format
un grup de state Acesta
- Grupul "light minded"
- din care a facut parte ~i Romania. (Canada, Australia,

ill
cuprinde circa 80 de tari de pe toate continentele
Belgia, fiind
cele mai active, iar Marea Britanie alaturandu-li-se

'-'
anul 1997, dupa preluarea era de a media intre la nivelul eel mai
guvernarii
de catre Premierul
Tony Blair). Rolul principal
statele cu pozitii intransigente largo Dad. este de remarcat variantelor
si de a gasi solutiile acceptabile
ca de multe ori rezultatul a constat in impiedicarea unor progrese evidente, nu se poate
celor rnai rele ~i in realizarea
contesta si acceptarea,
din naivitate, necesitate sau chiar cinism, a unor rezolvari ce de la care se pornise.
se indepartau evident de la ideile fundamentale
in
u
contrapondere
la acest efort, statele mari (In special SUA, dar $i Rusia si
China) nu si-au ,jucat cartile cele mai importante" cu ocazia dezbaterilor diverselor articole
ill
cadrul Comisiei
Pregatitoare.
Aceste atu-uri au fost pastrate pentru
Conferinta
de la Roma (fiind folosite uneori chiar cu cateva zile sau ore inainte de
votul final asupra Statutului), pentru a putea controla mai bine fenomenul si a obtine maximul de compromis posibil, Chiar si Franta a avut un rol special, fiind singura tara care, In anu1 1995, a prezentat un proiect propriu de Statut, total diferit de eel a1 Comisiei de Drept
International finalizarea
(eu evidenta intentie de a-I sabota pe acesta din urrna ~ide a tergiversa pozitiva). Daca un asemenea proiect, sustinut ~i de alte tari rnari, ar fi total dependente de
fost adoptat, am fi asistat la crearea unei curti internationale vointa statelor, In special ale celor membre pennanente al ONU. In cele din urma, incepand sustinatorilor activi ai Curtii, folosind
ale Consiliului de Securitate
eu anul 1997, Franta va trece In randul

111S8.
ultima si cea mai importanta "carte". eu articolului 124 din Statut (ce
48 de ore inainte prevede posibilitatea
de votul final prin introducerea
pentru un stat ca, la momentul ratificarii, sa proroge intrarea in Curtii fata de proprii cetateni pe termen de 7 ani).
vigoare a cornpetentelor
Capitolul I. Scurt istoric al justitiei perial e intem8tionale

tribun ale internationaldin istcrie
secolul )~X si primele
13, Conferinta
, . ""'. l'
InternationaHi
"i
Pleninotentiara
1 .
de
r-:I ~
13 ROlla
(15
IUl1le - 1 I HIlle l:t:t
1\1\8'
).
h allien tUl
lstonc .
3. auoptarn
S . tatutu ]HI

" Ceea ce vrem sd eviiam in aceastii procedure este daca actiunile Noi explicam
oJ"
discuiie despre faptul
respective
constitute sau nu incdlcari ale Dreptului lnternationol.

C!JCl
siinplu ce este dreptul si ce sunt crimele internationale.

r 1. . !
incat
,J_
sa
a]
nu mal fie discuiii De aceasta concrete Tribunalului s: persoanele
tema in viitor. ci door in ceea ce oriveste tapte!e

.;
vinovate'
(Robert
Jackson
Procurer
General
de la Nurenberg).
Istoria
negocierilor
secrete
si mai putin secrete purtate de statele cele mal

de 10.Rorna urmeaza a fi sensa in
puternice ale lumii in ultimele
zile ale Conferintei
anii care vor UTI11a,chiar daca unele clemente au fast deja publicate - printre acestea eel mai semnificativ Statutului fiind lista statelor care 13 votul 11110.1u fast impotriva a alaturi de SUA ~i Israel, intr-o bizara companie.
adoptsrii
lraqul.
~icare cuprindea,
lranul. Libia. Yernenul. Coreea de Nord ~i China. 0 suma de compromisuri

acceptate,
111
au fost
Statutul,
speranta
ca SUA vor accepta,
in cele din urma. sa semneze faptului.
totul sub presiunea Conferintei ar fi

0
evidenta a timpului si avand constiinta
ca un esec al
lovitura fatala, care at insernna decenii pierdute pentru ideea de Forma finale rezultata este expresia acestui complex fundamental diferite. de idealuri marete si de
.' ~ ,
justitie penals internationals.

de interese
"
diverzente.
'-
I:
de mentalitati
comorornisuri evidente
Cu putin Pleuipotentiare
~
Limp inainte
.
de deschiderea
Presedintele
J
oficiala
a lucrarilor Conferinte:
'-.:..'
de ia Roma. r> .. 1 L urtu Penale - ambasadorul

-r-c
canadian
-.
Comitetului Prezatitor nentru infiintarea I" B Acnan : cs - a lost supus unei interventn
t . '"
chirurgicale ccnducerea ani de
si
2.
Yost pus In imposibilitate de elaborare a Comitetului
de a conduce Confennta. experienta aves
Experients
ill
sa in
procesului conducere
a Statutului. Pregatitor.
acumuleta
peste: tre:
3a 11P3eas(~.~ Conferiruei
Plenipoten.iare
in special
dator.ta dificultatilcr
deja. prezenta:- provenite Cii~-l panea
---.---
-----"
~
9.
Ii Ie..
statelor, ce se opuneau ideii unei instante penale permanente, dificultati ce trebuiau rezolvate in timpul scurt disponibil. Adrian Bos l-a propus, ca inlocuitor reprezentant talentat a1 Canadei, iar propunerea si un exeelent al sau, pe ambasadorul Phillip Kirsch,
a fost acceptata fara dificultati. Kirsch, un s-a dovedit extrem de eficient In
diplomat
specialist
conducerea
Conferintei.
.
Solicitarea lui Phillip Kirsch, facuta tuturor participantilor oficiala a Conferintei), aceea de a dovedi .
la data de 14 iunie (inainte de deschiderea flexibilitate

..
si buna credinta. s-a dovedit imediat ca extrem de necesara. ~chiar daca ~ ,
ramasa deseori fara efect. Deschiderea prezenta lucrarilor Conferintei.

~
la data de 15 iunie. s-a desfasurat

'J
in
Presedintelui
Italiei, Luigi Scalfaro si a Secretarului
General al Q,N,U.,
Kofi Annan. Presedintele

Internationale, vegheazii, legalitatii
Italiei a mentionat,
in alocutiunea sa, ca .prin crearea Curtii

exterior suprem care respectarea
orice stat trebuie sa stie ca exista un judecator
subliniind,
astfel, menirea
Curtii de a apara si garanta
internationale".
La randul Conferinta
sau, Secretarul
General
a1 a,N,D.
a mentionat,
ca aceasta
unei
este prima de acest gen din istorie, subliniind, ca prin .crearea

Internationale"
Curti Criminale justa".
se va garanta "ca reactia umanitatii este rapida si
Au luat, apoi, cuvantul sefii delegatiilor nationale participante,
dupa care s-a
trecut 1a discutarea, in Comitetul Plenar, a fiecarui articol ~i a variantelor acestuia. Pentru ca Statutul are 128 de articole si pentru ca fiecare stat i~i sustinea propriile sale politici ~i interese, au fost necesare 32 de zile pentru a se ajunge la
adoptarea acestuia. Practic, din prima zi a lucrarilor In plen, a aparut evident ca vor fi extrern de dificil
'"
de respectat
agenda si programul nationali,
prevazut
anterior. Tinand
cont si de
numarul
mare de reprezentanti
care au avut pentru prima data contact
direct cu problernatica ridicata de Curtea Penala Internationala, Conferinta s-a vazut confruntata cu practic aceleasi dificultati pe care Comitetul Pregatitor incercase sa
le discute si sa le rezolve in mai mult de trei ani.
In
acest fel, delegati!
S-3U
impartit
--
Capitolul 1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internatio nale din istorie de la inceput anterioare, in doua eategorii distinete
7~
I,)
: cei care erau veterani
ai discutiilor
e-vident mai optimisti ~i deja familiarizati cu solutiile propuse, $i cei care prima data de aceste probleme si gravitate a dificultatilor. si erau mult mai pesimisti, In baza acestui debut, putin organizarii unei a
se love au pentru
'l\
impresionati promitator,
de cantitatea
au aparut deja discutii si propuneri privind necesitatea internationale, situatie
doua conferinte Aceasta tensionata. informale Aceste
care sa adopte eventual Statutul in forma sa finala. doua saptamani

0
a creat in primele
atmosfera
extrem de
Pentru a acce1era ritmul discutiilor au fost infiintate mai multe .grupur i de luau" (pe mode1ul folosit anterior la lucrarile Comisiei Pregatitoare). la randul lor i11 subgrupun, actionand simultan chiar
grupuri s-au impartit
mai mult de 15 astfel de formatiuni,

~i
in tirnp ce delegatiile se consultau intre el e si programul de
alte grupuri politice sau regionale i~i tineau lucrarile. In consecinta, lucru s-a transforrnat imediat intr-unul
extrem de ocupat, de peste 12 ore zilnic,
inc1usiv sambata. Progresele asa mult mai optimists.
au fost evidente, dar starea de spirit nu a devenit nici
Impartirea in miei grupuri a fast in detrimentul delegatiilor tarilor mai mici,

formate din 2-3 reprezentanti (cum a fost si cazul Romaniei ce a avut in final 5) si
carora le-a fost in acest fel imposibil sa partieipe la toate discutiile. De asemenea, au fast avantajati vorbitorii nativi de limba engleza, deoarece in grupurile informale nu
i!i
se asigura traducerea evident puternicei
oficiala, limba de lucru fiind engleza. Acest sistem a convenit delegatii americane
~i explica, in parte, rezultatele
dorite
si
obtinute de aeeasta.
o alta
Bassiouni, prezenta
consecinta
importanta
a fost ~i aceea, ca majoritatea
delegatiilor
au
putut vedea doar "cclfiva copaci -Ji nu intreaga padure" unul din vicepresedintii Conferintei).
(cum spunea profesorul
0 oareeare confuzie a fost. astfel.
chiar ~i eu putin timp inainte de votul final. relativ eterogena si
Aceeasi explicatie poate fi retinuta ~i pentru compunerea inegala a Statutului,
din moment ce fie care grup in parte a avut sarcina redactarii ca aeeste parti sa fie
unui anumit articol sau sectiune. Criza de timp a impiedicat examinate unitar si corelate intr-un mod corespunzator,
care sa evite contradictiile
de text sau chiar de conceptie.
Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internarionale - secolul XX si primele tribunale internationale din istorie
74
Cu toate aceste impedimente, prirr.easca si sa proceseze de catre Adunarea toate documentele in mod simultan. Plenara,
Camitetul de Elaborare a Statutului a reusit
S8
in timp util toate propunerile grupurilor de lucru, avizate sarcina cu atat mai dificila. cu cat lucrarile oficiale si
au trebuit sa fie redactate in toate cele 6 limbi oficiale ale ONU, Astfel, la data de data de 15 iulie, a fost finalizat proiectul de
Statut a1 Curtii Penale, proiect cuprinzand 128 de articole Textul final a fost tradus in toate cele 6 limbi si prezentat ia ora 2,00 a noptii dintre 16/17 iulie, in conditiile In care Conferinta Plenipotentiara se termine la ora 18.00 a zilei de 17 iulie. Cu exarnmarea
u
era programata
sa
cateva unui
minute
inainte
de aceasta
ora. delezatia
.' L-' ~
SUA
a solicitat
numar important intregului
de amendamente
(eeea ee ar fi dus. in mod Conferintei Tara nici un
evident.
la colapsul
efort si la terminarea
rezultat). In aceste conditii, Presedintele
Conferintei a actionat intr-un mod rapid ~i
decis, gasind pe loc singura varianta eficienta de salvare a Statutului. Astfel. a fost introdusa de catre Norvegia
0
motiune de respingere in totalitate a amendamentelor
"no action motion", propuse de catre SUA. La votul care a avut lee, 113 state au votat pentru motiune, 17 impotriva si 25 s-au abtinut (printre acestea din urma intreaga adunare a
aflandu-se, din pacate ~i Romania). Dupa anuniarea rezultatului,
izbucnit in aplauze spontane ~i entuziaste care au durat mai mult de 10 minute, in timp ce multi delegati emotionante se imbratisau vreodata si se felicitau. A fost una din ce1e mai la a conferinta internationala. Sentimentul
scene petrecute
general a fast ca lungul drum istoric, inceput la finalul Primului Razboi Mondial. a fast in sfarsit implinit. Lucrarile Adunarii Plenare s-au incheiat ofi.eial in jurul orei 21, moment In
0
care s-a trecut la votul final asupra Statutului. AI' fi trebuit sa fie doar dar. spre surprinderea amendamente1or.
-r . ,
formalitate
general
a,
delegatia
SUA a solicitat un nou vat asupra au votat
In cele din urma, 120 de delegatii, inclusiv Romania,
pentru (in timp ce 7 impotriva Final a1 Conferintei,
si 21 s-au abtinut) adoptarea Statutului si a Actului spre semnare a Conventiei care
ca si pentru deschiderea
cuprinde StatutuL incepand chiar de a doua zi.
In
ceea ce priveste Europa, este de
Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale - secolul X.x si primele

tribunale internation ale din istorie
75
mentionat
faptul, ca toate statele europene au votat acest Statut, mai putin Turcia, dar s-a abtinut. ale mai multor
care n-3 votat irnpotriva,
Votul a fost urmat de mai multe discursuri si de explicatii delegatii, care au prelungit intalnirea
pana Ia ora 3.00 din noapte. In mod formal.
insa, ceasul din sala de conferinte fel incat s-a respectat ziua de 17 iulie. A doua zi, Conventia urma unei ceremonii pentru rectificarea mandatul
a fost oprit 1a miezu1 noptii fara un minut Jn asa acordat Conferintei Plenipotentiare, care expira
111
a fost deschisa semnarii in cladirea de pe Capitoliu,
in
oficiale care a inceput la ora 16 (fiind necesar mai mult timp in cele 6 limbi). epocal a aV11tloc : adoptarea, Aceasta la data de 17 cu caracter
finala a versiunilor
In ceIe din urma, evenimentul iulie 1998, a Statutului permanent considerat

10-15 ani).
Curtii Pena1e Internationale.
.nstanta
va deveni functionala de adversarii
dupa ratificarea de catre 60 de tari (ceea ce a fost
Curtii ca un deziderat imposibil de realizat mai devreme de
Este interesant catre ambasadorul dintre
de precizat,
ca daca lucrarile Conferintei
au fost prezidate
de
Philip Kirsch (reprezentantul adunarii eu

0
Canadei) si Romania Virgil Ivan,
a avut unul membru al
vicepresedintii tarii noastre),
plenare importanta
(proeurorul contributie
Delegatiei
la desfasurarea
cu sucees a
intalnirii. Alaturi de multe alte tari mici si medii, delegati a rornana a suferit presiuni extraordinare, impotriva votul final. Chiar daca aeest Statut i~i are limitele sale, el fiind supus oricand serioase critici, totusi un vis, de peste un secol, al justitiei internationale, al unei instante penale internationale sfarsit la Roma. in pragul Penala internationals. "Ora astrala a justitiei universale. A batut oare?" permanente,
0
in special
din partea
reprezentantilor
SUA, in sensul
de a vota
adoptarii
Staturului,
decizia pozitiva fiind luata cu cateva ore inainte de
unor
de creare in
devenea realitate:
se infiinta
dintre milenii,
instants. penala perrnanenta
- Curtea
.:,~
:.
..
Capitolul 1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie
76
14. Comisia Pregatitoare
pentru infiintarea Curtii Pen ale
Internationale
.~
!'
Constienti cii toate popoarele
SU11t
unite prin legaturi stranse :;i de culture

de faptul
care formeaza un patrimoniu
universal
si ingrijoraii
ca
acest mozaic
delicat poate fi distrus in orice moment ... " (Preambulul Internationale).
Statutu1ui Curtii Penale
Conform Actului Final a1 Conferintei

Pregatitoare,
de la Roma, a fost instituita
Comisie
care sa-si desfasoare lucrarile de trei ori pe an tot la sediul ONU din aeestei comisii constau in elaborarea de functionare efectiva a Curtii : constitutive ale infractiunilor
!
New York. Sareinile eompleteze necesitatile - E1ementele competenta
unor proiecte
care sa
intemationale
!
care se afla in
de judecata a Curtii Penale Internationale
- Regulile de procedura ale Curtii

- Acordul intre Curtea Penala Internationala
si ONU
- Acordul de sediu eu Olanda (fiind stabilit prin Statut orasul Haga) - Regulamentul va activa in organismele privind imunitatile specializate
si privilegiile acordate personalului
care
ale Cur]ii
- Bugetul pentru primul an de activitate Comisia reprezentantii Pregatitoare Romaniei) (la lucrarile careia au participat in mod activ
;;1
si-a indeplinit in timp util principalele
sarcini, fiind in faza
avansata de pregatire Generale
a documentelor
care vor fi prezentate spre aprobare Adunarii avute 1a New York au fost
a statelor membre.
0
In paralel, intrunirile
utilizate pe de procesului
parte, pentru a mari presiunea asupra statelor in vederea grabirii ~i ratificare, iar pe de alta parte, pentru a obtine Statutului noi
de semnare
COmpr0l11lSUn ;;i chiar modificari

./ i .
de esenta ale prevederilor
pe calea
procedurilor
adoptate.
In ceea ce priveste semnarea si ratificarea Statutului, se poate observa, ca fata de un inceput relativ timid si greoi, ritmul a creseut intr-un mod neasteptat chiar ~i
~~.,
Capitolul1. Scurt istoric al justitiei pen ale internationale - secolul XX si primele

tribunale internationale din istorie
77
~J~t
pentru cei mai optimisti sustinatori mai importanta minded"
ai Curtii Pena1e Internationale. Modificarea
cea
a aparut odata cu pre1uarea initiativei de la eterogenu1 grup "like ale Uniunii Europene.
de catre grupu1 tarilor membre
In
acest fel a fost
posibila semnarea
de catre practic toate statele Europei (Romania fiind din pacate
printre ultimele care au facut acest lucru la data de 07 iulie 1999, pe considerentul eronat a1 conservarii Statutului). unor bune relatii bilaterale cu SUA - principa1ul ~i ratificari inamic al
Mai mult decat atat, au fost consenmate
spectaculoase
(Italia, Franta, Germania, adaugat
Spania, pentru a rnentiona doar marile state), care s-au fel din alte parti ale lumii (Canada. extraordinar Australia, decizia sa
altor actiuni de acelasi tari africane).
numeroase
Un semnal
a fost, de asernenea,
Uniunii Europene
de a solicita tuturor
statelor membre,
dar ~i celor asociate
ratifice in scurt timp Statutul, pentru a se nurnara intre primele 60 de state, practic, .fondatoarc'' ale Curtii. In acelasi timp, opinia publica tragedii din Kossovo, internationala (constientizata Afganistan, de nesfarsitele
Sierra Leone, Macedonia, uriase
etc.) si-a continuat a detennina

0
mobilizarea
si presiunile
fata de factorii politici,
pentru
evolutie mai rapida a ratificarilor.
In unna elementelor 2001, sa fie deja intrunite procedure de ratificare. Este
prezentate
mai sus, s-a ajuns ca 1a data de 31 august din care 47 au indeplinit si
139 de state semnatare,

0
evolutie chiar mai buna decat se prezuma de catre cei ai Statutu1ui Curtii Penale lnternationale. Daca
mai optimisti
si infocati sustinatori
la aceasta situatie se adauga asigurarile prezentate de numeroase faza de finalizare la sfarsitul

vigoare.
state care se afla in
a procesului
de ratificare,
apare astfel posibil si probabi1 ca pana
anului 2002, sa existe cele 60 de ratificari necesare pentru intrarea in
Avand in vedere aceasta situatie, coroborata eu finalizarea Je-a avut Comisia Pregatitcare,
0
sarcinilor pe care va f convocate
noua conferinta plenipotentiara
pentru adoptarea Regulilor de Procedura
~i a celorlalte documente aratate mai sus i
pentru a consfinti momentu1 istoric al intrarii in functiune a primei instante penale internationale cu caracter permanent ~i independent.
--
Capitulul I, Scurt istoric al justitiei penale internationale - secolul XX ~iprimele tribunale internationale din istorie
78
15. Atitudinea
marilor state ale lumii fata de infiintarea Curtli Penale T nternationale
.Neimplicorea internationali
de catre unele state in urmarirea si arestarea
criminalilor intreaga
este imorala, permiidnd
acestor cdteva tari sa transforme
ordine internationala
intr-o simpla mascarada"
(Antonio Cassese - fost Presedinte
al Tribunalului
Penal pentru Fosta Yugoslavie).
Rezultat Internationale dezvoltarea
al unui indelungat reprezinta,
proces
0
de elaborare, contributie
Statutul
Curtii Penale la
cu certitudine,
extrem de importanta
dreptului international.
0
Cu toate acestea, Penale diversele Internationale
viziune
corecta si obiectiva
asupra Statutului
Curti: dar si serie de care a
ne obliga sa relevam
nu numai aspectele pozitive,

0
critici si insatisfactii care au fost adresate de unele tari. Astfel, dezarnagirea fata de propunerea delegatiei
state si-au exprimat sustinut principiul
franceze,
"opting-out",
acceptat in final, care confers tarilor semnatare ale Curtii. Unele
Statutu1ui dreptul de a se sustrage timp de sapte ani de 1a jurisdictia state au relevat, in cadrul dezbaterilor, limiteaza.
,Ii'-.
ca multiple dispozitii cuprinse in Statut sale. Astfel. un comandant populatiei civile,
de fapt, campul de actiune al prevederilor care ar fi ordonat distrugerea
-.
militar, savarsirea
unor sate, deportarea
de violuri, lichidarea unor persoane neinarmate sau aJte acte specificate decat daca tara unde a
in tratat, nu va putea fi urmarit de tribunalul international,
comis aceste crime sau propria sa tara, este semnatara a Statutului. Un delegat indian, citat de agentiile de pres a, comenta in cadrul lucrarilor Conferintei,
ca:
"este
0
gluma
sa
afirmi ca utilizarea, sa zicem, de gloante dum-
dum, constituie
crima de razboi, iar folosirea arrnelor nucleare - nu".
In cadruJ Conferintei s-au mentionat, de asernnenea, deosebiri de vederi ~iin ceea ce priveste pozitia Curtii Penale Internationale in sistemul organelor O.N.D., in cadrul caruia, ele l~i pot exercita dreptul de veto.
----------------~
CapitoluJ 1. Scurt istoric al justitiei penale internationale . . tribunale internationale din istorie
79
Cu prilejul
lucrarilor
Conferintei,
mai multe state si-au manifestat
~i de
aceasta data, reticenta, in legatura cu posibilitatea de

~
ca proprii cetateni sa fie judecat:
instants care sa functioneze transformarii
in afara tarii lor, iar altele au atras atentia asupra
posibilitatii
tribunalului proiectat intr-un organism suprastataI. ceea ce
al' duce la limit area suveranitatii nationale a statelor. Pe de alta parte, s-a subliniat ca acceptarea facultativa a jurisdictiei tribunalului - printr-o conventie, un acord sau numai ca efect al
declaratie - ar tine seama de exigentele suveranitatii, aplicandu-se recuncasterii ei de catre statuI respectiv':'. timp, in cadrul acestui context favorabil,
In
schimbarile
." ,
acelasi
nu trebuie neglijate state ale si

~
intervenite
in atitudinea unora dintre cele mai importante fatise ale existentei

~ J ::
lumii. initial adversare adoptata
Curtii Penale in forma rezultata
la Roma, in anul 1998. Daca Federatia Rusa nu si-a manifestat niciodata cu un rol relativ neutru, pozitia deja asupra
deschis ostilitatea fat a de Curte, multumindu-se mentionata sanselor intrebarea
a SUA a fost de natura sa ridice grave semne de intrebare efective ale Curtii Penale de a functiona. Era, intr-adevar, operativitatii
justificabila
care punea problema
unei instante penale intemationale,
lips ita de sprijinul Marii Britanii ~i al Rusiei ~i contestata :fati~ si vehement de catre SUA si China (deci 4 din cei 5 membrii permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU). 0 importanta avut si
0
mult mai mare, decat ar putea fi acordata la prima vedere, a
are pozitia Israelului, ca principal aliat al SUA in Orient, dar si ca element pentru atitudinea zecilor de state arabe si musulmane din Asia si Africa atat in cadrul Comisiei Pregatitoare,
determinant
(a caror pozitie si vot detin un rol fundamental
cat si In eel al viitoarei Adunari Generale a statelor membre).

,~\~
Tinand cont de cele aratate mai sus, este deci, esential de remarcat faptul, ca Rusia a semnat Statutul Curtii Penale Internationale avansa insa un calendar cert privind ratificarea. partea SUA, care au semnat Statutulla in luna Septembrie 2000, lara a Surpriza uriasa a venit, 1nS3..,din
data de 31 decembrie 2000, fiind insotite in aeestei schimbari radicale de pozitie vor fi
r.
aceea~i zi de catre Israel. Explicatiile
i'
COlin,
Vezi Grigore Geamanu, op. cit.. p. 295 ?i urm.: Quincy Wright. Proposal in A.J.LL I. ]952, p. 65 ~iurm.
for an international
Criminal
--------'
Capitolul1. Scurt istoric al justitiei p enale internationale - secolul XX si prirnele rribunale internationale din istorie prezentate in continuare,
80
insa numai dupa prezentarea motivelor invocate de SUA in
sprijinul atitudinii lor negative. Ratiunile

.~
ostilitatii
manifestate
de SUA [ala de Curtea Penala Internationals
sunt pe cat de numeroase, instante penale independente de membru permanent faptul, ca tribunalele
pe atat de user de explicat. In primul rand, crearea unei ar duce la anihilarea avantajului detinut prin calitarea
si predominant ad-hoc
al Consiliului de Securitate. Este de reamintit ale Consiliului de
au fost instituite prin rezolutii
Securitate nu poata
(unde regula dreptului de veto face ea niciodata un asemenea tribunal sa functiona impotriva vointei unuia din mernbrii permanenti). Aceasta in
:J
mentalitate
poate fi remarcata
la toate cele 5 state care sunt membrii permanenti
Consiliul de Securitate (Franta fiind singura care si-a modifieat fundamental pozitia. devenind un aprig sustinator
'.:'
1','
al Curtii, iar China ramanand unicul adversar dec1arat
al acesteia).
o
mondial.
",
a doua explicatie,
tine de rolul asumat pe plan international
de catre SUA, ramasa pe plan
acela de .jandarm
mondial", in calitatea sa de unica superputere

intreprinse
In cadrul actiunilor
astfeL SUA s-au temut ca proprii sol dati de judecata a unei
sau alti oficiali ar putea cadea sub incidenta si in cornpetenta in stante internationale
aflata in afara oricarui control statal (iar evenimentele recente Afganistan, nu fae decat sa confinne aceste ingrijorari
din Iraq, Somalia, Kossovo, ale responsabililor americani). justificare,
o a treia
opinia publica
de
relevanta absoluta pentru factorii politici americani care au avut loc la sfarsitul se pronunta net impotriva anului 2000), a fost oricarei cedari de - nu
(mai ales In contextul
alegerilor care
americana,
suveranitate
( este celebra formula "we don't want to see our boys arrested'
dorim sa ne vedem baietii arestati). 0 posibila situatie, In care un soldat american, aflat in misiune Internationala oriunde
111
afara
SUA, ar fi judecat
de catre Curtea Penala publice, dar si
este considerata
inacceptabila
la nivelul perceptiei
pentru prestigiul Clinton
~ipozitia extema a SUA pe plan mondial. De aceea, Administratis

sa semneze
v
si-a permis
Statutul dupa ce fusese consfintita
infrangerea
Partidului Democrat in alezerile din Noiembrie.
',:
CapitoluI I. Scurt istoric al justitiei penale interuationale tribunale internationale din istorie
81
In cele din urma, Internationale

1;:\
decizia
SUA
de a semna
Statutul
Curtii
Penale
(care in mod cert nu va fi prea curand rransfonnata
in ratificare).
urmata imediat de Israel. poate fi explicata prin coroborarea primul rand, organizatiile presiunea neguvernamentale Guvernului americane american,
a trei factori diferiti. si mondiale
In
in al
all marit
considerabil pozitia
asupra
prezentandu-l si implicit
pe acesta de sprijinitor
de sabotor
a1 ideii de justitie internationali
internationala
marilor criminali crescut
(eeea ee nu este, totusi, real). In al doilea rand, au europeni, sud-arnericani
si presiunile
din parte aliatilor
;;i asiatici, SUA
gasindu-se.
din nou (ca si 1a Roma), in aceeasi pozitie cu statele pe care Ie acuza de ce1e mai grave incalcari ale drepturilor omului (China, Iraq, Libia, Clinton a
permanent
':.
Sudan, etc.). In a1 trei1ea rand, odata eu p1ecarea de la putere, Presedintele considerat electorale
ca poate face aeest gest lara a mai tine cont de probabi1ele repercursiuni si mai ales apreciind
declaratiile,
evident potrivnice
Curtii, facute de
Partidul Republican
:-.,: ..
in perioada preelectorala de pozitie a SUA, a fost platita de catre celelalte state
Dar aceasta schimbare

sustinatoare
ale Curtii Penale cu un comprornis extrem de important, realizat prin

unor nonne
introducerea
de procedure,
care garanteaza, in realitate, ca niciodata un
soldat sau functionar
american nu va fi deferit judecatii Curtii, :fara acceptul SUA. 90
Fara a intra in deta1ii, este yorba de reguli1e de aplicare ale Artico1ului alineat 4 din Statut, care printr-o fonnulare
extrem de cornplicata si ambigua, obliga sa, sa extradeze

0
statul. solicitat de catre Curte intr-un caz de competenta persoana nu catre instanta internationala, anterior
anurnita este, in
ei catre statul al carui cetatean
baza unui acord bilateral complieat

se ocoleste
dintre cele doua tari. Prin acest mecanism ca un soldat american sa fie predat Curti:
posibi1itatea
Internationale
(SUA trebuind doar sa incheie acorduri bilaterale de extradare inainte de consemnat, ca
de a trimite forte militare intr-o anumita tara). Este interesant aceasta solutie a fost precedata din partes reprezentantilor p2111a 1a solicitarea sanctiuni economice de negocieri furtunoase,
ell numeroase
amenintari
SUA (de 1a parasirea lucrarilor
Comisiei Pregatitoare. de a aplica
votata si din fericire respinsa, In Senatul American
fata de statele semnatare ale Statutului Curtii). Varianta aleasa neguvernamentale
si acceptata de state a fost violent criticata de catre organizatiile
Capitolul
I. Scurt istoric al justitiei
- secolul
Y"x
:::>i prim ele
82
--------------~----------------------------------------~~~-----------
tribunale
internationale
din istorie
care au acuzat ~i forma abuziva prin care a fost .nclusa prevederea, deschisa pentru impunitate
r';
dar ~i .jiortita'
fata de soldatii americani, dar care poat., fi invocate si
folosita si de alti criminali inremationali. Asa cum se arata in numeroase1e comentarii pe plan mondiaj semnarea de
catre Rusia, SUA ~iIsrael a Statutului (chiar lipsita de perspectiva viitor apropiat)
"
rqtificarii
intr- un a
a reprezentat
"
un urias pas inainte, in vederea punetii in practica

Ramane,
Curtii Penale lntemationale.
ca in perioada care urmeaza,
Sa
fie rezolvate penala
si alte probleme, internationala. Daca infiintarea imagine,
din numeroasele
eu care se confrunta
idealul de justitie
in aceasta
Curtii Penale
sectiune am vorbit
Internationale,
despre
atitudinea pentru
Statelor
fata de aceasta
este necesar,
a campleta
sa ne referim,
in cateva randuri si 1a atitudinea
presei, qvand in vedere
rolu1 sau extrem de important Astel, putem spune cazurile
si anume, eel de fonnator al opiniei PUblice. ca, opiniile exprimate in presa nu au fost - in toate
- dintre cele mai favorabile. ca aeeasta reprezinta
Prin urmare, s-a seris despre Curtea Penala

0
Intemationala necesar,
adevarata
"Cutie a Pandarei"
si ca este
ea ea sa fie privita
lieu un optimism temperat".
In schinlb, au existat ~i
pareri - justificative,
dupa opinia noastra - in sensul, ca noul organism ar reprezenta

"0
un "for pentru dreptate", lntr-un profesoara Diderot", Consiliului
noua institutie a statelor lumii". studiu, publicat in revista "Le Monde Diplomatique", de la Universitatea Pa,ris VII "Denis hotarare a
alt document
Monique observa ca
Chemillier-Gendreau
0
insuficienta - desi Curtea
a Statutului
11U
si aceea ca prilltr-o
de Securitate
este subordonata
acestui , _ ar fi posibila ,?i alte aete

i11
blocarea unei anchete a Procurorului insuficiente criminale ale Statutului, care ar emana
general pe termen de 12 luni. Relevand imposibilitatea de a lua in discutie
in special
de la anumite grupuri de state, sau chia,r de a pune
discutie aetele unor organe ale O.N.U., cum ar fi, de pilda ConsililJ,l de Securitate. specia1ista franceza se intreaba: "Este cazul, prin urrnare, sa ne Ielicitam pentru
aceasta inovatie? Fara indoiala, deoarece, odata ce institutia se va fi instal at. limitele sale originare vor apare si este plauzibil sa tinem seama de faptul,
ca dinamiea
sa va
- secolul
xx ~iprimele
83
conduce la indepartarea
lor. Pe de alta parte, nimic nu va opri impactul opiruei
publice asupra acestor prob1eme" .
. ~1
16. Imprescriptibilitatea
crimelor
de razboi si a crinlelor contra
pacii si unlanitatii
lnainte criminali
de a vorbi este
despre necesar
importanta
luptei contra cateva
impunitatii
marilor la
de razboi,
sa relatam
aspecte
cu privire
imprescriptibilitatea Prin intemationale, internationale, urrnare,
acestor oribile crime. dupa cum se poate observa privind tabloul crimelor
inscrise mentionate
in Statutul tribunalelor
intemationale
sau in Conventiile
anterior, astfel de fapte poarta cu ele insemnele celor mai crime colective, cu vii si profunde reactii emotionale ale
tragice si infricosatoare comunitatii intemationale. E1e taman adanc
in constiinta
umanitatii,
constiinta
care mai poate
fi
eliberata, doar atunci cand a sosit momentu1 istoric a1 sanctionarii lor. Prin urmare, cum pot sa treaca zeci de ani pana cand autorii acestora pot fi
";
"j.
descoperiti raspunderea noiembrie
sau trasi la raspundere, penala,
pentru a nu opera prescriptia, pedepsei, Generala a fost adoptata, a O.N.U.,
care stinge atat la data de 26 asupra
cat si executarea Adunarea
1998, de catre
"Conventia
Irnprescribilitatii
CrimeIor de Razboi si a Crimelor contra Umanitatii". la propunerea, din
Aceasta a fost reactia ferma a comunitatii intemationale anul 1964, a Guvemului
Republicii Federale a Germaniei. de a considera prescrise,

.
conform Codului sau Penal intern. ~ crimele de razboi si crimele contra umanitatii. , ~ dupa 20 de ani de la capitularea, Prin adoptarea Conventiei a Crimelor Contra Umanitatii, lara conditii, a Germaniei. asupra Imprescriptibilitatii
Crimelor de Razboi si oricand,
autorii acestor crime pot fi sanctionati
indiferent de data la care au fost comise.
---------
--
- secolul
xx ~iprimele
84
De altfel. In articolul
1 din Conventie
se precizeaza:
"Oricare ar fi data la
care au fost comise, crimele urmatoare

, x?:
sunt imprescriptibile: Militar prin
a. crimele de razboi, asa cum sunt definite in Statutul Tribunalului International Rezolutiile de la Nurnberg, Adunarii Generale din data de 8 august 1945 si confirmate
a O.N.U. nr. 3 (1) si 95 (I) din data de 13 februarie "infractiunile grave": enumerate in
1946 si 11 decembrie Conventiile de razboi;
1946 ~i in special,
de la Genava - din data de 12 august 1949, privind protectia victimelor
b. crimele impotriva umanitatii, sau in timp International Rezolutiile de pace, asa cum sunt
indiferent daca sunt comise in timp de razboi definite in Statutu1 Tribunalului 1945 si confirmate Militar prin.
de 1a Nurnberg Adunarii Generale
din data de 8 august a O.N.U.

ill.
3 (1) si 95 (I) din data de 13 februarie si actele
1946 si 11 decembrie
1946, evictiunea
prin atae armat sau ocupatie
inumane care decurg din politica de apartheid, pre cum si crima de genocid, asa cum este definita in Conventia din anul 1948 privind prevenirea de genocid, chiar daca aceste acte nu constituie care au fost comise. Conform aboleasca altor prevederi din aceasta Conventie, crime, inscrise Statele Parti se obligau in dreptul intern.
0
si pedepsirea
crimelor
violare a dreptului intern al tarii in
sa
orice prescriptii
ale acestor
Odata
abrogata prescriptia in vederea Generala

cooperarii
acestor crime, se impunea a se lua masuri pe plan international. autorilor unor asemenea crime. In acest sens, Adunarea referitoare
extradarea
pedepsirii
a O.N.D. a adoptat, internationale
in anul 1973, rezolutia

depistarea,
la "Principiile ~i pedepsirea
privind
arestarea,
indivizilor
vinovati de crime de razboi si crime irnpotriva umanitatii", international nationals, de reprimare stabilindu-se a acestor infractiuni viza, in mod
Sistemul exclusiv,
legislatia
ca infractiunile
grave la cele patru
Conventii de la Geneva din anul 1949 si Protocolul I din anul 1977 sa fie, de regula .. de competenta tribunalelor nationale ale statu1ui sub autoritatea caruia se afla
incu1patii si in mod exceptional,
ale statului carora le sunt remisi acesti inculpati
- secolul LX si primele
85
17. Inlportanta
combaterii
impunitatii
marilor criminali si
efectele lipsei de justitie pe plan national si international

f:
.Toate generatiile elimituim impiedicam in secolul considerate
faptele
amintite aici sunt realitati sumbre.
care nu
VOl'
lase
viitoare sa uite acest secol. Jar daca nu ne vom dovedi in stare 56 cauzele care au generat atdtea si atatea procedee barbare si 56
in acest fel repetarea lor, atunci eu siguraruii cii teoria potrivit careia
.xx- civilizatia
se va prabusi sub loviturile destinului nu va mai putea fi lips ita de orice ternei" (Robert Jackson - Procuror
dear ca a prevestire
General al Tribunalului
de la Nurenberg).
Lupta impotriva comports,
impunitatii autorilor gravelor crime cu caracter international
in mod evident, dimensiuni morale, politice ~ijuridice. normelor internationale, pe care le vom prezenta drepturilor pe scurt In statelor
In virtutea continuare,
obligatia
de a asigura respectarea
omului impune
responsabilitati
specifice,
cum ar fi aceea de a ancheta faptele de acest gen si, in de a aduce 'in fata justitiei persoanele vinovate.
cazurile corespunzatoare,
Se poate aprecia, pe baza tragicei experiente acumulate ca. 'in cazurile in care un popor a suferit grave abuzuri si atrocitati si 'in care adevarul a fost confiscat falsificat, promulgarea in contradictie sau
- inevitabil tardiva - a unei legi de amnistiere generala este chiar si in cazurile in care aceste legi ar f In fapt, legile de amnistie nu pot
cu ideea de justitie,
validate prin consens social, sau chiar referendum. fi opuse victimelor
si urmasilor acestora, ~i niei celor care vor sa cunoasca realitatea
despre propriul popor si propria istorie. Cu alte cuvinte, esenta insasi a crimelor cu caracter international, de altfel crime imprescriptibile, deci la
0
care sunt
duce la crearea unor suferinte nelimitate in timp si care trebuie satisfacuta la un moment
ell
nevoie absoluta exigenta
de dreptate,
sau cat
altul. Aeeasta conditiile
de dreptate este eu atat mai acuta ~i mai legitima,
existente la un moment dat au facut imposibila chiar mentinerea
doliului
sau a memoriei victimelor.
Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale - secolul X.x ~i primele tribunale internationale din istorie Un caz extrem de semnificativ ani. este eel al statului factori politici chilieni, Chile. de acest gen ~i atat de mediatizat
86
in ultimii
in
pofida semnalelor alanniste
trimise de catre unii
arestarea generalului
Augusto Pinochet. departe de a cauza
un razboi civil asa cum se avertiza, a retrezit vechi demoni adormiti, dar a retrezit si justitia chiliana Este evident, ca datorita impotriva mesajului dat prin arestare si tuturor
actiunilor curajosi considerat infractiunea permite
internationale au redeschis utilizand
indreptate anumite
lui Pinochet. un numar de magi strati au ca
anchete juridica
si au provocat noi arestari. Acestia

a magistratilor
0
constructia
francezi
si spanioli,
ce sta la baza disparitiei unei persoane are
forma continua, ceea ce
a face inaplicabila
legea de amnistie generals adoptata in Chile in 1978 Pinochet). Aceasta conceptie a fost confirmata de catre
(chiar in vremea regimului
Curtea Suprema de Justine a statului Chile, care a ararat ca cele mai grave crime nu intra sub incidents International legii de amnistie date fiind evolutiile intervenite universal in Dreptul a
(eu referire
speciala la imprescriptibilitatea
recunoscuta
crimelor internationale). Pana la sfarsitul Pinochet. crime

,-,
anului 2000, circa 80 de anchete,
avandu-l ca acuzat pe pentru de
au fost deschise
si alte 30 de persoane se afla in arest preventiv datorita actiunii curajoase
de acelasi
tip (in special
a judecatorului
instructie Tapia Guzman). Sondajele de opinie, realizate in ultimul timp in Chile, arata ca noua
generatie, in contradictie colectiva, procedurilor este favorabila
cu parintii lor care prefera mai degraba un tip de amnezie acestei munci de rememorare vinovate si de continuare provocatoare a a
judiciare
fata
de persoanele
Atitudinea
genera1ului Pinochet
cu ocazia revenirii sale in Chile, la 3 martie 2000, a confirmat in ceea ce priveste starea sa reala de sanatate. Numeroase
dubiile deja exprimate
critici de fond au fost aduse metodelor utilizate pentru examinare de catre medicii britanici. Organizatiile punct important internationale de protectie a drepturilor omului au marcat un
in aceasta disputa, obtinand din partea Inaltei Curti de Justitie din raportului medical. dar au esuat in
0 0
Londra un ordin j udiciar privind publicarea incercarea de a-I forta pe Ministrul care, probabil,
Britanic de Interne Jack Straw sa dispuna ca numai
contraexpertiza
s-ar fi impus in acest caz. Poate
Capitolui I. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie
87
asemenea
contraexpertiza,
realizata
de medicii specialist!
sositi din to ate tarile iscate In jurul
interesate in acest caz, ar fi fost in masura sa stinga controversele deciziei Ministrului

f:.
de Interne, de a-i pennite generalului Pinochet sa paraseasca
arestul la domiciliu $i sa se intoarca in tara sa de origine, unde spera sa beneficieze de imunitate totals. Aceasta decizie, lara sa afecteze valoarea uriasa pe plan juridic a arestarii generalului Pinochet, a avut darul de a starni furia si indignarea
victimelor sau familiilor acestora. Epilogul afacerii Pinochet arata inca

"::;
data, ca in cazul pedepsirii celor mai de tipul celei luate de
grave crime internationale, Ministrul evaluarea de Interne
nici
decizie discretionara,
.':
al Marii Britanii,
nu poata fi admisa pe viitor. Chiar ~i indiferent de varsta sa. cu garantiile de
starii de sanatate sa aiba loc doar si impartialitate
a unui criminal international, intr-un
u
."'.
;
trebuie
cadru strict jurisdictional,
. ,~
independenta
prevazute In lumea modems .
In Chile: ridicarea irnunitatii parlamentare a generalului Pinochet a avut loc in pofida amendamentului constitutional, votat in mare graba si cu mare discretie de
Camera deputatilor, la data de 25 ianuarie 2000, in scopul acordarii unui nou tip de
,,;
exonerare judecatorilor
de raspundere.
In acest moment, totul depinde de hotararea si curajul
de la Curtea de apel din Santiago (in fata careia Pinochet a fost trimis de instructie Tapia Guzman).
ill
in judecata de catre judecatorul PrecedentuJ judiciar,
creat
cazul .Pinochet", va fi imbogatit prin actiunile
judi ciare, de acelasi tip, declansate in alt continent zguduit de tragedii 9i atrocitati. Astfel, In Republica presedintele Hissene Senegal a fost pus sub acuzare fostul sef al statului Ciad Habre - pentru grave crime cu caracter international.
Judecatorul de instructie senegalez, prin actul de acuzare emis la data de 3 februarie 2000, a dat curs numeroaselor victirnelor, sesizari primite din partea mai multor asociatii ale Intemationale pentru Protectia DrepturiJor
ca ~i din parte Federatiei
Omului si a Human Rights Watch. Acuzatiile fiind de tortura, magistratul senegalez s-a declarat competent pe baza Conventiei lnternationale din anul 1984, ratificata integranta judecatorul a legislatiei de Reprimare a Torturii
de catre Senegal in anul 1986 si devenita, deci, parte interne. Fiind vorba de crime impotriva umanitatii. ale
senegalez s-a declarat competent ;;i In baza principiilor
cutumiare
----
--"
Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationals din istorie
88
Dreptului international,
urmand modelul initiat de judecatorul
de instructie spaniel
Baltazar Garzon in eazul .Pinochet''. Un eaz special de semnalat este eel al Africii de Sud, in care fostul presedinre
~,
Nelson Mandela
a dat dovada de
mare intuitie politics, organizand
.Comisie
pentru Adevar si Reconciliere". Avand sediul la Johannesburg,
Comisia a activat
pana In anu 1 1998 si a fast conceputa pe baza unui principiu unie: in schimbul recunoasterii garantata crimelor si restabilirii adevarului autorii acestora au primit impunitate faptul, ca intregul adevar asupra crimelor
de lege. Este incontestabil
comise in Africa de Sud nu a putut fi re:facut si ca exista inca frustrari si dezaprobari fata de lipsa unei actiuni judieiare fat a de crirninali; dar eel putin baze solide a putut fi realizata si istoria nu va mai fi falsificata.
0
reconciliere
pe
,.
alta situatie
specials,
se poate considera
accea din Cambodgia,
unde
crimele absolut barbare comise in timpul regimului Khmerilor Rosii au rarnas, pana in prezent, fara niei cea mai mica urmare. Hun Sen, conducatorul de fapt actual al acestei tari este supus unor presiuni extraordinare venite din toata lumea, pentru a declansa un proces vast asupra acestei problematici, de preferat in cadrul unui tip de justitie internationala. Este insa deja
0
situatie recunoscuta
si acceptata, ca ideea
constituirii unui tribunal ad-hoc (de tipul celor pentru Yugoslavia sau Rwanda) este imposibil Consiliului de transpus de Securitate in fapt. Aceasta deoarece, in cazul unui vot in cadrul
al ONU pe aceasta tema, veto-ul anuntat al Chinei ar f
suficient pentru blocarea completa. Cu toate acestea, toti observatorii sunt de acord, ca in Cambodgia, ca ~i
111 .
0
oricare alt loc din lume (vezi cazul Timorului de Est), nu se poate vorbi de
coexistenta pasnica, de constructia unei democratii soli de, daca exigentele privind adevarul si dreptatea nu vor fi satisfacute, nici chiar la doua decenii dupa comiterea faptelor. Irakul este un alt caz care a stamit si starneste controverse ce par fara sfarsit. Daca invazia in Kuweit a provocat din partea cornunitatii internationale politics ~i militara impotriva populatiei cu totul extraordinara,
0
reactie
masacre1e comise de Saddam Hussein
siite din sudul tarii si mai ales, atrocitatile impotriva kurzilor populatiei
din Nord (unde au fost folosite napalmul ~i iperita pentru masacrarea
Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale _ secolul tribunale internationale din istorie .
xx ~iprimele
condamnare
89
civile) nu au fost urmate
de nimic altceva decat de
simpla
de
principiu, de care dictatorul irakian nu este niei pe departe impresioria!' In acest caz, probele privind savarsirea
f~.
genocidului
si a crimelor impotriva umaI1itarii (1a care se pentru sa fie
adauga evident agresiunea o condamnare
asupra Kuweitului) sunt mai rnult decat suficiente intemationale, care insa intarzie
in cadrul unei jurisdictii
constituita Este interesant mijloacele constituirea
de mentionat faptu; ca in timp ce SUA sabota prin toate

~",)
Curtii Penale Internationale. . Consiliului
aeeeasi tara iI1cerea, in mod ~
absolut justificat,
sa propuna
de Seeuritate al ONU infiintarea
unui
tribunal ad-hoc pentru crimele comise in Irak. Este, 1115a,evident politiee cunoscute,
0
dl din motivele
asemenea
initiative nu are mari sanse de izbal1da, iar Saddam . . interne sau
Hussein continua sa nu se afle ca subiect al niei unei proceduri jUdiciare internationale Timorul
(in ciuda detinerii de numeroase .recorduri" in aceasta materiel). de Est este un nou teatru al crimelor intema1iol1ale, etnice si religioase provocand
0
masacrele din
comise din considerente partea comunitatii
intervent is' urnanitara
internationale.
Relativa pacificare a regiunii (datorata nu poate avea

0
in primul
rand prezentei militarilor
australieni)
baza solida ta-ra un proces de
aflare a adevarului ~i de tragere la raspundere penal a a autorilor. Acordul de pace semnat la Lome, la data de 7 iulie 1999, intre gherila victimelor
0
militara si guvemul din Siena Leone, aduce intr-un impas total problema
~"i
rezultate din masacrele
etnice comise in aceasta tara. A fost acordata
imunitate
absoluta acestor "calai", chiar daca s-a afinnat de numeroase ori c8 astfel de crime nu pot fi pur si simplu uitate, fiind imprescriptibile. Se poate de altfel ID virtutea principiilor la care a ajuns comunitatea internationals considera ca.
iO acest dorneniu,
imunitatea descrisa mai sus nu poate fi opozabila victimelor, eu atilt mai mult eu cat nu a fost in niei un fel validata printr-o consultare transparenta a populatiei. Cazul Yugoslaviei merit a
0
si mai ales al fostului presedinte
Slobodan
Milosevic. prezentare 1,. al regula
abordare extrem de cornplexa, care nu poate fi inclusa in aceasta general. Merits totusi aratat ca, fiind acuzatul
eu caracter Tribunalului
,.,~Numarul
pentru F osta Yugoslavie,
aeesta a parut mult timp sa confirme
nefasta a impunitatii, parasit teritoriul
atata timp cat si-a conservat puterea pe plan Datele problemei s-au schimbat
intern ~i nu a odata eu
national.
es entia],
----
---
----
- ----
90
schimbarea
echipei de conducere
de 1a Belgrad si alegerea Presedintelui
Kostuniea.
Spre dezamagirea mai favorabila

"t.
opiniei pub lice internationale, colaborarii cu Tribunalul
insa nici noua putere nu a parut a
de la Haga. Solutia de compromis,
stabilirii realitate
arestu1ui la domici1iu pentru .ileturnare de fonduri" pentru finantarea conflictului interyugoslav chiar
0
(fonduri utilizate in
in cursul caruia s-au comis
atatea crime oribile), a fost considerate acestora si in mod esentiala evident,
insults de catre victime sau familiile de restul statelor.
apreciata
ca nesatisfacatoare
Schimbarea promovat
a aparut prin actiunea
hotarata a guvernului
sarb, care a
un proiect de lege care ar fi permis predarea lui Milosevic Tribuna1ului si necesare pentrupunerea in practica a acestei masuri In pofida Kostunica, a Par1amentului si Curtii
a 1uat masurile dezavuarii
vehemente
din partea Presedintelui
Constitutionale, Guvernul
dominate inca de partizanii lui Milosevic, la data de 29 Iunie 2001, fortelor internationale, in urma unei actiuni legitim al unei a statelor
Sarb l-a predat pe Milosevic

0
care a semanat mai mult cu
rapire, decat cu un act al executivului
tari. Decizia a fost evident influentata donatoare,
$i de organizarea unei Conferinte
In care ajutoare1e financiare de circa 1,5 miliarde $ au fost conditionate De la data primei prezentari in fata Tribunalului, competenta instantei intemationale, In orice caz,
tocmai de predarea lui Milosevic. la 6 iulie, Milosevic atitudine
a refuzat sa recunoasca
inspirata probabil
din pozitia acuzatilor
de la Nurenberg.
procesul care urrneaza sa inceapa $i In cursul caruia un fost sef de stat va fi judecat pentru genocid, crime de razboi si crime impotriva umanitatii este de
0
importanta
capitals pentru istoria, dar mai ales pentru viitorul justitiei penale internationale . Mai trebuie prezentate Yugoslaviei totusi evidentiata opinia conform
0
careia, ca si in celelalte dezvoltare democratica fara
cazuri a
mai sus, este greu de imaginat ~i 0 reintegrare
normals
0
a acesteia in comunitatea internationala,
asumare
a propriei istorii recente, rara stabilirea responsabililor 1a raspundere
si vinovatilor si Tara tragerea
a acestora pentru faptele cu adevarat cornise.
; ....
CapitoIull. Scurt istoric aI justitiei penale internarionale tribunale internationale din istorie
91
Concluzii
;. :-r~;
.Lata-ii lumina
cetatea durata! Acum. uiia-te inauntrul ei, aducdnd de pe uruleva doar putea-vom
cumva sa vedem pe unde ar fi dreptatea
indeajunsa,
si
nedreptatea,
care este deosebirea dintre eele doua, si pe care din doua trebuie s-o fi
dobdndit eel ee voieste sa fie fericit, pe ascuns ori nu, fau: de zei .jifcifa de oameni' (Platon - "Republica").
:';'-:
Infiintarea
Curtii Penale Intemationale
constituie, dincolo de orice dubiu, un
pas urias facut de umanitate. Metaforele si superlativele nu le-au lipsit celor care au votat adoptarea StatutuIui 1a Roma, In data de 17 iulie 1998. La 5 ani de la aces ea desi 139 de state au semnat Statutul, in acest fel competenta Curti: (cu de
data, poate parea, 111Sa, usor paradoxal, numai 89 au reusit sa si ratifice,
acceptand
mentiunea
ca Franta este singura dintre eei 5 membrii permanenti ai Consiliului
Securitate al ONU care a realizat acest proces, China nefiind nici macar semnatara). Lentoarea justificabila prin eu care se indeplinesc procedurile de ratificare, chiar daca uneori dificultatile tehnice intalnite (multe state trebuie sa aduca
modificari constitutionale Statutului, abandona
pentru a putea corobora legislatia nationals cu prevederile reflects 1nS8.si reticenta state lor In a-~i nationala In favoarea unei jurisdictii
cum este si cazul Romaniei),

0
parte
din
suveranitatea
internationale.
Teama de a-si vedea proprii cetateni judecati, in mod public $i la pentru crime de gravitate majora este profunda; este, de fapt, externa a unui stat care poate fi pusa in discutie si evident
0
nive1 international, intreaga influentata politica
de aceasta noua situatie (SUA fiind principala tara care si-a exprimat
asemenea abordare, asa cum a fost descris si mai sus in cadrul acestei lucrari). Pe de aha parte,
0
glorificare
excesiva a momentului
adoptarii Statutului
Curtii Penale Internationale recente (aparute dupa
poate aparea putin indecenta vis-a-vis de evenimentele .rnomentul istoric" 1998) privind crimele impotriva
)
urnanitatii comise in Kossovo. . in Siena Leone. .-. Liberia. Timorul de Est si chiar ,
<-~
"':'.
;'.'
:::~;.
- secolul
xx
si primele
92
Cecenia (rara a mai reaminti nesfarsita tragedie a populatiei kurde din lrak si chiar din Turcia). Ar fi
h
dovada de realism ~i de bun simt sa afirmam ca aceasta Curte Penala
nu va fi niciodata un instrument absolut de impiedicare sau de pedepsire a crimelor.
Dernonstratia ca aeest tip de amenintare nu-i impiedica intotdeauna
pe eei mai
periculosi criminali sa actionezc a fost deja facuta, daca mai era nevoie de aceasta.
Cunoastern faptul, ca in realitate, generalul Ratko Mladic si Radovan Karadzic nu

au fost deosebit de impresionati Fosta Yugoslavie, de crearea Tribunalului Penal International pentru
deoarece au perseverat in comiterea de crime si dupa anul 1993, de nenumarate mas acre (fiind suficient de exemplificat prin
facandu-se responsabili
cele intamplate in anul 1995 la Goradze, Zeta si mai ales Srebrenica). Chiar si dupa schimbarea Tribunalul regimului International politic de la Belgrad ~i dupa arestare si predarea incontestabil care a fost catre
a conducatorului
Slobodan
Milosevic, cei doi continua sa sfideze mandatele de arestare international instant a de la Haga, plimbandu-se rezidentiale restabilirii consolidarii din capitala
a emise
de
in libertate dupa ce au renuntat doar la locuintele Noile autoritati, desi afirmand dorinta
Sl
yugoslava. in relatiile ,r......
normalitatii; democratiei,
eu intreaca
eomunitate
internationala ~)
nu par mai active decat fosta put ere in prinderea
$1
predarea catre Tribunalul International a criminalilor cautati de acesta. Problema prezentata de politic internationala, in alineatul anterior este agravata de absente unei forte abilitata sa-i aresteze pe inculpati si
sa
puna in practica
deeiziile Curtii Penale Intemationale. de bunavointa

"
In acest fel, eficacitatea Curtii va depinde tot (in acest context ridicandu-se
:
.'
statelor
nationale .
ca intotdeauna
intrebarea referitoare momentul
la atitudinea SUA fata de Curte. stiut fiind ca aceasta este in ~
actual singura tara care are dorinta si eapacitatea de a-si asuma rolul de
.jandarm mondial"). Este la fel de adevarat ca, daca se va reusi in scurt timp ca aceasta Curte Penal a sa judece si sa condamne cativa dintre "dilCiii intemationali" (de care nu sunt din pacate sanse ca lumea sa duca lipsa in viitorul apropiat), se poate spune ca primii pasi au fost facuti ~ica instanta internationala a inceput sa-si realizeze scopul fundamental pentru care a fost infiintata
'.
Capitolul L Seurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie
93
Este unul din dezideratele aceasta

r
principale de securitate
al Curtii Penale pentru victime,
lntemationale relativa,
ca
sa constituie
.'
garantie
in mod
evident. , dar reala. in masura in care aceasta "--zarantie va functions. Chiar daca autorii ~ ~ crimelor nu fi incornpleta
VOl'
putea fi niciodata trasi
121
raspundere, sau daca aceasta pedepsire va
sau insuficienta
pentru unii, este deja un bun castigat faptul ca aceste opiniei publice interne ~i internationale.
si .Jiaituiti" pe intregul
crime vor fi aduse la cunostinta analizate, iar criminalii
vor f
vor fi demascati
glob de catre un
organism judiciar care are dreptul si obligatia sa-i traga la raspundere. Cu alte cuvinte, instrument justitia internationals va functiona nu numai ca un
de descuraj are si prevenire a celor predispusi la savarsirea unor crime de de a nu care ~i
acest gen, dar si ca un gar ant al aflarii adevarului si al dreptului victimelor le fi confiscata au suferit cele
aceasta ultima favoare. Se va permite, In acest fel, popoarelor mai mari atrocitati sa efecueze un demers de memorie
responsabilizare, colective si
0
un sistem de siguranta contra tentativelor

conditie indispensabila
de falsificare la democratie
a istoriei
Actiunea
pentru intoarcerea
negationistilor
de orice tip va fi mult ingreunata in acest fel, iar dorinta unora din
0
factorii politici de a institutionaliza

si impiedicata.
deformare a istoriei va fi, poate, compromise
Un alt aspect deosebit de dezbatut ~i de controversat Curti: Internationale deosebire

~).
referitor la functionarea introdus in Statut (spre
este principiul Internationale nationale). internationale
cornplementaritatii
de Tribunalele asupra justitiei

pentru crimele
ad-hoc care prevad expres ca au precadere Conform

revine
absoluta judecata
acestui
principiu
competenta
de
cu precadere
justitiei
nationale.
Competenta .. Curtii Internationale . se dovedeste
este atrasa dear in cazurile in care despre un stat In textul
ca nu vrea sau nu poate sa asigure ("unable or unwilling"
original) desfasurarea considerat practica la
unui proces in limitele recunoscute pe plan universal. Desi s-a deosebit de gray acceptat, care va duce In
ca ~i acesta este un compromis

0
total
ineficienta
a Curtii, efectele pot fi privite si dintr-un alt unghi.
In
In
realitate, cand un anumit stat va invoca aceasta cornplementaritate judece pe plan national mod discretionar
si va solicita sa procesul
un anumit caz, nu va fi lasat sa-si desfasoare Rcspectivul stat va trebui
si necorespunzator.
sa-si respecte
------
Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale rribunale internationale din istorie
- secolul
xx si priruele
9~
angajamentulluat universale, veghind

.'.
in fata instantei internationale,
dar si a opiniei publice naticnale si
opinie publica care joaca din ce in ce mai mult rolul de santinela. prineipiilor fundamentale ale Dreptului
~l
la respectarea in materie.
practicn
~'.
internationale
In
democratic,
acest mod. un anumit stat se va gasi intr-o situatie prezentat
mai ales daca este vorba despre un stat inconfortabila daca, invocand principiul
0
complementaritatii
mai sus, se va arata incapabil de a infaptui asumate
.i ustitie
~i daca
corecta ~i echitabila,
asa cum s-a obligat prin angajamentele
anumiti cetateni ai sai, acuzati de crime internationale, procedura sau de masuri de amnistiere precipitate. Aceleasi valorilor populatiilor
vor fi protejati de artificii de
state se vor gasi in situatii dificile cand vor invoca respectul pentru a justifica interventiile militare facute in ajutorul
universale amenintate
de genocid sau de crime impotriva umanitatii, daca aceste pe propriul teritoriu si cu privire la proprii cetateni, Este si poate prea devreme pentru a trage concluzii, daca a adus
valori nu sunt respectate inca mult interventia

".~\
de discutat
NATO in Kossovo din anul 1999 sau cea rccenta in Afganistan, $i schimbarile necesare de mentalitate.
anumite invataminte
In acelasi timp este destul de cIar ca anumite state dintre cele mai importante
J
--J
ale planetei, ratifiea) cunoaste
cum ar fi China sau Iranul, nu vor semna (sau in orice caz nu vor la care nu vor
Statutul Curtii Penale Internationale pana la momentul

0
societate eu adevarat democratica.
Alte state care vor ratifica Statutul se vor esehiva si vor utiliza manevrele cele mai ipocrite si mai ciniee pentru a incerca sa-l convinga pe Procurer, Curtea in ansamblu si opinia publica mondiala ca au identificat In acest si pedepsit in mod
corespunzator
pe toti
eei vinovati.
fel vor incerca
sa foloseasca
complementaritatea
preluarea procedurilor
~i sa impiedice instanta internationala

nationale.
sa
se sesizeze si sa ceara
A$a cum aratarn si anterior, refuzul SUA de a colabora, sau macar de a nu bloca, in mod mai mult sau mai putin :fati~, activitatea Curtii Penaie Intemationale, arata in mod clar atasamentul suprematia la ceea ce SUA considera rolul sau de "leadership" -
pe plan mondial. Aceasra atitudine este atat de relevanta. dernonstrand
- secoluI XX ~i primele
95
vointa de a juca rolul de .jandarm al lumii", intotdeauna prin invocarea obligatiei de a face respectate intotdeauna
t
valorile democratic:
~i a prezerva pacea mondiala,
dar avand
grija de a fi la adapost de pericolul pe care 11reprezinta admisibilitatea international, independent si impartial. Este incontestabil americane ca pe un
existentei unui judecator ca numai

0
fractiune
minoritara
a opiniei publice si a clasei politice Cei mai multi vad aceasta instants de superputere ~i de intimidare
sustine ideea Curtii Internationale. instrument hotarate de limitare ale acesteia. a statutului
a actiunilor sa se
Asa cum opinia publica arnericana nu este dispusa
mobilizeze
in vederea abolirii pedepsei cu m0311ea, tot asa nu a facut pasi hotarati factorilor de decizie in vederea ratificarii Statutului Curtii. Cu
pentru influentarea
toate acestea, este greu de imaginat 0 adevarata instants penala internationala participarea practica schimbarii tarii ramase in acest moment singura superputere curajoase ale Curtii. Singura variants
tara
in stare sa puna In este aceea a in alt mod, a valorii
deciziile intr-un
optimista
anum it sens a mentalitatii
in SUA, acceptarea,
responsabilitatii institutionale,
de lider al lumii democratice
ce-: revine si intelegerea
juri dice si morale a Curtii Penale. Orice sistem ce va izola SUA in
acest context este sortit inevitabil esecului. Exista totusi speranta intemeiata ca existenta Curtii Penale Internationale, din
momentul in care aceasta va deveni functionala si va avea dinamica vazuta 111cazul , ,

;,-~
Tribunalelor
ad-hoc pentru Yugoslavia
si Rwanda, va obliga probabil anumite state
sa se comporte intr-o maniera mai virtuoasa, mai moral a pe scena universala. Crearea Tribunalelor mare masura, rezultatul si mai ambitioase democratice.
,
Internationa1e ad-hoc si ulterior a Curtii Penale sunt. ' In ~ :t ~
actiunii din ce In ce mai mature, mai indraznete, mai active civile intemationale.
:
a societatii
Opinia publica
~ .t
din tarile
ca si din cele aflate in tranzitie 1a democratie. este din ce 111ce mai cu privire la corectitudinea a conduce
c.....'
atenta si mai exigenta alesi in functii pentru
si transparenta
actiunilor
celor
societatea
si a asigura pacea civila 1a scara

z,
nationals si internationala.
: ~ ~
Este sizur ca aceasta exizenta de claritate si nrobitate se I..-: , actiunilor judiciare
exprima deja, eel putin in tarile dernocratice, prin mulriplicarea indreptate
contra celor care abuzeaza de puterile economice si politice pe care le
Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationals n-ibunale internationale din istorie
- seeolul XX ~iprimele
96
detin,
contra
autoritatilor
guvemamentale
care dau
dovada
de opacitate
in
estionarea ~
problemelor
de interes national, dar si international. ..
Se mai poate spera de asemenea va obtine toate mijloacele exprimata obtine
ca, daca aceasta Curte Penala Internationals
necesare pentru a functiona, va fi inlaturata vestita logica
sugestiv prin formula .iioua greutati, doua masuri", In cazul in care va semnificative,
.,
rezultate
Curtea
va mari responsabilitatea
cetatenilor
.
din
intreaga lume fata de disfunctionalitatile .
existente in ordinea publica internationala,
disfunctionalitati din ee in ce mai cunoseute ~i stigmatizate. Toate aceste deziderate implies ideea ca statele vor fi de acord sa j oace acest cuprinse in Statut un inteles umanist ~imodern aceeptate tocmai pentru care sa-si exercite functia Este de vazut in acest
joc in mod corect. dand normelor

(stiut fiind cat de interpretabile
pot fi unele din prevederile si desernnand judecatori
a menaj a to ate susceptibilitatile),
cu spirit de independenta, competenta context
si impartialitate.
in ce fel va fi utilizat controversatul
articol 124 din Statut (eel care prevede
dreptul unor state de a-si formula anumite rezerve la momentul ratificarii Statutului
si de a prelungi
eu pana
la 7 ani intrarea
in vigoare
a competentei
Curtii
lntemationale asupra propriilor
cetateni). International pentru
In timpul vizitei pe eare a facut-o la sediul Tribunalului Fosta Yugoslavie

, ~;<.
de 1a Haga, Secretarul
lasata sa
General la ONU Kofi Annan, afirma ca Cu aceeasi Antonio ocazie, presedintele ca
"impunitatea
nu va fz
triumfe",
Tribunalului .neimplicarea
din acel
de catre
moment
unele
italianul
state
Cassese
si
- reamintea
in urmarirea
arestarea
criminalilor
intreaga
internationali este imorala, permitdnd acestor cateva iiiri sa transforme
ordine intemationala intr-o simpla mascarada", In acest fel Dreptul International nu inceteaza sa fie stimulat si dezvoltat de
0
constiinta universals care accepts din
ce in ce mai putin cinismul - principalul
fundament al vechii politiei a ratiunii de
stat (faimosul "raison d'etat" allui Richelieu). Alte cateva directii de perspective unei atentii sporite pentru dezvoltarea a sefilor de stat) in cazul comiterii sunt deja deschise si implies acordarea (chiar
lor : disparitia definitiva a imunitatilor
de catre acestia a unor crime eu caracter care sa-i urmareasca si aresteze pe
international;
crearea unei politii internationale
Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie eei pusi sub acuzare de catre Curte, enuntarea randul crimelor intemationale paradoxal, l~~. avea pe cine judeca realista.
.
97
si includerea clara a terorisrnului
111
~i multe altele de acest gen.
in
cele din urma, aparent ar consta in a nu mai

0
eel mai mare succes al Curtii Penale Internationale pentru crime grave. Aceasta
nu este din pacate
ipoteza
dar cu toate acestea este ~ zreu de trecut eu vederea ca in lumea de azi de prevenire a eonflictelor (care creeaza apoi conditiile prop ice pentru sau oricum nepermis
mecanismele comiterea
tuturor tipurilor de crime) sunt aproape inexistente,
de ineficace. In anul 1993, Federatia Internationals pentru Protectia Drepturilor Omului
publica un raport in care se anunta genocidul ce avea sa se petreaca un an 111aitarziu in Rwanda. etnica Numeroase alte voci au prevestit, cu ani inainte, politica rara ca masurile de epurare de prevenire
W10r
din Bosnia Hertegovina,
apoi din Kossovo,
necesare
sa fie luate. Se poate, astfel, vorbi, in termeni literari, de .cronica
crime intemationale anuntate", dar din pacate evenimentele tragice au avut ~i au loc
in continuare. ~rara ca ceea ee numim comunitatea adecvat raspuns Este de dorit ca anii care Ul111eaZa sa vada nu numai internationala internationala efectiva, functional a si eficienta, dar si
0 0
international a sa '-' aaseasca eel mai ~
justitie
penala politics
societate
care va putea, indiferent de tara sau de continent, sa faca ceea ce este raul atunci cand acesta este previzibil si denuntat. 2000, SecretaruI General al ONU Kof Annan
necesar pentru a preintampina
La data de 20 septembrie deschidea
lucrarile Adunarii Generale printr-o provocare care nu va fi transata nici si cooperarii internationale a statelor. .. aceasta va
curand si nici user, afirmand ca : "fortele mondializarii sunt In curs de a redefini insasi notiunea cauza
0
de suveranitate
relansare a constientizarii
dreptului fiecaruia de a-si controla propriul destin In aceste conditii, exist a posibilitatea ca
si de a intari suveranitatea
individului".
lumea sa evite repetarea ororilor care au marcat secolul abia incheiat si a gasi calea de inlocuire a dreptului fortei prin forta dreptului.
Intenul(ionalri
Capitolul II. Elemente de civil-Law si de common-law preluate de Curtea Penalii 98 din practica TribunalHllIi Pel1allJ1ternrt{ional pen/tufos/a Yugosiavie
CAPITOLUL II
" ,;,
ELEMENTE
DE CIVIL-LA'V SI DE COMMON-LA'V
'-'
PRELUATE DE CURTEA PENALA INTERNATIONALA ,
DIN PRACTICA
TRIBUNALULUI PENAL INTERNATIONAL ,

PENTRU FOSTA YUGOSLA VIE
A. Consideratii, introductive
.Tribunalul responsabile international pentru urmarirea si judecarea persoanelor comise pe
de grave violdri ale Dreptului International Umanitar,
teritoriul Joste i Republici Socialiste Federative Yugoslavia incepand cu anul J 99 I"

(denumit
..
'f
in mod uzual .Jribunolul pentru Fosta Yugoslavie"), a fost instituit de Securitate al Organizatiei l....
e
de
catre Consiliul
Natiunilor
!
Unite. Statutul sau a fost a fost stipulata
adoptat prin Rezolutia in prevederile
numarul 827 din 25 mai 1993, iar competenta 1-9 ale Statutului.
articolelor
T ribunalu1 international are un grad de originalitate numeroasele (cu referire acelasi timp, diferente specials user
astfel creat, ca institutie de drept penal international, semnificativ, tinand cont de putinele similitudini si
in raport cu alte Curti Penale infiintate la Tribunalele Militare de la Nurenberg
de-a lungul istoriei si Tokyo). Este, in pentru Festa au de

.
de observat,
ca realitatile
cu care Tribunalul In timpul bogatei
Yugoslavie influentat,
s-a confruntat in mare masura,

.
si se confrunta procesul
sale activitati
de infiintare
a unei instante permanente Statutului
justitie penala internationala.
In acest sens, in cadrul prevederilor
Curtii
Capito{u{ II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 99 Interna(iol1al6 din practica Tribunalului Penal blternarioJla/ pentrufosta Yugoslavie
Penale Internationale, numeroase fosta elemente adoptat 1a Roma la data de 17 iulie 1998, pot fi recunoscute cu adevarat Aceasta "inventate" pentru sau de catre Tribunalul pentru la
Yugoslavie.
influenta
pozitiva
a fost eu atat mai pregnanta
e1aborarea .Codului cuprinzdnd regulile de procedura si probele" al Curtii Penale Internationale.

~.
cod finalizat desfasurate
la sfarsitul
anului 2000. in cadrul lucrarilor

I
Comisiei
pregatitoare
1a sediu1 Organizatiei
Natiunilor Unite din New York.
B. Observatii preliminare civil-law si common-law International
referitoare la influenta sistemelor de in procedura Tribunalului Penal pentru fosta Yugoslavie
1. Preponderenta elementelor de common-law In primele variante

adoptate ale Statutului si Regulilor de Procedure
Statutul specifice Urmand
Tribunalului
a incorporat,
in principal,
instrumente
procedurale
sistemu1ui de common-law, aceeasi idee, participantii
sistem judiciar specific tarilor anglo-saxone. la elaborarea Regulilor de Procedura au optat intre doua
pentru un model de common-law, parti, intr-un proces declansat
bazat pe principiul contradictorialitatii printr-o punere sub acuzare
specifics (termenul
utilizat fiind eel de "indictment"). fast, lara indoiala, superioritatea
Principa1ul motiv pentru alegerea acestui sistem a evidenta

i11
ceea ce priveste
operativitatea
si
eficienta
Diferentele intre ce1e doua mari sisteme judiciare, in rnodul de prezentare utilizate la ora actuala in a probelor, in atributiile
lume, pot fi gasite, in principal, judecatorului (si ale juratilor In sistemul
atunci cand este cazul), ca si in rolul jucat de parti in de common-law, acuzarea, fiind parte in proces. se
cadrul procedurii. afla esenta
pe pozitie absolut egala cu cea a apararii. Asa cum se arata in jurisprudents. celor doua sisteme poate
fi rezumata
in
felul
urmator:
.procedura
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curte Penalii 100 Inter11{qiona/(i din practica Tribunalului Penal International pentrujosta Yugoslavie acuzatoriald de common-law se bazeaza pe desfasurarea unei dispute, a unei lupte relativ pas iv, a carui
intre doi adversari
egali, desfasurata
in fata unui judecator
principala datorie este sa adopte un verdict."

acesta fiind un arbitru in conflictul
Astfel, judecatorul
ramane neutru,
dintre parti, care asista pasiv, pana in momentul necesare formarii convingerii sale, moment
in care, partile ii vor aduce elementele
in care va alege teza uneia dintre parti A fost asemanat, uneori, cu un automat, care asteapta materialele, in vederea pronuntarii avocatilor hotararii. In cadrul acestui sistern, rolul care le reprezinta, pe judecator. care sunt stapani pe Asa fiind, reusita sau
esential revine partilor, respectiv, proces, sustinerile si propunerile
lor, obligandu-I
esecul depinde de abilitatea partii, de a alege avocatul, elaboreze teza, care sa fie retinuta de catre judecator.
,~
;"
care trebuie sa fie capabil sa
"Procedura
inchizitoriala
de civil-law este structurata pe
actiune eu un grad
elevat de oficialitate. ai alegerii mijloacelor doilea sistem,
Daca in primul sistem, eei doi adversari sunt stapanii absoluti procedurale si al modului de sustinere a cazului, in cel de-al a statului are principalele atributii $1
autoritatea
reprezentanta
initiative"
(M.R. Damaska - .Formele justitiei $i autoritatea statala"). inchizitoriala of era judecatorului rolul de a conduce
Prin urmare, procedura dezbaterile,
in vederea deseoperirii
adevarului.
Dezbteri1e nu sunt lasate 1a discretia
partilor, nu depind de stangaciile
sau chiar de vic1eniile acestora, ci sunt dirijate de acuzatoriala, persoana centrala este partea ori
r;
catre judecator.
Daca i11procedura
avocatu1 ei, care a1ege singur terenu1 luptei si armele eu care se duce aceasta lupta, in cea inchizitoriala, persoana centrals este judecatorul care, nu numai ca si din
solutioneaza rationarnentul
litigiul, ci, in prealabil,
va construi, prin interventia solutia, Acest sistem
sa in dezbateri s-a inspirat
pe care ~i-l va fundamenta,
ideea, ca justitia este un serviciu public, a carui rol nu este numai acela de a stinge un conflict intre particulari, ci si restabilirea legalitatii, a ordinii de drept din
societate. El este apreciat si ca un mijloc de egalizare a sanselor partilor, deoarece, prin interventia judecatorului, face
sa
dispara aleatoriul alegerii avocatului
de catre
parti, Cum, insa, judecatorul

norocul sau nenorocul
nu poate fi ales de catre parti, in cadrul acestui sistem.
partii este concentrat de judecatorl
Capitolul II. Elemente de civil-law ~i de common-law preluate de Curtea Penalii 101 Interna(iollahi din practic{{ Tribunalullii Penal International pentrlljosta Yugos/avie
In continuarea
ideii, prezentate
mai sus, trebuie remarcat. a lasat deschisa
de la inceput.
faptul, ca Statutu1 Tribuna1ului compromisuri.
International
ca1ea mai multor si puterea de
Astfel, a fost inclusa contradictorialitatea, in sistemul common-law, faimoasa pentru institutie
egalitatea
initiativa a partilor specifics acceptarii acelasi negocierii timp, s-a
impinsa chiar pana la limita In
solutiei, introdus
a "plea bargaing"-ingului. "obligatio
judecatori
cautarii si stabilirii
adevarului", deziderat tipic proceduri1or de civil-law, dincolo ~i indiferent de ariee fel de intelegere
-f
1a care ar fi ajuns partile. In acelasi mod, Statutu1 sugereaza
:~1
.<
.:
acordarea unui ro1 autonom victimelor si a unor drepturi procesuale existente numai in procedura de civil-law, incercand, in acelasi timp, sa pastreze un tip de litigiu
~ ~
bipolar intre numai doua parti. Se prevede, in mod implicit, obligatia in sarcina procurorului
i
de a investiga
si prezenta atilt circumstantele
incriminatoare,
cat si pe
cele exoneratoare, sa-si pregateasca

parti .
-~_ OJ.
iar in acelasi timp se arata, in mod clar, ca fiecare parte trebuie si sa-si prezinte propriul caz,
rara
a tine cont de actiunile celeilalte
<-
2. Prezentarea probelor si noul rol activ acordat judeciitorului

faza pregiititoare a procesului
in
.-
~
I.
("pre-trial stage'') si in faza procesului propriu-zis ("trial stage")

Procurorul acesta controleaza este stapanul absolut a1 cazu1ui sau in procesul de common-law; cea mai mare parte a informatiilor referitoare 1a caz. Dosarul
procuroru1ui coniine constatarile
si rapoartele politiei; prin interogarea martorilor. el care stie ce vor spune aceste persoane.
este. practic, singurul in sala de judecata Procurorul citeaza martarii
acuzarii si decide care anume sa fie chernat sau nu in chiar (sistem In timpul
ace1 caz. In unele tari, in special in Statele Unite ale Americii, procurorul pregateste martorul in vederea depunerii depozitiei in cadrul procesului Tribuna1u1ui International).
experimentat
chiar si in practica Procurorului
acestor pregatiri, procurorul
isi instruieste martorul referitor 1a intrebarile pe care ar
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 102 Internarionald din practica Tribuna/ului Penal International pentrufosta Yugoslavie
putea sa i le adreseze simulata

E;
avocatul
apararii, si chiar conduce fiind

0
examinare
incrucisata
(.,cross
examination"
alta procedura
specifica
si fundamental
pentru sistemele de common-law). judecatorul este eel care conduce
In mod absolut diferit, in procedura de civil-law. administrarea probelor. El nu are nevoie de un
ajutor sau ghid in acest sens, pentru ca este familiarizat in avans cu detaliile cazului. In acest fel, judecatorul la examinarea este eel care citeaza martorii si care participa in mod activ
acestora, in scopul stabilirii corecte si complete a adevarului. sistem de common-law, poate fi, In mod
Un proces, intr-un caracterizat rara

0
surnar,
ca
confruntare
intre doi avocati profesionisti,
in fata unor persoane
pregatire speciala - juratii - care trebuie doar sa stabileasca niste elemente de aprecierii importantei probelor si nici a evaluarii unui judecator profesionist. Ei pot fi usor
fapt. Acesti jurati nu au capacitatea admisibilitatii
acestora, rara instructiunile
derutati sau indusi in eroare de elemente irelevante sau confuze. Acestia au nevoie de un judecator care sa-i indrume in evaluarea probelor prezentate de catre partile sau irelevante.
interesate si care sa-i fereasca de acele probe care sunt inadmisibile
Numai cu aceste garantii, pot fi capabili juratii sa determine elementele de fapt si sa ajunga la
0
solutie corespunzatoarel profesionisti, in cadrul cu

0
Judecatorii care actioneaza
vasta experienta
~i
pregatire
exceptionala,
Tribunalului
Penal International
sunt. Iara indoiala,
capabili sa indeplineasca
sarcini mult mai complexe decat cele impuse unor jurati care trebuie doar sa-i indrume pe acesti jurati. Cateva de procedura atenueaza prima forma aleasa strangerii si
obisnuiti sau unui judecator amendamente initial,
recente aduse regulilor judecatorilor
acordand
un control
mult mai mare asupra
administrarii articolului
probatoriului. 90, judecatorul
Conform modificarilor,
aduse in anul 1998, prevederilor modul ~i ordinea ascultarii
este eel care controleaza
martorilor si a prezentarii
ca: .interogarea vederea stabilirii
probelor. In acest fel, se precizeaza, in mod expres. faptul

este mult mai adecvata in
0
martorilor si prezentarea probelor

adevarului" -
ceea
ce reprezinta
mare
victorie
~
pentru
sustinatorii
I
sistemului
de civil-law.
Martorii nu mai sunt considerati
a fi martorii
solemna.
unei parti in proces. martorii nu

VOl'
.Din momentul in care acestia depun declaraiia
mai fi considerati co aportindnd unei parti, ci door co martori ai
Capitotui II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 103 /ntern(l(iollalii dill practica TribunalLilll; Penal /ntenul(ional pentrufosta Yugoslavie
justuiei
Jelisic").
(conform
Deciziei,
1998, in cazul
"Goran Peller!
S-a stabilit, de asemenea,
ca .un rnartor chemat in fata Tribunalului
Iniernational
este obligat sa contribuie
cu tot ceea ce stie La stabilirea adevarului
si
nu doar a interesului pariii 1999, in cazul .Kupreskic"). drept prin modificarea, cadrul Regulilor
care I-a propus"
(Decizia, din data de 21 septembrie ~i in
Calea deschisa de aceste decizii a fost transpusa a prevederilor articolului
in mod corespunzator,
98 din sa
de Procedura.
In noua forma, acest articol permite judecatorilor de cele doua parti, asa-numitii
soli cite noi martori fata de cei propusi
.martori ai
(vezi
instantei", ceea ce intr-o jurisdictie

. ~-
de common-law
este absolut inacceptabil
Decizia Curtii, din data de 21 mai 1999, in cazul .Tihomir Blaskic") .
3. Cautarea adevarului obiectiv
111 procedura
Tribunalului pentru
Fosta Yugoslavie
Rolul de observator detasat sau de arbitru, tipic pentru sistemele de common-
law,
nu cadreaza
cu activitatea din urma
judecatorilor trebuie
profesionisti dovada
din justitia de un
penal a de de
internationala. responsabilitate jurati, judecatorii

-<l
Acestia
sa dea
alt tip
in ceea ce priveste internationali articolului

0
corectitudinea
deciziilor
lor. Spre deosebire
trebuie sa arate motivele pe care se intemeiaza 23 din Statutul Tribunalului impun
orice
sentinta.
Prevederile
ca aceste un
sentinte "sa fie insotite de
motivatie
in serfs". 0 asemenea obligatie presupune
r01 mult mai activ al judecatorului
in timpul procesului. pe anul 1994: "in timp ee,
Asa cum se arata in Raportul anual al Tribunalului,
in mod normal. intr-un sistem acuzatorial,

probele invocate de catre parti, Tribunalul
instarua trebuie sa se multumeasca cu

international are posibilitatea
sa solicite
noi probe "proprio
motu". Aceasta of era instantei capacitatea complet",
de a stabili intregul
adevar si a-si baza decizia finala pe un probatoriu Din acest motiv, Regulile Yugoslavia ~i Rwanda) permit de Procedura judecatorilor
ale Tribunalelor sa adreseze
ad-hoc
(pentru intrebari
propriile
Capitolul II. Elemente de civil-law ~i de common-law preluate de Curtea Penalii Intema{iollalii din practica Tl'ibul1alului Penal Intenuqiona/ pentrufosta Yugos/avie
104
martorilor, common-law.
~
in pofida reactiei ostile si vehemente Cu toate acestea, daca scopul in mod adecvat.
0
a reprezentantilor
sistemului
de
asemenea posibilitate
s-a dovedit uneori lips ita de' judecatorilor nu sunt de
eficacitate, definite
sau real si daca responsabilitatea Incertitudinea referitoare
1a propriul
rol, alaturi
experienta judiciara uneori pe judecatori fost necesar

.iacuzarea
.'
anterioara in sistemul national din care provin, i-au impiedicat sa intervina in examinarea probelor, chiar si atunci cand ar fi din exemplele urmatoare:
sa faca acest lucru. Poate
fi observat
nu a reusit
sa aduca
probe clare privind conditia celor patru prizonieri nu a fost intrebat dacd victima era
SCf1,t l1U
inainte de a fz ucisi" sau .rnartorul
decedata" (Decizia, in cazul Dusan Tadic), ca judecatorii au solieitat probe suplimentare,

I
nu au pus intrebari si nu core eta a
desi ar fi fost necesar pentru stabilirea
\-~
!
; .;
adevarului.
'.~'
in
scopul
ceea ce priveste
0
Statutul Tribunalu1ui
Penal International,
acesta nu
contine nici
referinta expresa, prin care stabilirea adevarului obiectiv ar reprezenta a1 procesu1ui. 0 asemenea conceptie a aparut odata cu
principal
amendamentele Prioritatea
aduse Regulilor de Procedura in anu1 1998, acordata rezulilor care ~ auverneaza ~

0
ezalitate absoluta a arrnelor ~
celor doua parti din proces, ehiar si in detrimentuI stabilirii adevarului obiectiv, este
.
~{
o idee fundamental exemplu, nici chiar
a
0
a unui proces desfasurat
in sistemul de common-law,
De
noua proba decisiva nu poate constitui motiv de apeI sau
recurs daca folosirea acestei probe ar deregla echilibrul stabilit intre parti. Cu alte cuvinte, adevarului asemenea stabilirea obiectiv, adevarului procesual, formal, prevaleaza chiar si asupra Intr-un este
ceea ce nu se intampla
in jurisdictia
de civil-law.
sistem, de exemp1u, un recurs in favoarea persoanei

DU
condamnate
intotdeauna posibil, daca noi fapte sau probe indiferent din ce motiv.
au fost cunoscute de catre instants,
Capito{u{ II. Elemente de civil-law $i de common-law preluate de Curtea Penulii 105 Interml(ionalii din practica Triblll1alului Penal Imel'lul{ional pentru fosta YlIgos{avie
4. Elemente de common-law Si de civil-law in faza preliminara a
procesului.
Declaraiiile martorilor ~i alte probe
Este greu de contestat afirmati a, conform careia numai judecatorii de civillaw apreciaza
,fara
W1 ell
adevarat probele din proces. Asa cum se mai arata in jurisprudenta,

de common-law este door un
I7U
dosar de urmarire penala in fata, judecatorul de flash-uri contradictorii
arbitru orb, influentat dec iz ie corecta",
care pot sa-l duca sau
let
Principala
0
sursa a capacitatii judecatorilor
de civil-law, in
examinarea probelor, inainte de proces.
reprezinta dosarul investigativ pe care acestia il primesc
In dorinta de a fi mai bine informati asupra cazului pe care 11vor avea de solutionat, judecatorii Tribunalului Penal International au inceput sa solicite celor doua parti sa le trim ita in avans declaratii ale martorilor ~i alte documente necesare Curtii, In anul 1997, in cazul "Slavko Dokmanovic", instant a a emis un ordin scris prin care ii solicita procurorului sa-i trimita in scris toate declaratiile disponibile ale martorilor. In decizia adoptata se arata, ca .instania
acces la declaratiile parti,
r
va beneficia din faptul cd are puse la dispozitie de catre
martorilor
si la alte documente
in primul rand in scopul unei mai bune intelegeri a obiectului

mai eficient al procesului".
cauzei si al
UJ7ui management
Cu toate acestea, informatiile puse la dispozitia instantei de catre parti in practica Tribunalului International, chiar daca, in mod evident, inspirate, nu
constituie un echivalent perfect al dosarului penal din sistemele de civil-law. In primul rand, instanta va primi numai declaratiile acelor martori pe care acuzarea intentioneaza sa-i cheme si numai acele probe care se intentioneaza a fi prezentate.
asemenea informare partials ar putea chiar sa creeze
stare de confuzie
judecatorilor.
In al doilea rand, spre deosebire de sistemul de civil-law', apararea nu joaca nici un rol in investigatiile efectuate de catre procuror. De altfel, acuzarea nu are
0
obligatie express de a obtine si prezenta atat probe In defavoarea, cat ~i in favoarea

if
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalit 106 Intenuqionair'l din practica Tribunalului Penal International pentruJosta Yugos/avie
inculpatului.
Rezultatul
este acela ca, declaratiile
martorilor
0
si probele trimise in
avans instantei, provin din investigatiile
efectuate de
singura parte. International este obligate (de inspiratie . sa-si prezinte
in
. ~;
a1 treilea rand, conform practicii Tribunalului din sistemul de common-law), apararea
evidenta
propriile probe numai dupa ce acuzarea si-a prezentat in totalitate propriul caz. acest fel, judecatorii procesului, au in realitate numai
0
In
jumatate
a cazului la inceputul
iar cealalta jumatate
va fi obtinuta
abia dupa incheierea prezentarii
facute de catre acuzare. In consecinta,

-f
este greu de apreciat in ce masura aceasta
dezvaluire gradata poate sa ajute instanta in intelegerea corecta a cazului; mai mult, este greu de inteles, cum judecatorii problemele de admisibilitate pot lua decizii perfect intemeiate referitor la
~ ~ ~
si la exceptiile invocate in timpul prezentarii cazului de
catre acuzare.
in
.,,?
realitate,
principalul
motiv pentru
stabilirea unei asemenea practici
in
cazul Tribunalului
~
Penal International proceselor.
a fost preocuparea judecatorilor Dorind sa-si mareasca
in a mari in cat Cu
considerabi1
operativitatea
abi1italile
~; .~,
contro1area procedurilor, mai multe informatii
judecatorii
s-au gandit ca ar fi extrem de util de declansarea procesului
sa obtina
posibile,
inainte
propriu-zis.
aceasta idee. s-a trecut 1a amendarea Regulilor de Procedu-s in anul 1998. Astfel, a
~~, ~,i~
.
fost prevazuta
obligatia pentru parti de a prezenta, in avans, care vor fi chemati.
lista a probelor si pot al
'~:t
numele martorilor rapidiza,
Cu asemenea informatii, judecatorii de judecata. Un exemp1u relevant
in mod considerabil,
proceduri1e
consecintelor
aduse de noile reguli s-a putut constata in cazul ,.Zejnil Delalic", in

apararii
care Curtea a decis ca .avocatul

nemultiplicarii inutile a probelor
trebuie sa adere strict la principiul
si la repetarea
caz contrar. instania fiind obligato sa aleaga, chiar ea, de pe listd martori; pe care considera necesar sa-i audieze si probele relevante pentru caz",
"--
unor miirturii relativ identice,
in
:.\
i
t
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalti 107 Intenu1{ionalli din practica Tribunalului Pel1allnterna(iol1a/ pentrufosta Yugos/avie
5. Concluzii privind observatiile p relimin are referitoure la influenta celor

,:,
dOU(1
mari sisteme procedurale

de Procedura
0
Circumstante1e.
:
'
in care Statutul si Rezulile , '-' au fost adoptate,
ale T ribunalului asupra
pentru
Fosta
Yugoslavie
au avut
mare influenta
rezultatelor
realizate. Ambele documente
au fost elaborate si adoptate in regim de
mare urgenta, din cauza conditiilor istorice existente la acel moment. Datorita acelei urgente, membrii Consiliu1ui de Securitate orice modificari, a1 ONU au fost destul de refractari 1a adoptarii
care ar fi dus la alte negocieri ~i evident 1a tergiversarea
unei forme finale. In consecinta, au fost mai degraba reprezentantii
tarilor cu sistem
'-
'.
de common-law
cei care au e1aborat textul Statutului si a1 Regulilor de Procedure.
Desi in acest mod, cea mai mare parte a normelor de procedura au fost pur si simp1u imprumutate din sistemul de common-law, practica a demonstrat, ca in
cursul procese1or desfasurate in fata Tribunalului
International
procedura a evoluat
in sensu1 crearii unui adevarat hibrid al celor doua mari sisteme de drept existente in acest moment in lume. Prezentarea similitudine Tribunalul anumitor elemente de diferentiere, dar ~i de al sau de a
intre Tribuna1ul International Militar de la Nurenberg
si cel mai faimos precedent

0
- ar putea constitui
buna oportunitate
prezenta partile originale, dar si evidentele penala internationala

'.';'
evolutii pozitive inregistrate
de justitia
in a doua jumatate a secolului XX, clasica, deja, disputa intre si civil-law), ca ~i
sistemele de drept national importante (in special cele de common-law in dorinta de a-si impune propriile uriasele dificultati cu care comunitatea institutii
si abordari in acest domeniu,
intemationala
se confrunta i11continuare, in
speranta unei justitii mai bune si mai eficiente in mi1eniul trei.
--
~,!
;'
Capitollilll. Elemente de civil-law ~i de common-law preluate de Curtea Penalii 108 In tenul(,iona Ili din practica Tribuna/u/ili Penal In tenuqional pentrujosta Yugos/avie
C. Elemente de procedura
;;
utilizate in practica de la Nuren berg si a
Tribunalului Tribunalului
Tribunalul
l\lilitar International Penal International
pentru Fosta Yugoslavie
Militar International pentru judecarea marilor criminali de razboi,
instituit la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial de cele patru Puteri Aliate
,
(SUA, Franta, Marea Britanie si URSS) si cunoscut in istorie ca Tribunalul Nurenberg, a reprezentat un eveniment fundamental pentru dezvoltarea
de la
Dreptului
Penal International. Cu exceptia procesului, ce ar fi trebuit sa aiba loc in Germania, in conformitate impotriva
fostului Kaiser Wilhelm al-II-lea de Hohenzollern, Tratatului
cu prevederile
de Pace de la Verssailles din anul 1919 (proces care nu a avut niciodata de la Nurenberg reprezinta prima forma articulata de jurisdictie
loc), Tribunalul penala indreptata cunoscute
contra autorilor unor fapte grave, care din acel moment vor fi Procesul a fost imaginat nu ca ci ca
0 0
sub termenul de "crime internationale". a invingatorilor irnpotriva
oarba razbunare
invinsilor,
reactie
a lumii
civilizate in fata unor inimaginabile valori ale urnanitatii, specialliderii nazisti). de a restabili
si inacceptabile
violari ale celor mai elementare tarilor care au format Axa (in
violari comise de conducatorii
Cu intentia Nurenberg scopurilor
ordinea
de drept in lume, Tribunalul
de la
a trebuit sa fie tocmai expresia acestei ordini de drept si in realizarea sale, sa respecte cu strictete principalele valori pentru apararea carora a au dat nastere
fost creat. In acest scop, cei care au elaborat structura Tribunalului
unei noi institutii, intr-un domeniu aproape nou ~i care a functionat pe baza unor reguli de procedura cu totul noi. A~a cum se poate imagina, realizarea unui a
deziderat atat de ambitios a fost extrem de dificila, iar pentru Dreptul International fost prima data cand a asistat la confluenta,
rnari sisteme
dar si la confruntarea
dintre cele doua
de drept penal, respectiv,
eel de civil-law ~i eel de common-law.
Rezultatul lipsurile
a constat In crearea unei institutii complet originale care, dincolo de acceptabile, previzibile si insurmontabile la acel moment, si-a atins
'III
Capitolul II. Elemente de civil-law s! de common-law preluate de Curtea Penalii Internarionalli din practica Tribunalului Pellal International pentrufosta Yugos/avie seopurile principale penala intemationala. Din nefericire, 1a numai
~.,..
109
si mai ales a pus bazele reale a eeea ce avea sa devina
justitie
jumatatea loe in
de secol distants, fiind confruntata Rwanda
cu
groaznicele internationala Nurenberg, Tribunalelor
tragedii
ce
aveau obligata
~i Yugoslavia,
comunitatea de la
s-a vazut in incercarea
sa apeleze
la experienta
Tribunalului
de a restabili
din nou pacea si justitia.
Reglementarea
Ad-hoc avea sa preia prineipalele
idei si metode utilizate la Nurenberg,
cautand sa imbunatateasca Normele indubitabil functionarea juridice rezultate
acele punete slabe si sa nu repete erorile facute anterior. vor fi succint prezentate in continuare, doar dar este
Sl
ca adevaratele
castiauri ., "-"
vor fi evidentiate ~
in orzamzarea .......,.
viitoarei Curti Penale Internationale.
1. Instituirea celor douii Tribunale Internationale ,

Pornind Yugoslavie pentru de la examinarea Statutului Tribunalului International pentru Fosta International observatiile usurinta de
(care este, in esenta, aproape similar cu eel al Tribunalului crimelor comise in Rwanda, motiv pentru care
judecarea
urmatoare elementele Tribunalul
sunt, in consecinta, de originalitate de la Nurenberg,
aplicabile),
pot fi observate
cu relativa
care caracterizeaza
aceasta institutie. Spre deosebire
care a fost constituit din vointa celor patru Puteri Aliate
(invingatoarele
de fapt ale razboiului purtat impotriva Germaniei si clasei politice ai urmau sa fie inculpati pentru Fosta in proces, judecati fost si condamnati), prin decizia
carei reprezentanti Tribunalul Consiliului
International de Securitate,
Yugoslavia organ executiv
instituit
ca principal
al Organizatiei
Natiunilor
Unite, actionand de Securitate
in baza prevederilor sa determine
articolelor 39-42 ale Cartei ONU - "Consiliul
trebuie
existents oricarei amenintari
la adresa pacii, necesare
incalcari ale pacii sau orice act de agresiune si va face orice recomandari sau va lua una din masurile restabili pacea si securitatea
prevazute in articolele 41 si 42, pentru a mentine sau internationala", Deci, in acest caz, nu se poate afirma
"~a
Capito/ul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Pella/a 110 Intenuqiona/ii din practica Tribunalului Penal Intenw(ional pentrufosta rllgos/avie
ca este
actiune represiva sau discriminatorie, prin care invingatorii ii pedepsesc pe

0
invinsi, ci
masura concreta adoptata de eel mai abilitat organism rnondial, avand legale si logistice de a
0
autoritatea si mijloacele SUP0l1Ului oferit

securitatii.
pune in practica, pe baza salvgardarea pacii si
de comuniatea
international a, pentru
In acelasi timp, instituirea Tribunalul International pentru Fosta Yugoslavie a dovedit,

0
data in plus, ca cea mai mare parte a cornunitatii
intemationale, chiar
daca nu direct afectata de gravele violari ale dreptului comise in acea zona, este hotarata sa puna capat impunitatii acelor criminali, cu ale carer fapte abominabile omenirea se confrunta la inceputul Mileniului Trei si sa creeze un adevarat spatiu de justitie ~i dreptate. Competenta Consiliului de Securitate, de a crea
0
asemenea instants. a fost
contestata nu numai in jurisprudents ci chiar si in practica Tribunalul International pentru Fosta Yugoslavie. A~a cum Curtea de Apel a Tribunalului a decis fata de exceptia ridicata in cazul "Dusan Tadic" - "argumentul, conform caruia Consiliul de Securitate, ca organism fara atributii judiciare, nu poate institui un organ subsidiar cu asemenea aptitudini, este nereal; aceasta sustinere rezulta dintr-o fundamental a neintelegere a constiturii structurii Cartei ONU ..., infiintarea
Tribunalului International pentru Fosta Yugoslavie de catre Consiliul nu inseamna, insa, ca acesta si-a delegat
0
parte din functiuni sau exercitiul unora dintre
prerogativele sale. Nici nu inseamna, din contra, ca ar fi uzurpat pentru el insusi atributii judiciare care nu-i revin in conformitate cu Carta. Consiliul de Securitate a infiintat acest Tribunal ca un instrument prin care sa-si exercite unul din
principalele sale atribute si anume, restaurarea pacii si securitatii pe teritoriul Fostei Yugoslavii" (Decizia din data de 2 Octombrie 1995 - presedinte A. Cassese). Respingand, in mod neechivoc, acest motiv de apel, Tribunalul a rezolvat definitiv problema legalitatii infiintarii sale .
Capitolul JI. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii III Intemariolla/rl dill practica Triblllla/ului Penal International pentru fosta Yugoslavie
2. Selectarea si numirea [udeciitorilor

Mergand, Tribunalul importanta, in eontinuare, eu paralela intre TribunaJul de la Nurenberg
0
si
International derivand
pentru Fosta Yugoslavie, din modul
poate fi reliefata
alta diferenta celor doua
in care au fost numiti judecatorii
instante. Astfel, prevederile
articolului 2 al Statutului Tribunalului
de la Nurenberg
stabileau ca instanta va fi compusa din 4 judecatori, un judecator ~i supleantul sau urmau
fiecare avand un supleant. Care Stat Sernnatar.
sa fie numiti de fiecare
respectiv, de catre SUA, Marea Britanie, Franta si Uniunea Sovietica. Stabilind un sistem, lara indoiala, mai adecvat, Tribunalului in dorinta de a creste pentru impartialitatea Fosta Yugoslavie ~i
credibilitatea
sa, Statutul :
International
prevede urrnatoarele Articolul independenti,
12: "lnstantele
de judecata
vor fi compuse
din 11 j udecatori
din care nu va putea fi mai mult de unul de aceeasi nationalitate" prin Rezolutia Consiliului de Securitate Nr.
(acest artieol a fost partial modifieat
1166/13 Mai 1998, care a deeis infiintarea unei a treia Camere de judecata in prima
'.
instants
si deci,
alegerea
altor trei judecatori
eu respeetarea
regulii
privind
nationalitatea; Rezolutia
judecatori
de asemenea, a mai fost amendat la data de 30 noiembrie 2000, prin
nr. 1329, astfel, incat: .Jnstaruele de judecata Val' fi compuse din J 6 independenii ... "). 13 "judecatorii Tribunalului International pentru Fosta
Articolul Yugoslavie
vor fi alesi de Adunarea Generals a ONU din cadrul unei liste puse la
dispozitie de Secretarul General..."
3. Importanta activitatii judeciitorilor in elaborarea si dezvoltarea regulilor de procedure

in practica, numirea primilor 11 judecatori ai Tribunalului International
s-a facut pe baza unor criterii mai mult sau mai putin
Capito/ul11. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii J J2 Intern{l{ionalti din practica Tribul1a/u/ui Penal InterJ1(l(ional pentrufosta Yugos{avie
obiective. Intre acestea, a fost si eel al reprezentarii, in cadrul Tribunalului, a celor doua mari sisteme de drept penal acceptate in societatile avansate, respectiv, eel de
"t
civil-law si eel de common-law -in practice. Astfel, au fost numiti 6 judecatori, provenind din tari cu sistem de common-law si 5 judecatori din eele eu sistem de civil-law. Importanta aeestei optiuni avea sa fie relevata in momentul adoptarii "Regulilor de Procedura si Admisibilitate a Probelor", cand majoritatea acestora vor fi imprumutate, in mod logic, din sistemul de common-law. Dar, asa cum
mentionam si anterior, practica Tribunalului International pentru Fosta Yugoslavie avea sa schimbe aceasta forma initiala, iar procedura avea sa se transforme intr-un adevarat hibrid. Acest sistem original a fost posibil deoarece, urmand
0
idee cunoscuta tot
tarilor eu un sistem de common-law, Statutul Tribunalului International pentru Fosta Yugoslavie a prevazut ca elaborarea ~i adoptarea "Regulilor de Procedura' sa fie atributul chiar a1 judecatorilor Tribunalului. Solutia a fost identica eu eea
prevazuta pentru Tribunalul de la Nurenberg, in articolul 13 al Statutului sau. Ambele doeumente impuneau doar ca "regulile de procedura sa fie in concordanta eu prevederile prezentului Statut". Prevederile articolului 15 din Statutul
Tribunalului International pentru Fosta Yugoslavie au ararat, deci, ca "judecatorii vor adopta regulile de procedura si admisibilitate a probelor, pentru organizarea fazelor premergatoare procesului si a celor de judecata. Inc1usiv pentru apel,
protectia victimelor si martorilor, ca si orice alte masuri necesare ..". Aeeste Regu1i au fost, in ce1e din urma, adoptate la data de 11 Februarie 1994, fiind, ins a, modifieate de 21 de ori pana in prezent. Lasand eea mai mare si mai detaliata parte a regulilor de procedura sa fie elaborate de catre judecatori, atilt Statutul Tribuna1u1ui de la Nurenberg, cat si eel a1 Tribunalului International pentru Fosta Yugoslavie, au prevazut totusi cateva
principii proeedurale esentiale, care sa fie respeetate, Tara exceptie, in praetica instantelor. A~a cum vorn prezenta, in continuare, aceste principii, incluse in
prevederile articolelor 16-30 pentru Tribunalul de la Nurenberg si prevederile articolelor 18-29 pentru eel al Fostei Yugoslavii, poarta marca incontestabila a influentclor sistemelor de commom-law si de civil-law, asa cum acestea au prevalat
-------
:;j
;~l
i"1
'I
Capitoluf II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii Ii 3 IntenuqioJla/{,i dill practica Tribul1alului Penal Illtenzariolla/ pentru josta Yugoslavie
r':'iI
f, \
.. j
la momentul
adoptarii,
dar
parte reflecta deja elemente de originalitate
ce vor
deveni tipice doar proceselor pena1e internationale

"
si care nu mai fusesera niciodata
).
utilizate anterior. Cu toate acestea, anumite aspecte au fost abordate diferit, cea mai buna solutie fiind, inca, in disputa specialistilor apartinand celor doua mari sisteme
"
de drept.
4. Principalele reguli utilizate in cadrul urmaririi penale si care privesc activitatea Procurorului
Carta Tribunalului - care reglementeaza "Comitetul Militar de la Nurenberg cuprinde doua artico1e - 14 si 15
activitatea acuzarii (organizata sub forma abso1ut originals de urmarirea si acuzarea marilor criminali de razboi") procesului, in ceea ce priveste numirea
pentru investigarea,
in faza urmaririi procurorilor, Tribunalului

.",
penale ~i a desfasurarii
atributiile acestora, activitatile comune, etc. Spre deosebire de Statutul de la Nurenberg, Statutul Tribunalului International pentru Fosta
."~
Yugoslavie
contine doua Articole - 16 si 18 - care, intr-un mod succint, traseaza Asa cum se va regulilor de de civil-
';
: J
1iniile de baza privind activitatea Biroului Procurorului Tribunalului. detalia in continuare, common-law, este evidenta, in ambele variante, predominanta
numai cateva aspecte punctuale
fiind "cedate" sistemului
law, din necesitatea
asigurarii unei justitii penale internationale cat mai adecvate. prevederile artico1u1ui 14 din Carta Tribunalu1ui de la
In
Nurenberg
consecinta,
stabileau ca : Stat Semnatar va numi un Procuror Sef pentru investigarea
"fiecare
acuzatiilor ~i urmarirea marilor criminali de razboi. Procurorii scopuri : a) sa stabileasca un plan privind activitatea individual sale de lucru; Sefi vor actiona sub forma unui comitet, avand urmatoarele
a fiecaruia si a echipei

Capitolul II. Elemente de civil-law $i de common-law preluate de Curtea Penalii 114 Internrl{ionalii dill practica Tribunalufui Penal International pel1tru fosta Yugoslavie
b) sa stabileasca catre Tribunal;
lista finala a marilor criminali de razboi care
VOl'
fi judecati de
c) sa aprobe actele de acuzare si transmiterea acestea d) sa transmits anexate; instantei de judecata
documentelor
pe care se bazeaza
actele de acuzare ~i restul documente1or
e) sa elaboreze si sa transmits instante: un proiect privind reguli1e de procedura de utilizat; Tribunalu1 va putea sa accepte, eu sau fara amendamente, proiect, sau pur si simplu sa-l respinga in totalitate. Comitetul va actiona pentru realizarea de voturi
~
c
acest
scopurilor, aratate mai sus, cu majoritate pentru fieeare caz, in conformitate

0
si va numi un Presedinte
cu
principiu1 rotatiei; in cazul unui balotaj, referitor la
persoana ce urmeaza sa fie va
trimisa in judecata sau cu acuzatiile ce i se aduc acelei persoane, determinant fi votul ace lei parti care a facut propunerea ..... ". Reglementarea poarta, lara indoiala, amprenta necesitatii echilibrului
intre
cele 4 Puteri Aliate care au instituit Tribunalul, liderilor Gennaniei dificultatilor
in conditiile specifice ale judecarii
invinse. A fost un obiectiv atins in cele din urma, in pofida prin acceptarea sistemu1ui compus din 4 Procurori-Sefi,
evidente,
avand, practic, atributii identice ~i aceasi putere in adoptarea deciziilor. Dar aceasta forma a fost, de asemenea, provenind din civilizatii cu influentata
0
de diferitele sisteme judiciare ideologie ~i rnentalitate sistemului
nationale, complet
istorie, filosofie,
diferite (SUA si Marea Britanie, Franta creatoare reprezentant si aparatoare
fiind promotoarele a sistemului
de common-law, iar URSS, bazata pe ca

0
ferventa
de civil-law,
indiscutabi1 a1 unui nou tip de justitie socialist-populara,
prioritate absoluta a statu1ui si pe un rol al procurorului chiar mai important decat al judecatorului) cautand
0
Beneficiind
de premisele
relativ neutre in carea fost creat si
impartialitate
si credibilitate
absolut necesare pentru atingerea scopurilor a primit

0
propuse, Tribunalul sistemului
International mult
pentru Fosta Yugoslavie cu evidente
organizare
a
~l
de acuzare
diferita,
aspecte
de omogenitate
operativitate Astfel, prevederile articolului
16 al Statutului stipuleaza ca :
Capitolul II. Elemente de civil-law Ji de common-law preluate de Curtea Penalii Ii 5 Internationu/{[ din practica Tribunalului Penallnterna{ional pentrufosta rllgos/avie 1) Procurorul Tribunalului vinovate va fi responsabil de comiterea de investigarea unor grave
~i urmarirea penala
ale Dreptului
a persoanelor International 2) Procurorul
violari
Umanitar, pe teritoriul Fostei Yugoslavii; va actiona ca un organ independent al Tribunalului: acesta nu va
cere si nu va primi instructiuni 3) Biroul Procurorului necesar; va fi numit General
de la un anumit Guvern sau din alta sursa; din Procuror, asistentii acestuia si restul
va fi fonnat
personalului 4) Procurorul Secretarului ireprosabil investigarea

L
de catre Consiliul
de Securitate,
la propunerea
al ONU; candidatul cea mai inalta
va trebui sa aiba un profil moral cornpetenta judiciara posibila in
si sa posede
~i urmarirea
cazurilor penale. Procurorul va fi ales pe un mandat
de 4 ani si va putea fi reales. Termenii si conditiile acestuia vor fi echivalente cu cele prevazute pentru postul de Secretar General Adjunct al ONU; 5) Personalul din cadrul Biroul Procurorului va fi numit, la propunerea acestuia,
de catre Secretarul General al ONU". Cateva observatii ameliorari priveasca ale sistemului, independents sunt importante in acest context, tinand cont de evidentele Prima remarca trebuie sa
fata de eel utilizat la Nurenberg. Procurorului,
asa cum rezulta din pragraful 2 al articolului
16, care a depasit conditiile istorice de la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Nu este gresit a afirma, ca intreaga conceptie juridica penala a evoluat in lume, in sensul acordarii unei independente cat mai mari acuzatorului. 0 actiune neutra, garantii care
obiectiva, pentru
0
neinfluentata
a procurorului
este una din cele mai importante
justitie echitabila si eficienta si mai ales pentru obtinerea credibilitatii, International pentru Fosta Yugoslavie.
este esentiala Tribunalului
a doua remarca ar trebui sa priveasca alegerea si numirea Procurorului care-l asista .. Prin sistemul impus de prevederile a intregii comunitati organisme articolului
si a
personalului
16 se pun
bazele reale ale unei implicari
intemationale,
prin intermediul si
celor mai abilitate si reprezentative Secretarul obtinuta,
ale sale - Consiliul de Securitate
General ONU - care au dreptul de face aceste numiri Experienta. avea
astfel
sa
fie urmata
~i la elaborarea
normelor
echivalente
din cadrul
Statutului Curtii Penale Internationale.
"--
Capitolul II. Elemente de civil-law ~i de common-law preluate de Curtea Penalii 116 IJlternrqionaltt din practica Tribunalutui Penal International pelltrufosta Yugoslavie
Referitor Procedure,
;:.
la abilitatea
Procurorului
de a participa la elaborarea de la Nurenberg
Regulior
de
prevedere
expresa in Statutul Tribunalului International
- Articolul doe
14 - in cazul Tribunalului
pentru Fosta Yugoslavie.
documentul
baza nu contine nimic. Dar, in articolul 6 al "Regulilor de Procedura", fie preluata, materie", judecatori, judecatori pastrandu-se, ...propuneri insa si puterea discretionara amendarea Regulior a judecatorilor
ideea avea sa in aceasta de catre
pentru
vor putea fi facute
de Procuror sau de Grefier si vor putea fi adoptate cu votul a eel putin 9 intr-o adunare plenara a membrilor instantei". de aspectele privind numirea si organizarea acuzarii, de natura Carta strict
Dincolo Tribunalului investigative
de 1a Nurenberg
a prevazut
si a1te elemente "Comitet".
si de urmarire penala ale asa-numitului
Astfel in articolul
15 se stipuleaza: "Procurorii, actionand individual sau in colaborare unul cu altul, vor avea, de
asemenea, urmatoarele a. cautarea,

r-
atributii : strangerea si prezentarea tuturor probelor necesare. atat
inainte, cat si in cursul procesului ; b. pregatirea actului de acuzare, in vederea aprobarii de catre e0111lSle. 14 litera c ; a inculpatilor si a tuturor martorilor;
conform articolului
.; -.
i
i ;
c. interogarea d. exercitarea e. desemnarea revm ; f. efectuarea
preliminara
~~ ~
functiunilor de acuzator public; unor reprezentanti pentru indeplinirca activitatilor care le
oricaror
alte activitati
care ar fi necesare,
in vederea
pregatirii si bunei desfasurari a procesului. Se intelege, ca nici un martor sau inculpat, aflat in detentia unuia din statele semnatare, nu va putea fi ridicat din arest fara acordul respectivului
stat".
Asa cum se poate observa din continutul articolului prezentat mai sus, acesta of era procurorilor tipic al procedurii inculpatilor, unele atributii caracteristice judecatorului de civil-law (conducerea investigatiilor, si martorilor, de instructie, un subiect examinarea preliminara actu1ui de acuzare $1 in dreptul a
victimelor
etc.). Chiar si inrocmirea
este mai degraba
0 institutie
a sistemului
de civil-law - cunoscuta
CapitolullJ. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii lntemationald din practica Tribunalului Penal International pentrufosta Yugoslavie
117
romanesc
ca "rechizitoriu"
- deceit a sistemului
common-law,
unde acuzatiile
~I
probe le sunt prezentate inchizitorial
direct in faza de judecata.
Dar aceste aspecte procesului,
de sistem in cea de
vor predomina
doar in faza prernergatoare
judecata, elementele Statutul aceasta materie
aeuzatoriale
fiind, in mod evident, predominante. pentru F osta Yugoslavie dar mult mai elaborat. ale unui proces a adoptat in
Tribunalului un sistem
International relativ principiile
similar,
eu intentia principii articolului art.
manifests recunoscute
de a respeeta
moderne
penal,
de toate sisteme1e nationale democratiee. si pregatirea
Astfel, prevederile
18, respectiv, "Investigarea 19, respectiv, "Revizuirea ale activitatii procurorului

~;.
actului de acuzare",
ca si prevederile
aetului de acuzare" au stabilit principalele in fazele premergatoare judecatii :
1inii direetoare
Artieolul informatiilor ale GNU,

analizeze
18 - " 1. Procurorul
va iniiia investigatii din oficiu sau pe baza
obtinute dill orice sur sa.. in special de la diferite guverne, organisme organizatii inter sau neguvernameniale. Procurorul va trebui sa
informatiile primite
si sa decida cazurile in care sunt suficiente
elemente.
pentru continuarea
2. Procurorul
urnuiririi penale. va avea competenta de a audia persoanele suspecte, victimele
si martorii, de a strange probe si de a conduce investigatii in teren. in indeplinirea acestor atributii, Procurorul primeasca va putea, dad] va considera necesar, sa solicite si sa
sprijinul autoritatilor statului implicat.
3. in cazul in care este audiat, suspectul va avea dreptul sa fie asistat de un apardtor ales si va putea solicita ca asistenia legala, de care beneficiazii, platita de catre Tribunalul International. in cazul in care
71U
sa fie
dispune de suficiente
mijloace materiale; suspectul va beneficia, de asemenea, de traducerea procedurii

intr-o limba pe care
0
intelege si
vorbeste.
4. Daca Procurorul
va stabili,
co
existd elemente suficiente pentru de punere sub acuzare, continand

0
un caz scurta
prima facie. va intocmi un act preliminar

declaratie
si
descriere
a crimei sau crimelor de care inculpatul
este acuzat.
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penala 118 Intenuqiol1alcl din practica Tribullaiului Penallntenuqional pel/lrll fos(a Yugoslavie conform Fond'.
!
Statutului.
Acest act va fi inaintat
unui judecator
din cadrul Instante i de
Acest combina, penal.
articol
reglementeaza elemente poate

0
atributiile specifice
Procurorului
intr-o
maniera
care
in mod evident, investigarea
ambelor sisteme de drept proeesual nu doar pe baza considerabil unei sesizari si
Astfel.
fi declansata regula
autorizate,
dar si din oficiu,
ce mareste
independenta
puterea de decizie a procurorului. discretionalitatii common-law), nationale. exercitarii
In acelasi timp, se deduce cu usurinta principiul penale (mult mai specific tarilor eu sistem de
urmaririi
ea si autonomia
In ceea ce priveste asistenta din partea autoritatilor
,
,'~~
l~
,~ Procurorul ...
va putea,
daca
considera
necesar,
sa solicite lsi prezinta
asisterua
cazul. dar 19 din
statului ..". Actul de acuzare este forma In care Procurorul

instanta Statut : poate revizui acest act printr-o procedura
prevazuta
de articolul
,,1. Judecatorul
din cadrul Instantei
de Fond, caruia i-a fost prezentat actul

eletnentele va
de acuzare, ii va analiza coniinutul. in cazul 'in care considera suficiente
prezentate de Procuror,
dispune respingerea
va confirma
actul de acuzare,
far 'in caz contrar.
acestuia.
actului
~)
2. Dupa confirmarea Procurorului,
de acuzare, judecatorul
va putea,
fa cererea
sa emitd mandate de retinere, de arestare, de predare sau transfer ([I
un or persoane, ca si orice alte ordine necesare pentru desfasurarea procesului", Confirmarea conceptia Astfel, moderns actului de acuzare, exercitat
0
de catre instanta de judecator
de judecata,
reflects
a controlului
fata de actele procurorului. fundamentale ale
toate deciziile
care implica
restrangere
a drepturilor
ornului (mai ales cele privind judecator.

"
libertatea),
trebuiau sa fie adoptate
doar de catre de
Procedura
privind
aceste acte este dezvoltata care se refer
in cadrul "Regulilor la investigatii, preliminare,
Procedure" susupectilor,
In articolele ordine
39-46 si 48-79,
drepturile depozitii.
si mandate
de arestare,
proceduri
stringerea probelor, etc.
Capito/til II. Elemente de civil-law ~i de common-law preluate de Curtea Penalii Internariona/ri dill practica Tribullalului Penal Internrqiolla/ pentrufosta Yugoslavie
119
D. Competenta temporaHi, teritoriaHi, personaHi si

~:-'" !
materiaHi a Tribunalului
Penal International
de la Nurenberg si a Tribunalului
Inainte
SUS,
de a continua prezentarea
0
principiilor
procedurale
mantionate
mai
este uti1 de a face Tribunalului
scurta
incursiune
comparativa
in ceea ce priveste atat
competenta
de la Nurenberg
si a celui pentru Fosta Yugoslavie,
sub aspect temporal cat si teritorial, persoanl si material.
1. Competenta temporalii a celor douii Tribunale

Competenta
":~ ","!
temporala
a celor doua Tribunale a fost reglernentata
in moduri
similare, pe baza acelorasi conceptii istorice. Prevederile articolului 6 a1 Cartei de la Nurenberg se refera, astfel la crimele comise in timpu1 celui de al doilea razboi articolelor 1 si 9 ale Statutu1ui Tribunalului pentru Fosta
,~
mondia1 , iar prevederile

.!
(,
Yugos1avie se refers 1a crimele comise dupa data de 1 Ianuarie 1991. Trebuie, insa, remarcate de la inceput diferentele esentiale intre ce1e doua conflicte, care au
0
generat crearea instantelor penale internationale; conflagratie predominant mondiala
daca in primul caz, este yorba de
ce a implicat state, a1 doilea caz se refera la un conflict
intern, incurajat si alimentat insa de interventii externe.
2. Competenta teritorialii
In cazul competentei teritoria1e, se poate vorbi, 1113a, de clare difercnte de
abordare intre cele doua instante.
In
timp ce Carta Tribuna1ului de la Nurenberg
Capitolul IJ. Elemenie de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 120 inter11(triollalii din practica Tribullalului Penal International pentrll josta Yugosl ([vie
vorbeste ,
de "mari crimina li de razboi. actionand ,

.;
in calitatea
0
de conducatori
ai
Putcrilor Axei", Tara a restrange, astfel, in nici un fel, Articloul 8 al Statutului Tribunalului
,~-,
anurnita zona teritoriala. in
pentru Fosta Yugoslavie se arata, in mod clar, pentru crimele comise pe teritoriul Fostei
ca ;, Tribunalul
va avea cornpetenta
Republici Socialiste Federative Yugoslavia, incluzand zona terestra, spatiul aerian si apele teritoriale". Aceasta diferenta poate fi explicata prin conditiile istorice
concrete si printr-o divergenta esentiala de conceptie.
3. Competenta dupa calitatea persoanei
In ceea ce priveste nonnelor

,~f
competenta
dupa calitatea
persoanei,
marea parte a
cuprinse in cele doua Statute sunt similare.
Spre exemplu, prevederile un
:~
articolului 7 din Statutul Tribunalului pentru Fosta Yugoslavie, care mentioneaza principiu fundamental a1 justitiei penale intemationale, stipuleaza
ca "pozitia
oficiala a inculpatului,
chiar ca sef de stat sau de guvern sau membru al autoritatii
statului, nu va exonera ace a persoana de raspunderea pentru faptele comise si nici nu va micsora pedeapsa Calia Tribunalului Practica prevedcri Blaskic", aplicata" si este, practic, identic cu articolul similar din
de la Nurenberg. pentru Fosta Yugoslavie a dezvoltat si extins aceste In faimosul caz "Tihomir
Tribunalului
in cazurile concrete aduse in fat a judecatii. instanta a ararat, ca: "inculpatul
nu este acuzat cii ar fi comis el insusi de
actele materiale,
care constituie prin ele insele crimele ce fac obiectul procesului generalul Blaskic nu a ucis cu propriile
fatti. Cu alte cuvinte,
mdini musulmani
bosniaci ... Dar in calitatea sa de comandant, atacului care a produs necesare
genaralul Blaskic a ordonat lansarea
crimele de care acesta este acuzat si mai mult, nu a luat duce la evitarea
masurile
pedepsirea
core ar fi putut
crimelor
respective
sau fa
autorilor acestora. Pe baza probelor administrate)

a desfasurat
instarua poate stabili
eel inculpatul Probele
un mare numar de activitiui, ca in realitate, inculpatul
in sensul aratat mai sus. trupelot
au demonstrat,
a dat ordine precise
Capitolul II. Elemente de civil-law ~i de common-law preluate de Curtea Penalii InterJUt[ionalil din. practica Tribuna/ului Penal International pentrujosta Yugos/avie aflate In subordinea sa, pentru comiterea respectivelor acte criminale
121
si in
consecinta,
vinovatia sa este demonstrate

0
dincolo de oriee dubiu, iar calitatea sa agravantii ...." a fost, de asemenea.
oficiala urmeaza a fi retinuta ca

fr,
circumstanta
Articolul
8 din Carta Tribunalului
de la Nurenberg
preluat in Statutul Tribunalu1ui paragraful superiorului 4

cc
pentru Fosta Yugos1avie, sub forma artico1u1ui 7
faptul ca persoana inculpata a actionat ca urmare a unui ordin 01 nu il exonereaza

0
sou sau al guvernului
de raspundere pentru [aptele
comise. dar poate fi considerat ca
circumstanta de atenuare a pedepsei aplicate,
daca instania considera ca este astfel in interesul justitiei ... ". Aceste reguli sunt specifice unei jurisdictii
:;;
speciale, asa cum este cea penala
internationala,
dercgand,
in mod evident,
de 1a principii1e dreptu1ui intern, care
prevad imunitati speciale, exonerarea pentru faptele comise 1a ordinul superiorului, etc. Dincolo de similitudinile
4.~
relevate mai sus, pot fi mentionate si eel putin doua de 1a Nurenberg diferenta aceea ~i de Statutul la ideea unei
elemente
abordate pentru
diferit de Calia Tribunalu1ui Fosta Yugoslavie. 0 prima respectiv
Tribuna1ului
se refera
novato are promovata
la Nurenberg,
ill
a responsabilitatii
organizatii sau a unui grup
ansamb1u1 sau, pentru activitatea criminala. AstfeL in s-a prevazut ca :
Statutul Tribuna1ului de la Nurenberg,
"Art. 9 - in cursul unui proces care are ca acuzati tott membrii unei grupari sau organizaiii, Tribunalul va putea declare (in considerarea oricaror acte de care acesti indivizi este
0
VOl'
putea fi declarati vinovaii), cii respectiva grupare sau organizatie
organizatie criminala. Dupa primirea actului de acuzare, Tribunalul va trebui sa faca cunoscut, in
modul pe care il va considera eel mai adecvat, interuia Procurorului

instantei,
de a solicita
declararea caracterului criminal al unei organizatii;
oriee membru al
organizatiei
astfel vizate va avea dreptul sa solicite Tribunalului,
sa fie
audiat
asupra chestiunii caracterului
criminal al gruparii. Tribunalul va avea competenta

0
de a accepta sau de a respinge
asemenea
cerere ~i va putea, de asemenea . .16
stabileascii modul in care respective le persoane vorfi reprezentate si audiate.

Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 122 Intenul{ionalr'i din practica Tl'ibullalului Pellal Intel'llatiolla/ pentrufosta Yugos/avie Art. 10 - in toate cazurile avand caracter dreptul
i
I
in care Tribunalul competente nationale,
va declara
organizatie
VOl'
ca avea
criminal,
autoritatile
ale statelor semnatare
sa
aduca
in fata unei instanie acestuia
militare sau de ocupatie, respectiva. va fi considerat in aceasta
orice
individ, caracterul
in cazul afilierii criminal
la organizatia
ipoteza,
al gruparii
sau organizatiei
co deja stabilit si
nu va putea fi, in nici un caz, contestat",
Nimie Tribunalului mod

r .~
similar
prevederilor
anterioare
nu
poate
fi gasit
in
Statutul
pentru Fosta Yugoslavie. ca "fiecare In Regu1ile
In articolul 7 al acestui Statut se prevede, in

individual pentru ciinele
expres,
inculpat. .... va fi responsabil
comise .." Nici

~,~
de Procedura
si nici in practica unei responsabilitati
de pana
acum a
Yt:
'i
Tribunalului
nu a fost ridicata problema entitati, solutia
de natura colectiva, ca cea mai
sau a unci anumite adecvata.
individuals
fiind considerata
:1 l:i!
'.\
Dispozitiile
articolului
de la Nurenberg trateaza un
1'
element extrem de dificil si controversat, de practica Tribunalului
care a fost reglementat intr-un mod diferit si care a fast dintotdeauna sisitemelor unul
din punctele cele mai aprins dezbatute de catre reprezentantii common-law si anume contumacia. s-a stabilit ca: "Tribunalul
de civil ~i
La Nurenberg
"i
va avea dreptul
sa
porneasca
procedura
itnpotriva unei persoane
acuzate de comiterea crimelor de la articolul 6, orice
chiar si in absenta sa, daca nu a putut fi gasit sau daca Tribunalul, pentru motiv justificat, considera
ca
este in interesul justitiei
sa
tina dezbaterile
in lipsa
acestuia",
Regula
este, in mod evident,
potrivnica
principiului
sistemului
de in de
common-law,
care solicita ca judecata sa aiba lac numai In prezenta inculpatului, probelor ~i a dezbaterilor pe fond. Spre deosebire
special In faza administrarii
acesta, sistemul de civil-law a cunoscut, acceptat ~i aplicat judecata in lipsa, inc1usiv aplicarea de condarnnari mod neconditionat, articolul
aplicand
in aceste conditii. Aceasta ultima variants a fast aleasa, in de la Nurenberg,

cu operativitate
de Statutul Tribunalului
instania va solutiona adecvatd,
care a specificat ~i in
18 ca:"
sentinta
cazurile de contumacie. din sala de
inclusiv va putea
lua masura excluderii
Capitolul II. Elemente de civil-law
# de common-law
preluate de Curtea Pen a/a
123
Intenuqionala
din practica Tribunallilui Penal Illterna{iol1al pen tru fosfa Yugos/avie
judecata a unui inculpat sau a avocatului acestuia, influenieze sentinta de condarnnare",
lara
insa co aceasta mdsura
sa
In timp ce pentru Tribunalul law au acceptat adoptat proceduri dispozitiile acest compromis, pentru
de la Nurenberg, tinand
tarile eu sistem de commonistorice. sisitemuJ unei din
cont de realitatile nu prevede rezida,
la Tribunalul de judecata
Fosta
Yugoslavie Optiunea
posibilitatea
in contumacie.
in mod implicit,
articoJului 21 al Statutului, care afirma: "inculpatul va avea dreptul la
minimele garantii procesuale .... sa fie judecat doar in prezenta sa si singur sau prin intermediul unui avocat ales". Asa cum rezulta cu si mai mare claritate
, ,
sa se
apere
din Rezulile
u
de Procedure
ale
Tribunalului incu1patului preliminare, Reprezentantii "condarnnare Tribunalului fundamentale
pentru Fosta Yugoslavie, nu poate sa depaseasca
este evident, ca orice procedure faza premergatoare judecatii
in lipsa
(investigatii
ordine si mandate sistemului
de arestare, publicarea
capetelor de acuzare, etc).
de civil-law
au incercat sa impuna eel putin un tip de in care prezenta unui inculpat in fata
moral a" in acele cazuri nu este posibila, de neacceptare
dar aceste tentative
nu au afectat esenta optiunii
a contumaciei.
4. Competenta dupii materie
Examinand la Nurenberg
prevederile
referitoare la competenta materials a Tribunalului
de
si a celui pentru Fosta Yugoslavie,
poate fi usor remarcat. ca ideile $i transformate
principale de la Nurenberg
au fost preluate, dezvoltate, modernizate
in esenta (sau "hard core") crimelor judecate de noul Tribunal. Prevederile articolului 6 din Carta de la Nurenberg stabileau. pentru prima
data in istoria justitiei constituie
penale internationale,
un sisitem coerent al aetelor care si sanctionate in
"crime internationale",
apte de a fi urmarite, judecate
cadrul unei justitii penale universale. Sunt, astfel, definite urrnatoarele :
Capitolul II. Elemente de civil-law ~i de common-law preluate de Curtea Penalii 124 Interl1ariona/r'i dill practica TribullalulHe Penal Interml(ional pentrujosta Yugos/avie "a) crime impotriva piicii - constdnd sau urmarirea unui razboi de agresiune in conducerea, pregatirea, declansarea un tratat,
SClU
sau a unui razboi care violeaza
inielegere
sau acord international
sau participarea
fa un plan concertat
la un
complot pentru realizarea oricaruia dintre actele aratate rnai sus; b) crime de riizboi - constdnd in violarea legilor sau cutumelor razboiului:
aceste violari cuprind,
fora
a se limita,
ins a, asasinatul,
relele
tratarnente,
CI
deportarea
in scopul supunerii
la munca fortata asasinarea
sau in orice alt scop
populaiiei impotriva sau
civile din teritoriile

prizonierilor
ocupate,
sau relele tratamente incendierea
comise
de razboi, executarea
ostatecilor,
bunurilor pub/ice
private,
distrugerea
fora
motiv a oraselor sau satelor sau devastari nejustificate
de
considerente
militare; in asasinarea. exterminarea,
c) crimele impotriva umanitiitli - constdnd aducerea populatiei persecutie
in stare de sclavaj, deportarea civile} inainte sau pe dura/a

si discriminare
sau orice aft act inuman comis impotriva desfasurarii razboiului sau orice tip de
pe motive de apartenenia politico, rasiala sau religioasa,

indiferent daca au fost prevazute sau nu
i71
in cazul in care aceste acte de persecutie, ca violdri ale dreptului legatura cu savdrsirea
intern al tarii unde au fast comise, au fost urmate de sau altor crime care intra in competerua
de judecata
Tribunalului"
Aceste
priincipii
de definire
a elementelor
constitutive
ale crimelor
internationale, elaborate la sfarsitul Celui De Al Doilea Razboi Mondial, aveau sa constituie baza pe care Dreptul Penal International s-a dezvoltat pana in prezent. Este de observat si faptul, ca aceste norme au depasit, in mod evident, limitele acceptate ale reglementarilor nationale, ignorand principii "imuabile" cum ar fi
dar
legalitatea incriminarii (prin folosirea formulei "faptele descrise in continuarea.
nu limitate la...") , neretroactivitatea incriminarii (Statutul adoptat in anul 1945 s-a aplicat faptelor anterioare), primordialitatea legii nationale ( prin precizarea. ca
faptele sunt pedepsibile chiar daca erau permise de legea nationala In vigoare). Aceasta "spargere" a regulilor consacrate a fost considerata absolut necesara, pentru realizarea unei reale si eficiente justitii.
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curte Penalii 125 InteJ'luqiol1alli din practica Tribunallilui Penal In tenuqio 11 a/ pentru losta Yugos/avie Asa cum am ararat si anterior, Statutul Tribunalului a preluat esenta reglementarilor Nurenberg,
1"
pentru Fosta Yugoslavie din principiile de la
privind
competenta
materials
modificandu-le
doar in baza noilor dezvoltari ale Dreptului International Conventiilor si Reprimarea de la Geneva din anul Crimei de Genocid,
Umanitar
sau Penal (in special prin adoptarea privind Prevenirea
1949 sau a Conventiei adoptata in anul 1948).
In
fapt, articolul 2 al Statutului Tribunalului de "Grave violari ale prevederilor
pentru Fosta Yugoslavie Conventiilor
poarta
chiar denumirea
de 10 Geneva din
anul 1949" ~i include "acte comise impotriva persoanelor
sau bunurilor protejate
prin Convetuiile respective".
Aceste fapte au fost eel mai des utilizate ca si capete iar sentintele
de acuzare, in actele de inculpare inaintate spre judecata Tribunalului, de condamnare, aria de aplicare deja pronuntate, fac referire in specialla dezvoltate
aceste acuzatii. Intelesul si judiciare, un
au fost permanent
pe calea practicii
exemplu elocvent fiind sentinta din cazul "Dusko Tadic" din anul 1999 care a extins sfera persoanelor mare decat s-ar protejate fi putut prin Conventiile considera initial. de la Geneva, la Si astfel,
0
categorie
mult mai tipic legea,
printr-un
procedeu
sistemului Tribunalul
de common-law, International
care permite
judecatorului
sa "interpreteze"
a facut aplicabile dispozitiile
Conventiilor
din anul 1949 la
cazuri practice extrem de complicate. Prevederile articolului 3 din Statutul Tribunalului pentru Fosta Yugoslavie se
refera la violari ale legilor sau cutumelor razboiului, preluand concepte deja clasice privind faptele comise in cursul unor conflicte militare ~i care sunt condamnabile si crime Nurenberg norme. internationale. Reglementarea este relativ sirnilara cu cea utilizata ca la
si are un grad de acceptare
extrem de ridicat fata de ansamblul
acestor
o noutate
rezlementeaza '-'
demna de remarcat ca
0
este introdusa prin articolul 4 din Statut. care este un termen
"zenocidul" ...
crirna de sine statatoare. Genocidul
inventat In anul 1944 de catre autorul Raphael Lemkin ~i utilizat in cartea acestuia, publicata sub titlul "Dominatia Axei in Europa", dupa care a fost preluat in textul ca
Statutului Tribunalului
de 1a Nurenberg.
Sensul atribuit acestuia a fost recunoscut
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 126 Intel'lwriol1alii din practica Triblll1alului Pellal Intenza{iol1al pentrufosta Yugoslavie
fiind de "or ice act eomis eu intentia de a distruge, in tot sau in parte. a unui grup national, rasial, etnic sou religios". Textul Artieolului in intregime preluat 4 din Statutul Tribunalului pentru F osta Yugoslavie si Pedepsirea a fest
din Conventia
privind Prevenirea
Genocidului, de
adoptata in anul 1948 si intrata in vigoare la data de 12 Ianuarie 1951. Conceptul "genocid", ca ~i eel de "crime impotriva umanitatii", a luat nastere ca
0
reactie fata
de ororile comise de nazisti In timpul celui de al doilea razboi mondial - genocidul fiind, in mod special, asociat eu Holoeaustul comis impotriva evreilor. internationale si In
continuare, de protectie semnificatie.
Conventia
din anul 1948 a devenit unul din instrumentele fundamentale
a drepturilor
ale omului eu cea 111aimare aceeptare
Curtea Internationala
de Justitie a apreciat in anul 1951 ca aceasta face ale Dreptului normelor ca

"0
parte din normele trecand gravitatii prevederile
cele mai importante Conventiei
International,
iar ulterior
in randurile
de "jus cogens" . Darorita

internaiionala implicand
sale, genocidul
este considerat
crima
0
negarea dreptului constiirua
10 existenta pentru un intreg grup,
negare de natura sa socheze
umanitiuii si sa produca daune imense acesteia, fiind profund contrara

ONU. 0 prima consecinta a acestei conceptii este aceea trebuie recunoscute asutnate si respectate de toate statele, chiar si
legilor morale si spiritului ca principiile Conventiei
in lipsa unei obligaiii universalitatea
in mod conventional.
0 a doua consecinta
este
condamnarii
genocidului
si a obligaiiei de cooperare
in combaterea
acestuia, pentru a elibera omenirea de aceasta oribila plaga",
Ca si in cazul violarilor pentru Fosta Yugoslavie aplicandu-le
Conventiilor
de la Geneva, practica Tribunalului generale in materia genocidului, aplicata in anul 1999. in cazul
a dezvoltat
prevederile
la cazuri concrete
(vezi condamnarea
"Goran Jelisic"). Prevederile Yugoslavie domeniul articolelor 2 si 4 din Statutul Tribunalului pentru Fosta In 5 -
au adus adevaratele
inovatii, raportat la Tribunalul
de la Nurenberg, 3 ~i respectiv
competentei materiaie, deoarece celelalte - Articolul
privesc crimele de razboi si crimele impotriva umanitatii in maniera deja aplicata in anul 1946. Trebuie remarcat din nou si mentinerea prevederii - "persoane care au
violat legile sou cutumele razboiului,
constand, dar nefiind limitate la ..... ", ceea ce
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 1:!7 InterJUI(iol1alii din practica hibuna/ului Penal International pentrufosta Yugos/avie of era judecatorului, dar ~i procurorului, posibilitatea extinderii normelor deja
existente. A~a cum aratam anterior metoda a fast folosita pentru definirea crime lor de razboi la Nurenberg, fiind evidenta influent a sistemului de common-law. aceasta scurta prezentare a materiei trebuie rnentionate Tribunalului pentru
Inainte de a finaliza doua grave dificultati Fosta Yugoslavie, materials. Prima continutului astfel
de natura susbstantiala
aparute in practica
dificultati
privind corecta aplicare a dispozitiilor
de competenta
de problema
a fost
generata
de incompleta
formulare
constitutiv
al crimelor, asa cum sunt prevazute in Statutul Tribunalului sau In alte acte nonnative. Asa cum se arata In decizia
pentru Fosta Yugoslavie instantei
de apel data in cazul "Dusan Tadic" - "normele
penal se afli: inca in starea incipienta de definire si cristalizare si nu prevad inca suficiente elemente specifice
descriu In detaliu
0
de determinare
a fiecdrei crime in parte ...Acestea nu

violul, etc) , ci
amanita categorie de fapte (omorul, distrugerea, modalitdti

0
mai degraba privesc trateazii impreuna
disparate
de comitere
a acestora.
i17 plus, se
ca natura
l
serie de acte prohibite,
care sunt diverse
gravitate" .
alta problema
extrem de dificila, aparuta In practica Tribunalului, concreta de savarsire, indeplinesc separat. Si in acest caz, instanta
priveste legal sa
acele fapte care, prin modalitatea a1 mai multor crime prevazute
continutul
a incercat
gaseasca anumite principii de solutionare In sentinta pronuntata
care sa evite constructii juridice eronate. s.a." se arata, ca "ori de
in cazul "Zoran Kupreskic
cate ori un fapt materia! poate fi considerat ca indeplinind coruinutul mai multor crime prevdzute in Statut, spre exemplu, articolul s "crime de razboi" si articolul 5 de la
"crime impotriva umanitiuii" sau articolul 2 "grave violari ale Conventiilor Geneva" si Articolul 4 "genocid", conform principiului
cii specialul deroga de la
general trebuie aplicate aceste ultime incadrari. Intr-adevar, crimele prevazute
la
articolele 4 si 5 pot deseori aparea co lex specialis, faro de crimele de razboi sau de violarile Conventiilor , legale care
l1U
de la Geneva, deoarece necesita intrunirea unor conditii , in articolele 2 .)i 3. Este evident, co in aceste cazuri Aceasta problema po ate ins a apare si in alte
sunt prevdzute
norma speciala trebuie sa prevaleze.
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 128 Illternariolla/{,i din practica Tribunalului Penal Intel'lwrioJ1al pentrufosta Yugos/(!vie circumstanie.
De exemplu,
in situatia
in care inculpatul pledeaza
vinovat pentru
fapte caracterizate si crime asemenea, comiterea impotriva
in aetul de acuzare al procurorului
ea fiind crime de razboi, dar

Erdemovic
''j.
umanitatii
(vezi cazul
"Drazen
Poate.
de
sa apard situatia
in care 111.aimulte persoane sunt inculpate pentru dar elernentul subiectiv necesar calificarii ca ,J!
aceluiasi act criminal,

umanitdiii
crima impotriva
- constiinia
unui atac generalizat
impotriva populatiei
civile - poate
fi
dovedit doar pentru
unul din inculpaii si nu pentru ceilalti (vezi
cazul "Zoran Kupreskic s.a.). in aceasta situatie, doar acel singur inculpat va putea
fi condamnat
pentru crime impotriva
umanitatii,
iar ceilalti doar pentru
crime de
razboi. Dar aici se va naste problema justifice
pedepsei
VOl'
aplicate si instanta va trebui sa primi sanctiuni diferite! ".
de ce pentru aceleasi fapte inculpatii
E. Alte elemente privind procedura de judecata aplicate In practica Tribunalului International pentru Fosta Yugoslavie
1. Regulile privind asigurarea unui proces echitabil= "fair trial" pentru inculpat
Prevederile
articolului
de la Nurenberg
au
exprimat, inca din titlu, continutul - "fair trial for defendent" - un principiu esential si indispensabil oricarui proces judecat in sistemul de common-law'. In textul acestuia, se arata ca: "in scopul asigurarii
urmatoarele unui proces echitabil pentru inculpati : elemente complete, specificdnd in detaliu
VOl'
fi respectate
reguli de procedure
a) actul de acuzare
va cuprinde
faptele constatate si de care este acuzat inculpatul. 0 copie a actului de acuzare si

a tuturor documentelor remisa inculpatului, anexate, traduse intr-o limba care ii este accesibila, ii va fi
intr-un termen rezonabil, inainte de inceperea procesului;
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalit 129 Interna[iolla/([ din practica Tribuna/ulli; Penal In terJUl[ioll a/ pentrufosta Yugos/avie
b) in cursu! interogatoriilor
inculpatul va avea dreptul
preliminare
si al celor din timpul procesului, pe care le considera necesare.
so.
dea toate explicatiile
referitor la acuzatiile care i se aduc;

c)
interogatoriile
inteleg sau
VOl'
inculpatilor
VOl'
trebui
efectuate
intr-o limba pe care
acestia
trebui traduse :
d) inculpatii vor avea dreptul fie as istati de catre un avocat ; e) inculpaiii intermediul
martorilor
VOl'
sa se
apere ei insisi in [ata tribunalului
SCIU
sa
avea dreptul
tn cursul procesului,
fie personal.
fie prin
avocatului,
sa aduca
or ice probe in aparare si vor putea pune intrebari
adusi de catre acuzare"
Poate fi remarcat cu usurinta, ca acest articol cuprinde practic toate drepturile fundamentale necesare unui proces echitabil. Majoritatea acestora SU11tlarg
cunoscute si aplicate, dar cateva poarta amprenta specifica a sistemelor de commonlaw, Cea mai sernnificativa este regula prevazuta in paragraful "e", care stabileste dreptul inculpatului de a-si produce propiile probe si de a examina incrucisat (faimosul "cross-examination") toti martorii. In acest domeniu, Statutul Tribunalului Penal International pentru Fosta Yuaoslavic ~ contine ,
0
rezlementare ~
mult
dezvoltata
si modernizata. ,
Astfel..
dispozitiile articolului 21, intitulat "Drepturile inculpatului", stabilesc regulile de baza, care vor fi dezvoltate si detaliate de "Regulile de Procedural' si de practica instantei. Acest articol prevede unnatoarele :
,,1. Toate persoanele sunt egale in faia Tribunalului International.
2, in stabilirea acuzatiilor
care ii sun! aduse, inculpatul va avea dreptul la

articolului 22, sale,
111
un proces echitabil si audieri publice, cu respectarea

3. Acuzatul va fi prezumat conformitate
CLl
nevinovat pan a la dovedirea culpabilitatii

Statui.
prevederile prezentului
4, in stabilirea oricaror acuzatii impotriva acuzatului.
conform prezentului
Statui, acesta va beneficia eel putin de urmatoarele garantii, in deplina egalitate:
-------------------~--------------
-------
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 130 Intel'lla(iollatii din practica Tribuna/utui Penal Internariollai pelltrufasta Yugoslavie
a)
sa fie informat de indata si in detaliu, intr-o limba pe care
intelege,
asupra naturii si continutului acuzatiilor care i se aduc; " , b)

pregatirii
c)
sa beneficieze de un timp adecvat si de conditiile necesare. in vederea apararii sale, precum si comunicarii cu avocatul ales;
sa fie supus judecatii fora intdrzieri nejustificate, sa fie judecat numai in prezenia sa si sa se poata apara singur sau cu ales,' sa fie informat, daca nu beneficiaza de asistenta legale,
d)
sprijinu! apiiratorului despre drepturile asistenia suficiente e)
ce ii rev ill,' sa poata fi asistat de aparatorul ales si sa i se asigure
legala far plata din partea sa, in toate cazurile in care nu dispune de m ij loace materiale pentru a plati apiiratorul ales,' sa examineze sau sa ceara examinarea martorilor acuzarii si sa
obtina audierea martorilor propusi in aparare, in aceleasi conditii; j) sa beneficieze de asisterua gratuita a unui translator, daca nu iruelege
sau nu vorbeste limba folosita in cadrul Tribunalului international,'

g)
sa nu fie obligat sa depuna
mdrturie
in defavoarea
sa sau sa-si
recunoasca vinovatia", Ca si articolul prezentat 16 din Carta Tribunalului de 121 Nurenberg, Articolul 21.
mai sus, stabileste un sistem de garantii procesuale,
sistem care a luat
nastere la nivelul dreptului national (la inceput in Anglia ~i ulterior dezvo1tat in Statele Unite ale Americii). Regulile nationale drepturilor au fost completate omului, general prin acte acceptate si
intemationale respectate
in domeniu1 protectiei
de statele democratice
si civilizate, iar ulterior au fost preluate ~i in cazul
justitiei penale intemationale. Ca un nou element aceluiasi articol, a prezumtiei poate fi mentionata de nevinovatie prevederea din paragraful 3 a1
- principiu fundamental de 121 Nurenberg. unui .proces
a1 Dreptului
Penal actual, dar neinclus in Statutul Tribunalului Un alt factor nejustificate", de noutate
este prevederea
fari:
intdrzier i
un principiu care din nefericire este deseori incalcat, chiar la nivelul
~------.~-~------~
--- ---
--
~-
~~
r
1
I I
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Pen.alii Intenza{io!lafa din practica Triblll1alufui Penal International pentrufosta Yugoslavie
131
justitiei
nationale
(este
elocventa
in acest
sens
practica
Curti:
Europene
Drepturilor
Omului de la Strassbourg),
dar care, pentru prima data, este enuntat la Cu toate aceste norme si procedurilor, ultimele
i11
nivelul justitiei penale internationale. facute de Tribunal pentru scurtarea
pofida eforturilor
date [acute pub lice au foarte purine cazuri fiind
aratat ca aceasta problema deja definitive,
este departe de a fi solutionata, au inceput in anul 1994.
desi procesele
2. Protectia victimelor si a martorilor ,

Probabil ca cea mai mare inovatie este totusi cea introdusa prin articolul 22 a Statutului Tribunalului
va include
pentru
Fosta Yugoslavie,
care prevede
ca : .Tribunalul
necesare
International pentru
in regulile
sale de procedure.
toate masurile
asigurarea
protectiei victimelor si a martorilor. Aceste masuri vor include,

la, audieri Aceasta cu pastrarea confidentialitatii si nepublicarea
dar nu se vor limita
identitatii victimelor", ,
imaginata, Yugoslavie,
noua regula. ~ care la Nurenberz ~ nici nu a fost ~
este deja aplicata in mod frecvent in practica Tribunalului

dovedindu-si eficienta si necesitatea,
pentru Fosta
in pofida
un or previzibile pozitiva Penala
contestari a fost
din partea in special a apararii si a inculpatilor preluata si la elaborarea normelor privind
insisi. Experienta viitoarea Curte
Internationala.
3. Judecata Siprocedura de apel
Aite doua elemente net diferite de modul de reglementare la Nurenberg referitoare sunt continute in Statutul Tribunalului pentru
al Tribunalului
de
Fosta Yugoslavie.
la pedepsele
aplicate si la existenta unei proceduri de ape!. de la Nurenberg, prevederile articolului 27
In timp ce in Statutul Tribunalului stipulau ca: "Tribunalul
va putea aplica inculpatilor pedeapsa cu rnoartea sau orice
alta pedeapsa considerate justa" (sentinta capitals a ?i fost pronuntata in 12 cazuri),
------------
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate International" dill practica Tribunalufui Pellal Intenul{ioflaf
de Curtea Penulit 132 pentrufosta Yugos/uvie
dispozitiile principiul
articolului conform
24 din Statutul Tribunalului caruiarn

"pedeapsa aplicata

... trebuie
instituie
ia
sa
se
limite:e
inchisoare", urmand moartea.
valul existent
pe plan mondial
de respmgere
a pedepsei
cu
Pe de alta parte, Carta Tribunalului ape I sau recurs fat a de sentintele aplicare. Oovedind
0
de la Nurenberg
nu prevede nic
cale de
pronuntate, evident
acestea fiind, in mod direct, puse in ;;i conforrna eu principiile articolul 25 din
maniera
irnbunatatita
justitiei moderne deja consacrate Statutul Tribunalului
pe plan national sau international, prevede ca :
,,1. Instanta de Ape! va primi contestatiile catre Procuror, formulate

OJ
0 0
[acute de catre condamnat motive .'
sou de
in baza urmatoarelor
eroare de drept, care este de natura sa afecteze sentinta adoptota; eroare de fapt, care a dus la de Ape! va putea
0
b)
gresita formulare a sentintei. ori sa caseze total salt partial,
2. lnstarua
sa confirme
deciziile adoptate de Instantele
de Fond".
A;;a cum se poate observa, urmarind Tribunalului, includerii indoiala, adevarat

law.
reglementarea sistemului restrictiva
procedurii
de ape! a fast realizata Oar, in practica in sensu! a fast. Tara un
principiile aceasta
specifiee abordare
de common-law. a fost treptat
modificata,
si a unor elemente aeceptarea "sacrilegiu" producerii
de civil-law.
Cea mai mare "victorie"
de noi probe in faza de apel, ceea ee reprezinta convins al sisternului
pentru orice reprezentant
de common-
Concluzii
Asa cum rezulta si din succinta prezentare International functioneaza pentru Fosta Yugoslavie in conditii
0
facuta mai sus, Tribunalul
Penal
(ea si eel pentru Rwanda) speciale.
a fost instituit ~i
istoriee ~i social-juridice gestioneaza
fiind expresia unci crize Structura, functionarea si de
pe care omenirea proeedura utilizata
eu mari dificultati. au fost puternic
de Tribunal,
influentate
de doua clemente
Capitolul II. Elemente de civil-law }'i de common-law preluate de Curtea Penalii 133 Intern(l{iona/ii dill practica Tribunalu/ui Penal Intern {l{iolla/ pel1trujosta Yugoslavie
natura
total
diferita
: pe de
parte
de experienta
rezultata
din activitatea in acest sisteme de
Tribunalului sens),
Militar de la Nurenberg
(eel de la Tokyo nefiind relevant dintre cele mai importante in tarile democratice
iar pe de alta parte,
de confruntarea in prezent
nationale
de drept penal existente
- sistemul
civil-law si eel de common-law.
o
Nurenberg
mare parte din neajunsurile au fost indreptate echidistant,
constatate
In
practica
Tribunalului care s-a dovedit
de la mult
in activitatea
noului Tribunal,
mai garantist,
echilibrat ambelor
si deci credibil. In ceea ce priveste procedura, sisteme, a dus in final la aparitia unui model despre care doar practica va dovedi de
dorinta de a da satisfactie original de procedura
penala
intemationala,
daca a preluat in special partile bune sau mai ales pe cele negative din sistemele civil si common-law. Dincolo de interesul juridic si chiar istoric al cercetarii acestor aspecte, tara indoiala, eel mai important, ca din originala experienta a Tribunalului
este. pentru
Fosta Yugoslavie, pentru asigurarea
sa poata f extrase ~i utilizate functionarii reale ~i eficiente
cele mai bune aspecte a eeea ee urmeza
necesare sa devina
principalul
instrument
al justitiei penale intemationale
in Mileniul al treilea - Curtea
Penala Jnternationala.
!.-.',
Capitolul Ill. Structure si functionarea
Curtii Pen ale Internotiontile
CAPITOLUL III
STRUCTURA
SI FUNCTIONAREA
-,:}.,
CURTII PENA.LE .,
INTERL~A., TIONALE
Ziua internationale. de importanta penale
de
17 Iulie
1998
va
rarnane
memorabila
In istoria
justitiei
In acea zi, la Rorna, in Cetatea Eterna, s-a consemnat capitals in istoria Dreptului in special. Prin International, adoptarea la Conferinta
un eveniment
in general si a justitiei Statutului Curtii Penale
internationale,
Internationale. mai mult de

0
de catre delegatii prezenti
Plenipotentiara,
ce a durat
ell
luna, s-a consfintit triumfu1 ideii de instanta penala internationala independent si cu

0
caracter permanent, si sa traga cunoscute
competenta
universals, de
0
care sa urrnareasca gravitate extrema,
1a raspundere sub denumirea
pe autorii
acelor
infractiuni
de .,crime internationale".
Se transfonna,
astfel, in realitate, visu1 ilustrului nostru inaintas, promo1orul internationale permanente, rornanul Vespasian V.
ideii de creare a unei instante Pella. Ca tratat multilateral, sa previna ~i sa pedepseasca
Statutu1 va avea nevoie de multa sustinere, daca va dari genocidul, crimele impotriva umanitatii, crimele de Tara
razboi si crimele de agresiune. a sacrifica corectitudinea
Acesta este proiectat sa atraga aceasta sustinere, Curtii, ca institutie.
~i eficacitatea
Statutul de la Roma este un instrument complex, cuprins in 128 de articole, reprezentand

mondiala
atat un Cod penal, cat
~j
un Cod de Procedura Penala, la scara

0
Nici un rezumat nu poate sa of ere intelegerea Curtii, astfel cum
face
stuclierea Statutului.
In
acelasi timp, regimul Curtii Penale Internationale
poate f
prezentat, In linii mari, cu ajutorul principiilor
si scopului care Ii stau la baza.
Capitolul Ill. Structura sifunctionarea
Curtii Penale lnternationale
o exarninare
crearii statutului Curtii
- chiar surnara - a noului document al O.N.U .. pune In lumina In insus: preambulul in raport Statutului,
sene de idei, astfel: fundamentarea, Penale Internationale,
a necesitati i definirea juridica
de principiile
0
O,N.U.; persorialitate
juridic
al Curtii si idcca, ca aceasta dispune de competentei
internationala: ce preocupa categorii
circumstantierea comunitatea
Curtii numai la "cele mai grave crime", in continuare, a unor definitii ~i ratione in
intemationala; stabilirea,
enuntarea, ca principiu.
de infractiuni;
a ideii, ca jurisdictia
temp oris a Curtii se desfasoara vigoare a acestui Statut;
numai pentru
faptele savarsite preliminare
dupa intrarea pentru exercitarea
determinarea
conditiilor
competentei; Procurorului
stabilirea
modalitatilor
prin care Statele Parti transmit anumite complete si minutioase,
cauze
Curtii; stabilirea indiscutabile;
unei proceduri precizarile
care of era definirea cunoscutu I ratione asupra

~l
garantii procesuale principiilor generale
cu privire la legea aplicabila; din urma, se numara
de drept. Printre
acestea
principiu nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege, lipsa retroactivitatii personae; persoanelor raspunderea minore, penala individuala, capacitatii excluderea cornpetentei
irelevanta
oficiale,
raspunderea
comandantilor
altor superiori si altele. Este de remarcat vor aplica, capacitatea membru guvernului. Importante administrarea imunitatile cercetare indrumarea prevederi sunt consacrate judecatorilor, $i problemelor independenta ce tin de structura acestora, privilegiile legate
~I
faptul, ca potrivit articolului persoanelor,
27, prevederile
Statutului intemeiata
se pe de al
in mod egal, tuturor oficiala,
tara vreo distinctie
cum ar fi calitatea sau parlament,
de sef al statului sau al guvernului,

de reprezentant ales sau functionar
al unui guvern
Curtii, desemnarea lor. Statutul contine, a faptelor
si de sub
de asemenea, incriminate,
import ante dispozitii activitati,
si urmarire
care se desfasoara
directs si controlul procurorului totodata, privind prevederi arestarea

: "
Curtii Penale Internationale. minutioase in legatura vinovate

ell
Se regasesc, arestare, resulile

L
mandatul
de fapte,
procedurile
persoanelor
de asemenea
ce trebuie urmate in fata Curtii. atat in faza de ancheta cat si in faza de drepturile persoanelor vinovate, protectia vicrimelor
$1
judecata,
a martorilor
$1
Capitolul III. Structure si functionarea
Curtii Penale lntenuuionale
136
participarea nationala. etc.
acestora
la proces,
protectia
informatiilor
ce pnvesc
securitaiea
De rernarcat este ~i faptul, ca pedepsele prevazute in articolul includ pedeapsa cu moartea, tocmai ca documentele internationale.
0
78 nu
consecinta a faptului ca ea a fest abolita de
Pentru a se acorda un maxim de garanti: celor judecati. impotriva unor sentinte eronate sau netemeinice, Statutul instituie drept cai de atae apelul $i
revizuirea, stabilind modalitatile prin care acestea vor putea f exercitate. Importante prevederi asistenta
.s,
se intalnesc juridica, .
in Statut si in legatura cu cooperarea considerate indispensabile bunei
internationals desfasurari
~l 3
elemente
..
jurisdictiei
In sfarsit,
Statutul mai cuprinde
prevederi legate de aplicarea
sentintelor.
acestea fiind executate in inchisori nationale. . ce vor fi stabilite de Curte. . iar nu intr, o inchisoare specials, care ar avea un caracter international. Pentru a asigura buna functionare este instituita, potrivit Statutului, fi reprezentata
0
a lucrarilor Curtii Penale Internationale in care fiecare tara va
Adunare a Statelor-Parti, toate problemele
~i care va examina
curente legate de activitatiie
Curtii, inclusiv probleme legate de plata contributiilor. Pentru a intelege mai profund continutul acestui Statut, nu numai in litera sa, dar si in spirituJ sau, in demersul consideram ca ar putea constitui
0
nostru de a finaliza aceasta
nobila
sarcina,
buna oportunitate prezentarea,
in mod succint. a
aspectelor generale privind organizarea si functionarea acestei institutii. Prin urmare, in continua rea acestui capitol vom incerca sa prezentam pe scurt principiile fundamentale perrnanente, de organizare ~ifunctionare ale unei instante internationale
instants in care triumfuJ legii trebuie sa invinga faradelegea.
"Nimeni nu este mai presus de lege!". Acesta este unul din principiiJe noastre
constitutionalel lata, ca prin acest Statut, el poate deveni universal'
---
-----
--
Capitolul
III. Structure
si funcsionttrea
Curiii Pen ale Lntern ation ale
1""-:-
i ,)
A -lVlodul
de functionare
al Curtii. Aspecte generale
1. Natura juridica a Cunii Penale Intertuuionale

Statutul Curtii Penale Internationale
..
a fest adoptat printr-o conventie

.
intre
state. la data de l7 iulie 1998, in cadrul Conferintei sernnare. pana la data de 31 decembrie de la New York, intrarea sa
de la Roma si a fost deschis spre Natiunilor Unite
2000, la sediul Organizatiei fiind conditionata
in vigoare
de depunerea
instrumentelor
de ratificare
de catre eel putin 60 de state. 25 de doeumente ale secolului, inclusiv a la
Fiind inclus pe lista celor mai importante fost prornovata nivelul Consiliului
0
campanie Europei
de accelerare
a procesului
de ratificare.
si al Uniunii Europene, prornovarea justitiei,
in speranta ca aceasta va fi nu dar ~i un instrument pentru
numa i un instrument incurajarea pacii.
pentru
Parlamentul mernbre si asociate timp posibil
European
a adoptat
rezolutie,
prin care a recomandat
statelor
ale Uniunii
Europene
sa ratifice documentul
invitatia,
in eel mai scurt ratificarea.
~i a adresat
Consiliului
Europei
de a considera
drept una dintre prioritatile
sale de actiune pe anul 2001. Curti: Penale Internationale, a intrat de
Astfel, tratatul, care prevede infiintarea
in vigoare 1a data de 1 iulie 2002, fiind primu1 tribunal permanent a judeca persoanele Umanitar, respectiv, vinovate genocidul,
cu cornpetenta International umanitatii
de cele mai grave violari ale Dreptului crimele de razboi, crime Ie impotriva
si
odata definita, crima de agresiune. Romania a semnat Statutul la data de 7 iulie 1999 si l-a ratificat prin aceasta reprczentand una dintre prioritatile autoritatilor
Legea nr. 111/28.03.2002, competente. Pana existents europene.

111 111
prezent, nurnarul statelor care au ratificat Statutul este de 89 (situatia 21 sunt state Latina
luna martie 2003). Dintre acestea 21 sun! tari africane,

IlU
care
fac parte din Uniunea Europeans.
18 sunt tari din America
Capitotu! III. Structura si funciionarea
Curti! Pen.ale lnternationale
i 38
~iCaraibe, a Pacificului,
15 state sunt membre ale Uniunii Europene,
12 tari din regiunea Asiei $i
un stat din America de Nord si unul din Orientul Mij loc iu.
t
Sediul Curtii se afla la Haza. ' in Olanda. '......."statul- aazda" - in orasul cu cea I-- mai bogata traditie juridica in domeniul international, Internationale de J ustitie a Natiunilor acesta fiind deja sediul Curtii International
Unite, precum si al Tribunalului
Ad-hoc pentru Fosta Yugoslavie. evident, una previzibila, moment dat lucrarile manifestat eficienta
Prin urmare, alegerea acestei locatii a fost, in mod si rationals. Orasul Rorna, susceptibil si el la un
sa
devina gazda, nu s-a aratat, insa, indeajuns de hotarat sa gazduiasca Cat despre Nurnberg, candidatura, ehiar daca acesta si-a de Germania,
Curtii Penale Internationale. intentia de a-si depune

0
nu a fost sprijinit
neavand astfel, nici
sansa de a ramane in competitie,
Initiativa orasului Lyon, care Frantei.
si-a depus si el candidatura, Prin Statutul fiind competenta

J urisdictia "
a ramas tot tara ecou, lipsita fiind de sustinerea dispune de personalitate juridica
sau, Curtea
international
a,
sa-si exercite
functiile pe teritoriul
"
oricarui Stat-Parte
'
la Statut.
,
Curtii este relativ restransa, se referea numai
constand. de
initial. din numai trei crime. iar , major pentru comunitatea
aceasta
la crimele
interes
internationala.
Curtea membre permanent,
Penala
Internationala care
este expresia actiunii

0
colective
a statelor
CLl
la un tratat,
a infiintat obligatorie
institutie
jurisdictionala
caracter Curtea
cu competenta
pentru
Statele-Parti.
Prin urmare,
Penala Internationala cuvinte,
a fost creata prin acordul de vointa al Statelor Parti, cu alte acestora si nu de catre un organism international, astfel
prin consensul
[neat. existenta ei nu depinde de un asemenea organism. Curtea nationale, Penala Internationals este, deci,
0
anexa
a jurisdictiei
penale de catre
ca p311e integranta a legii nationale, in urma ratificarii Statutului statelor respective. competenta Ea nu incalca suveranitatea judiciare nationale, nationala, care sunt
parIamentele trece peste
asa cum nu capabile sa
sistemelor
investigheze are prioritate
si sa judece crimele intemationale. asupra jurisdictiei
Deci, jurisdictia
penala national:'!
Curtii Penale Internationale. Statutul de la Roms tine Acesta este
Astfel cum s-a prefigurat in literatura de specialitate,

III
balanta
rolurile
institutiilor
nationale
~l
a celor internationale.
Capitolul Lll. Structure si function area Curiii Penale Lnternationale
139
constituit pe baza principiului, caruia. functia primordiala jurisdictiile nationale,
propus de Comisia de Drept International,
conform pentru
a Curtii este aeeea de stimulent si complement
dreptului penal intern al State lor revenindu-i,
in mod prioritar
- asa cum am spus deja - misiunea si rolul de sanctionare a crimelor internationale. cornise de un cetatean al sau sau comise pe teritoriul sau Institutiile fundamenrale ce Prin penala
ale dreptului penal intern al Statelor se regasesc in nuanta si forma sa specifics. apartine dreptului international, mai exact dreptului penal international.
urmare, Curtea Penala Internationala internationala

completeaza.
nu este un inlocuitor pentru jurisdictia
si niei nu inlocuieste sistemele de justitie penala nationale.
ci dear 1e
Alte prevederi juridice nationale.
ale Statutului exprima,
de asemenea,
suprematia
sistemelor inc1usiv
Ca atare, toate cererile Curtii eu privire la cooperate, arestarii, predarii unui acuzat, precum $i aducerii
cele In vederea solutionate
de probe, sunt
de catre sisternele judiciare nationale. detaliate privind cooperarea contribuie la eficacitatea Curtii. Curtea este, in acest fel, diferita de Tribunalele care au jurisdictie concornitenta ad-hoc
Prevederile
Pe cale de consecinta, pentru Fosta Yugos1avie Curtilor nationale,
si Rwanda,
cu eea a ad-hoc
dar, in plus, au suprernatie
asupra acestora. Tribunalele
pot solicita Curtilor nationale sa le eedeze orice eaz, conform prineipiului

idem. Dar, infiintarea
non bis in
acestor tribunale, nu afecteaza dreptul sau obligatia statelor,
de a-i actions in justitie pe aceia, care se fac vinovati de cele mai grave violari ale Dreptului International Am subliniat, multe altele, la
0
Umanitar. aici, numai aceasta idee, dar pot fi accentuate sau nuantate atent a1 unui
simpla
lectura sau mai ales, odata eu studiul
asemenea Statut. Ne limitam, insa, numai la cateva aspecte ce tin, indeosebi, justitiei si mai putin de exercitiul ei jurisdictional, sa le detaliem si pe acestea, asa cum ne-am propus. - Astfel. pentru function area efectiva a acestei Curti, un Comitet Pregatitor va intocmi un Proiect de Reguli de Procedura ~i Probariune
111
de adrninistrarea
urrnand. ca apoi, in acest capitol
concordanta
ell
Capitolul III. Structura si functionarea
Curiii Pen ale Interntuionule
l:.l-O
prevederile
Statutului,
deosebit de important,
pentru fixarea in concret a cadrului

111
procesual, In care are loc instrumentarea - De asernenea,
unei cauze aflate
competenta
Curtii.
acelasi Comitet Pregatitor, avand in vedere nu numai cadrul de
procesual, dar ~i crima ce face obiectul dedus judecatii, va elabora un ansamblu norme destinate definirii .Elementelor crimelor
0
crimelor",
care vor sprij inii C urtea in sa, pentru ca in textul
interpretarea
si definirea
atlate in competenta
Statutului se opereaza rnai mult cu - Organismul amendamentelor prevederilor Stat Parte. - Asa cum spuneam, abilitat
simpla enuntare a acestora. asupra modificarilor acestui Statut, a
sa dispuna
ce pot fi prop use si in alte chestiuni,
ce tin de aplicarea fiecarui
lui, este Adunarea
Statelor Parti, constituita din reprezentantii
intrarea in vigoare a Statutului va avea loc in prima zi de
din luna, dupa eea de a 60-a zi de la data depunerii celui de al 60-Jea instrument ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la Secretarul General aJ O.N. U. - La 7 ani de la intrarea in vigoare a aeestui Statut, Secretarul O.N.U. va organiza
0
General
al
Conferinta
de Revizuire, pentru a examina orice amendarnent
adus acestui Statut, revizuire ce se va putea face de catre Adunarea Statelor Parti De asemenea, este interesant de subliniat prevederea, conform careia, chiar
daca un Stat devine parte la Statut si accepts competenta Curtii, de a judeea crimele de genocid, crimele impotriva umanitatii, totusi, poate declara ca, pentru acestui Statut pentru
0
crimele de razboi $i crimele de agresiune,
perioada de 7 ani de Ia data intrarii in vigoare a nu accepts jurisdictia ca

0
StatuI respectiv,
Curtii cu privire
la de
crimele de razboi, atunci cand se presupune cetatenii sai sau pe teritoriul sau. - Desi erima de agresiune Statut, enumerata unnatoarele
111
anumita crima a fost savarsita
este
crima de cornpetenta
Curtii, prevazuta
in
jn
articolul
5 litera d, totusi, ea nu mai este concretizata
articole ale Statutului,
asa cum sunt detaliate, in diversele lor aspecte,
celelalte crime: genociduJ (art."), crime irnpotriva umanitatii (art.S), crime de razboi
(311.9).
Data fiind cornplexitatea
si dimensiunile
unei asemenea
abordari in text a
elementelor
ce compun $1 definesc crima de agresiune, crima ce coniine, de altfel, cnme, acelasi Comitet Pregatitor este indriruit si la redactarea
toate celelalte
Capitolul Ill, Structure si funciionarea
Curiii Penale lnterntuionule
i~ I
propunerii crima.
pentru definirea
si eonfigurarea
elementelor
de fapt cuprinse in aceasta
- Un alt aspect pe care 11 sernnalam acceptabila terorismul

,
este faptul, ca nu s-a gasit
definitie
pentru
includerea
!
in Statut
a unor crime atat de grave, cum ar fi

'-'
si traficul international
dicit de drosuri.
- 0 alta remarca
ar fi aceea, ea nu a fost inclusa in Statut. obligativitatea
neutilizarii,
de catre Statele Parti, a tuturor categoriilor de anne .interzise de dreptul .arme criminale", bomba atomica fiind cel mai sugestiv
international"; considerate si cutremurator
exemplu in acest sens. procesului ce trebuie urmat, procedurile de apel ~i suponul
Garantiile international
pentru independents
~i impartialitate,
asigura Statele Parti si acuzatii
de obiectivitatea Prezentul principiul

exonerarii
ceruta de regulile internationale. Statut coniine

0
parte
generals,
care trateaza,
printre
altele, institutia
legalitatii
si pe eel al raspunderii
penala si
0
penale, de aiei, rcglementand
de raspundere Curtii.
parte speciala, care defineste crimele ce intra multe dornenii de drept umanitar, penal
~1
sub jurisdictia international,
Include,
totodata,
eum ar fi, de exemplu,
dreptul international
drepturile
~I
Iibertatile fundamentale
ale omului, drept procesual penal si institutia extradarii. ca Statutul Curtii Penale Internationale incununare a gandirii juridice ell
Putem afirma cu toata convingerea,

. i.:-:'
constituie
- pe un plan mai larg -
adevarata
privire la respectul
dreptului international
~isanctionarea
celor ce se fac vinovati de
crime impotriva intregii umanitati.
2. Relatia dintre Curtea Penalii Intenuuionalii
si Organizatia
Natiunilor Unite ,
Statutul Curtii Penale Internationale
~ !
a fost elaborat initial de catre Comisia

~
de Drept International, Adunarii Generale
dupa care a
fOS1
completat
de
Comisie
Pregatitoare
a Natiunilor
Unite
~i finalizat.
ulterior,
de catre Conferinta
Diplornatica
de la Rorna, convocata
de Adunarea Generala.
Capitolul
Ll I, Structure
sifunctionarea Curiii Penale Lnterntuion ale
142
Curtea Penala Intemationala . nefiind, deci, un organism de Justine. intern Asrfel,
este
institutie creata prin vointa Statelor Parti. .

. .
al Natiunilor Curtea va fi
0
Unite,
asa cum
este
Curtea
Intemationala celorlalte Generals Tribunale
institutie,
care se va alatura
institutii
internationale
autonorne,
care nu au fest create de Adunarea
a Natiunilor Unite sau de Consiliul de Securitate - ca in cazu: celor doua ad-hoc. Cu toate acestea, Curtea va pastra intregul personal care va functiona
0
legatura organics eu O.N.C., de
iar, implicit. aceleasi existentei

!
in cadrul acesteia va beneficia
privilegii
~.
si imunitati
ca si functionarii
,
Natiunilor
."
Unite.
Afirmarea
unui ..cordon ombilical" cu Natiunile relatiilor specifice,
Unite conduce. in cadrul Statutului $i de substanta, intre Curte si
si la stabilirea Consiliul
mult mai importante
de Seeuritate. Curtea Penala Internationala este

0
Asadar, independenta, ale Organizatiei

jurisdictiilor
.
"
institurie
jurisdictionala eu cele
dar scopurile, pentru care a fost creata, sunt strans relationate Natiunilor Unite. Prin definitie, Curtea va contribui
la pregatirea
nationale,
pentru a investiga
~-
si a pedepsi savarsirea
,
celor mai grave
crime. care aduc atinzere cornunitatii ~ deja,

0
internationale ~ pacii.
in ansamblu. ceea ce constituie . ~
contributie Potrivit
semnificativa
la mentinerea
dispozitiilor
alt. 2 din Statut,
relatia dintre Curte ~i Organizatia Statelor Parti
Natiunilor
Unite va fi stabilita printr-un
Acord, aprobat de Adunarea
si incheiat, apoi, de catre Presedintele
Curtii, in numele acesteia.
Consiliul de Securitate,
mentine
ca organ principal al ONU, are responsabilitatea

internationala
de a
pacea $i securitatea prevenirii
si de a adopta, 111acest se11S, rnasuri in
vederea reprimarii
si inlaturarii
amenintarilor
impotriva
pacii
si in vederea
oricaror acte de agresiune pasnice aplanarea
sau a altar incalcari ale pacii si sa infaptuiasca, cu principiile diferendelor incalcare justitiei ~i ale dreptului eu caracter ca de aici
prin mijloace international, international

.y'.h
si in conformitate ori rezolvarea

0
sau situatiilor
care ar putea duce la substantiala,
a pacii. Putem afirma, dintre Curte
rezulta. Securitate.
relatia
prevazuta
de Statut,
si Consil iul de
Astfel, potrivit
prevederilor
art. 13 litera b, Consiliul
de Securitate,
0
care cauza
actioneaza
conform Capitolului
VII din Carta ONU, poate sesiza Curtea cu
Capitolul III. Structura sifunctionarea
Curtii Penale Intenuuionale
III
care una sau mai multe cnme,
aflate sub jurisdictia
acesteia,
par a fi fost
savarsite
Consiliul poate face acest lucru, chiar daca Stand in cauza nu este Parte la
Statutul Curtii. In acelasi timp, Consiliul activitatii sale, pe Astfel, nici executare, Consiliul
0 0
de Securitate
poate solicita Curtii suspendarea

0
perioada de 12 luni, daca acesta adopta sau condamnare in timpul

0
rezolutie In acest sens.
ancheta, judecata Statutului,
nu poate fi initiata sau pUS3 in datei la care rezolutie Consiliul
conform
celor 12 luni ulterioare cerere Curtii,
de Securitate
a adresat
asemenea
printr-o
adoptata in baza capitolului
VII a Cartei Natiunilor Unite. De asernenea,
poate reinnoi cererea in aceleasi conditii. Aceasta este

0
consecinta
a prerogativelor
Consiliului
de Securitate.
care,
conform dispozitiilor
Cartei, poate adopta masuri, care sunt obligatorii,
pentru toate
Statele membre ale Natiunilor Unite. Totodata, Consiliul de Seeuritate poate obJiga un Stat, care nu este Parte la Curtii. De asernenea, el poate determina nationals eu privire la un anumit un Stat Parte
Statut, sa accepte jurisdictia
sa
renunte
la jurisdictia
Curtii.
caz, in beneficiul
jurisdictiei
Consiliul sustinerea
,
de Securitate
~ J
poate avea, deci. un rol extrem

e
de important
111
activitatii si eficacitatii Curtii. si eficacitatea Curtii vor depinde de dorinta statelor de a coopera
",
Rezultatele cu aceasta, Cooperarea

.
atat individual.
cat si ca rnembre ale Orzanizatiei ~

(,....-
Natiunilor ~
Unite.
eu organele Natiunilor Unite ramane vitala.
3. Cooperarea intertuuionala. Cooperarea Curtii
ell
Statele Parii
Organizarea necesitate,
unui sistern jurisdictional
penal international
a aparut
ca
inca de la sfarsitul primului razboi mondial, cand amploarea dezas trului au ridicat, in constiinta cornunitatii internationale. problema
si numarul victimelor gasirii unor instrumente
de control, prevenire si pedepsire a unor astfc] de atrocitati.
Curtii Pen ale Internaiionule
14.:1
lncepand
cu eel de-al Doilea Razboi Mondial, multilaterale, de interes
Statele au adoptat un numar ~i reprirna cel putin acele crime partial, pe
mare de conventii deosebit de grave
eu scopul de a preveni international,
care se bazau,
j unsdictiil e national e, in vederea judecarii si pedepsirii criminalilor. Din pacate, progresele notabile pe care dreptul incriminarii international penal le-a
realizat, in ultimul secol. in domeniul caracter international,
celor mai grave fapte penale eu pe planul de
nu au fost insotite si de realizari corespunzatoare internationale,
crearii unor institutii judiciare drept material In consacrate. unei
care sa puna in aplicare normele
lipsa
asemenea
jurisdictii
penale,
sanctionarea
infractiunilor
internationale in cadrul internationale,
continua national,
sa fie realizabila, de catre instantele
cu unele exceptii limitate ~i conjuncturale, penale ale fiecarui stat. Conventiile
prin care se incriminau anumite fapte penale, cuprindeau
prevederi,
potrivit carora, Statele Parti se angajau, in conformitate

judicare,
cu principiul out dedere aut ~i sa-i pedepseasca penal,
sa-i caute pe autorii respectivelor
infractiuni
indiferent faptele
extradeze
de cetatenia acestora sau a victimelor lor; ori de locul un de au fost comise sau In cazul in care nu considerau necesar sau posibil sa
0
faca, sa-i
unui alt stat interesat, precum ~i sa coopereze intre ele, astfel ca acestia ele exercitand, in acest mod,
0
sa
cu
nu ramana nepedepsiti, caracter alternativ.

Conventiile
competenta
universala
internationale
respective
nu stabileau,
1nS3 si reguli de drept la
judicial'
obligatia
sau procedural, respectarii
in afara unor dispozitii, destuJ de sumare, referitoare de catre instantele judecatoresti nationale a garantiilor
procesuale
general recunoscute
si comune legislatiei penale a stateJor civilizate. care asigurau protectia urnanitara masurile grave.
ell
In baza victimelor legislative

-.~
conventi ilor internationale, armate, Statele necesare
conflictelor
Parti s-au angajat pentru reprimarea

ill
sa ia toate infractiunilor
sau de alta natura, de crime
caracter impuneau
internationale,
definite
cadrul
acestora.
Astfe l, acestea
state lor sernnatare, printre altele, trei categorii de obligatii: de a incrimina lor nationala persoanele faptele grave de incalcare infractiuni a regulilor umanitare.
~I
in legislatia sanctiona
de a
care comiteau
de aceasta natura
de a asigura
Curti! Penale lntern ationale
145
anumite
garantii,
de ordin procedural,
pentru
inculpati.
referitoare
la judecata,
dreptul de aparare, caile de recurs sau modul de executare a pedepselor. Potrivit international legislatiei penal interne a statelor, judecarea instantelor infractiunilor militare, de drept acolo unde
era incredintata,
in general,
acestea existau, cand era vorba de crimele contra pacii ~i securitatii crimele de razboi si instantele civile. in cazul celorlalte infraetiuni. , ~
~"
omenirii sau de acestea din urma sau pentru
fiind
instante
ordinare,
fie tribunale
specializate
(pentru
genocid
terorism, de exemplu).
Sanctionarea, conventii dezvoltare
potrivit jurisdictiei constituia

0
nationale, modalitate
a infractiunilor juridica nccesara
incriminate in stadiul
prin de
internationale,
al relatiilor internationale " j udiciara
- existent la acelmoment
- dar nu si suficienta. , internationale eu caracter
Practica permanente international, respective, extrem organizat,
a dovedit, competenta
ca lipsa
sa judece
unei jurisdictii
toate infractiunile ~i caracterizate
si irnpartiale, astfel
constituie
cum acestea
0
sunt definite
prin conventiile
lacuna majora a dreptului international pentru comunitatea fenomenul intemationala, infractional
actual, eu consecinte in efortul, tot mai pe
de defavorabile al acesteia,
de a controla
si de a-i sanctiona
aceia care incalca normele internationale.

Daca, in cazul infractiunilor, savarsite
de catre persoane
particulate,
acest
inconvenient
institutionalizate
era,
in parte,
limitat,
prin
formele
de colaborare
internationala comisiile
in cadrul conventiilor
- asistenta judiciara,
extradarea,
rogatorii etc. - in cazul celorlalte crime, care constituiau cele mai grave incalcari ale dreptului nationale international, posibilitatea ca faptele sa fie pedepsite de catre tribunalele erau, eel mai
era redusa, daca nu iluzorie, deoarece asemenea de catre guvemele

particulare.
infractiuni
adesea, inspirate sau ordonate
statelor (autorii morali), adevaratii
lor autori nefiind persoanele Este aproape conventiilor

genocidul,
de neconceput, sau
ca pentru crime Ie contra pacii, violarile pentru crimele impotriva umanitatii,
aduse inclusiv
internationale
statele care patroneaza ca executantii propriilor
asemenea
fapte, chiar daca, din umbra, sa-si dea
acordul,
ordine sa fie adusi in fate tribuna!elor
nationale,
pentru a f condarnnati.
Curiii Penale Interntuionule
1.:t6
Crearea unei jurisdictii pentru ca incriminarea
penale internationale internationale
apare. astfel, ca indispensabila, sa nu rarnana un simplu deniers internationale sau
infractiunilor
teoretic ~ipentru a se evita, ca sanctiouarea
celor ce incalca nonnele
sa
depinda
in cea mai mare parte asemenea incalcari

OIi
de guvernele
unor state care inspira conjuncturale, masura, existenta
patroneaza actului
de interese intr-o
politice anumita
exterioare insasi a
de justitie.
Ea conditioneaza,
dreptului international In Proiectul International concomitenta, S-a recunoscut

pedepseasca
penal si realizarea justitiei privind in anul completeze Curtea Penala
penale internationale. Internationala, Comisia de Drept
a optat, care
1994, pentru
curte mternationala
cu jurisdictie
sa
si nu sa inlocuiasca jurisdictia
0
curtilor nationale.
faptul, ca ar f imposibil pentru

toti indivizii
curte internationala dreptului
sa judece si sa
international,
responsabili
de crime conform
datorita politica
frecventei generals
acestor crime si pentru ca, de obicei, acestea fac parte dintr-o

si implica participarea
unui numar substantial
de indivizi.
Din
acest motiv, s-a considerat, a jurisdictiei internationale. curtilor
ca
solurie efectiva era aceea a unei abordari combinate cu jurisdictia cornplementara a unei curti penale
nationale
Asadar, Curtea Penala Internationala aceasta este complernentara Principiul jurisdictiilor
nu este
jurisdictie
supranationala,
C1
nationale, responsabilitatea State lor Par]i de a crime de
complementaritatii
implies
deferi justitiei persoanele
vinovate de genocid, crime impotriva umanitatii,
razboi si crime de agresiune. Curtea admisibilitatea competenta are

0
jurisdictie
complernentara
nu numai sau judecat
III
ceea ce priveste
unui caz, care este investigat
de un stat care are
asupra acestuia, dar, de asemenea si din alte puncte de vedere.

31i.
Dispozitiile
86 ale Statutului
prevad
obligatie generals
de a coopera
pentru toate Statele Parti. Astfel, statele vor coopera In totalitate cu aceasta Curte, in cadrul anchetelor
j udecator
si urrnaririlor
privind
crimele ce se afla in competenta este un om dezarrnat. ca StatuI
sa. Un de
fara sprij inul unei forte politienesti implica, pentru a putea

f
F unctia
judecata
eficace,
sa
delege
monopolul
constrangerii
~i ca anumiti
agenti ai sa: sa aiba posibilitatea
de a aresta ~i de a
Capitolul III. Structure si functionarea CUJ'!ii Penale Interntuionale

'
.r, -v
perchezitiona. efectivitatea
Astazi, nu exista nici
forta de politic internationals. se sprijina
In consecinta.
vointa si
unei jurisdictii
internationale
pe capacitatea,
obligatio Statelor de a coopera cu aceasta. Cu privire la cele doua Tribunale Statele au fost, la inceput, destuJ de reticente, de Securitate, pentru a respecta
ad-hoc. care 28 ale
obligatiile
rezultau din rezolutiile Statutelor
Consiliului
din articolul 29 si respectiv,
TPIY si TPIR si din articolul ca "mern brii Organizatiei de Securitate, Consiliului
25 al Cartei Natiunilor
Unite, Acest ultim
articol dispune, deciziile angajeaza, mentinerii

actioneaza
sa fie de acord sa accepte si sa apl ice prezentei Carte". Statele membre principala se a
Consiliului
conform
sa "confere
de Securitate
responsabilitatea
pacii si a securitatii in numele Consiliului
internationale",
fiind amintit faptul ca. "Consiliul Statele membre trebuie sa respecte cat des pre care all pe baza Statelor
lor" (art 24), Toate de Securitate. Daca
deeiziile influenta instituit
exists
anum ita indoiala
aeestui articol,
cele doua rezolutii
ale Consiliului
de Securitate, adoptate
cele doua Tribunale VII din Carta,
ad-hoc, ca si rezolutiile
ulterioare,
eapitolului mernbre. refractara,
au forta obligatorie
Federala
vis-a-vis
de ansamblul
Se stie, ea Republica
in mod evident
Yugoslavia
(RFI)
a fost intotdeauna nu extrada
si pana la pleearea
lui Slobodan
Milosevic,
niciodata persoanele
acuzate, care se gaseau pe teritoriul ei.
Cat despre Croatia, aeeasta a acceptat, in mod progresiv,
sa extradeze
pe unii
in mod
dintre cetatenii
sai. Astfel,
aproximativ
zece dintre acestia s-au predat, de la Haga.
voluntar si sunt. as azi, detinuti in inchisoarea
La data de 3 aprilie 2000, pentru TPIY, 40 de persoane dintre care 3 au constituit

0
au fost arestate, 75 de persoane au
s itui obiectul unei condamnari publice.
definitive,
obie tul unei puneri sub acuzare
Se retine faptul,
ca
0
doamna
Louise Arbour.
areia i-a suceedat de curand, in functia de procurer,

p nerile sub acuzare
doamna Carla
Del Ponte, privilegiase
secrete, pentru a asigura
mai buna ~i ell
eficacitate __A r.i: ite S ate africane dificultate internatio
nu au acceptat
decat In mod progresiv
sa
a.e
aresreze
~i apoi,
sa extradeze
persoanele
vizate
de
mandate lor. Astfel
'" ares are. eliberate de TPIR, care se gaseau pe teritoriu .;i lam ia au sta
Carner
=. "=: 2
la originea arestarii si extradarii
unor suspecti
Capitolul JIl. Structuru sifunctionarea
Curtii Penale lntern ationale
i48
, importanti, cum ar fi Nahimana, Bagosora', etc. La ordinul TPIR, la data de I definitiv, dintre aprilie 2000. 51 de suspecti au fost arestati; 5 au fost condamnati care 3 la pedeapsa Pentru eu inchisoarea
pe viata; 54 de persoane au fest puse sub acuzatie. incepand cu data de 12 decembrie 1996, cand
Fosta Yugoslavie,
SFOR, care nu putea sa execute inainte mandate de arestare decat, in mod fortuit. a prim it un mandat persoanele expres de la Consiliul de Securitate, de arestare, pentru a cauta si a aresta au avut loc vreo douazeci
111
vizate de mandatele
internationale faptul,
de astfel de arestari, stiindu-se randuri, a stigmatizat, Legitimitatea Karadzic fost

TPIY
ca doamna Louise Arbour,

atunci Rezistenta
mai multe
daca
l1U
chiar a denuntat inactiunea unora dintre contingenti.

dobandita, decat cand
nu va fi definitiv
Radovan
si Ratko Mladic se vor gas: pe banca acuzatilor. tara rezerve politice. Totusi, aceasta
Statelor nu a recent. procesul
facuta
legitimitate la Haga,
a fost,
accentuata. generalului
vreodata
De fapt, la data de 15 martie 2000, sarb Krstic, considerat sa fie judecat
a inceput
drept eel mai mare criminal de razboi, presupus
de TPIY, in calitatea lui de "maria dreapta" a generalului ca a contribuit la conceperea si la aplicarea
Ratko
Mladic.
El este acuzat de purificare
operatiunilor
etnica in enclava
Srebrenica,
care i-a costat viata pe
8.000 de musulmani a carer timiditate arestat pe Morncilo Bosnia, Radovan proees al "mainii
din Bosnia. In final, la data de 3 aprilie 2000, soldatii francezi, de doamna Louise Arbour, in anul 1998, l-au a sefului politic al sarbilor din Krstic ~i al viitorului se va contura rU~1I1ea
fusese stigmatizata
Krajisnik,
"fosta manadreapta"
Karadzik. Pe fundalul procesului generalului drepte" a lui Karadzik se contureaza

~1
comunitatii
internationale. articolului 86 nu a fost realizata eu usurinta, decarece, daca care au
Redactarea
Statele Parti sunt obligate sa eoopereze fost ratificate
in totalitate cu Curtea, dispozitiile
nu Ie constrang pe Statele care nu sunt Parti. Obligatia de a coopera cu
-j
Dornnul Nahimana, directorul radio-televiziunii Milles Collines, iar Ministerului Apararii si unul ~i celalalt acuzati de genocid si de crime , SFOR (Farra multinationala de stabilizare, autorizata prin rezoluitie IFOR (Folta multinationala de punere in aplicare a acordului de pace) (Ferra de prorejare a Natiunilor Unite-rnartie 1992/ decernbrie 1995) persoanele care erau puse sub acuzatie , dar putea sa solicite arestarea intamplator.
2
domnul Bazosora directorul cabinetului impotriva urnanitatii. SiRES!1 088-1996), care i-a succedat care a succedat ea-insasi FORPRONU FORPRONU IlU putea sa caute lor, in cazul in care Ie intalnea
Capitolul Ill. Structura si function.area
Curtii Penale lntenuuionale
149
Curtea sugerat,
t1U
rezulta pur si simplu din articolul 86 ~i din articolele urmatoare, anumite delegatii, ci din ansamblul celorlalte
cum au ale
degeaba,
dispoziti:
Statutului. Primul cooperare, in momentul transmisa (Interpol) altele, demers al Curtii, in acest sens, va rezulta dintr-o cerere de
adresata pe cale diplornatica ratificarii, acceptarii
sau pe cale apropriata,
aleasa de catre State
sau al aprobarii Statutului. Aceasta cerere poate f Intemationala de Politic Criminala
Statelor. in mod egal, prin Organizatia sau prin orice organizatie paragrafului sa
0
regionala competenta.
CU11ea va putea, printre oricarei Anumite organizatii State au
in virtutea
6 al art. 87, sa solicite
interguvernamentale descoperit,
sprijine in cererile sale de cooperare.
la timp, ca acea calea diplornatica aceasta rezultand
era mai politica si deci, mai nesigura, Justitiei Ei nu prea
decat calea judiciara,
din sesizarea ministrilor
au fast ascultati, caci, in aceasta privinta, politicul are, de cele mai multe ori, ultimul cuvant. Dezbaterea pe aceasta terna ar fi meritat sa fie deschisa in Franta. State le Statutului - propuneau ca, aceasta 28
pilot - ~i acest lucru a fost reluat in proiectul cooperare
sa
inceapa
fara intarziere
nejustificata,
amintind art. 29 si respectiv, tara intarziere,
din Statutele
asistenta" .
TPIY si TPIR: "(statele) raspund,
la orice cerere de
Interpolul imprcuna
sau
organizatie
regional a, in mod egal, vor putea fi sesizate reuniuni anuale
sau separat. Ar fi, de altfel, de dorit, cu ocazia urmatoarei sa fie hotarata
a Interpolului, asizurarea
u
crearea unei unitati speciale, executarii mandatelor
a carei misiune de arestare.
sa
fie
difuzarii presupusilor
si continuarea
eliberate 5 din 3 din de
impotriva
autori ai unor crime, care sunt vizate de articolul dispozitii la articolul
Statut. Ar trebui poate, In timp, sa fie sistematizate Regulamentul Interpolului,
care, a priori, interzic orice raspandire
a mandatelor
arestare referitoare Paragraful
la infractiuni politice sau inspirate de rnotivatii politice. 2 al art. 87 se supune unor consideratii practice ~i prevede, ca
cererea de cooperare sa fie transmisa insotita de ,

0
Statului respectiv intr-una din lirnbile oficiale.
traducere
realizata
intr-una din limbile de lucru ale Curtii sau invers. ,
Alegerea limbii se va efectua de StatuI Parte in momentul ratificarii Statutului.
Capitolul
III. Structura sifun ctionarea Curtii Penale In tern ation ale
150
La randu: sau, Statui solicitat va respecta caracterul confidential de cooperare divulgarea si al documentelor justificative
al cererilor
aferente, cu exceptia cazului in care
acestora este necesara pentru executarea cererii. a cererilor de ccoperare va putea fi
Prin ur 111 are , lipsa de confidentialitate decisa de Statui respectiv (paragraful functie de "interesele"
3), daca acesta din urma considers necesar (in Se stie, de rar
sale), contrar dorintei Curtii Penale Internationale.

0
fapt, ca dand publicitatii
asemenea
cerere, se anunta, astfel, aceasta situatie,
persoana cantata, afland, putea fugi. Preocuparea exprimata, Statelor de a asigura protectia victimelor si a martorilor este
din nou, la paragraful
4 al art. 87, chiar daca redactarea sa este ambigua.
Sa speram, ca, totusi, Curtea, prin aceasta dispozitie, va putea, in special, sa asigure anonimatul persoanelor, a carol' descoperire a identitatii le-ar expune un or represalii
(aceasta posibilitate
nu rezulta, in mod univoc, din aceasta dispozitie).
in
fine, a
contrario, daca este vorba doar de Stat care ia dispozitii in acest scop, dupa ce a fost invitat de Curte, protectia sistematico asiaurata. '--'
"
persoanelor
amenintate
nu poate fi considerata,
in mod
De asemenea, Curtea poate invita orice Stat, care nu este Parte la Statut, acorde asistenta, conform Partii a-Ix-a, pe baza unui angajament acord incheiat cu acest stat
sa
ad-hoc sau a unui
Una dintre cele mai importante preocupari ale ONG-urilor - dar care a ramas neinterneiata susceptibile - a fost includerea prevederii in Statut a mecanismelor de sanctiune,
de a schimba hotararea
Statelor recalcitrante.
Daca este vorba de un
Stat care nu este Parte, obligatia de a coopera nu poate sa decurga decat dintr-un acord sau dintr-un aranjament ad-hoc, incheiat eu Curtea.
In
ipoteza sincopei
11l111i
0
Stat, fie ca este Parte, fie ca a incheiat un asemenea acord, Curtea va putea sa faca
: .'
constatare in fata Adunarii Statelor Parti sau a Consiliului de Securitate. atunci cand , acesta
..
va sesiza Din contra. .' daca este vorba de
UI1
Stat care nu este Parte si daca , In practica, un de a
acesta nu a incheiat nici un acord, Curtea este total neputincioasa.
Stat refractar nu pre a va avea ce griji sa l$i faca, daca nu se supune obligatiei coopera, coercitiv. in masura In care Adunarea Astfel, in ipoteza
111
Statelor Parti nu dispune de niei un mijloc

IlU
care Curtea
va fi sesizata
de Consiliul
de
Curtii Pen ale lnternationule
151
Securitate, intrebare General rczistcnta
StatuI recalcitrant ramane, vor putea totusi
nu va constitui
obiect decat pentru recomandari
: Adunarea
State lor Parti si/sau un Stat sau Secretarul de Securitate,

0
sa sesizeze
Consiliul
daca sun! de parcre pentru pace?
ca
unui Stat de a coopera constituie instaurate clasice de Statutul Curtii
amenintare
De rapt
mecanismele procedurile impotriva Securitate
Penale
Internationale
nu au abolit
de sesizare a Consiliului internationale.
de Securitate,
in caz de amenintare doar Consiliul de
pacii $i securitatii dispune de mijloace
In
ultima instants,
de actiune coercitive,
stabilite in capitolul
Vll al pe
Cartei Natiunilor teritoriul
Unite. Fie operatiunile
de mentinere
a pacii se deruleaza
Statului refractar
si/sau Comunitatea
internationals
este angajata militar -
in aceasta ipoteza, stadiul sanctiunii va fi depasit, din moment ce, de cele mai multe or i, fortele militare vor primi mandat de executare a ordinelor de arestare Comunitatea $i politica,
(este ceea ce s-a intamplat
la Kosovo).
Fie, din motive politice,

0
international a decide sa nu mearga dincolo de printr-o

sirnpla rezolutie,
presiune diplornatica
amintind
acestuia
ordinul Consiliului
VOl'
de Securitate.
In
fie
consecinta,
depasite.
sanctiunile,
atat In drept, cat si In practica,
fi, fie inexistente,
In conformitate
cu dispozitiile
art. 88, Statele Parti trebuie
sa vegheaze oricarei
pentru a stipula in legislatia nationala, procedurile forme de cooperare si revizuiasca legislatiile de asemenea
care sa permita realizarea
prevazute in Partea a-lX-a. Aceasta inseamna ca ele trebuie sai11
normele interne, uneori, chiar
mod substantial,
adica sa-si adapteze vinovate
penale nationale crime.
pentru a putea investiga ~i judeca persoanele
Dupa cum se poate observa, Statele Calitatea aplicarea,

.
Statutul nu exprima
decat
dorinta.
Doar
sunt acelea cooperarii in cadrul dispozitie
care vor putea sa decida sa-si modifice Statelor dreptului subliniaza va depinde,
legislatia
nationala, ~i de
in mod egal, de incorporarea de competcnta

111
intern, a mecanismelor diferenta intre intrarea
universals."
~1
.-;
Aceasta
vigoare
a Statutului
e e ivitatea Curtii. De fapt. dupa intrarea In vigoare a Statutului
- [apt realizat la
Capitolul lIl. Structura si functionarea
Curtii Pen ale Interniuiona!e
aeest moment - Statele Parti trebuie sa-s: armonizeze

, ,
leaislatia nationala.
---" ~ !
'
aceasta
fiind
conditie esentiala a unei veritabile efectiv.tati a Curtii.

, -. !
Asadar, Statutului
cooperarea
Statelor Parti referitoare
la implementarea
prevederilor
la nivel national,
este extrern de importanta.
Nu trebuie sa ornitern aici invoca, deficientele
faptul, ca, uneori, statele, pentru a motiva lipsa acestui proces, sistemului
de drept national Insa, Statutul de la Roma este un tratat international. aeestuia depinde de intentiile politiee ale Statelor Parti. in acest sens. sunt mai degraba
Prin urmare, implementarea Deci, problemele
pe care CPI Ie va intampina,
politice deca: legislative. Este clar faptul, ca aceasta Curte nu va putea sa functioneze in mod eficace, daca Statele Parti nu ordona. Era dificil cooperate prevazute exhaustiva, sa se ajunga la paragraful la un consens asupra listei privind formele de
0
ajuta in cadrul anchetelor
si urmaririlor,
pe care ea le va
1 al art. 93, fiind precizat faptul, ca ea nu este ansamblul
tinand cont de alineatul I. A priori, aceasta lista presupune
actelor necesare,
daca ele sunt executate, pentru a evita ca aceasta CUl1e sa nu se ONG-milor

0
invarta in gol. Preocuparea Statelor sa nu le fie acordata indoiala, dispozitia, organizatiile pilot sa aiba ambitiilor competentei
a constat intotdeauna in evitarea faptului, ca
prea mare libertate in refuzul de a coopera. Este, Tara De fapt,
asupra careia atitudinea Statelor pilot a fost paradoxala, ale drepturilor
internationale
0
omului se asteptau ca, mal ales, Statele
pozitie de varf Ins a, acestea se afla departe de a fi la inaltirnea De fapt, s-au mobilizat, in mod esential, asupra chestiunii
lor.
Curtii si au neglijat conditiile, In care Statutul ar organiza cooperarea
intre State ~i Curte. Este greu de recunoscut, ca aceasta dispozitie este favorabila intereselor
Statelor. De fapt, StatuI solicitat va putea sa se bazeze fie pe un principiu juridic fundamental' (paragraful ( art. 93 paragraful 4 ), pentru 3), fie pe un rise privind seeuritatea sa nationala
a intarzia, in primul caz sau a respinge, in al doilea, eererea
de asistenta a Curtii.
In
cele doua cazuri,
procedura de consultare va prevala din
, Ac easta notiune
eSle
mult mai larga decat singura referire la legea nationala
Capitolul l Il. Structura si funciionarea Curtii Pen ale Intenuuionule
153
nou, dar Curtea va trebui sa-si mcdifice cererea, potrivit conditiilor conform principiului suveranitatii Astfel. Statui va avea intotdeauna (paragraful
impuse de Stat. ultimul cuvant.
chiar daca este obligat sa se justifice aceasta Curte sa poata determina, securitatea nationala, argumentand,
6). Marea Britanie ar f dorit. ca oricarui argument relativ la
ea insas}, validitatea
mai ales, cu "reaua vointa" posibila a Statului suveranitatii Statelor a fast depasit, lasand
solicitat. Oar, chiar si acolo, principiul Statu! sa judece singur evaluarea sa nationals. De asernenea, Statele Paqi.
riscului la care se expune cu privire Ia securitatea
Curtea trebuie, in mod egaL sa ajute toate Statele si nu doar
In
privind of ere
0
aceasta sectiune,
am incercat
sa prezentam
doar cateva aspecte generale internationala - care sa
Partea IX a Statutului imagine de ansamblu
- referitoare
la Cooperarea
al acestei problematici.
Celelalte aspecte ale Partii a
IX pot fi desprinse cu usurinta din cadrul Statutului CPI ( vezi anexa 3). Curtea Penala Internationala intemationala Statelor, in dorneniul jurisdictiei
0
reprezinta,
asadar,
noua forma de cooperare judiciara privind a
penale, care respects suveranitatea in lupta impotriva

, ,
oferind
masura
complernentara
'-'
impunitatii
crimele cele mai zrave care aduc atinzere comunitatii internatioanale.

r......--
4. Legea aplicabilii
Prevederile aplicabila acesteia. Daca ar fi sa sintetizam
111
articolului
21 ale Statutului
de la Roma rezlemenreaza ~ crime lor aduse spre judecare
lezea
;.,.....
de catre Curtea Penala Internationala,
'in fata
acest articol. am putea spune, in cateva cuvinte, ca. Curtea aplica prevederile umanitar, sunt Statutului, si alte
judecarea
cauzelor
aduse spre solutionare, privind
Conventiile conventii principiile pedepsei
de la Geneva si cutume generaJe
dreptul international De penal, asernenea, respectiv:
precum
internationale. ale dreptului
aplicabile
cauzelor.
~1
legalitatea
incriminarii
(nu!lum crimen sine lege, nulla poena sine lege), neretroactivitarea
legi i
Cap itolul 111. Structu ra ) i function area Curiii Pen ale
III ternational
i 54
penale, responsabilitatea ulterior. In sectiunea
penala individuals. dedicata,
insa, aceste principii le vom dezvolta, acestora

~l
In mod exclusiv.
anurne , "Principii
generale ale legiipenale", Pentru continuare, paragrafele

0
mai buna intelegere
a acestor dispozitii, se cuvine sa Ie detaliem in pe fiecare dintre acestea, dupa cum urmeaza in
in mod corespunzator, acestei sectiuni. adoptat
Statutul
la Roma urmareste,
in linii mari. articolul 38 din Statutul
Curtii Internationale
de Justitie. Acesta cere Curtii Pen ale lntemationale continute si Dovezi , de Statutul in sine, de Elementele
sa aplice.
regula '-' lex
in primul rand, normele Rezulile ~ de Procedura
Crimelor ~ide
ale Curtii. Deci. Statutul urmeaza ~.
specialis, aceasta reprezentand surse de lege. In al doi1ea rand, dreptului international,
legea speciala in acest dorneniu, in raport cu alte
Curtii i se cere sa aplice tratate, principii dreptului
si reguli ale annate cu
inclusiv principiile
privind conflictele
caracter international,
atunci cand ele pot fi aplicate. de prevederile artieolului 38 al Statutu1ui Curtii
Acest lucru ne aminteste Internationale international, de J ustitie,
in legatura cu tratatele ~i cutuma, ca surse ale dreptului
ee trebuie aplicate de catre Curte. Aria de acoperire a unor astfel de
norme se limiteaza, in mod evident, la cele aplicabile crimelor aflate sub jurisdictia Curtii Penale Intemationale. In absenta eel or doua eategorii de norme, Curtea trebuie sa aplice principii generale de drept, derivate din legile nationale ale diferitelor sisteme judiciare din
lume. inelusiv legile nationale asupra crimei respective. cand acestea
ale statelor, care, in mod normal, ar avea jurisdictie
Asemenea principii generale trebuie aplicate, numai atunci cu dispozitiile Statutului si eu normele si regulile
sunt conforme
dreptului international. Desi acest text mentioncaza principii generale cu referinta 1a sisternele de
drept nationale, trebuie rnentionat faptul, ca aceste principii trebuie sa provina de la Curtea Penala Internationala,
considerate.
iar pentru ca sistemul juridic national sa fie luat in

ill
ar trebui sa includa legile nationale a ace lor state, care, asupra crimelor respective. Aceasta inseamna
mod normal.
ar avea jurisdictie
ca, atunci cand
";",
Capitolul Ill. Structura si function area Curtii Pen ale Intenuuionole
Curtea Penala Internationala avea loc

0
gaseste necesara
recurgerea
la astfel de principii,
va
operatiune ad-hoc de reducere, pentru fiecare caz, prioriatea trebuind sa asupra
fie acordata sistemelor de drept nationale ale acelor state care au jurisdictie cruner. Deci, in ceea ce priveste jurisdictionale conceptul
de aplicare a legii in cadrul institutiei acesta este diferit de conceptul pe
a Curtii Penale Internationale, articolul 38 a1 Statutului

0
care il subliniaza
Curtii Internatioanle
de Justitie In mod in
evident, acesta este comparatie
sursa auxiliara de lege pentru Curtea Penala Jnternaticnala.
cu Statutul sau. cu alte tratate si cu principiile si regulile internationale. poate, de hotararile sa
Conform Statutului adoptat la Roma, Curtea Penala Internationals asernenea,
sa aplice
principii ~i reguli de drept, asa cum le-a interpretat Curtea va putea, face referire
i11
sale anterioare. jurisprudenta, anumite
Cu alte cuvinte, decisiva in anumite
la propria
cazuri, deoarece
Curtea va trebui
sa
aplice
dispozitii
ale Statutului
intr-un mod mai restrictiv decat anumite tratate fapt subliniaza, de
internationale asemenea,
0
(in cazul crimelor de razboi de exemplu). Acest diferenta esentiala fata de cadrul juridic reglementat de Justitie. , conform caruia. asememenea ~
"
de Statutul Curtii
0
Internationale ,
decizii sunt
sursa auxiliara
de lege si sunt obligatorii numai pentru partile din litigiu ~i numai pentru diferendul respeetiv. Tinand respectiv, umanitatii interpretarea drepturile international, religioase, nationalitate. cent de natura juridica si cornpetenta Curtii Penale lnternationale,
de a judeca diferite crime comise de indivizi - genocid, crime impotriva si crime de razboi - Statutul de Ia Roma indica faptul, ca aplicarea legilor, din toate sursele mentionate, si libertatile fundamentale ale omului, trebuie sa fie In conformitate general recunoscute limba, etnica si cu
pe plan convingeri
fara deosebire opinie politics
de sex, varsta, sau de orice
rasa, culoare,
alt tip, origme
sau
sociala,
stare materials sau alt statut. cere un anum it standard, la care trebuie sa se ridice .. din
Aceasta prevedere perspectiva justificat, calitativa,
toate legile aplicate de catre Curte. Acest fapt pare sa fie crimelor, ee intra sub jurisdictia fundamentale Curtii, sunt violari
deoarece majoritatea
severe ale drepturilor si libertatilor
ale omului; ar fi dificil de acceptat
Capitolul III. Struct ura sifunctionarea
Curiii Penale Lnterntuionule
136
faptul, ca acesta Curte sa apliee norme aflate In contradictie sau sa faca discriminari.
, "
eu drepturile
.........'
ornul Ll i
in functie de sex. rasa. culoare sau orizine etnica. nastere , .
sau orice alt statut. Multe dintre crime, asa cum sunt definite si in Statut, sunt strans relationate (Acordul irnpotriva Aceasta umanitatii judecand stabilite recunoscute ell prevederile international Torturii, instrumentelor internationale pentru drepturile omului
pentru Drepturile Civile si Politice, Conventia a Tratamentelor consecinta eu Inumane si a Pedepselor
Inrernationala etc.).
Degradante
este, de asemenea, nu au legatura crimele savarsite de instrumentele pe plan mondial. Aditionale
faptului, ca genoeidul
$i erimele impotriva pentru Curte,
conflietele
armate; ar fi inaeeeptabil
pe timp de pace, sa coboare sub standardele internationale pentru drepturile omului,
calitative general
Cat despre crirnele de razboi, este clar faptul, ca cele
doua Protocoale Protocolul libertatile
ale Conventiilor
de la Geneva, din anul 1949, in special de standardele drepturilor ~l
al - II - lea, au fost puternic influentate fundamentale
ale omului, elaborate in cadrul Natiunilor autoritar referitor la Protocoalele

aproape
Unite. statua:
din Acordul regulile
Un comentariu
.Protocolul
Aditionale
II confine Civile
toate drepturile Aceste drepturi
ireductibile sunt
privind
Drepturile
si Politice.
bazate pe
valabilitiuii universale, La care pot sa rdspunda toate Statele. chiar si in absenta

oricarei obligatii
stipulatd prin tratat sau oricarui angajament.
Poate fi acceptat
faptul, ca ele fac parte din normele de jus cogens''.
A~a cum s-a afirmat respectate Conventiilor sub toate
JJ
standardele
CLl
de bazti ale drepturilor privire la acestea;
omului trebuie articolul 3 al

/J1
circumstantele, constitute
de la Geneva
un standard
minim ce trebuie respectat,
mod egal, sub orice circumstanta,
de toti cei irnplicati in conflict".

ill
Este, deci, logic, ca legea aplicata de catre Curte sa fie standardele drepturilor si libertatile fundamentale ale omului.
concordanta
eu
Conf01111 articolului ca prejudiciind

'ill
IOdin Statut, prevederile
acestuia nu trebuie interpretate existente ca aceste
sau limitand, 'in nici un fel, regulile de drept international decat cele ale acestui Statut; mai multi autori considera
alte scopuri,
prevederi
prirneaza asupra celor ale articolului 2 L care se refera la legile aplicabile
de can-e Curtea Penal
Internationala.
Aceasta poate reprezenta
intelegere
gresita
-------
--
Capitolul JII. Structura si functionarea Curtii Pen.ale lnterntuionale
15
-t
a semnificat.ei interpretarii
textului;
articolul
10 pare sa aiba ca scopevitarea
consecintelor ale
contrare
ale prevederilor
Statutului cu privire la regulile existente

ill
dreptului international al Statutului. Este

0
in alta forma, in alt context si pentru alt scop, clauza a compatibilitatii,
afara de cel de catre
in timp ce legea aplicabila
Curte este specificata, special, aplicabile. faptul,
in mod clar, in art. 21; nu este din eroare indicat, in mod
ca pe primuJ loc este Statutul. iar pe cel de-al doilea, tratatele ~i regulile dreptului international. Daca intentia State lor
prineipiile
membre ar fi fost diferita, cei care au elaborat proiectul, ar fi redactat, eu siguranta, ambele texte in mod diferit. Aceasta inseamna, este imperativ Statutului, concordanta pentru ca lex fori pentru Curte sunt prevederile Curte;
0
Statutul ui: acesta din prevederile

ll1
acest fapt rezulta, persoana
de asernenea,
conform
caruia
poate fi judecata
de catre Curte, numai
cu prezentul
Statut. Crimelor sunt rnentionate, imprcuna cu in
Trebuie notat faptul, ca Elementele
Statutul, In ar1.21, ea fiind surse de lege, pe care Curtea Ie va aplica cu prioritate, vederea solutionarii concordanta cauzelor,
care ii sunt deferite. Acest lucru nu pare sa fie in crimelor trebuie
cu articolul 9 al Statutului, conform caruia, elementele
sa sprijine Curtea in interpretarea concordanta eu Statutul;
~i aplicarea Statutului; ele trebuie sa fie, asadar, in Statelor impreuna autentica a
aeeste elemente sunt adoptate de catre Adunarea
Parti si nu ratificate,
asa cum este Statutul. Prin urmare, desi mentionate Crime lor trebuie considerate a fi
0
eu StatutuL Elementele
interpretare
Statutului si nu trebuie niciodata luate in considerare, in raport eu aeesta. Curtea va fuuctiona important de mentionat de catre Adunarea desfasurat International
atunci cand sunt ineonsistente
conform Regulilor proprii de Procedura
~i Probe. Este
faptul, ca Regulile de Procedura ~ide Probe au fast adoptate
Statelor
Parti, in prima sesiune de lucru a acesteia,
care s-a Penal pentru
in luna septembrie pentru Festa
2002. Trebuie reamintit totodata, ca Tribunalul Yugosalavie si Tribunalul Penal International
Rwanda si-au modificat,
in mod periodic, Regulile de Procedura ~i Dovezi, pentru intampinate. Acest lucru. insa,
a le clarifica ~i pentru a putea raspunde dificultatilor a dat nastere unui sentiment de nesiguranta procesuala.
Capitol ul l Il. Structura
si functionurea
Curiii Pen ale lnterntuionule
158
Prin dispozitiile StatuteJor Tribunalelor
articolului
21, Statele au reparat o carenta
a prevederilor
$1
Penale Internationale
pentru Festa Yugoslavie
Rwanda,
care nu au stipulat nimic in acest sens. in sfarsit, Cornisiei acest articol este ~i expresra de a elabora general.
0
incapacitatii
deja traditionale si acceptabila
de Drept International
forma articulata
a unui
Cod de drept penal international
5. Elementul material al raspunderii penale (actus reus)

ElementuJ incriminare. material desernneaza actul de conduits interzis pnn norma de esential al
Putem spune ca acesta este, sub acest aspect, elementul
oricarei crime. In norma de incriminare,
elementul material este desemnat printr-un
cuvant, printr-o expresie ce arata actiunea sau inactiunea interzisa, este asa-numitu J "verbum reg ens ". Actiunea sub care se poate prezenta elementul material desernneaza
0
atitudine a faptuitorului
prin care face ceva, ce norma penala ordona sa nu se faca. atitudinea faptuitorului care nu face ceva ce norma
Ina tiunea desernneaza
penala ii ordona sa faca. Aceasta nu constituie elementul material al crimei, daca nu exista
0
obligatie legala ori conventionala

0
de a nu ramane in pasivitate,
pentru a
impiedica
alta energie sa produca rezultatul periculos. cu prevederile

0
In conformitate responsabila
articolului
25 al Statutului,
persoana
este
penal pentru
0
crirna ce intra sub jurisdictia Curtii, daca acea persoana:

0
savarseste intermediul penal;
astfel de crima individual, impreuna cu indiferent
alta persoana sau prin este raspunzatoare
altei perscane,
daca cealalta persoana
ordona, solicita sau determina sau se presupune a avea loc: in scopul facilitarii savarsirii
savarsirea unei astfel de crime, care are loc
unei asemenea
cnme, ajuta, tainuieste

8
sau
- r .:_ 2.. i orice alt mod, savarsirea sau tentativa de savarsire ::-rr.izzrez _::Joa elor ne esare In vederea corniterea ei;
unei crime, inclusix
Capitolul
III. Structura si functionarea
Curtii Pen ale Lnterntuiotiale
159
contribuie, de comitere
in mod intentionat,
in orice alt mod, la corniterea
sau tentativa
Ull
a unei astfel de crime de catre un grup de persoane trebuie sa aiba ca scop continuarea prin cunoasterea intentiei
care au
tel
comun: aceasta contributie ale grupului asemenea
activitatilor grupului,
criminale
sau sa se realizeze
de a comite
cnme:
incita, In mod direct si public, alte persoane la comiterea genocidului; incearca considerabil, sa comita
0
astfel de crima, printr-o actiune al carei inceput din cauza unor circumstante
este
Insa crima nu este savarsita,
independeme
de vointa acelei persoane. Alte elemente crimele impotriva specific materiale, respectiv: se pot gas: in defmitia crimelor, cum ar fi.
umanitatii,
un .atac sisternatic si raspiindit, direciionat
impotriva oricarei populatii civile" - ca un sir de comiteri multiple de acte, ca ~i indicarea, in mod special, a unor asemenea acte pentru majoritatea crime lor; pentru
crimele de razboi - acte comise, ca parte integranta a unui plan sau politici la scara larga. in cadrul elementelor materiale ale crimelor aflate sub jurisdictia Curtii,
trebuie luata in considerare In consecinta, national atac
si indicarea victimelor
aces tor crime. asupra unui grup sunt definite grupurilor ca un sau a
in cazul genocidului, crimele civile,
crima este directionata impotriva unele umanitatii impotriva
etnic, rasial sau religios; oricarei populatii
impotriva
colectivelor; protejate, prizonierii obiective umanitara
pentru crimele de razboi, definitia se refers la persoanele conform de razboi civile, Conventiilor de la Geneva din anul
sau bunurile la
1949, mai precis civile, In
~i oriee alte persoane materiale,
protejate,
populatii
personal. asistenta
instalatii,
unitati sau vehicule
implicate
sau misiuni de pastrare a pacii, mediul natural, erase, sate, cladiri, locati i locatii religioase, cazuri,
0
~i bunuri de cultura, In anumite elernentului
de invatamant,
unitati rnedicale si altele. fara

0
crima nu poate fi definita anumite
parte integrals
material;
de exemplu,
acte, mentionate
ca fiind "genocide",
l1U
nefiind comise impotriva national, sau

0
unui grup sau daca grupul victims ar putea fi vorba despre

0
este un grup etnic, umanitatii
rasial sau religios,
crima irnpotriva
crima de razboi sau un delict, care nu intra sub jurisdictia

0
Curtii - un asernenea
act nu reprezinta
crirna de genocicl.
Capitolul III. Structura si funciionarea
Curtii Pen ale Internutionule
160
Elementul psihologic,
material
este mentionat.
,.
de asemenea.
0"
in lezatura cu elementul
\-.-
respectiv,
intentie si cunoastere.
ceea ce semnifica
faptul, ca impreuna, ~i a ~i
acestea reprezinta cunoasterii

.i
baza raspunderii
penale. Totodata, in definitia intenrionalitatii de .actiune " si .iconsecinta"; este adaugata elementul
sunt sugerate conceptele
circumstama ", in acelasi
articol (art. 30), care reglementeaza
psihic
(intentional),
pe care ll vorn analiza in continuare. ar trebui, in mod normal, rezultatul unui sa reprezinte un act sau 0 orrusiune; anumiti autori pot de
Actiunea consecinta considera, include
reprezinta
insa,
act sau a unei omisiuni; cauza si rezultatul.
ca actiunea
ar include
Circumstantcle
chestiuni
de fapt si uneori,
de drept. Actiunea
poate f relationata,
asemenea,
cu eroarea de [apt si eroarea de drept.
6. Elementul psihic (mens rea)

Elementul implicate central al raspunderii penale
il reprezinta
intentia
persoanei
in actiunea descrisa, ca fiind crirna.

persoana
o
pedeapsa
este raspunzatoare
din punet de vedere
penal 9i pasibila
de
pentru
crima aflata sub jurisdictia
Curtii, numai daca elementul
material,
adica actele sau ornisiunile Prin urmare, procurorul
respective
sunt savarsite cu intentie si cu bun a ~tiinta.

faptul, ca acuzatul
va trebui sa dovedeasca
a actionat
in
mod intentionat si constient. Aceasta dispozitie le prelungeste pe cele ale articolului 25 si cere, pentru a acuza si pedepsi este yorba principiiie de crime internationale,
0
persoana, un element intentional. aceasta exigenta
Atunci cand eu
este in conformitate
adoptate de un numar mare de sisteme judiciare.

stipuleaza faptul, ca exista cunostinta
Statutul
de cauza, atunci
cand
persoana este constienta,
ca 0 circumstanta
exista sau ca 0 consecinta va avea loc in ca acesta va oferi noi
cursu I normal al evenimentelor. perspective de aparare anumitor
Se poate, totusi, considera
acuzati care, pe drept sau pe nedrept, vor pretinde de
ca nu au fost constienti
decat In foarte mica masura sau intr-un mod alterat,
l110duI in care s-au desfasurat evenimentele
In
alti terrneni, aceasta dispozitie a fast,
Capitolul Ill. Struct ura sifunctionarea
Curtii Penale Intenuuionule
161
uneori, considerata articolele
drept restrictive.
Ea nu exista decat in aceeasi masura.
ca $i in
corespunzatoare
din Statutul TPIY sau TPIR. elementului penale. raspunzatoare

0
In consecinta,
in temeiul
intentional,
Statutul adoptat
la Roma
dezvolta bazele excluderii Asadar, momentul

0
raspunderii
persoana
nu este considerata
penal,
daca
in
savarsirii
faptei, acea persoana suferea de involuntara, sau natura rigorilor legii.
boala psihica sau deficients persoanei de a-si
sau se afla intr-o stare de intoxicatie respective, controla persoana cunoscute de a aprecia comportamentul ilegalitatea conform
care a distrus capacitatea actiunii sau capacitatea
In
cazul stani de intoxicatie,
in cauza, va raspunde penal, daca s-a intoxicat de bunavoie, in irnprejurari de aceasta sau negandindu-se
0
la riscul, ca urmare a intoxicatiei, crima de competenta
ea s-ar
putea angaja intr-o fapta ce constituie in sistemul
Curtii. In mod analog, le regasim, In de art.
de drept romanesc, rernarcam faptul, ca aceste dispozitii notiunilor iresponsabilitatii
linii mari, in descrierea
$i ale betiei, reglementate
48 si art. 49 din Codul Penal, ca si cauze care inlatura caracterul penal al faptei, prin
inlaturarea
vinovatiei
penala
Responsabilitatea actiunea, ce se presupune
poate
fi, de asemenea,
exclusa,
atunci
cand ..
a fi crima, a fost cauzata de constrangeri, cu moartea iminenta sau cu

0
rezultate
ca ori a fi
urrnare a unei arnenintari
atingere grava, continua
iminenta a propriei integritati fizice sau a altei persoane, iar persoana presupusa responsabila
pentru
aceste acte, actioneaza
in mod necesar
si rezonabil,
pentru
evitarea acestei amenintari.

situatie
0
In paralel, nu putem sa nu rernarcam faptul, ca aceasta eu miei modificari ~i in sistemul judiciar rornanesc,
regasim,
bineinteles
sub forma notiunii de constrangere
morala, prevazuta de mi. 46 din Codul Penal, ca
~i cauza care inlatura

altfel, observam,
caracterul
penal
al faptei, prin inlaturarea
vinovatiei.
De
ca in timp ce sistemul juridic rornanesc prevede, in acelasi articol,
ca si cauza care inlatura Curtii Penale Internationale raspunderii morale, articolulu: penale, lasand
caraeterul
penal al faptei ~iconstrangerea
fizica, Statutul a
nu prevede aceasta posibilitate, Statutului oprindu-se numai
ea motiv de excludere la situatia constrangerii conform
autorii
celalalt
motiv,
daca va f dedus din leges aplicabila
21, 18 aprecierea
Curtii.
i,.~
Capita/Ill Ill. Structura si function
area Curtii Penale Internationule
162
Mai mult, in mod rezonabil. folosirii
persoana nu trebuie sa fie raspunzarcare
penal, daca actioneaza.
pentru a se apara sau pentru a proteja 0 alta persoana, impotriva cu gradul de pericol indreptat fata
iminente si ilegale a forte: proportional sa sau fata de persoana proprietatii, protejata.
de persoana inclusa persoanei indeplinirea
In cazul crimelor de razboi, este pentru supravietuirea care este esentiala acelei pentru prin
si apararea
care este esentiala
sau a persoanei unei misiuni
protej ate sau a proprietatii, militare.
Daca am continua rationamentul
inceput
analogia cu sistemul de drept romanesc, paragraf, Cll unele mici modificari,
am putea spune, ca prima parte a acestui in dreptuJ romanesc
desigur, are corespondent
sub forma legitimei aparari, reglementata
de Codul Penal in articolul 44, ca si cauza
care inlatura caracterul penal al faptei, prin inlaturarea vinovatiei. Aplicabilitatea penale, este determinata alte motive, articolul 2l. Aceste dispozitii sunt consecinta de a recurge la
0
aces tor baze
sau motive,
pentru
excluderea
raspunderii
de catre Curte ; tot ea este aceea, care poate sa eonsidere efect, daca ele deriva din legea aplicabila, precizata in
ell acelasi
un or negoeieri
complicate.
Ele of era
aeuzatului posibilitatea
garna foarte larga de mijloace de aparare,
care fae obiectul unei descrieri, pe care statele au dorit-o foarte detaliata. De circumstante, fapt, aprecierea impactului
~l
consecintelor
unor
asemenea Tara
ar fi putut sa rezulte din capacitatea de apreciere a judecatorului,
ca nici 0 dispozitie a Statutului sa ghideze gandirea sa in acest sens. Un a1t motiv pentru excluderea raspunderii penale il constituie eroarea de
fapt sau eroarea de drept, daca acestea neaga elementul psihic al crirnei. In mai multe sisteme judiciare, responsabilitatii volitiv). Totusi, Statutul merge mai departe, dill moment ce pretinde ca eroarea de drept poate fi considerata elementul psihologie un motiv de exonerare, daca face sa dispara decat penale, eroarea de drept este un 1110tivde exonerare a intentional (a factorului
mai ales in absente elementuJui
a1 crimei. Aceasta notiune este mai extinsa, In masura in care acuzate sa invoce buna-credinta. Eroarea de drept
I1U
ea poate perrnite persoanei
Capitolul Lll. Structura sifunctionarea
Curiii Penale lnternutionale
16.1
poate fi invocata, decat in privinta simplei gestiuni a existentei insesi a unei crime, care poate fi pedepsita. Cat despre eroarea de fapt, ea nu poate, in mod evident, sa fie invocata dedit ca mijloc de aparare, ca si in cazul erorii de drept, doar eu conditia disparitiei elementului psihologic.
Daca in Statut sunt prevazutc ambele situati: - eroarea de fapt sau de drept ca motive de excludere a raspunderii este considerata penale, spre deosebire de acesta,
111
sistemul
de drept rornanesc, prin inlaturarea
cauza care inlatura caracterul penal al faptei, de articolul 5 I din
vinovatiei,
numai eroarea de fapt, reglementata sau cunoasterea
Codul Penal, necunoasterea
gresita a legii penale, eu alte cuvinte,
eroarea de drept, neavand capaeitatea de a inlatura caracterul penal al faptei. Reguli speciale sunt stipulate Aceste dispozitii Statutelor Tribunalului de Statut eu privire la ordinele superiorilor. art. 7 si 6 ale si a
sunt mai striete decat cele stipulate in prevederile Penal International pentru Fosta
Tribunalului
Yugoslavie
Penal International
pentru Rwanda, dintre care vom aminti ca, dispun: unui ordin al guvernului sau al ca
"Faptul, ca un acuzat a actionat pentru executarea unui superior, nu 11exonereaza un motiv de diminuare de responsabilitate
penala, dar poate fi considerat International

0
a pedepsei,
daca Tribunalul
estimeaza
conform justi tiei ' . In judecarea superior ea de si l-a eondamnat

0
cazului
Erdemovic,
Camera,
tinand
cont de ordinele
unui
circumstanta pe Erdemovic
atenuanta, a diminuat pedeapsa aplicabila in acel caz la 10 ani de inchisoare, pedeapsa care, la data de 5
martie 1998, a fast redusa la 5 ani, de catre Camera de Apel "." Astfel, Nurenberg, aceste dispozitii, deja prevazute de Statutul Tribunalului de la sau al
interzic, in mod absolut, reeurgerea
la ordinul legii (prescriptia)
unui superior ierarhic, ea fiind total indulgent.
In
exclude
acelasi timp, art. 33 al Statutului Curtii este contestabil, din moment ce nu cornplet recurgerea la acest mijloc de aparare (contrar dispozitiilor
publicate de doua Tribunale ad-hoc), chiar daca restrange raza de actiune
Capitolul III. Structure sifunctionarea
Curtii Pen ale lnternation ale
i64
De fapt, daca pcrsoana,
crima, aflata sub jurisdictia
Curtii, este savarsita de catre
ce indeplineste
un ordin ai unui guvern sau al unui superior militar sau
civil, un asernenea ordin nu va exonera acea pcrsoana de raspundere penala, dedit in cazul in care, persoana respective avea obligatia legals de a indeplini un asemnea
ordin sau nu stia ca acel ordin era ilegal ori acel ordin nu a fost, in mod clar, ilegal. In conformitate co mite genocid ilegale. amintim. cu dreptul international, sau crime impotriva privinta, aceasta Statutul adauga faptul, ca ordinele umanitatii dispozitie,
"'
de a
sunt considerate, este de inspiratie
in mod clar, franceza.' Sa

.
In aceasta
,
CEl
masistratii '-',
de la Curtea de Casatie. care au examinat recursul formulat. , Papon, cu privire la ares tare a efectuata de catre Camera de
de domnuJ Maurice Acuzare
din Bordeaux,
care II trimitea
in fata Curtii eu juri, din acelasi oras- s: (ordinul legii)

~1
anume, daca domnul ordinul autoritatii
Papon putea sau nu sa invoce prescriptia
legitime - au decis, dupa cum urmeaza: "Ilegalitatea
unui ordin,
referitor la comiterea de crime impotriva umanitatii este mereu evidenta". in situatia superiorilor, insearnna considerate in care, conditiile de accept are a ordinelor excluderea raspunderii venite penale din partea se aduna,
considerate
motive pentru
121
ca se refera numai intotdeauna ilegale.
crime de razboi, unde astfe! de ordine nu sunt
Deci, sintetizand, responsabilitatea caracterului
putem enumera,
in cateva cuvinte, cauzele care
inlatura
penala. Acestea sunt: bolile psihice care impiedica constientizarea a! faptei; stare a de intoxicatie provocata in mod involuntar. caracterului infractional al faptei; legitirna aparare; fizice; la
infractional
care impiedica constrangerea comiterea latitudinea
constientizarea prin amenintarea
cu moartea sau atingerea grava a integritatii alte cauze a carer constatare
crimei de catre alte persoane; Curtii.
ramane
-..a..
(, Drazen Erdernovic, acuzat ca a participat la executarea rapida a sute de bosniaci musulmani, in jurul datei de 16 iunie 1995. liine.a Srebrenica. 7 .AJi. 213-4 din COdl~ Penal francez, intrat in vigoare la data de I rnartie 1994. "Autorul sau complicele la 0 crirna, vizata de prezentul titlu, nu poate fi exonerat de responsabilitate, prin sirnplul fapt CEl a rea lizat un act prescris sau autorizat prin dispozitii legislative sau reglementare, sau un act comandat de autoriratea legitima ell toate acestea, j urisdictia tine cant de aceasta circurnstanta, atunci cand determina pedeapsa ~i 0 calcu leaza in rotalitate.
Capitolui ill. Structura sifunciionurea
Curti! Penale lnterntuionale
165
Reiterand, fi pedepsit pentru
putem spune faptul,

0
ca nimeni
)
nu poate f raspunzator si nu poate Curtii,

> )
crima
care intra in cornpetenta

:
decat atunci
~
cand,
e1ememul material a1 crimei a fast savarsit cu imentie si In cunostinta de cauza. T otodata, trebuie sa mentionam faptu] ca acele crime care sunt de cornpetenta Curtii sunt imprescriptibile. Se considers, ca 0 persoana are ca scop, doua situatii diferite: actiune ~j consecinta. persoana consecinta, Cand este yorba intentioneaza se considera de actiune, se considers ca exista scop, daca acea cand este verba de
sa intreprinda
actiunea
propriu-zisa:
ca exists scop, atunci cand persoana
doreste sa provo ace
acea consecinta evenimentelor.
sau este constient
ca aceasta se va produce in cursul normal al

de cunoastere, din conceptul
In cadrul .Jilementelelor
" Crime impotriva decat pe omisiune,
Crimelor ", elementul
Umanitatii ", pune accent pe dovada de actiune pozitiva mai mult
fapt care poate f gas it In circumstante exceptionale.
o
a distruge pentru
parte dintre autori fac diferenta intre scopul general si scopul specific. se cere, de asemenea, un scop specific, respectiv etnic, rasial sau religios,
In
de
timp ce pentru crima de genocid
partial
sau total un grup national,
Cornisia, in
crimele
de razboi
nu cere un scop anume. Ea observa
unele confuzii
elementele mai scazut

cunoasterea,
crime lor, intre scopul general ~i eel specific ~i ar fi preferat un standard al celor care concep
datorita abilitatilor
politicile,
pentru
care scopul
general
include lor,
de a prevedea ~i de a sti consecintele
actiunilor
in timp ce pentru cei care le irnplementeaza,

~
scopul specific sau cunoasterea politicii
zenerale este oblizatorie.
--
Statutul elementului
adauga,
111
definirea
anumitor
crime.
atribute
speciale
ale
psihic, in afara de scop ~i cunoastere,
asa cum sunt definite in articolul
30 al Statutului;
astfel, pentru crima de genocid: .scopul de a distruge partial sau

etnic, rasial sau religios " sau " a causa in mod deliberat"
56"
toted un grup national,
sau .rnasuri urnanitatii:

mentala condiiiilor
intentionate .cauzarea
sau "calcularea
de rnari
sa ".
pentru
SCILt
crimele
irnpotri va
sou
intentionata
suferinte
lezare corporala
sou a sanatdiii fizice", de viata calculate
pentru alte acte inumane.
cum ar fi .Jmpunerea
",
so
aduca distrugerea
unei par]! a populatiei
Capltolul lll. Structura
si funciionorea
Curiii Pen ale Lnternation
ale
166
.icauzarea
intentionata
de durere sau suferinia
majora pentru tortura'',
intentia de
a afecta compozitia
etnica a oricdrei populatii
prin insarcinarea [ortata: privarea
intentionata si grava a drepturilor [undamentale,

constienti:a privarea
pentru persecutie, refuzarea de a
de libertate sau oferirea de informatii despre aceasta. pentru pentru crimele de razboi ": uciderea
constienui,
dispariiio fortata a persoanelor;

cauzarea deliberate unui prizonier civile,
de mari suferinie sou negorea drepturilor
fa un proces corect, unei populatii sou vehicule
de razboi; lansarea inteniionata civile sau personal,
de atacuri impotriva
obiective
instalatii,
materiale,
SClU
unittui
implicate in mentinerea asemenea imprastiere atac
pacii sau a asistentei umanitare, pierderi de vieti majora
in cunoasterea civililor,
cii un
de
va cauza
sou ranirea
obiecte
cauzatoare
de distrugere
si de termen lung asupra
mediului
natural ~i altele.
Dovedirea cunoastere, cerute
scopului specific este, deci, necesara, in afara de scopul general si de articolul 30, pentru stabilirea raspunderii penale a unei
persoane ~i implicit, pentru a fi pasibila de pedeapsa pentru acele crime.
7. Admisibilitatea unui ca:
Adoptarea
Statutului Curtii Penale Internationale de complementaritate Acest principiu
nu a fost posibila dedit prin Curtii in raport cu cele celui care guverneaza beneficiaza de
afirmarea principiului ale jurisdictiilor functionarea intaietate justificari, sesizasera. care sunt impotriva
al competentei este opusul
nationale.
TPIY si TPIR, din moment nationale,
ce cele doua jurisdictii
asupra jurisdictiilor
carora le pot cere oricand si Tara sa dea asupra carora aceste jurisdictii se
transferul in favoarea lor a procedurilor
Curtea nu va avea, deci, calitatea de a se substitui jurisdictiilor

0
nationale actiuni vizate la
priori
cele mai abilitate lor presupusi
~i cele mai legitime
sa angajeze
cetatenilor
responsabili
de crimele internationale
art. 5 al Statutului CPt Reamintim, suspectilor, ca jurisdictiile nationale

~j
pot angaja urmariri penale irnpotriva care pot fi, uneori,
atunci cane! este cazul
sub alte calificari juridice,
Capitolul IlI, Structura si functionarea
Curiii Penale Intern ationale
i67
destul de departe de realitatea
crimelor
comise
Criteriul nationalitatii
victirnei, se national, atunci cand competenta nationalitatii
stie, este retinut, in mod curent. pentru a fonda competenta judecatorului chiar daca tarile cu sistem de common law nu 'lor sa-l recunoasca, crimele au fost comise in strainatate. sa actioneze in justitie Judecatorii au, in mod universal,
crime le eomise pe teritoriul lor Tara distinctia
autorilor sau a victimelor. Chestiunea judecatorului crimele teritoriul competentei universale care confers in anumite cazun de
puterea de a actiona, indiferent
de a aresta, de a judeca presupusii de nationalitatea autorului,
vinovati
internationale
a victimei I al Statutului
sau de ( vezi
pe care a fost cornisa crima, este tratata in eapitolul
anexa Ill) si se regaseste si in eadrul aeestui capitol. In eonformitate eu prevederile admisibilitatea articolului 17 din Statut, Curtea trebuie. in
primul rand, sa hotarasca
sau inadmisibilitatea
unui caz. Un caz nu
poate fi admis, atunci cand: a) exceptand urrnarirea; b) cazul a fost investigat de un Stat care are cornpetenta asupra lui si cazul este investigat de catre un Stat care are jurisdictie asupra lui,
situatia in care StatuI nu este eapabil sau refuza sa efectueze ancheta sau
acesta a hotarat sa nu actioneze care

0
in justitie persoana respectiva, refuzului sau incapacitatii
in afara de cazul in Statului de a duce
astfel de hotarare este rezultatul
la bun sfarsit demersul; c) persoana respective a fost deja judecata, 3; de gray pentru a justifica
0
iar un proces
I1U
este permis
conform articolului 20 paragraful d) Curtii. Principiul articolul poate complementaritatii,
cazul nu este suficient
alta
actiune
care a fost mentionat
mai sus, este afirmat in Curtea
17 1 (a). Numai atunci cand statuI nu este in masura sa actioneze. competenta, desi trebuie si acesta este obiectul
sa-si justifice
diferitelor
ipoteze prevazute in acest articol, ca procurorul de obstacole. lntr-adevar. diferitele
sa
se angajeze intr-o adevarara cursa lasa

0
cazuri prevazute
foarte mare latitudine
Curtii Pen ale lntemutionale
168
statelor
care vor putea avea, dcseori, ultimul cuvant, prin combinarea
drepturilor
care Ie sunt conferite prin articolele 18 ~i 19. Este yorba, aici, de referirea la primul
0
dispozitie substantials articol,
a Statutului CPI, subliniata prin ca si la al zecelea criminale alineat al
aline at al acestui
Preambulului
(CPI este complementara
jurisdictiilor
nationale)
si la
articolul intai al Statutului, crimina le nationale Dispozitiile acestui
care aminteste cornplementaritatea
Curtii cu jurisdictiile
articol $i ale artico1elor
urrnatoare
a suseitat
discutii dar prin !
aprinse, mai ales pentru ca ele puteau fi aplicate nu numai statelor participante, si celor neparticipante. caracterul Este una din dispozitiile CPI cele mai marcante
sau universal. De aceea, restrictiile
care is-au adus sunt considerabile
Principiul declansat
0
afinnat in articoluI 17 1 este acela potrivit caruia, daca un stat a sau urmariri, afacerea iese din sfera de competenta a Curtii
ancheta
Deci, ipotezele prevazute in termenii acestui articol sunt doar exceptii. Acestea provin, in baza art. 17 1 al. a-b, din ipoteza conform careia, Curtea ar considera ca statul nu are vointa sau este in incapacitatea ancheta sau urmaririle
i
de a duce la bun sfarsit in cauza (b).
(a) sau ar decide sa nu fie urmarita persoana
i
l
Termenii
acestui articol sunt foarte generosi. legate de interpretarea
Din acest motiv este de asteptat sa in statuI vizat. Pe retinuti
~.).-EJ
apara conflicte
siruatiei de fapt prevaland
de alta parte, incapacitatea a fost incontestabil La initiative prevazuta inadmisibila acorda Curtii
statelor de a fi mai precise in aIegerea termenilor
in avantajul lor in lumina articolelor 18 $i 19. Marii Britanii si a Statelor Unite a fost inclusa Curtii facultatea dispozitia
la a11. 17 1 a1. d, care atribuia

0 0
de a considera grava
afacere,
daca aceasta nu era destul de grava Cuvantul considerabila.
marja de interpretare la
31i.
Referitor regulii adoptate
17 I a1. c, el este replica catorva cuvinte pe margmea

TPIY si TPIR
in Statutele
adica aceea vizata la articolul "non

bis ill
20 al
Statutului CPI care trateaza aplicarea principiului Se intelege imaginatie eu usurinta,
iden". sa faca
Llll
ca li s-a solicitat
statelor
efort de
pentru a incerca sa determine
criteriile care sa perrnita Curtii sa nu fie
Capitolul Ill. Structura Ji functionarea
Curiii Penale Lnterutuionule
169
ostatecul
relei vointe sau al incapacitatii
unui stat de a incepe lips ita de rea vointa ...
actiune.
Intr-
adevar. conduita unui stat nu este intotdeauna Textul favorabil de plecare, elaborat
de Comisia
de Drept International, (canadian) Comisiei
era foarte Preparatorii.
Curtii. Totusi,
D-I Kirsch, presedintele
al carui rol a fost de multe ori decisiv, a stiut sa formuleze conditii realiste, in asa fel incat, in luna august pilot (Australia, 1997 a fast gasit un compromis la care au aderat cateva state articolului 17 a fost pecetluita
Marea Britanie) ~i Franta. Redactarea
la acea data. Cu aceasta ocazie, numeroase o Curte internationala Consecintele se

0
state au amintit ca CPI nu trebuie sa fie
a drepturilor
omului. nu puteau f limitate decat danduastfel, actiunea

~l
nefaste ale acestor dispozitii
definitie
cat mai precisa a acestor situatii si facilitandu-se, a judecatorului.
capacitatea
de interpretare
Totodata. s-a considerat
ca un Stat este considerat refractar sa judece, daca:
a)
prevederile
au fost sau vor fi efectuate
sau hotararea intern
a fost
adoptata in scopul de a proteja persoana de raspundere penala pentru crimele aflate sub jurisdictia b) neconcordanta c) independent
Curtii;
exista
intarziere nejustificata
a procedurilor,
ceea
ce este
111
cu intentia de a actiona persoana in justitie; procedurile nu au fost sau nu

VOl'
fi conduse
in mod impartial
~I
~i au fast conduse intr-un alt mod, care nu concords

respectiva
cu intentia de a
actiona persoana
in justitie. ca pentru a aprecia atitudinea unui stat, Curtea va Acest
2 al art. 17 aminteste, trebui sa se refere eonsiderent refractare
la garantiile judieiare
onferite de dreptul international.
are mare importanta,

vor
deoare e nu este teoretic sa ne imaginam ca statele de ~
fi deseori
chiar
eadrul
carora
nu va functiona
nici
ad inistratie a justit.ei dernr it
e a est nume, tinand cont de criteriile e, e mente.
fixate de
- ~ _ a1. a (dar si I a!. a) este eel referitor la reaua
:.:=_=~ =-==:.::
:'i ... referire '"
la un criteriu a priori mai obiectiv,
eel al
v-: inua ea procedurii,
criteriu urmat irnediat de un altu l,
Capitotut III. Structura si functionarea
Curtii Pen ale Intertuuion ale
i70
de natura mal subiectiva, intarziere este sinonima
precizand
obligatia Curtii de a constata ca
asemenea
eu lipsa intentiei
statului in cauza de a actions in justitie
persoana urmarita. Aceeasi dialectics independente se regaseste in alineatul urmator ; in lipsa unei proceduri Curtea trebuie sa constate lipsa vointei unui stat de a vizata. Regasirn aici marile principii relativ preconizate de
sau impartiale, persoana
actiona in justitie instrumentele iustitiei.
juridice
internationale
corespunzatoare
la administrarea
Din ansamblul
acestor ipoteze, vom refine ca statele nu au dorit sa Ie vizeze
decat pe ace lea, in termenii carora, dovada unei justitii sub jug politic si a unei administrari manipulate a justitiei va fi mai mult sau mai putin adusa. A contrario .
nu a fost avut in vedere cazul in care drepturile apararii ar fi fost flagrant incalcate ~i astfel, nu au fost prevazute avantajul mecanisme multilaterale acuzatului. regionale (diferite Pe buna (Conventia eomitete decat cazurile in care disfunctia justitiei dreptate, europeana onusiene') s-a obiectat a drepturilor asupra omuluil existentei
-
este in unor sau
CEDH)
ale carer functii erau exact criticarea
si/sau cenzurarea unui proees. intaietatea
incalcarii drepturilor omului comise in eadrul unor unnariri sau al chiar daca aceste mecanisme sunt insuficiente, ca Jipsesc
Cu aIte cuvinte,
CPI nu se poate exersa daca judecatorul pentru un proces echitabil. incapacitatea
national constata
principiile fundamentale Pentru a detennina

unui
intr-un caz, Curtea va vedea daca, datorita sistemului sau juridic sau
l1U
colaps substantial
sau total sau ineficacitatii necesare
national, astfel
StatuI
nu poate sa obtina dovezile
poate sa realizeze
procedura. Situatia vizata la articolul 17 3 este, a priori, mai obiectiva. Statele nu au mal vrut sa fixeze incapacitatii aici criteriile lipsei de vointa ale unui stat, ci pe cele ale unui razboi
sale. Nu putea fi yorba decat de situatiile caracteristice
. Con venri a europeana de protejare a dreptur ilor ornului ~ia libertatilor fundamentale a fast sernnata la 4 noiernbrie 1950, prorocolurile aditionale Ill'. 1,3, 4 si 5 au fost sernnate ia 20 martie 1952, 6mai 1953. 16 septembrie 1963 $i 20 ianuarie 1966, $i a intra! In vigoare pe 3 septernbrie i 953, ratificata de Franta pe 3 mai
1974.
2
Cornitetul
drepturilor
omului creal prin Pactul international relativ la drepturile
civile si politice din 1966.
Capuolul IlI. Structure si funciion area Curtii Penale Internationule
17i
civil, prabusirii
unui stat si a autoritatii
judiciare,
situatii care fae imposibile
ancheta, angajarea urmaririlor judecatorilor ~i a procurorului,
~i a fortiori arestarea persoanei acuzate. Tenaciiatea ca ~ivointa lor de a f inforrnati concret de situati.le
care Ie vor f supuse, fiind yorba de aplicarea acestui articol si a urmatoare lor doua. vor deveni esentiale. Curtea va fi convinsa ca are competenta in once caz adus
1I1
fata
ei,
insa
poate determina admiterea unui caz, in situatiile prezentate mai sus. Admisibilitatea unui caz poate fi solicitant de: inculpat sau
0
persoana.
pe
numele careia a fost eliberat un mandat de arestare; sau de un Stat cu jurisdictie asupra cazului; sau de un Stat la care se solicits acceptarea jurisdictiei, articolului 12. Admiterea unui caz sau competenta Curtii poate f solicitata numai
0
conform
singura
data, de catre orice persoana sau Stat, din cele mentionate rnai sus, inainte sau la inceputul procesului. In cazuri exceptionale, Curtea poate acorda solicitarea de mai
multe ori sau dupa incetarea procesului. Daca

0
solicitare de admitere a unui caz este adresata de un Stat, asa cum am
vazut mai sus, Procurorul trebuie sa suspende ancheta pana la decizia Curtii. Totusi, cand un proces este pe rol, Procurorul de a continua investigarea, pentru poate solicita autoritatilor Curtii prerogativa a putea pastra probele, atunci cand exists
0
posibilitate mica de a obtine probe importante sau un rise semnificativ, ca acestea sa nu poata fi disponibile ulterior; pentru a finaliza declaratiile sau marturiile
martorilor, incepute anterior sau pentru a impiedica sustragerea de la judecata a unei persoane, in numele careia s-a emis, deja, un mandat de arestare. In cazul in care, Curtea a hotarat ca un caz nu este admis, procurorul poate inainta Curtii
0
mal
cerere de revizuire a hotararii, atunci cand este convins ca au sau schirnbari de circumstante articolului 17, Statutul de la Roma nu acorda
11ICI 0
aparut noi fapte semnificative Conform prevederilor prioritate jurisdictiei chiar

~j
Curtii asupra jurisdictiilor
nationale. Acelasi lucru se intampla
atunci, cand solicitarea
de amanare a unei anchete este forrnulata de catre
Consiliul de Securitate. , a carui intentie nu coincide In totalitate cu aceea de a vedea , cazul judecat de Curtea Internationala.
Cap itolul II 1. Struct uru s ifun ctionarea
Curiii Penle Intern aiion ale
i72
Conform amnistiile
prevederilor
Statutului,
0
Curtea are posibilitatea
de a hotari. daca
interne ar trebui sa fie
baza pentru judecarea
cauzei ~i daca orice alt

ne his in idem.
proces intern este un efort meritat pentru aplicarea Statutul se refers numai la condarnnarile
principiului
sau achitarile hotarate de Curtile nationale
si nu la amnistiiJe globale, ca baza pentru aplicarea acestui principiu. Cat despre amnistiile al Convenriilor partile implicate in situatii de conflict intern, ProtocoluJ Aditional
nr II
de la Geneva, din anul 1977 prevede ca, la terminarea sa-s: of ere una alteia
0
ostilitatilor.
generoasa
amnistiere. Norma nu a avut ca pentru crime de razboi armat.
scop $i nu poate fi interpretata severe sau crime impotriva
ca promovarea umanitatii,
impunitatii
savarsite
in timpul unui conflict
Comisia Internationala
a Crucii Rosii a considerat de rebeliune
ca amnistia ceruta prin Protocolul ale
II este numai pentru incalcari legii umanitare, amnistierii. Condanmarea Camera Lorzilor, generalului in timp
ale legii interne si pentru incalcar: mai grave nu trebuie
ce crimele
de razboi
supuse
Augusto Pinochet de catre instantele spaniole si de in
a ignorat
decretul de amnistiere proprie. conceput de Pinochet, contradictoriu eu legea internationala.
anul 1977, considerandu-l In tarde de tranzitie, ar fi cele din America pentru adevar si justitie
care tree de la un sistem totalitar spre democratic,
cum
Latina, Europa de Est si Africa, intre anii '80-' 90, lupta a generat
0
varietate
de instrumente
juridice
si politice,
printre care se numara procesele penale si comisia pentru adevar. Prin urmare, seoaterea la lumina Cornisia pentru Adevar, a sirului evenimentelor stabilita recent de Peru, are ca scop si responsabilitatilor, in legatura cu
violenta de tip terorist ~i violarile drepturilor omului, care s-au derulat din luna mai 1980, pana ill luna noiembrie de agenti arrnoniei trebuie statali si totodata, 2000, fiind comise atilt de organizatii propunerea de initiative pcntru teroriste, cat ~i
intarirea
pacii si Comisia aduse
intre peruani. sa ajute Curtile
Printre alte obiective, respective,
atunei cand este necesar, crime lor si violarilor
in elucidarea
drepturilor identificarea cornpensarea
ornului. prin in cere area de a deterrnina locurile unde se afla vietimile ~i presupusilor si reabilitarea autori ai crimelor; pregatirea unor propuneri
ell
pentru
victimelor:
recomandarea
unor reforrne.
functie de
Capitolul III. Structura si functionarea Curtii Penale Interruuionale
garantii
preventive,
care sa fie adresate
pnn initiative
legislative,
politice
sau
administrative. Trebuie inteleasa nevoia pentru reconciliere intre fractiuni, care au impartit natiune: aceasta nu inseamna. ~
.'
insa. - reconcilierea
intre victime 51 atacatorii

)
lor:
reconcilierea
nu trebuie sa se realizeze in detrimentul drepturilor victimei, respectiv,
in detrimentul dreptului de a i se face dreptate. Curtea Penala lnternationala , va trebui sa fie aceea care isi hotareste , ,
cornpetenta, inclusiv atunci cand aceasta poate fi contestata. Competenta Tribunalului Penal International pentru Fosta Y ugoslavie
$1
respectiv, a Tribunalului
Penal International
pentru Rwanda a fost contestara prin
punerea la indoiala a legalitatii infiintarii acestora, adica a rezolutiilor Consiliului de Securitate Consiliului, al ONU. Tribunalele au respins contestatia, pe baza atributiilor
in temeiul Cartei ONU. Curtea poate sa respinga asemenea acuzatii, conform
Pe cale de consecinta, Statutului ei.
8. Exercitarea
competentei
$i amtinarea anchetei sau a urmiiririi
Articolul
13 nu face decat
sa
enumere conditiile in care Curtea lsi poate 5. Aceasta
exercita competenta
cu privire la cele patru crime vizate la articolul modalitatile
dispozitie de ordin general reaminteste
in care Curtea poate fi sesizata
de catre un Stat Parte, in termenii articolului atunci cand actioneaza in baza capitolului
14, de catre Consiliul de Securitate. Unite sau din
VII al Cartei Natiunilor
oficiu de catre procurer, in conditiile determinate in articolul 15. Astfel, Statutul stipuleaza Curtii. Prill urmare,
Curtea
trei mijloace prin care pot fi initiate procedurile competenta in iegatura cu

0
l$i exercita
0
crima
meruionata
la articolul 5 daca,
cauza, in care una sau mai multe asemenea crime de catre un Stat Parte sau de catre
pare a fi fost savarsita, este adresata procurorului
Consiliul de Securitate al ONU, actionand conform Capitolului VII al Cartei ONU. Procurorul poate, de asernenea, sa declanseze
0
investigatie proprio motu.
Curtii Penale Internatiotutle
Se va observa. ca sesizarea obiectul nici unei dispozitii un stat sau de cea din oficiu. Intr-adevar, investeasca Consiliul la inceput
Curtii de catre Consiliul de Securitate spre deosebire de sesizarea
nu face
particulate,
facuta de catre
~i chiar in mod excesiv. cu facultatea
statele
0
s-au gandit procedure
sa
de Securitate
de a dernara
in fata sa va Unite, ca nu se aeeasta face un
Curtii. lntaietatea
Consiliului
de Securitate
este data de faptul ca sesizarea Natiunilor
avea forta obligatorie
pentru toate statele membre ale Organizatiei
mernbre sau non membre la Statut. lntr-adevar. cer conditiile prealabile exercitarii Consiliului
articolul 12 2, precizeaza Curtii, Aceasta atunci cand
competentei de Securitate.
actioneaza instrument Curtea
la cererea fundamental
dispozitie
din sesizarea Curtii de catre Consiliul de Securitate. universal, doar atunci cand este sesizata
Astfel, de ell
capata caracter
de Consiliul
Securitate
despre care stirn ca anumite rezolutii ale sale au caracter obligatoriu statelor.
privire la cornunitatea
In aceasta eventualitate, ~i decline responsabilitatea implicati cetateni
statele care ar fi sperat, nefiind membre in Statut, sa-
in cazul crimelor eomise pe teritoriul lor sau in care sunt sa se supuna exigentelor justitiei sale,
ai lor, vor fi constranse
intemationale.
Astfel, un nou Pol Pot , daca masacreaza a parte a populariei
chiar daca statu! al carui conducator
este nu face parte din Statut, va putea fi
anchetat, daca In primul rand Consiliul de Securitate se sesizeaza de situatie In baza capitolului procurorului. Razboiul numeroase la
0
VII al Cartei Natiunilor
Unite'
si daca defer
apoi aceasta
situatie
declansat
de NATO
impotriva
Belgradului,
chiar
daca suscita totusi,

,
comentarii
,
asupra caracterului
'--' ,
sau tardiv ~iinadaptat, contribuie,

!!!
noua definitie a oblizariilor
comunitatii
intemationale
in fata actelor de violenta
comise pe scara larga si in mod masiv, impotriva unui grup national. care, sa speram, frontierele
In
masura in celor mai
vor permite din ce in ce mai putin tainuirea de Securitate are sanse sa se amplifice.
mari barbarii, actiunea Consiliului
I Capitolul referitor la actiunea in caz de ameninrare prevede posibilitatea folosirii forte:
a pacii ~ia securitatii
internationale,
singurul
care
Curtii Pennie Lntertuuionule
\ 75
Unii au criticat lipsa de legalitate trebuie recunoscut

faptul, ca noile misiuni
a actiunii NATO. Fara a intra in detalii. ale Consiliului de Securitate, cand este aflate Aceasta
vorba despre obligatia comunitatii in pericol, inseamna par total incompatibile
internationale
de a oferi ajutor populatiilor dreptului de veto.
cu exercitarea
ca se va intari caracterul universal
al Curtii prin reforma

CLl
Cartei Natiunilor
Unite asteptata dreptului
de multa vrerne, care va trebui
atat mai mult sa prevada abolirea ~i mai insearnna. in
de veto pentru toate interventiile

0
de tip umanitar
acelasi timp, ca va fi adoptata ale Natiunilor
mai tuna reprezentare
geografica a statelor mernbre

Este de sperat, ca se va
Unite In cadrul Consiliului
de Securitate.
merge spre un vot cu majoritate calificata pentru acest tip de interventii. Primatul Consiliului de Securitate rezulta si din legatura institutionala
CLl
Curtea. De fapt, mai multe state au apreciat concluzia unui acord special intre Curte si Organizatia functionale j udiciar. Remarcam, sesizarea in sfarsit, ca nu mai figureaza de Securitate
111
Natiunilor
Unite ca fiind potrivita
pentru stabilirea
unei cooperari Curtii ca organ
intre cele doua institutii, pastrand
intacta independenta
Statut nici
alta referire
la
Curtii de catre Consiliul
cu exceptia
articolului
53 din
capitolul Y, respectiv, Anchete si urrnariri . Prin urmare, este yorba despre trei moduri de sesizare a Curtii, respectiv: pnn sesizarea procurorului de catre un stat-parte; prin sesizarea procurorului de
catre Consiliul de Securitate al ONU; prin deschiderea, a unei anchete in lezatura eu savarsirea
I..,... )
din oficiu, de catre procurer,
unei infraetiuni.
e
Statele Parti
Capacitatea
unui Stat Parte de a transfera procurorului
cauza. in care una

l1U
sau mai multe crime, care sunt de competenta niciodata investigheze controversata cazul,
(art.I3 a). Prin
Curtii, par a fi fost savarsite, Statui solicita
a fost
aceasta,
procurorului
sa
in scopul acuzarii uneia sau mai multor persoane de savarsirea sa decida, pe baza toate
unor astfel de crime (art.14). Astfel, i se permite procurorului investigatiilor proprii, ce persoane sa judece. Anterior
unei investigatii.
.-----
Cupitolul III. Structura si functionarea
Curtii Penale Internationule
!76
cazurile
adresate
Procurorului
de catre State sunt supuse cererilor de informare
~i
cedare (art.l S). Cu privire asupra posibilitatii la dispozitiile art. 14, a fost realizat, in mod rapid, un consens
0
de a sesiza Curtea, pe care trebuie sa
aiba statele
Totusi, in
timpul primei sesiuni a Comisiei Preparatorii au observat Securitate, mentinere ca sesizarea In virtutea Curtii trebuie
din luna aprilie 1995, cateva delegati i sa ramana monopolul Consiliului de si
responsabilitatii
principale
in materie
de supraveghere
a pacii, Nu existau motive sa se procedeze altfel, au observat aceste state.
decat pentru cele doua tribunale ad hoc.
Pe de alta parte, alte state nu si-au ascuns nelinistea
in fata riscului
de a
vedea Curtea sesizata, in mod fantezist, de statele a carer initiative de ganduri politice ascunse - ceea ce este mai mult dedit Nu a fost pusa nici au fost indepartate interesului
0 0
a1' f dictata doar
ipoteza teoretica.
conditie sesizarii Curtii de catre un stat ~i in consecinta. vizand sa subordoneze

aceasta
dispozitiile
sesizare
dovezii
de a actiona a acestui stat. 0 asemenea dispozitie, pe langa faptul ca a1' fi de universalitate,

ar f putut f sursa a numeroase
atacat in mod violent principiul discriminari,

I
in U1111ainterpretarii
care i-ar f fost data. Aceasta ar fi determinat
ca
sesizarea
Curtii
sa
fie rezervata
statelor care s-ar fi dovedit in legatura cu cnma

greutati
l.
I
denunta a. 0 asemenea
T eXLUI prevede
dispozitie ar fi provocat
de acum, in ~ opul de a limita riseul de fi adresate plangeri

DC D
abs _.-C=-. oi .gatia de a cere
lui sa ancheteze asupra unei situatii care tine riscului ca statele
I
,I
I
, - re are ca scop reducerea
sa
II
!!.::::~ ':-?;~: umi or indi -iL ~: -2. incerce, astfel, sa instrumentalizeze ac

. gasim preocuparea
Curtea,
statelor de a evita sesizarea
-=e:-':;,_ da
~c--:_=-= =-
<'1,
mai ales pentru crimeJe de razboi (a se
=-.~=::-:~
==:.:=-
== ---=-=-=e> ienuntate
rot
de state sunt susceptibile
de a face
ca numai statele vecine celor pe teritoriui de aceste crime

dill cauza
--~.3
- ---
-- =>-
-:n
cele interesate
CUI'?ii Penale lnternationule
!~7
Consiliul Consiliul procurorul,
de Securitate de Securitate
al ONU
poate, de asemenea, sa ses.zeze conform Capitolului Consiliului
ell
astfel de cauze
atunci cand acesta actioneaza
VII din Carta ONU
(art. 1 3 b). Acest fapt face ca rezolutiile sunt Parti ale Statutului.
sa se aplice $i Statelor care nu
Decizia de amitnare {[urmiiririi penale, a judeciitii sau a condumniirii In lezatura '-' cu arnanarea anchetei sau a urmaririi. nici
0
'
articolul
0
16 al Statutului de 12 luni, VII de
prevede faptul, ca nu poate f declansata dupa ce Consiliul de Securitate,
ancheta pe
perioada
printr-o rezolutie adoptata conform Capitolului
din Carta ~NU, a solicitat Consiliu in aceleasi conditii.
Curtii acest lucru; acea cerere poate fi reinnoita Aceeasi prevedere
s-ar aplica $i in cazul in care,
investigarea
sau judecarea
cauzei ar fi inceput, indiferent de modul in care ar fi fost
initiate, Curtea fiind obligate sa le suspende. Redactarea articolului 16 este rodul unui cornprorrns extrem de dificil.
intervenit dupa lungi si intense dezbateri. Multe organizatii de aparare a drepturilor omului
0
considera
dispozitie
funesta, elementul judicial' fiind combatut, in mod violent, de eel politic, acesta din urrna putand posibilitate oricand de reinnoire. de redactare ale acestei dispozitii all venit in primul principals rand din ingradi autoritatea Curtii pentru
0
perioada
de 12 luni, Cll
Dificultatile necesitatea
de a articula actiunea Curtii cu responsabilitatea internationale, incredintata Consiliului
de mentinere Aceste complex $i
a pacii ~i securitatii
de Securitate.
dificultati mai veneau $i din grija de a nu ingradi un complex de negociere, vizand semnarea unui acord de pace sau a unui armistitiu, de arestare emise impotriva
prin eliberarea
executarea
simultana
a mandatelor
acelora chiar de a
carol' semnatura
era nevoie pentru aceste acorduri. Astfel, dad. Richard Goldstone.
prim procuror al celor doua tribunale ad hoc, ar f adunat probe pentru punerea sub acuzare impotriva a lui Slobodan populatiei Milosevic in toamna anului 1995 pentru crime cornise
croate si bosniace (A avut cu adevarat aceste dovezi .) Se pare

0
ca le-a cautat, istoria
va spunel), nici
dispozitie l1Ui-ar fi interzis sa
fad, in
conditiile in care, in acelasi timp, statele in cere au
sa
smulga ~i CLl ce pre], semnatura
Capitolul LlI. Structura
si functionarea
Curtii Penale Intemationate
178
aceluiasi
Slobodan
Milosevic
pentru Acordurile
de la Dayton. Aceste acorduri. a mii de bosniaci
se la
stie, au fost sernnate pe data de 25 august Srebrenica au avut loc la jumatatea
1995 (masacrele
lui iulie 1995 ... ). Numai presiunea
politics l-ar sale
f putut face pe Goldstone figureaza in Acordurile Trebuie lucrarile justitiei, problema masura
sa se razgandeasca.
Sa nu uit21111 a ia insistentele c
de la Dayton un paragrafreferitor ca referitor
la justitia internarionala. proeesului de pace

CLl 0
sa recunoastern, preocuparea
la articularea
statelor nu era lipsita de fundament.
Este vorba de in asernenea justitiei
extraordinar dreptul
de complexa. de
Dar trebuia totusi institutionalizat Securitate de a paraliza
Consiliului
actiunea
internationale
? 1nsa - si multe organizatii
de aparare a drepturilor
omului au militat celor
in aeest sens - nimie nu interzicea doua institutii, conforme in eventualitatea general. contradictia
:
sa se presupuna
ca dialogul ~i cooperarea
irninentei
unui acord de pace, nu va aduce solutii
interesului
Unii au remarcat afirrna ca infractiunile si securitatea intamplator) pace. Totusi, facultatea pacea rnondiala reprimarea Consiliul
intrinseca a acestui text eu statutul Curtii. care

! .
pe care Ie va avea de judecat arneninta, prin natura lor, pacea si cu alte cuvinte (chiar daca aceasta nu apare in scris ;;i nu un or asemenea de Securitate, crime trebuie considerata prin efectul drept un factor de va dobandi
acestei dispozitii,
de a ingradi opera de justitie In favoarea pacii, tocmai pentru a asigura In baza capitolului VII al Cartei Natiunilor Unite. Trebuie de
;;i aceasta
reamintit. Securitate
ca principalul
fundament
juridic al celor doua rezolutii ale Consiliului
nr. 827 din data de 25 mai 1993 si nr. 827 din data de 8 noiernbrie
1994, este
care au instituit TPIR ~i TPIY, este afirrnatia conform careia, opera de justitie factorul de restabilire a pacii. de a gasi si corelate.
Oricum ar fi, trebuie admisa, in mod realist, marea dificultate comprornis satisfacator intre doua exigente a priori cornplementare de contradictorii.
Ull
dar
care se pot dovedi ~i stupefiant Trebuie sa ne amintim, au ernis ipoteza conform
de altfel. ca de la inceput, un anumit nurnar de stale orice declansare a actionarii In justitie de catre
ell
careia,
Curle putea fi repusa in cauza prin simplul drept de veto de care dispun statele statut de membru permanent in cadrul Consiliului de Securitate.
Au
fost avute in
Capitolul III. Structura ~ifunciionarea
Curiii Penale Intern ationale
179
vedere ~i alte formule, precum conditionarea justitie printr-un acord al Consiliului
sistematica a declansarii
actionarii
in in
de Securitate si aceasta exact In momentul
care Curtea ar fi fost sesizara de un stat sau de catre procurer In luna martie 1996, Franta facuse propuneri in acest sens, respinse insa. Daca asemenea dispoz itii ar f fost ratificate. Curtea ar fi devenit inofensiva. Articolul redactat Preparatorii 16 este traducerea acestei tari, compromisului in timpul numit Singapore sesiuni
,
fiind
la initiativa
ultimelor
ale Comisiei finala
ale Natiunilor
Unite, inaintea Conferintei de la Roma. Redactarea
a acestui articol 16 este cu atat mai rezretabila ~ viitorii judecatori, aceasta problema. Este extrem de suparator de arnendamentul suspendarea masurile impregnati
cu cat este normal sa ne ~ zandim ca lor, ar f fost oricum atenri la
de responsabilitatile
faptul, ca nu a fost adoptata
dispozitie
apropiata
prop us la Roma - mai ales de catre Belgia - in termenii caruia Curtii nu ar f trebuit sa-l impiedice pe procuror sa ia toate necesare pentru a proteja elementele de proba. Intr-adevar.
,
activitatilor
de conservare demersului
suspendarea
nu este incompatibila
cu strangerea de probe care, deseori
prin natura lor, mai ales in perioade regretabil, posibilitatea Istoria impotriva Astfel, ca in ipoteza suspendarii
de conflict si ostilitati, risca sa dispara. Este activitatii Curtii, procurorul sa nu pastreze
de a face toate diligentele necesare ca sa evite disparitia probelor. contemporana a ararat, mai ales in timpul actiunilor angajate
autorilor
de genocid imediat
din Rwanda, urmatoare
ca timpul poate fi aliatul calailor. comiterii crimelor, anchetatorii nu
daca in lunile
colectioneaza
si nu strang marturiile si elementele sa caracterizeze
materiale, mai tarziu va deveni ale crimelor,
foarte dificil pentru judecatori
elementele constitutive
sa identifice ~i sa judece responsabilii. Este adevarat, ca aeeste dispozitii nu interzic, in mod deliberat, de Securitate conservare rezultatulunei sa autorizeze. Totusi, in acelasi timp, procurorul eu adoptarea
0
Consiliului masurilor de
necesare.
asemenea
initiative nu va fi niciodata
un drept, ci
autorizari exprese a Consiliului de Securitate. internationale de aparare a drepturilor (ceea
Ne putem imagina si ca organizatiile ornului, eie nefiind paralizate,

VOl'
incerca sa compenseze carenta procurorului
Capitolul l ll. Structure si functionarea Curtii Penale Internationale
180
ce au facut deja in anumite cazuri). Acesta din urma va cauta la ele informatiile
pe
care acestea le-ar fi putut obtine (a se vedea art. 15 2). Desigur, calitatea juridica a elernentelor contestata doveditoare de acuzati. actiunii astfel stranse va fi mai mica ~i va putea fi cu usurinta Pe de alta parte, justitiei activitatea ONG-uriIor, chiar daca este sa-i compenseze
complementara
carenta.
internationale,
nu are vocatia
Oricum,
pnn
aceasta
dispozitie,
Curtea
va ramane
0
sub amenintarea
unei
veritabile sabii a Iui Darnocles, din moment ce in orice clip a cea a Consiliului fost privilegiat $i Curte.
decizie politica, adica ca nu a
de Securitate, ii va putea ingheta actiunea. Este rcgretabil, un mecanism
de dialog $1 de cooperare intre Consiliul de Securitate
Procurorul Curtea isi poate exercita jurisdictia

investigatie si in cazurile in care procurorul
a initial
proprio
motu, pe baza inforrnatiilor acesteia atunci (art.I3

cand
primite referitoare Aceasta insearnna
la crimele care ca Statele se asi t:;> crura

Patti
tin
de
cornpetenta Curtii,
c).
functionalitatea
alte motive
ar impiedica
sau
Consiliul problema
de Securitate
al ONU sa sesizeze
astfel de situatii Curtii. Desi aceasta de 1a Roma, acceptarea Prin prisma de
a fost dezbatuta in cadrul Conferintei Diplomatice s-a produs datorita unei perspective crime aflate sub jurisdictia
acestei posibilitati acesteia
de ansamblu. Curtii,
si a putinelor
a procedurilor
admisibilitate, procedurale promoveaza
a necesitatilor ale actiunilor

0
jurisdictionale
si mai presus
de tot, a garantiilor
procurorului, eficienta,
devine elar faptul, ca acesta prerogative intre jurisdictiile nationale si
interpunere
dar echilibrata,
cele internationale. Dispozitia potrivit careia, procurorul poate avea posibilitatea
de a deschide
ancheta din proprie initiativa, cu alte cuvinte la sine. Ea trebuie in multe privinte
ex officio , nu a mers niciodata un punct castigat lntr-adevar,

0
de
considerata
pentru foarte
organizatiile
omului si pentru victime. procurorului
multe state nu au fast de acord sa-i fie concedata
putere mult prea
Curtii Pentile Internutionale
i8 I
importanta
si mai ales ca acesta sa aiba posibilitatea doar pe baza informatiilor dispozitie
sa
initieze investigatii
din
proprie initiativa, Aceasta lucrarilor franceza
care i-au fost comunicate. eu prilejul
a fost luata, in mod progresiv, in considerare Preparatorii
ultimelor
Comisii
din anul 1998: mai ales cand delegatia Intr-adevar. anumite state,
a propus instituirea
unei Camere Preliminare
dincolo de avantajele nou mecanism
proprii pe care le-au obtinut prin intrarea in functie a acestui 18 si urmatoarele, au vazut in eJ un mijloc de sa deschida Frantei
0
evocat in articolul
control, chiar de Iimitare a prerogativelor ancheta din proprie initiative si au supus procurorului
care ar permite procurorului
Germania si Argentina s-au alaturat propunerii 1998 un arnendament
la inceputul anului
prin care prerogativele
erau legate de Camera Preliminara. parte, articolul 15 este traducerea putin modificata a acestui
S3
In mare amendament.
Astfel, este esential ca eel mai inalt reprezentant Tara ca aceasta decizie
al Parchetului sau conditionata
poata trece la investigatii nici de acordul Consiliului a principiului
sa
fie subordonata
de Securitate, niei de eel al statelor, sub rezerva, fireste,
de complementaritate. 15, ca investigatiile
Este la fel de important sa se prevada in 2 al articolului pot fi initiate pe baza inforrnatiilor Unite, cat ~ide la organizatiile
primite atat de la statele sau organele Natiunilor sau non-guvernamentale sau de civila
interguvernamentale
la alte surse demne de incredere. internationala, prin ONG-uri
Se stie; ca de douazeci de ani societatea
mai ales, joaca un rol din ce in ce mai mare. Este in dreptul international ~i cand este. civile si ai
prima data cand acest rol este institutionalizat astfel, recunoscuta victimelor. . credibilitatea
actorilor sai ca mandatari ai populatiilor
Redactarea
unui
de la 2 nu face diferenta intre ONG-uri ca beneficiare pe langa marile institutii intemationale

0
sau nu
Ell
statut consultativ aceasta
si celelalte. constanta naturali era
Prin
~i tara
urmare, oprelisti
dispozitie
este de natura sa permita intre victime prin intermediul
circulatie
a inforrnatiilor Din
manclatarilor Curtea
si al
procurorului. procurorului,
moment
ce posibilitatea
de a sesiza
conferita scrise ce
era normal ca acesta sa poata strange informatii
prin depozitii
sau orale. Este lasara a priori procurorului
a mare flexibilitate.
din moment
Capito/ull11.
Structura si functionarea
Curiii Pen ale Internationale
IS;:
articolui
15 2 nu a imp us Regulamentului acestei comunicari

I)
de Procedura si de Probs determinarea

0
modalitatilor
pe care procurorul
poate,
de altfel. provoca. necesare demersului
avand facultatea sau declansarii
de a cauta anchetei.
informatiile
pe care le considers
Organizatiile indoiala,
internationale
omului vor trebui,
tara
in cazul colectarii
':l
probelor privind responsabilitatea
si in cazul localizarii actiunea. sa incerce

:.
celor mai mari criminali. sa-si coordoneze
sa-si moderizeze.
'J
sa-si sistematizeze
si chiar sa-si uneasca eforturile. decide
o
investigatii, anchete,
data ce procurorul
ca.
exista baze rezonabile Preliminare, auxiliare.

0
pentru initierea
une: a une: IS
acesta va inainta Camerei

impreuna
cerere de autorizare 3 al articolului
cu documentele procurorului
Paragraful
0
conditioneaza Preliminare prelirninara, pentru prima
facultatea numai,
de a deschide un anumit
ancheta cu acordul Camerei de informatii. Camera
dupa ce a adunat
numar
ca ~i Regularnentul data in Statut.
de Procedura Yom remarca
~ide Probe apareau in aceasta forma mai intai redactarea hazardata conditional a a
articolului
IS, pentru
ca paragraful
1 nu prevede nici un mecanism

0
pentru deschiderea Camerei Preliminare.
unei anchete, in timp ce 3
subordoneaza
unei autorizatii
In fine, pentru prima data se [ace referire In 3 la victimele care vor avea dreptul sa participe la procedura inca din timpul anchetei. Este yorba despre un
drept cu totul nou, tinand cont de ceea ce prevede Statutul internationale ad hoc respectiv, pentru Fosta Yugoslavie
celor doua tribunale extrem de
$i Rwanda,
tacute la adresa victimelor. In mod paradoxal, anchetei participarea si reprezentarea victimei Inca din timpul
pare sa fie supusa unor principii
diferite de cele generale care rezulta din
articolul 68 3. Aceste principii face referire, incheiat
sunt stabilite de articolul 68, la care art. 15 ~ 3 nu Lucrarile Comisiei Preparatorii - care s-au de
fiind deci derogator.
la data de 30 iunie 2000 - au fost cele care au fixat modalitatile si de participare si care au dat
0
reprezentare de comp Iexe.
definitie a victimei,
probleme
extrem
Capitol
lit
Ili. Structllra
>-i jUl1ctiol1area CUff;; PelZale internatiollal!!
Nu este verba. totusi, dedit de perioada anchetei, nu si de cea a proeesului. Nu va fi auzit nici un manor victimele si nici un acuzat. Era deci pragmatic
~j
justificat
ca
sa se poata face auzite, ran} ca a priori Cunea sa trebuiasca sa se preocupe sau de contestarea admisibilitati: lor; Curtea va putea face acest lucru
de evaluarea mai tarziu.
Daca acesta Camera Preliminara pornirea unei investigatii
conclude
ca exist
suficiente dovez.i pentru Curtii, autorizeaza
si ca acel caz pare sa intre in jurisdictia
investigarea,
tara a prejudicia hotararile ulterioare ale Curtii cu privire la jurisdictia

cazului. Astfel,
autorizatia
si admisibilitatea
Camerei Preliminare
de a deschide
ancheta in baza paragrafului recunoaste cornpetenta, nici
4 al art. 15 nu inseamna
nici obligaria Curtii
de a se
ca. plangerea
precizand
va fi admisa. Intr-adevar, este vorba doar ca ultimul cuvant apartine Curtii, in baza
de un filtru, aceasta dispozitie articolului 17 al Statutului.
Ne-am fi putut gandi ca acest articol era suficient pentru sa nu vada Curtea sesizata de plangeri fanteziste si lipsite
a linisti statele ingrijorate de pertinenta. Continuarea mari probleme. exemplu,

ordonanta
analizarii
Statutului
ne va arata ca articolul 15 5 nu a ridicat a sistemelor judiciare au prevazut, sau de

0
Intr-adevar,
0
marea majoritate
ca
decizie
de clasare
fara urrnari,
in cazul unei denuntari
de non lac, adoptata de un judecator
de instructie, pot fi repuse in cauza

0
daca apar fapte sau probe noi. Este ratificata aici

Articolul
regula majoritar admisa. persoanele fizice sau
15 6 obliga
procurorul
sa informeze
institutiile
de la baza anchetei
sale de decizia de a nu derula mai departe ancheta. are obligaria sa-si rnotiveze decizia in scris. asa obligatie ar fi favorizat
0
Nu apare si faptul, ca procurorul

CUIll
preconizasera
unele state. T otusi, a asernenea si transparenta
mai
buna vizibilitate des, victimele procurorului. ca procuroru! Atunci investigare
a Curtii, mai ales fata de victime, pentru ca eel rnai furnizeaza informatii
sunt cele care, in mod direct sau prin mandatari, Astfel, textul nu interzice,
dar practica probabil ca ar duce la aceasta.
sa anunte motivele deciziei sale. cand un Stat a inaintat propno motu sau un caz sau cand procurorul ca exista
0
a initiat
a hotarat
baza
rezonabila
pentru
Capitolul Ill, Structure si funciionarea
Curtii Pen ale lntern ation ale
18.:1-
declansarea
unei anchete,
acesta este obligat
sa
anunte toate Statele Parti, C211
~l
acele State care ar exercita in mod normal competenta In curs de poate informa altii, in cadrul confonn notificarea
0
asupra acestor crime (ar1.18), oricare dintre aceste State, pe cetatenii sai sau pe crime in
luna de la primirea acelei comunicari,
Curtea ca investigheaza competentei
sau ca i-a anchetat la faptele penale
sale, referitor 5
~l
care constituie
prevederilor
articolului
care sunt legate de informatiile
furnizate
adresata State lor. Statului, procurorul va amana anchetarea la cererea acelor persoane, in
La cererea afara de cazul
in care Camera
Preliminara,
procurorul ui, hotaraste
autorizarea
anchetei. investigarii de catre un Stat va fi deschisa revizuirii, sau

111 orice
Amanarea procurer, schimbare bunavointa
de catre
0
la sase luni de la data amanarii sernnificativa
moment,
111 care
a intervenit
a circumstantelor
bazate pe incapacitatea
sau lipsa de
a Statului respectiv de a efectua ancheta.

0
Atunci cand in care procuroruJ exceptionale,
actiune este pe rolla a amanat

0
Camera Preliminara (art. 18), procurorul
sau
ill
orice moment din motive

ancheta,
ancheta
poate,
sa solicite
autoritatii
de la aceasta Camera
0
sa continue
in
scopul pastrarii probelor, importante ulterior. Obligatia

Obligatia
atunci cand exista
posibilitate
mica de a obtine probe

IlU
sau un rise semnificativ
ca aceste probe sa
poata
fi disponibile
de cedare a unui caz nu este nelimitata. de a ceda un astfel de caz, ca ~iaceea de a anunta, se aplica, in mod din partea Statelor care nu sunr membre.
egal si cererilor
9. Principiile generale ale legii penale
Statutul postuleaza trebuie respectate de
principiile catre Curte,
generale ale legii penale, ca norrne inclusiv ca norme
de baZ21 ce pentru
fundamentale ei.
responsabilitatea
penala individuals,
cat si pentru excluderea
Capitolul 111. Structure ~ifunctionarea Curtii Penale lnterruuionule
185
Statele care au participat de adoptare, au considerat
la procesul de elaborare al Statutului
$i apoi la eel
111
ea fiind prioritar faptul, ca acesta sa specifiee.

0
mod penal
clar, circumstante
le in care
persoana
poate fi considerata
Curtii
responsabila
pentru una din crimele exigente,
ce intra sub jurisdictia atat contributiile
Pentru indeplinirea
acestor
$1
au fost utilizate
unui numar
mare de state, cat
standarde internationale Ca unnare.
foarte ridicate. prevede in Partea 3, respectiv ale dreptului penal. art.22 - 33, principiile
Statutul
genera Ie eele mai importante
Principiul Un principiu
non bis in idem fundamental este aici consacrat - pe care II regasim in articolele diferit din cauza principiului de
10 ~i 9 ale statutelor comp lernentaritate.
TPIY si TPIR, dar redactat
Curtea nu va putea sa interogheze
persoana,
cu privire la actiuni care au sau achitata.

0
format bazele unei crime, pentru care a fost condamnata
o
prevazuta Curte.
alta curte nu are dreptul la articolul
sa
interogbeze
persoana
pentru
crima de
5, pentru care aceasta a fost deja condamnata
sau achitata
Pe de alta parte, atunci cand

I
~~j~
persoana
a fost interogata umanitatii,
de
0 0
alta curte asernenea
1
!
i
i
pentru
genocid,
crima
de razboi
sau crima impotriva
persoana nu va fi interogata celeilalte
de Curle pentru aceleasi crime, decat daca procedurile acelei persoane de raspundere penala.
curti au avut ca scop protejarea
pentru crimele ce tin de competenta mod impartial de dreptul ~i independent,

.
Curtii sau acele proceduri nu au fost conduse in cu normele procesului,

III
in concordanta
recunoscute
.
international
si au fost conduse intr-un mod de a aduce persoana
care, in circumstantele in fata justitiei. si de aplicare
date, nu au coincis Aplicarea

; ..;'i
cu intentia
respective
acestei dispozitii
prezinta aceleasi dificultati de interpretare
ca ~i articoluJ J7 ~i anume limitele dreptului care va fi arogat Curtii de a critica buna credinta a unui stat si functionarea administratiei sale judiciare. Acest lucru nu este
scris, dar se intelege ca aeele cazuri prevazute in prezentul articol sunt cele care vor putea fonda
0
exceptio de incompetents
si de non admisibilitate.
Este chiar singura
:.~.---
Capltolul JJI. Structure si functlonureu
Curtii Penule Intertuuionale
! 86
exceptie
posibila
fondata pe aceste principii
care va putea fi ridicata si a doua oara, procesului (a se vedea art. 19 4).
daca nu de mai multe ori, dupa deschiderea
In plus, se avusese in vedere - dar s-a renuntat, din pacate. ca aceasta Curte
sa poata refuza ~i aplicarea executarii sanctiuni. Curtea va trebui sa se pronunte (putere conferita anticipata asupra opozabilitatii unei decizii de gratiere sau de eliberare dupa ce ~i sa une: pedepse acestui principiu, daca un stat lua decizia, persoana condarnnata in cadrul oricarei
pronuntate,
sa
sustraga
In multe tari, prescdintelui condarnnate,
Frantei, de exernplu)
0
a unei persoane
a fortiori la
pedeapsa importanta,
a stat in detentie doar cateva zile sau cateva saptamani sperarn aplicare. persoanelor ca principiul (( non bis in idem , In asemenea ca statele
Trebuie sa considerarn circumstante, in
nu va avea
Ne putern teme, totusi, condamnate,
sa
nu pastreze
mana lor soarta
tara ca in acest caz, Curtea sa poata interveni.

cazul - integrat de Comisia de Drept International Pacii si Securitatii Omenirii - in care
0 0
Este inclus, de asemenea,
in Schita Codului Crimelor impotriva nationala judeca

0 0
curte
asemenea
crima, ca pe una obisnuita urnanitatii sau ca pe

0
si nu ca pe
crima de
genocid sau ca pe
crima irnpotriva
crima de razboi.
Principiul
nullum crimen sine lege
Prevederile dreptului, afirmarea
articolui
20 stabilesc in marea
afirmarea
unui pnncipiu
fundamental
al
aflat in vigoare principiului
majoritate
a sistemelor
judiciare
si anume,
legalitatii,
care trebuie sa fie interpretat
in mod strict, iar in
caz de incertitudine Aplicarea mecanismele sectiunea
~i in favoarea persoanei acestui principiu
anchetate, urrnarite sau condamnate. controverselor nascute din

111
se afla la originea
de competenta
universala,
care au fost evocate marilor criminali

~j
In capitol ul I
"lmponanta
combaterii
impunitatii
efectele lipse i de
justitie pe plan national si international". Conform acestui Statut, principiului

111
legalitatii,
perscana nu poate raspunde
penal
III
baza In
afara de cazul In care, cornportamentul

0
in cauza constituie. Curtii.
rnomentul
in care se produce,
crima ce tine de competenta
Cupitolul Ill. Structure si functionarea
Curti! Penale lnternationule
Totodata.
Statutul stipuleaza,
ca definitia unei crime va fi strict interpretata definitia va fi interpretata Pentru aceasta, In
$i nu va f extinsa prin analogie; in caz de ambiguitate, favoarea asigura Statutului, persoanei ca discretia investigate: acuzate
sau eondamnate. este
Curte a
interpretativa
a judecatorului
mentinuta
in limitele
adica in cele stabilite de Statele care l-au negociat.
Principiul
nulla poena sine lege

0
De asemenea, articolul 23 prevede faptul, ca Curte poate fi pedepsita de eonfinnarea numai in concordanta legalitatii, pedepsei. sub
0
persoana condamnata
de catre
eu termenii acestui Statut. Este verba alta declinare, fiind vorba de reprimare.
principiului
mai exact. de pronuntarea
Principiul
neretroactivitatii neretroactivitatii,
legii penale care a fost prevazut la articolul 11, este aic:
Prineipiul rea firm at .
Astfel. articolul
24 prevede savarsite exceptie
faptul, ca nici
perscana nu va f responsabila
penal
pentru
actiunile
0
anterior
admisa,
intrarii
in vigoare
a Statutului.
respectiv,
Acest de
pnncipiu presupune
in
mod traditional, urmarite sau
aceea in
aplieare modificarii
imediata dreptului,
persoanei
anchetate,
condarnnate,
cazul
a dispozitiilor
legale noi, daca acestea sunt mai favorabile pot rezulta, de exemplu, din revizuirea
pentru persoana
respectiva.
Aceste dispozitii
unui tratat international. Interzieerea fundamental masurilor penale eu earacter retroaetiv

0
reprezinta
un pnncipru care trebu ie

$1
al legii penale si
norma obisnuita a legii internationale. de catre tribunalele
luata in considerate,
nationale.
in toate circumstantele,
internationale
Astfel,
articolul
15 alineatul
(1) al Pactului
International
pentru Drepturile
Civile si Politice, 15 alineatul pedepsirea fost
din anuJ 1966 interziee ca acest
masurile penale ex posto facto; articolul procesul

~i
(2) stipuleaza oricarei persoane, era de natura
fapt nu trebuie sa prejudicieze
pentru oriee act sau ornisiune, penala, conform principiilor
care la timpul cand a generale al e legii
cornis/a
Capitol ul Ill. Structure si functionarea Curtii Penale Internationole
188
recunoscute
de Comunitatea
Natiunilor:
obiectivul
urmarit de aceasta prevedere de la Nurnberg
era
.de a confirma si intari" principiiie $i "de a se asigura faptul,

CG
Statutelor Tribunalelor
$i Tokyo
daca pe viitor crimele VOl" it comise intr-un mod
asemdnator
consecinta.
celor
incriminate
la Nurenberg,
ele vor fi pedepsite,
pe cale de
conform acelorasi principii (11)". artieolului 29, crimele aflate sub jurisdictia Curtii nu vor
Potrivit prevederilor
fi sup use nici unui statut de restrictii; In sustinerea Conventei umanitatii, acestei prevederi,
cu alte cuvinte, acestea sunt imprescriptibile. Diplomatica de razboi a reafinnat

$1
Conferinta crimelor
exempluJ impotriva
privind
Imprescriptibilitatea
a crimelor
care prevedea:
"Constatand,
co.
aplicarea,
pentru
crimele
de rdzboi -il pentru
crimele crimelor
impotriva umanitatii, a regulilor dreptului intern, referitoare fa prescriptia

obisnuite, nelinisteste
serios opinia publica mondiala, deoarece face co persoanele
responsabile
de aceste crime
sa
nu fie acuzate si pedepsite,
Recunoscdnd, international,
crimelor universald, prin
ca este necesar si oportun de a afirma, in cadrul dreptului intermediul prezentei

converuii, principiul imprescriptibilitatii
de razboi si a celor impotriva s-[{ convenit asupra
umanitatii si de a asigura aplicarea ce urmeaza ... " (Conventia Umanitatii,
lor
a ceea
asupra
Imprescriptibilitatii 26 noiernbrie
Crimelor de Razboi sia celor impotriva

111
din data de
1968, intrata
vigoare la data de 11 noiembrie 1970).
PrincipiuI
responsabilitatii
penale relativa, in ceea ce priveste international, rezulta responsabilitatea din prevederi le
Prima referire penala individuala,
la
dispozitie
in cadrul
unui tratat
articolului aplicarea inculpat,

'J
227 al Tratatului acestui articol,
de Pace de la Versailles, tarile invingatoare pe Wilhelm

111
din data de 28 iunie 1919. Prin Primul Razboi Mondial, "l-au
in mod public,
II de Hohenzollern, internationale
imparatul
Germaniei
j
decazute, tratatelor".
pentru of ens a suprema

III
adusa moralei
$i a inviolabilitati
acelasi tratat. era prevazuta constituirea unui tribunal special, alcaruit numiti de catre SUA, Franta, ltalia, Marea Britanie (vezi capitolul I) ~i respectiv,
din 5 judecatori,
Japonia, care nu a rnai fost creat, insa, niciodata
Capitolul lIl. Siructura sifunciionarea
Curiii Penale Internationale
\89
Dupa aceea. autorilor la Nurenberg individuate. Nurenberg", prezentate
prevederilor
articolului
7 din Statutul Tribunalului responsabilitatii
de
le-a revenit obligatia Acest articol
de a formula principiul in spiritul
penale
a fost redactat au fost modificate a Natiunilor internationala.
asa-numitelor
"principiile si
care ulterior, Adunarii
de Comisia de Drept International
Generale
Unite, in anul 1950. in cadrul prirnelor
lucrari care tin de jurisdictia Bineinteles, analoage continute
statele vor merge mult mai departe dedit redactorii In articolul
dispozitiilor
7 si 6 al eelor doua Statute, respectiv al Tribunalului ~i al Tribunalului motivele Penal pentru Rwanda. de iresponsabilitate, vor face ca precum
~l
Penal International De fapt, susceptibile statele mijloace
pentru Fosta Yugoslavie Conferintei
in cadrul
de la Roma,
de a fi invocate dispozitii
de catre autorii crimeior speciale (articolul
internationale,
sa prevada de aparare
28 ~i urmaroarele),
dorite, pentru
a-si sprijini agentii civili sau militari.
care ar
putea in viitor sa fie anchetati

Intemationala.
~i urmariti de catre procurorul
de la Curtea Penala
Prevederile competenta
articolului
25 statueaza
faptul,
ca aceasta
Curte
'va avea Curtea va care au
asupra persoanelor responsabilitatea
fizice, conform acestui Statut. Totodata, penala individuals asupra persoanelor
putea sa impuna
comis crime aflate in jurisdictia A comite aportul intrun-un conformitate

0
ei si implicit, sa le sup una unei pedepse. ordona, a

0
crima, a
solicita, a ii incuraja comiterea, ratificate
a-si aduce 25, In
fel sau altul, acestea sunt declinarile existente.
de articolul
cu prineipiile
EIe tin cont de jurisprudenta ~i a Tribunalului in cazul afacerii
Tribunalului
Penal International Pentru suspendarea
pentru Fosta Yugoslavie judecatii, realizata
Penal pentru Rwanda. Tadic, judecatorii au
identificat individuals: acuzat. incuraja"
2 elemente elementul
fundamentale intentional
care sa determine
responsabilitatea
penala este
si participarea
la crimele, de a carer savarsire au estimat, ca termenii
Prin chiar aceasta decizie, judecatorii acopereau to ate actele de asistenta,
"a ajuta si a
sub forma verbala si/sau materiala,
"atata timp car exista intentia necesara". a acuzatului incurajare la locul crimei ar putea
Tntr-un asernenea context, simpla prezenta constituie, potrivit tribunalului,

0
sa
un ajutor ~i 0
Astfel, aceasta dispozitie admire
conceptie relativ larga a cornplicitarii.
CapitO/lllllJ.
Structura
;ijunC(iollarea
Currii PemIie I!1ternariol1aie
190
Pentru a putea prevedea
incriminate
particulara,
incitarea nu este prevazuta
decat
pentru crima de genocid, considerata sa fie prevazuta, Pentru
drept crima majora. Nu ar f fost deplasat ca ea
in mod egal, pentru crimele impotriva umanitatii de razboi, responsabilitatea sefilor militari
$i a superiorilor
crimele
ierarhici era suficienta. In paragraful crima de genocid, sistemelor judiciare. 3 aliniatul f al acestui articol, este data potrivit principiilor dreptului
0
definitie
a tentative:
de
penal, care exist]
in majoritatea sa
De altfel, este prevazut ca renuntarea,
la incepurul executiei,
fie completa s: voluntara. Nu vorn mai reveni situatii prevazute asupra cazurilor in care
0
persoana
raspunde
penal -
de articolul
25 din Statut - ci vom face trirnetere consideram
la sectiunea
Elementul material al raspunderii penale, intrucat suficient acolo, aceste aspecte. Aceste cazuri de responsabilitate State lor Parti. in eforturile
ca am dezvoltat
(vezi Elementul
material)
vor fi relevante
acestora de a implementa
Statutul la nivel national.
Articolul 25 dernonstreaza,
de asernenea, faptul, ca statele au tras invatarninte
din decizia adoptata in cazul Karadzic si Mladie. responsabilitatii serbii bosniaci penale individuale,
In
speta, a fost aplicat principiul de catre etnica., ca erau
avand in vedere cucerirea planificata Hertegovina si "cu1'atenia
a anumitor
parti din Bosnia
desfasurata satisfacute
acolo. Aeeast proces este foarte important, decarece, adrnitand conditile de responsabilitate a unui superior ierarhic (artieolul
7 paragraf
3 - Statutul TPIY), judecatorii pe cei doi mai sus-amintiti, Anumite eonsiderente 1. In lumina autoritatii celor doi
au eonsiderat
ca era mai potrivit, pentru a-i inculpa individuale.
sa se sprijine pe principiul responsabilitatii
esentiale ale sentintei merita amintite: analizarii acuzati, functiilor Camera institutionale poate, ~i a exercitarii
efective
In prezent,
sa le caracterizeze
responsa bil itatea penala individ uala.

:. i.
2. Conditiile paragraful superiorilor
responsabilitatii adica
superiorilor cele
ierarhici,
0
l!l
virtutea
articolului crirninala
7 a
3 al Statutului,
care instituie
neglijenta
ierarhici, suntimplinite:
Cupitolul
III. Structura
sifunctionarea
Curiii Penale In tern ationale
i91
- fortele militare fapte incriminatorii,

.
si politienesti
ale serbilor hosniaci, care cornisesera
erau, pe intreaga durata a perioadei vizate In actele de acuzare.

:I! .)
sub controlul. comanda si directia lui Radovan Karadzic si Ratko Mladic: - datorita pozitiilor Karadzic
~l
lor in Administratia
Serbilor din Bosnia, Radovan lor
Ratko
Mladic
stiau sau aveau
motive sa stie, ca subordonatii
comiteau sau se pregateau sa comita actele incriminatorii: - in cele din urma, s-a stabilit ca Radovan Karadzic si Ratko Mladic nu au luat masurile necesare mentionate ~i rezonabiie, pentru a impiedica infaptuirea actelor
sall pentru a-i pedepsi pe autori. totusi, ca responsabilitatea paragrafului criminal a este eel mai bine aduse
3. Camera considera, caracterizata contribuie de dispozitiile
7 al Statutului. Dovezile ~i marturiile
toate la demonstrarea
faptului, ca Radovan Karadzic si Ratko Mladic, nu lor, dar mai ales
numai ca erau informati in privinta crimelor comise sub autoritatea ca si-au exercitat puterea ca sa planifice, pnn once respective. Principiul caz de incalcare, responsabilitatii penale individuale mod
~l
sa incite corniterea. sa ordone sau sa ajute pregatirea ~i exeeutarea crirnelor
sa incurajeze
planificarea,
trebuie, deci, sa prevaleze,
In
asupra principiului
sefului militar sau al superiorului
ierarhic.
Totusi, nici unul dintre aceste texte nu se refers la responsabilitatea Marea Britanie principiu se opunea categoric, Franta I-a dat la in proiectul
0
prin ornisiune.
parte, atunci cand acest
a fost luat in considerare
Comisiei
de Drept International. in zadar, sa incorporeze Sa aminrim,

0
Anumite state, in special Canada si Austria, s-au straduit, notiune apropiata ca jurisprudenta complicitatea, de principiul Camerei responsabilitatii
penale prin omisiune.
Penale
0
a Curtii de Casatie admire. in cazuri limitate, persoanei urmarite,
tinand cont de
retinere si astfel, culpabilitatea
daca ar fi avut mijloacele impiedica
~i mai ales mandatul.
prin pozitia ~i functiile sale, de a prin omisiune, a nelinistit, in mod De [apt, populatii.
crima. Acest motiv, al incriminarii
series, numerosi mandatari Irnputerniciti acestia conditiile de Consiliul
civili sau rnilitari ai Comunitatii de Securitate
lntemationale. anumite
al ONU sa protejeze
all lasat
sa se organizeze
crime, adica sa se deruleze
sub ochii lor. in arnenintate
in care primisera
mandat special pentru a proteja populatiile
Capita/Ill III. Structura si functionarea
Curiii Pen ale Intenuuionule
Cu toate acestea,
incriminarea,
pe baza rcsponsabilitatii
daca nu suprimarea
pnn onnsiune.
aceasta
ipoteza care putea sa produca reducerea,
exigentei elernentului
intentional,
a fost indepartata. observam faptul, ca referitor la persoanelc

0
De asemenea,
juridice,
fie ele
State, cornpanii sau altele de acest gen. nu se face nici Franta isi dorea ca persoanele cornerciale guvernamentale private, pnn
referire in prezentul Statut.
morale sa fie acuzate ~i mal ales, societatile organizatiilor publiee de stat, non-
excluderea
si cu seep nelucrativ. Accentuarea
drepturilor victimelor
ar f putut spre
sa fie in favoarea acestei propuneri, restituiri si indemnizatii.~

)
din moment ee ea tindea spre compensatii.

,
S-a reamintit.
ca articolul 9 si urmatoarele
:.
din Statutul organizatiilor
Tribunalului criminale.
de la Nurenberg Totusi, principiul
adrnisesera
prineipiul
responsabilitatii
responsabilitatii
penale a persoanei
morale,
nefiind
admis prin vot majoritar
'in marile sisteme judiciare, Acest principiu
a fost indepartat
din Statutul
Curtii Penale Intemationale. Francez, Procedura Pregatitoare, respectiv,
a fost introdus recent In Codul Penal In masura in care, Regulamentul din recentele lucrari de
13 j -45 si urmatoarele. este ceea ce rezulta
~i de Probe
ale Comisiei
ar trebui sa se precizeze
conditiile,
In care Starele vor trebui S3 se
achite de obligatiile persoanelor
lor, in numele cooperarii
eu Curtea; problema responsabilitatii
morale (dar nu ineriminarea
lor) va fi ridicata la un moment dat. reafirmarea unui principiu fundamental pen ale a unui stat, care in discutie,
Ultimul paragraf al dreptului international
al art. 25 reprezinta penal: principiul
responsabilitatii
sta la baza relatiilor
internationale.
De fapt, 'in pofida catorva readuceri
acesta nu a fost niciodata,
cu adevarat, subiect de dezbatere. 26 stipuleaza, presupusei ca persoanele savarsiri a unei care nu au irnplinit crime, aflate sub
In
varsta jurisdictia
acelasi
timp, articolul
de 18 ani, la mornentul
Curtii, sunt excluse din sfera de cornpetenta
a Curtii. Suspectii sub acea
varsta sum lasati in grija legilor nationale. Anumite state ar fi dorit, pentru stabilirea raspunderii penale,
0
varsta
minima sub 18 ani si ar fi vrut ca ~i Curtea, la discretia sa, sa poata acuza un minor, pe baza unor criterii subiective, cum ar f maturitatea persoanei acuzare.
Capito/ul
II 1. Structure ii functionarea
Curtii Pen ale lntern ationule
i93
Problematica particulate.
In cauza,
cerea instaurarea
unar reguli de procedura
~l
de fonduri
Principiul
stabilit de articolul
26 este in acelasi sens
ell
dreptul
international,
care, de citiva ani, conrribuie, mai intai, la protejarea oricarei forme de inrolare si de manipulare. Internationala relativa Drepturilor Copilului,
minorilor.
mai ales impotriva
( a se vedea, in mod esential, Conventia
in vigoare la data de 6 septembrie are deloe efecte care sa constranga; copiilor soldatilor
din data de 20 noiernbrie 1989, intrara 1990, in Franta. In practica, aceasta conventie nu este putin sau in mod defectuos
0
aplicata).
Soarta
va merita, in mod sigur. ca mecanisme represive,
conventie
internationala
0
specifics. redactare De
care sa prevada
sa fie adoptata. In consecinta,
diferita a textului acestui articol ar fi putut sa fie sursa unor interpretari aceea, aceasta dispozitie trebuie salutatal
multiple.
In limitele
persoanelor,
jurisdictiei
Curtii,
StatutuJ
se aplica, oficiale.
in mod egal, tuturor

In special, capacitatea sau
tara a diferentia
pe baza capacitatii
oficiala in calitate de sef al Statului sau guvernului, parlamentului, etc. nu va scuti, in nici un caz,
0
un membru persoana
al Guvernului
de raspundere
penal a,
conform acestui Statut si nu va constitui un motiv de reducere a sentintei. , , Pe cale de consecinta, asupra persoanelor oficiale Curtii nu i se poate interzice exercitarea jurisdictiei sau regulilor
111
ale unor State Parti, pe baza imunitatii
speciale de procedure atribuite pozitiilor oficiale ale acestora, fie ele cu lezea international ~ ~ a sau nationals.
:
conforrnitate
La data de 25 noiembrie Penale Internationale
1998, la cateva luni dupa adoptarea
Statutului
Curtii
din data de 17 iulie 1998, Camera imunitatii,
Lorzilor,
la mornentul un
cazului Pinochet,
afirma ca principiul sa cedeze
de care putea sa se prevaleze
sef de stat, trebuia imootriva

.1
inaintea
crirnelor. care atcnteaza
eel mai mult

"
umanitatii.
,
Aceasta decizie a fost confirrnata
la data de 24 martie 1999, Potrivit acestui Statut.
de catre aceeasi Camera a Lorzilor, frontierele nu pot constitui
intr-o alta componenta.
niei un pretext pentru a comite crime si nici un adapost. unui stat. nu poate sa furnizeze cazul generalului Augusto un astfel Pinochet. de ca
Cea mai inalta pozitie paravan. Simbolul,
in cadrul
pe care l-a reprezentat al arcstarii
si caracterul
spectaculos
sale, au facut
sa
se uite, ca aceasta
lipsa a
Capitolul IJl. Structura
si functionarea
Curtii Pel/ale Interntuionale
194
imunitatii Nurenberg. acceptant mica,
fusese deja prevazuta
de articolul Robert
7 al Statutului
Tribunalului
de 13
In
acest sens, proeurorul
H. Jackson a afirmat: penala ar trebui (Raportul de razboi).
"Nu putem
sa
paradoxul,
porrivit caruia responsabilitatea este eea mai mare". criminalilor
sa
fie cea mai Truman
atunci
cand puterea
presedinielui
asupra bazelor legale ale procesului Tribunalul 6 al Statutului
din Tokyo a ajuns la concluzii sau. Irnparatul Japoniei
sirnilare, prin aplicarea
articolului
a scapat de sub acuzare, generalului
nu prin derogarea Acest ~i
de Is acest principiu, pnncipiu Reprimarea al Crimelor Conventiei
ci datorita
"bunavointei
Mac Arthur". privind
a fost reafirmat
in articolul
4 al Conventiei
Prevenirea
Crimei de Genocid
din aTIuJ 1948, in articoJuJ 3 al Proiectului Omenirii din anul 1954 si ,

111
de Cod 3 31 J973.
contra Pacii si Securitatii " privind Eliminarea
articolul
Crimei de Apartheid
din data de 30 noiembrie
intrata in vigoare la data de 18 iulie 1876. In Yugoslavie mod

surprinzator,
Tribunalului
Penal principiul
Intemational absentei
pentru imunitatii
F osta unui scf
a avut ocazia sa puna in aplicare principiu continut
de stat aflat in functie, 6 al Statutului Slobodan
in articolul 7 al Statutului
sau (~i articolul
Tribunalului
Penal pentru Rwanda). Republicii
AstfeL la data de 24 mai 1999. impreuna cu alt:
Milosevic,
presedintele
Federale Yugoslavia,
4 responsabili
civil: sau militari, pentru
au fost pusi sub acuzare
de catre Tribunalului de arestare
Penal International internationale pentru
Fosta Yugoslavie. impotriva de crime articolului
In acelasi timp, mandate
au fost eliberate
lor. Acesti 5 responsabiJi impotriva umanitatii.
sunt toti acuzati violarea legilor $i
ca s-au facut vinovati de razboi, violarea
obiceiurilor august Slobodan conform
3, continut de 4 conventii Patru dintre
din data de 12 care ~i
1949, eu privire Milosevic, articolului
la crimele
de razboi.
ei .. printre penale
sunt acuzati, 7 paragraful conform
pe baza responsabilitatii 1 al Statutului articolului
individuale. in calitatea Statut. caliratii
TFIY si .. alternativ",
lor de superiori
ierarhici,
7 paragraful
3 al aceluiasi
Pentru anumite oficiale rcferitoare - va compliea

13 imunitatea
state, articolul procesul
27 al Statutului
CPI - lipsa pertinentei
de ratificare,
din cauza dispoziti ilor consututiona!e inviolabilitatea
sefuiui statului. probleme.
Astfel. in Belgia si Spania.
regelui ridica numeroase
Capitolul
II!. Structura
si functionurea
Curtii Pen a!e lnterntuionale
195
In Franta, Raspunsul
problema
a fost
ridicata prevede,
111
fata ca
0
Consiliului persoana
Constitutional.
a fost logic. Astfel. tratatul

111
poate f justitiabila
Franceza
fafa de Curtea Penala Internationala, prevede aducerea
timp ce articolul 68 din Consritutia
in discutie a responsabilitatii Constitutional s-a reunit propusa
penale a sefului statului, doar in fata a decis, la data de 22 ianuaric deci. la data de 28 iunie
lnaltei Curti de Justine. Consiliul revizuirea Versailles Constitutie jurisdictia C onstitutiei.

,
1999,
.
Conzresul
LJ
1999. la
111
si a adoptat urmatoarea
revizuirea fraza
de guvern. Astfel, 53-2: Republica
a fost introdusa poate recunoaste
laconica:
"Art.
Curtii Penale Internationale,
in conditiile prevazute
de Tratatul sernnat la
data de 18 iulie 1998." In Franta, decizia Consiliului politica si doctrinal relativa la imunitatea Constitutional
n-a uitat sa ridice
0
controversa
a,
deoarece a instituit "Ja cel mai inalt nivel", printr-o incidents presedintelui republicii, un "obiter dictum". esential
Oricare ar fi situatia, Statutul consacra, de acum inainte, un principiu al eficacitatii justitiei, in privinta victimelor:
despre oricine ar fi verba, nimeni nu
se ana la adapost ill fata acuzatiilor, competen ta Curtii. Pe de alta parte, persoanele
in care este vorba despre crime care tin de
oficiale, ale unui al treilea Stat, pot beneficia de legile intemationale
de
astfel de imunitati, In limitele permise

este yorba de astfel de persoane
(art. 98). Acolo unde
oficiale,
Curtea va decide, daca acel a1 treilea Stat ell obligatiile sale,
isi va putea indeplini conform Conventiilor
indatoririle,
Tara a actiona in contradictie
de la Viena pentru Relatii Diplomatice
si Consul are, a legilor
si a altar surse relevante. Lipsa imunitatii, conform articolului 27, are implicatii importante, atar in
ceea ce priveste ce priveste autoritatile
obligativitatea
Statelor Pani de a coopera cu Curtea, cat ~i in ceea crirnelor aflate sub jurisdictia
Curtii. de catre
investigarea
nationale
si judeearea
Dispozitiile ordinea S tatut). ierarhica
relative
la responsabilitatea eontroverselor
superiorilor
si cele care trateaza

(art.
au dat ocazie
celor mai furtunoase
28 dill
Statutul stabileste
distinctie
intre sefii militari si ceilalti super iori ierarhici
Capito/lIl III. Structure sifunctionareu
Curti! Penale Intertuuionule
196
In cazul articolul
sefilor
militari,
Statutul
of era garantii
criteriului
prevazur
in
7 din Statutul Tribunalului
de la Nurenberg:
un sef militar este responsabiJ ar f trebuit
penal, atunci cand stie sau in functie de circumstante, militare

I1Ll
sa
stie, ca fortele
aflate in subordinea necesare
sa au comis sau vor comite crime ~i ca. in consecinta, si rationale posibile pentru a impiedica in scopul executarea anchetei. lor
a luat masurile
sau nu le-a raportar ulterior autoritatilor Mai multe organizati: este relativ restrictive. Ministerelor "deliberate" Apararii (paragrful
cornpetente,
finalizarii
neguvernamentale
au considerat
ca aceasta dispozitie de catre reprezentantii criteriul responsabili neglijentei militari.
Este adevarat, din America
ca a fast negociata si Franta.
De exemplu, anumiti
2 al. a) ar putea sa protejeze

:
vinovati ,...... zrave deficiente. de F iind vorba de responsabilitatea prevede responsabil asupra norme mai stricte si ratifica superiorilor principii civili, articolul noi. 28 paragraful 2. este sau
De fapt, superiorul ale crimelor
penal, daca ar dispune, asupra activitatilor constitutive care au eomis aeeste crime, de
0
persoanelor
autoritate
si de un control prevazute sau deja in
efectiv, daca a avut cunostinta C0111lSe de catre subordonatii
sau nu a tinut cont de crimele sai si nu le-a raportat
autoritatilor
eompetente
vederea realizarii anchetei si a finalizarii acuzatiilor. Se intelege 'lladie. De fapt, intreaga influenta a aeestor principii
penala
pentru
cazul Karaelzie
~i a catorva
si
responsabilitatea
a lui Milosevic
dintre
subordonatii
sai civili sau militari, articolului
eei mai importanti,
ar fi putut sa fie pusa sub Tribunalului Penal

0
cuzare in terneiul ~:-:"":-::~;io al penrru
7 paragraful
3 din Statutul
Fosta Yugoslavie. impotriva
Acest articol perrnite
sa se stabileasca
=5;:0:-:'52.-i.ita e juridica
celor care, tinand cant de functia lor, nu numai

dar nu au facut nimic
ora realitatea - a elasi timp,
crime lor cornise,
pentru
a Ie
asa cum au reamintit inrotdeauna
judecatorii
TPIY
in cazurile care
~: _ I adic. exista
--:--=--
responsabilitate
penal a individuala.
-:1 .rebui sa fie privilegiata.
- ~:!olul 28 al Statutului
CPI, care instituie
prineipiul
raspunderii
sef lor
=:.~12._. s:
a altar superiori
""1
ierarhici,
ar trebui, deci, sa fie utilizat In lipsa, atunci este imposibil de stabilit.
:~:-.; ~=::_:1-:s2:'-:!i- tea
ala individuala
Capito/ll/ Ill. Stmctura
)iful1qiol1area
CurTii Pel1a/e Illtemariolla/e
10. Procedurile Curtii

;
Prevederile
Statutului
in legatura cu ancheta ~i urrnaririle
(partes
Y art. 53 -
61), procesul ( partes VI art. 62 - 76), apelul si revizuirea (partea VlIl an. 81 - 85) forrneaza un sistem de norme bine integrar. Aceste dispozitii arrnonizeaza inalte standarde interesele internationale procedurile Curtii in conforrnitate eu cele mai
necesare unui proces echitabil. Astfel. acestea asigura la problemele Statului si protejeaza abilitatea
acuzarii,
sunt sensibile
Curtii de a-si indeplini functiile. Prin aceste prevederi principiilor termen lung. Definitiile, principiile generale si standardele de Ia Nurenberg. prin evolutiile realizate in planul standardelor Internationale procedurale au fost sursa cea - si pnn claritatea definitiilor date crirnelor, $i autoritatea cat ~i
sale generale - Statutul va asigura integritatea
Curtii, pe
mai mare de critica pentru Tribunalul

Curtea Penala Internationala,
procedurale
internationale
si prin progresuI realizat de Tribunalele si Rwanda,
ad-hoc pentru procedurilor
Fosta Yugoslavie
doreste sa se asigure, ca legalitatea
penale internationale statutare
nu va mai fi vreodata sursa de indoieli:

VOl'
Prevederile imbunatatite elaborate
ale Curtii Penale Internationale de Procedura
f suplimentate
$1
de catre Regulile
si Proba (art. 51). Acestea si

VOl'
vor f pnn
si evaluate
de catre Comisia
0
Pregatitoare
intra in vigoare
adoptarea lor de catre
majoritate
de 2/3 din membrii Adunarii Statelor Parti. la Regulile de Procedure care activeaza si de
ell 0
Orice Stat Parte poate propune amendamente Probe: la fel poate face ~i procurorul, majoritate absoluta;
precum si judccatorii
astfel de amendamente
0
vor intra, de asernenea,
in vigoare.in
urrna adoptarii
c.....,...
lor de catre
majoritate de 2/3 a Adunarii Statelor Parti. si Probe

,
Rezulile de Procedura
Val'
fi in concordanta
eu Statutul. care se deruleaza in a Ie
In
fata
continuare,
vorn analiza pe seurt fazele procedurale
Curtii PenaJe Internationale.
1nsa, pentru aceasta, este mai intai necesar
enumera.
--
--
--
-----
---
Copitolul III. Structure si function area Curiii Penale Internationale
i98
Asadar, urrneaza: national;
procedura
in fat a Curtii Curtii;
comports
procedura
mai multe etape, in fata autoritatilor procedura
dupa cum Statului de
sesizarea procedura
procurorului
in fata Camerei
Prelirninare,
in fata Camerei
Prima Instants: pronuntarea lntrucat modurile

Exercitarea competeniei,
sentintei; procedura
in fata Camerei de Apel. le-arn dezbatut in sectiunea in mod direct, prin a
de sesizare ale procurorului vorn incepe aceasta
sectiune,
prezenta modul de demarare al anchetei. Prin comunicate, exists.

0
urmare, va declansa
procurorul,
0
dupa
evaluarea
inforrnatiilor
ce
i-au
fost ca nu
ancheta, in afara de cazul in care acesta considers
baza rezonabila
pentru a actiona, conform acestui Statut. Aceasta dispozitie 15 cu privire la procuror. concluzioneaza ca
1111
face referire la aceea a articolului
Daca in timpul derularii anchetei, procurorul
exista
baza suficienta pentru urmarirc, el va informa Camera Preliminara,
despre concluzia
sa $i motivele acesteia. La cererea Statului Parte, vizata de art.l4 sau a Consiliului de Securitate al ONU, intr-un caz conform art. 13, Camera Preliminara o decizie a procurorului acea decizie. Daca procurorul existand suficiente hotaraste ca exista
0
poate revizui reexamineze
de a nu actiona
$i poate solicita acestuia
sa
baza rezonabila a crede ca

0
pentru ancheta
a actions. ar servi
motive
considerabile
pentru
intereselor justitiei, atunci el va informa Camera Preliminara. Potrivit Procurorul acti oneze paragraful dispozitiilor
0
articolui
53, prezentate
In paragrafele
anterioare, sa
dispune de
autoritate considerabila, "flhru'', ata: pentru
din moment ce are posibilitatea declansarea unei anchete
ca un adevarat
(art. 53
1), cat si dupa ancheta (art.53 paragraful 2). trebuie sa respecte anumite conditii; dintre acestea, interpretarea, ii va conferi
0 0
Procurorul
In
anumite
cazuri. daca
veritabila
responsabilitate
politics.
De fapt, a
deterrnina, interesele optiunea negocierile
ancheta
serveste
sau nu intereselor crimelor,

0
justitiei,
rinand cont de la a face compromite
victimelor
si de gravitates de a dernara
va putea sa conduca
I1U
intre necesitatea
ancheta $1 aceea de a
af1ate pe punctul
de a duce la sernnarea unui acord de pace. In alri intre imperativul justitiei si imperativul
terrneni, procurorul
va trebui sa arbitreze
Capita/lit Ill. Structure si functionarea
Curtii Penttle Internation ale
199
pacii. Va trebui, de exemplu, sa se intrebe, In privinta influentei, international, a unei legi de amnistie, Daca
in cadrul dreptului ~i
adoptata in conditii perfect dernocratice
mai ales, dupa referendum. apartheid, de

0
acele crime comise In Africa de Sud. sub
se inmultesc in 10 ani, faptul ca acei crimina li au fost. totusi, identificati, de tipul celei care si-a incheiat lucrarile la sfarsitul anului 1998 $i sesizeaza
0
comisie
faptul, ca victimele urma, de a deschide
procurororul,
se considers
CEL decizia acestuia
din
ill
ancheta, nu ar fi juridica, ci ar f politics. Poate f evocata, legala, de care au beneficiat tortionarii uruguaieni.
0
mod egaJ ~i imunitatea dupa ce a fost votata decembrie politienesti,
De fapt,
lege de caducitate
a actiunii preventive
a Statului, in luna militari si in cauza a
1986, amnistiind actele de represiune in perioada dictaturii 1973-1975,
cornise de responsabilii tentativa de repunere
acestei legi s-a produs prin subterfugiu scrutinul,
unui referendum
la initiativa populara.
Oar
care s-a desfasurat 1a data de 16 apri1ie 1989, a fost marcat de dorinta de voturi1or alegatorilor (60%), pentru a uita trecutul, mai degraba democratice. (Totusi la
a obtine majoritatea dedit
a pune in pericol perenitatea majoritatea alegatorilor
fragila a institutiilor
Montevideo, exigentelor
s-a pronuntat impotriva amnistiei). Concilierea cu exigentele de
de pace, cauza si consecinta a intoarcerii la democratic, barbariilor,
ai pedepsi pe autorii si continue. (in pofida posibilitatile
se afla In centrul unei dezbateri extrem de actuale nu va treee decat pe jumatate final", din luna decembrie sau poate niciodata. 1986, care limita
Durerea victimelor legii numite "Punct
de urrnarire impotriva
militarilor argentinieni
si in pofida legii numita sa noi de

S3U
"a datoriei de supunere", scape de sub urrnarire,
din luna iunie 1987, care pemitea ofiterilor subalterni victimele represiunii din Argentina au intreprins
urrnariri.
Astfel, generalul Massera a fost arestat in anul 1998, pentru "adoptia" familii de militari a unor copii, ai carer parinti au fost asasinati
0
catre anumite disparuti, in mod victimelor,
aceasta adoptie fiind considerata definitiv, orice dezbatere asupra
crima continua). Decizia de a include, actiunilor din trecut, nu se impune
conform dreptului international,

111
dedit daca a fost adoptata de un Stat (ceea ce nu este cazul in

III
intr-un context si
anumite conditii absolut democratice
Chile ~i ceea ce ramane discutabil despre Uruguay, tinand cont de conditiile
care,
Curtii Pen ale Internationale
200
scrutinul. militarilor).
din data de 16 aprilie 1989, s-a derulat, adica sub puternica
presume a
Doar procurorul justitiei
poate decide daca
ancheta ar fi necesara
intereselor
EI este obligat sa informeze Camera Preliminara
in privinta deciziei sale.
care nu va avea nici un cuvant de spus, daca procurorul a estimat cazul inadmisibil in confonnitate Procurorul cu art. 17 si 53 paragraful 1 alineatul a ~i b. In aceste 2 ipoteze.
S3U
apreciaza daca prezumtiile pentru 0 crirna comisa
pe punctul de
c0111is21 sunt serioase sau daca Statui, avand competenta, poate sau va dori
sa
duca
pana la sfarsit ancheta si urmaririle. In acest ultim caz, aprecierea pe care 0 va face procurorul inadmisibil, va fi delicate. Articolul 17 permite, deja, procurorului, pe motivul absente: gravitatii faptelor. procurorul poate, in mod egal, sa decida sa nu pornesca sa declare un caz
Dupa ancheta,
urmaririle in cazul respectiv. Criteriile comportamentu! Natura acestor decizii sunt usor diferite, intemeindu-se pe
Statului respectiv (vezi art. 17, an. 53. p.2 a!. a, b). indiciilor sau elementele de proba, adunate in timpul anchetei, va interneia
0
in
afara de existents Camerei Preliminare,
unei baze legale suficiente,
solicitarea
adresata
de a elibera un mandat de arestare sau
citatie de a comparee.
In
"interesele justitiei",
prevazute de criteriile de baza, s-au adaugat: "varsta
sau deficienta presupusului
autor si rolul sau in crima invocata". stabileste un veritabil principiu de oportunitate al
Astfel, aceasta dispozitie urmaririlor,
care in multe cazuri este consacrat prin aceste dispozitii.
Cu toate acestea, Procurorul poate, sa se ~i insele. Camera Preliminara poate reconsidera
In
majoritatea
cazurilor, si-a de
decizia, fie din oficiu, daca procurorul fie la cererea Statului sau a Consiliului
fondat decizia pe interesele justitiei,
Securitate. . de indata ce Curtea va fi anuntata de unul sau de celalalt. , Aceasta dispozitie a fost adoptata la initiativa Frantei ~i accentueaza,
i." ,. !-..i.
in mod
incontestabil,
prerogativele
Camerei Preliminare.
Per a contrario, daca Procurorul,
sesizat in privinta unei solicitari de ancheta sau dupa ancheta, decide ca nu are rest sa mearga mai departe, interneindu-si decizia pe orice alta consideratie decat pe cea
III
a intereselor justitiei. decizia lui nu poate fi repusa 'in cauza, doar daca el insusi.
Capitolul III. Structura sifun ction area CUJ'?ii Penale Internationule
20 I
functie de noile fapte nu isi reconsiders
pozitia ( paragraful
4 ).
In
ipoteza in care el va fi sinzurul ~
Curtea nu ar f anuntata de un Stat sau de Consiliul de Securitate. , 'judecator' a! gravitatii crime lor, al delincventei
sau relei vointe a unui Stat. procurorul respectiv, trebuie sa tina cont, atat de cele care penala. Mai
In timpul anchetei, pentru a stabili adevarul,

111
mod egal, de toate faptele
si probele
relevante,
incrimineaza, mult,
cat si de cele care exonereaza
acuzatul de responsabilitate
procurorul
trebuie sa ia masurile corespunzatoare erimelor ce tin de competenta personale ale vietimelor
pentru a asigura cercetarea Curtii $i astfel. si rnartorilor; Statutului
eficienta interesele respeete,
si urmarirea
$1
sa
$1
respecte sa
circumstantele
trebuie
in totalitate,
drepturile
persoanelor,
conform
implicit
drepturile acuzatului. Astfel,in cum urrneaza: interogheze desfasurarea poate sa strange cercetate, anehetei, si proeurorul examineze are numeroase atributii, dupa $i sa
sa
probe, sa solicite prezenta
persoanele
a vietimelor
$i a martorilor,
sa solicite cooperarea
eu orice Stat sau organizatie informatii eu caracter
interguvernamentala,
sa nu fie de acord sa divulge necesare pentru asigurarea
confidential,
sa
ia rnasuri
confidcntialitatii
inforrnatiilor,
protectia persoanelor sau pastrarea probe lor. informatiilor, informatiile numeroase masuri de siguranta nationals,
Cu privire la confidentialitatea permit Statelor Parti sa-s: protejeze

i
I
referitoare
la securitatea
~b
I'
;
care fie le sunt solieitate,
fie sunt in posesia unui al treilea Stat: orice Stat are informatiilor privind securitatea nationala. importante. Prill folosirea
I alineatul
i
i
dreptul de a soJicita Curtii protejarea Asadar, termenilor prerogativele
procurorului
sunt foarte
de "culpabilizare
sau dezincriminare
" in paragraful
1 al
art.54, acestea se apropie de prerogativele La initiativa dispozitie (paragraful specifica lalineatul mai multor
"judecatorului
de instructie". a fost prevazuta cele impotriva copiilor de

0
organizaiii
internationale, sexuale sau

121
ell privire la violentele
b art. 54). Franta si Belgia au avui initiative
statutuJui
victima specific pentru copii. CLI toate acestea, daca Statele accepta atributiile procurorului eu el.
l1U
vor putea f exercitate,
decal
sa eoopereze
Capltolul III. Structure }i functionarea Curtii Pen ale Intertuuionale
202
Capacitatea (paragraful dintre
procurorului
de a conduce
ancheta
pe teritoriul
unui Stat
2) a starnit reticente in cadrul Consiliului

acestuia considerand excesiva aceasta
Constitutional
dispozitie
Francez. (Yezi
uni j
mernbri
decizia
Consiliului asemenea suveranitatii,
Costitutional
fapt ar putea
din data de 22 ianuarie
1999, care a estimat
ca un
a
sa
conduce
121
lezarea conditiilor
esentiale de exercitare
atunci cand procurorul judiciare excesiv
ar putea sa determine anumite acte de ancheta Aceasta decizie a fost considerata. de

0
in absenta autoritatilor pane din doctrinari, ancheta, vorbind
nationale.
de autoritara si dad
211'
~i riscanta, Nu va f yorba de acte de franceze ar trebui nu ar
la propriu
trebui sa existe, autoritatile aeestei cooperari
avea motive stabilite
sa refuze eooperarea.
Modalitatile
sa
fie
in 1egea de imp Iementare,
care va urma neaparat
ratificarii
Statutului). cu
T otusi, procuroruJ dispozitiile articolului
poate conduce anchete pe teritoriul unui Stat, in conformitate Camera Preliminara.
Partii a IX a sau asa cum autorizeaza 57 pargraful 3 d. organizatii internationale
potrivit
Diferite
ale drepturilor
omului
au considerat
ca
atributia procurorului Bineinteles, vedere martorii, cooperarea
de a ancheta
121
este lirnitata. negocierilor eu privire la acest Statut, s-a pus in la locul crimei, sa discute
ell
inceputul
faptul ca procurorul sa administreze
sa se poata deplasa
probe,
rara ca prerogativele
ell
sale sa fie suspendate
de
cu Statele, uneori complice
crimele - obiect ale anchetei.
Aceasta
ipoteza va putea fi luata in considerare, Consiliul stalpu: de Securitate infamiei'' in legatura
in momentul in care Curtea va f sesizata de de catre un Stat, pus "la
cu erimele savarsite
de catre Natiuni
si/sau aflat in stare de razboi cu comunitatea in Kosovo, din moment ce diferitele in colaborare cu personalul tehnic al
internationala. forte militare Tribunalului
(Nu este ceea ce s-a intamplat au primit mandat de a actions Penal International
si/sau In anumite cazuri.
eu un personal din exterior, reerutat de TPTY sa stranga probe le crimelor savarsite). Dineolo prerogativele de atitudinea procurorului mai mult sau mai putin de Camera cooperative Preliminara. a Statelor, Aceasta
sun! net incadrate
conditie este precizata mai ales in articolul 57 paragraful 3.
Capitolul III. Structuru si functionarea
Curtii Pen ale Interntuion
ale
203
De asernenea, masura pe care motive rezonabile necesara, pentru

0
rnentionam,
ca procurorul
poate sa solicite arestarea persoanei. pe baza formarii convingerii ca sunt
dispune Camera Preliminara,
de a crede, ca pesoana in cauza a comis crima si ca arestarea este a garanta prezenta acesteia in fat a instantei, impiedicarea
obstructionarii
anchetei, pre cum $i a comiterii unei alte crime. care primeste cererea de arestare, trebuie sa ia imediat rnasuri Curtii. a
Statui Pane,
pentru punerea in executare Persoana statului arestata
a cererii, conform propriei legislatii si Statutului este imediat deferita autoritatii judiciare
competente
de detentie,
care va verifica
daca mandatuJ de arestare a vizat intr-adevar
acea persoana, drepturile
daca procedura in cauza.
de arestare a fost respectata $i daca au fost respectate
persoanei
Persoana cererea
arestata
are dreptul de autoritatea
de a solicita punerea cornpetenta
in libertate
provrzorie. clecizia
fiind examinata
a Statului de detentie,
finala apartinand, in
insa, Camerei Preliminare.
timpul
procesului,
acuzatul
beneficiaza
de recunoasterea
deplina
drepturilor
sale si In primul rand, a prezumtiei de nevinovatie. Camera Primei Instante va asigura celeritatea si corectitudinea
Astfel, procesului,
precum ~i desfasurarea victimelor
sa cu respectarea
deplina a drepturiJor persoanei
acuzate, protejarea Persoanele
si a martorilor. drepturi:
sau
supuse unei anchete au urmatoarele
nu pot fi obligate vinovate ; nu pot fi supuse
sa depuna marturie impotriva lor insesi
sa se declare
nici unei forme de constrangere
sau amenintare ;
$1
111C1
torturii sau vreunui tratament

beneficiaza,
crud, inuman sau degradant
in mod gratuit, de interpret, atunci cand este necesar :
nu pot fj arestate sau retinute, in mod arbitrar. Atunci cand este suspectata
.
de savarsirea
unei crime, persoana
acuzata
are
~ ...
urmatoare Ie drepturi: de a fi informata, suspects de corniterea inaintea interogatoriului, ca exista motrve pentru a
0
crimei ;
--
----
Capitolul III. Structure si functionarea Curiii Pen ale lntertuuionale
204
de a pastra tacerea, determina
tara ca acest fapt sa fie luat in considerate,

persoanei anchetate ;
pentru
culpa sau nevinovatia
de a fi asistata de un aparator ales sau In cazul in care nu are un avocat, de un aparator din oficiu, In mod gratuit ; de a fi interogata in prezenta aparatorului Ca un ecou al dispozitiilor inalt de aparare realizeaza, preconizate prin a drepturilor cornbinarea sau. un nivel foarte Si acest fapt il
articolului 67, Statutul instaureaza in cadrul unei anchete. 55, a articoIului
persoanelor articolului
67 si a garantiilor
in Pactul International articolului
privind drepturile civile ~i politice din anul 1966. ca Statele au dorit, totusi,
Citirea
55 convinge
sa
mearga
mal
cleparte - atat de detaliate sunt drepturile persoanei anchetate. Intr-un tennen rezonabil, dupa predarea persoanei catre Curte sau infatisarea va tine
0
sa voluntara in fata acesteia, Camera Preliminara invinuirile, j udecata. pe care procurorul Sedinta se desfasoara intelege
sedinta pentru a confirma a cere trimiterea in
sa se bazeze pentru procurorului
in prezenta
si a persoanei
care face
obiectul anchetei sau a urmaririi, precum si a avocatului acesteia. De asernenea, acuzatiile Camera Preliminara poate tine
0
audienta pentru a confirma de un aparator ~i daca, ea
in absenta celui interesat, daca este reprezentat
crede ca aceasta serveste intereselor justitei. Audierea confirmarii acuzatiilor este

0
etapa esentiala
in cadrul procedurii
derulate in fata Curtii. Potrivit Frantei, care se afla la originea instituirii Camerei Preliminare a contribuit, la functionarea fiind yorba de in mare masura, la redactarea dispozitiilor sa, audierea de confirmare
0
si care
relative referitoare
la roI ul ~i
a acuzatiilor
este departe de a fi formala,
veritabila
audiere, in terrnenii careia totul trebuie sa fie in ordine, in cele mai bune conditii ale carer sisterne judiciare imbraca forma
pentru ca procesul sa se desfasoare A contrario, sistemului nu va avea de common

0
anumite
state,
law, nu au ascuns faptul, ca ele considers,
ca aceasta audiere
contributie
irnportanta in cadrul procedurii desfasurate in fata Curtii
Capitolul
III. Structure
si funciionarea Curtii Penale Internationale
20~
Acestea fiind spuse, prin aceasta dispozitie se statueaza audiere incheie faza prealabila importanta. De fapt, j udecatorii acuzatului dosarului prezentate alineatul judecat. In speta, procedura In consecinta, procedura International Rwanda de instructie; prin sa fie organizata. vor trebui Camera a procedurii si va reprezerua,
faptul, ca aceasta intr-adevar.

0
etapa
sa vegheze asupra faptului
ca apararea copiei
Preliminara
va fi, a priori, in posesia
integral al cauzei ~i in functie de consistenta sa si a probelor care vor f de catre parti, va decide, daca este cazul, in temeiul paragrafului 7
a, sa trimita acuzatul
in fata unei Camere
de Prima Instants,
pentru a f
nu va fi condusa de catre procuror, ci de un judecator. aceasta
dispozitie, a fost jurisdictionalizata

Statutului Tribunalului Penal International
0
noua
Penal pentru
asadar, in timp ce prevederile
pentru Fosta Yugoslavie ca judecatorii
si ale Tribunalului
stipulau
nu au obligatia
sa. desfasoare
astfel de audiere,
daca acuzatul este absent, potrivit Statutului, in cadrul Curtii Penale Internationale, aceasta se va derula in toate cazurile. ProcesuI se desfasoara la sediul Curtii, in prezenta acuzatului.
In
cazuri1e in
care se hotaraste altfel, procesul se va putea desfasura si in alte locatii - aceasta ultima dispozitie se completeaza Statut . Prin urmare, conform acestor dispozitii, C1l11ea poate sa fie transferata, crimelor de natura universals
-
cu prevederile
articolului 3 paragraful
2 $1 1 din
tinand cont de obiectul insusi - care este represiunea
chiar daca motive de transfer ale acesteia nu sunt, inca, reglementate. RegulamentuI de Procedure
$i de Probe va determina
daca aceasta decizie va
ft adoptata de Curtea insasi, de Presedintele De fapt, unele State au relevat, din deplasarea
. ..
-~ '
acesteia sau de Adunarea State lor Parti. importante care rezulta incredintarea
imediat, implicatii
intregii
Curti pe un alt teritoriu,
pentru a justifica
adoptarii acestei decizii, Adunarii Statelor Patti . Totodata, acuzatul asista, asadar, la procesul sau. Politia audierilor care are posibilitatea, apartine prevazuta, Carnerei de Prima Instants (paragrafui de asemenea, in marea majoritate 2 art. 63). a sistemelor
--
--
------
---
Capitolul III. Structura si function area Curtii Penale Intertuuionule
206
judiciare,
de a urmari procesul
In absenta acuzatului,
daca atitudinea
acestuia
din
unna impiedica
buna sa desfasurare. de a da instructiuni articolului audienta
Cu toate acestea, chiar expulzat, avocatului 61 alineatul a confinna
acuzatul
pastreaza capaeitatea reaminti, Preliminara
sau, din exteriorul salii. Putem 2, COnf011l1 careia, acuzatiile Camera celui
aici, prevederea poate tine

0
pentru
in absenta
interesat, daca este reprezentat intereselor j ustitei. Procesul contradictorialitatii se
de un aparator si daca, ea crede ca aceasta serveste
desfasoara
potrivit Singura
principiului
publicitatii
~I
a1
0
dezbaterilor.
exceptie
de la principiul
publicitatii
constituie cazul in care, Carnerele Curtii, pentru a proteja victimele, martorii sau un acuzat. dispun ca Curtea restituirea
0
anumita parte a procedurii indica, atunei cand
sa se desfasoare ell usile inehise. este cazul, reparatiile (cornpensarca,
poate
si reabilitarea),
pe care eel eondamnat
este obligat sa Je acorde victimelor
sau avanzilor cauza In cazul pedeapsa prezentate verdictului de vinovatie, Camera de Prima Instants stabileste pertinente
ce va fi aplicata,
tinand seama de conc1uziile si de probele
in cadrul procesului. impotriva unei persoane declarata vinovata, iar pentru

0
Astfel, Curtea poate pronunta
sentinta
de condamnare
de pana la 30 de ani de inchisoare, pe viata.
crime de
extrema gravitate, inchisoarea Pedeapsa precum indirect,

credinta.
inchisoni
poate sa se cumuleze cu obligarea la plata unei amenzi. profiturilor si bunurilor castigate, in mod direct sau
si eu confiscarea prin savarsirea
crimei, Tara a prejudicia,
insa, drepturile tertilor de buna-
Prin dccizia Adunarii Stateior Parti, a fost creat un fond de incredere. ajutorarea
pentru
victimelor si a familiilor acestora ; bunurile acestui Fond difera de Is bani coleetate prin amenzi deoarece si confiscari determina dispuse de catre Curte. pagubele si
- la alte proprietati,
.~ ,.
Aceasta interesele,
dispozitie
este esentiala,
in ce conditii
pentru repararea
prejudiciilor
suportate, pot fi alocate victimelor.
Aeest
articol cornpleteaza.
deci, toate dispozi tide anterioare referitoare la victime
Capitolul Ill. Structur si function area Curtii Pen ale Intemationale
Din moment ce persoanele mal adesea insolvabile
condamnate
pentru crime intemationale insolvabilitatea,

.
sunt cel ce
llU
sau si-au orzanizat ,~ pecuniara
din moment
se
retine nici responsabilitatea
a Statelor. nici cea a persoanelor intreaii
morale,
locul stabilit victimelor organizarea trimitere, determinate dispozi fie! Ramane
de catre Statut solicits pentru pagube. de Procedura Statelor
comunitati
internationale , ca nu se face care vor trebui
de indemnizatii la Regu1amentu1
Trebuie subliniar,
i1153o,
si de Probe, ci la principiile Parti;
de catre Adunarea
atat de importanta este accasta
de determinat
modalitatile propuneri
de contributie
a fiecaruia
dintre Statele
Parti la acest fond. Multiple
au fost deja formulate ...
In masura in care, fondul ar putea sa fie alimentat, daca, desigur, Curtea este de acord, prin colectarea bunurile judecatorii conditionata, confiscate, articolului sumelor de bani provenite din amenzi, dar mai ales prin pe care
0
patrimoniul
sau va depinde de interpretarea
vor da
77 din Statut. Se intelege, de fapt, ca marirnea unui ten de buna-credinta,
fondului va fi pe care 0
astfel, prin lectura notiunii
va
face Curtea. Putern sa ne asteptam, foarte important! Regulile de Procedura avut de suferit,
religiei,
In aceasta privinta, 1a un nou contencios
Lll1111
si Probe considera a fi victime, atat persoanele
care au dedicate
cat si organizatiile 311ei sau stiintei
sau institutiile, sau scopurilor
ale carer proprietati caritabile
educatiei,
au avut de suferit ~i obieetele eu
clistrugeri
; de asernenea,
monumentele
istorice, spitalele,
locatiile
scopuri umanitare. Interesele Victimelor victimelor sunt, de asernenea, infiintat aparate de Oficiul pentru Protectia
unor masuri de
si Martorilor,
de catre Greta, pentru asigurarea consiliere

pronuntata
protectie, aranjamente
de securitate,
~i asistenta. de catre Camera de Prima

lnstanta,
Sentinta
de condamnare, apelului.
poate sa faca obiectul

'.:.,.-# . ..;
I
Atat condamnatul,
cat si procurorul,
pot face apel
impotriva sentintei prirnei instante
Hotararea
Camerei
de Apel se adopta
ell
votul majoritatii
judecatorilor.
III
sedinta publica si este motivata.
Cttpitol
ul ll I, Structura si functiotuirea
Curtii Pen ale lnternasion ale
208
Executarea realizeaza
sentintelor Statului
de condarnnare, desemnat
la pedeapsa
ell
inchisoarea,
se
pe teritoriul
de Curte, dintre cele care s-au declarat
dispuse sa primeasca condamnati. Sentinta de condarnnare modifica. Totodata, imbrace este important conditie de mentionat
faptul, ca deciziile Curtii trebuie
este executorie
pentru Statele Parti, care nu
pot
sa
forma sensa,
0
ceruta, ad validitatem si ad probationem
~i este
necesar sa contina concluziile.
declaratie concrete si justificata a constatarii privind probele si
Mai mult decat atat, hotararile apel de catre procuror procedura, corectitudinea eroare sau persoana
Camerei de Prima Instants pot fj atacate cu condamnata, bazandu-se pe

0
eroare
de
de fapt sau de drept sau orice alte motive
care ar afecta
procedurilor
sau a deciziei. Acest ultim motiv pentru apelarea unei sau de procuror. in
sentinte poate fi invocat numai de catre persoana condarnnata numele acestei persoane.
sentinta poate fi atacata cu apel de catre procuror sau de catre persoana pe motiv de disproportionalitate intre crima si hotarare. sau de
condamnata,
Atunci cand apelul este formulat numai de catre persoana condarnnata procuror acesteia. Persoana condarnnata
in numele acelei persoane, sentinta nu poate fi arnendata in detrimentul
sau alte persoane, in unna mortii acesteia, pot solicita hotararea definitiva de condarnnare,
Ull
Camerei de Ape] sa revizuiasca descoperite
daca au fast a1t verdict sau
probe noi, suficient de importante pentru a detennina ca probe decisive, pentru condamnarea
daca s-a descoperit, falsificate condamnare sau

ill
acelei persoane, au fast care au participat 13
cazul in care, unul sau mai multi judecatori,
a c0111is,in acel caz, 0 incalcare severa a indatoririlor sale. arestate sau condamnate au dreptul la compensatii, daca au fost
Persoanele
~-~
victimile
unei arestari sau detentii ilegale sau condamnarea

0
lor a fost anulata pe Franta a
baza unor dovezi noi, care arata ca a fost verba despre avut initiative acestei dispozitii inovatoare, de catre anglo-saxcni,
eroare judiciara.
ell
care a fost cornbatuta.
incrancenare.
care se terneau de punerea in cauza a actiunii procurorului.
--------
Curtii Penale Interntuionaie
209
Aceste dispozitii, Conventiei eompensare,in pedeapsa existents Europene ipoteza
in confonnitate a Drepturilor
cu prevederile Omului, prevad,
articolului pentru
5 paragraful acuzat, dreptul
5 al Is ca
0
in care ar aduce proba unei detentii efectuate, sa fi fost pronuntata. In cazul in care, Curtea
tara
corespunzatoare
constata
unei erori judiciare,
datorata unui nou fapt, indemnizatia
este acordata Pe
conform legii, doar daca, bineinteles, nedescoperirea de alta parte, Curtea poate sa tina cont de circumstante aduce proba unei erori judiciare conditiile examinarii prevazut justitiei,
nu se datoreaza acuzatului. exceptioanle:

0
daca acuzatul indcmnizatie, pe parcursul in
grave si evidente, Curtea acorda
fixate de RPP. In speta, sunt vizate gravele disfunctionari, procedurii in numeroase si a procesului. sisteme judiciare, Astfel, in conformitate
eu ceea ce este
In cazul greselii grave in administrarea sa, sa-si repare gre~elile si totodata si
Curtea poate fi obligate, la discretia
pe cele ale Curtii Penale Internationale Acestea Drepturile sunt garantii judiciare
in totalitate. eon forme eu Pactul International privind
Civile si Politice, eu Conventia Europeans privind Drepturile Americana privind Drepturile Popoarelor,
Omului din
anul 1950, eu Conventia privind Drepturile
Omului , cu Carta Africans cat ~i cu Conventiile de la
Omului
si Drepturile
Geneva din anul 1949 si Protocoalele Acestea instrumente presupuse sunt garantii internationale a fi responsabile minime, pot oferi
Aditionale
nr. I si II din anul1977. ca legile interne judiciare si alte
ceea ce presupune mai multe garantii
persoanelor
pentru astfel de crime.
11. Pedepsele si modul de aplicare

Chiar daca in sectiunea pedepsele prccizari. Prin urmare, conformitaie
0
precedents
am facut unele referiri
ell pnvire
la
aplicabile
de catre Curte, in cele ce urrneaza se cuvine sa facem unele
persoana
condamnata
de Curte poate fi pedepsita
DUma]
III
ell Statutul (art.23 - nulla poena sine lege).
Capitolul III. Structure
si functionorea
Curtii Penale lnternation ale
210
In cazul unei condarnnari,
Camera
Primei lnstante
va exarmna
sentinta
respective ce va fi impusa si va tine cont de probele prezentate in cursul procesului, care sunt relevante pentru aceasta. Camera Primei lnstante poate, din proprie initiative sau la cererea acuzarului sau a Procurorului, sa tina 0 audienta speciala, pentru prezentarea unor 110i probe
relevante pentru sentinta in cauza. Pronuntarea

prezenta acuzatului.
sentintei se va face In mod public si atunci cand este posibil, in
Pedepsele 77 - 80. Acestea inchisoarea "gravitatea

condamnate".
disponibile
Curtii sunt descrise in Partea a VII prin pedepse privative
3,
respectiv, in art. respectiv,
sunt reprezentate
de libertate,
pana la 30 de ani sau inchisoarea majora a crimelor
pe viata, atunci cand se justifies prin individuale ale persoanei unor
si circumstantelelor
In plus, Curtea poate dispune plata unei amenzi sau confiscarea
proprietati sau bunuri obtinute, in mod direct sau indirect, Dispozitiile prevazute de Statutele eelor doua
de pe urma crimei. Tribunale ad-hoc, pnn
trimiterea la legea din Fosta Yugoslavie unei grile de pedepse,
si la legea rwandeza, au condus la alegerea
aproape identica, cu cea ratificata de articolul 77 din Statutul prevazute in proiectul Statutului au fost examinate in
CPI. Atunei cand pedepsele
anul 1996 de catre C0111isia Pregatitoare, Generale posibilitatii
apoi de al sase-lea Comitet al Adunarii asupra ~i
a ONU, un numar redus de State au dorit sa. anime dezbaterea pedepsei capitale. Pedeapsa Internationale mondial. imposibila cu moartea
a fost, dej 3, prevazuta
aplicata de catre Tribunalele celui de la doilea omului razboi faceau
de la Nurenberg
si Tokyo, la sfarsitul In domeniul 111Statut.
Dar progresele instaurarea
inregistrate
drepturilor
pedepsei
ill
cu moartea
Cand TPIY a fost instituit de catre Consiliul de Securitate aplica, in continuare, si-au dorit sa
0
anul 1993, Statele, care

ill!
pedeapsa
eu moartea (Statele Unite ale Americii si China)
includa in Statutul TPIY, nici ulterior, in TPIR. $i Tobago in principal, dar si lordania, Egiptul, Singapore $1
Trinidad
Malaesia au fost tentate sa redeschida stiind, insa, ca eforturile
dezbaterea referitoare esecului.
la pedeapsa
capita la, de
lor erau sortite
Rwanda
s-a constituit,
asemenea, in aparaioarea
pedepsei capitale, principalii responsabili
din Arusha fiind
Capitolul Ill. Structura si function area Curti! Penale In tern ation ale
2i I
condamnati
la inchisoarea
pe viata, in timp ce subalternii lor, judecati conform legii In materie de drept national, mai mult de 100 capitala, in timp ce aproape 90 de state
0
din aceasta tara, puteau fi cxecutati.
de tari au abolit, in prezent, pedeapsa pastreaza, in cadrullegislativ. Chestiunea pedepselor
a facut obiectul unor lungi dezbateri in cadrul CDr,
care s-au derulat, pana in ultimul moment, inainte de Conferinta de la Roma. De fapt, inchisoarea drept
0
pe viata a fost considerata,
mai ales, de catre tarile scandinave, de tratament si de pedeapsa. In sfarsit,

0
forma cruda, inumana si degradanta
articolul 77 a ratificat principiul inchisorii pe viata, impunand
motivatie speciala. posibilitatea si de ca
Statutul, asa cum au facut si cele ale TPIY si TPIR, a prcvazut pentru CPI, de a propune Probe, pentru stabilirea
0
amenda, trimitand la Regulamentul Curtea
de Procedura sa ordone.
acesteia.
va putea, intr-adevar,
amenzile sa poata fi reglate de grefier, pentru plata cheltuielilor de judecata, a plati cheltuielile alimenta prevedea fondurile
pentru
Statului de unde provin victimele sau daca este cazul pentru a create de articolul 79. Un proiect anterior, examinat bunurilor de CDr, sa
ca gestiunea
fur ate sau deturnate, care ar fi fost confiscate, internationale a drepturilor
poata fi incredintate
de Curte, unei organizatii
omului. a
Daca Statutul reglementeaza, profitului, infractiunii, determine, a bunurilor precizarile printre
in mod corespunzator, provenite
posibilitatea
unei confiscari
si a averilor
direct sau indirect
de pe urma
care vor fi facute de RPP vor fi decisive. Ele ar putea sa sa reapara principiul responsabilitatii penale pentru
altele,
persoanele morale. De fapt, referirea bunuri ~i alte valori, la un tert de buna-credinta, persoanelor va permite CPT,
sa
confiste
in detrimentul
fizice ~i morale care, fiind In
totalitate straine de crimele comise, ar fi totusi, depozitarii in cunostinta de cauza a originii criminale a acestor afaceri. Astfel, inghetarea anumitor patrimonii, asa cum
este prevazut de articolul 93 paragraful 1 alineatul k, in cadru! cooperarii intre State, ar trebui sa conduca autorii RPP-ului sa fixeze conditiile executarii unei masuri de confiscare impotriva unei persoane morale, care nu este parte la proces, dar a carei buna-credinta ar fi departe de a fi dobandita
cornpetenta
In sfarsir, cu privire I a articolul
110,
CPI i~i pastreaza
pentru modalitatile
de executare a peclepsei si prin
Capiiolul llI. Structuru si ., funciionurea
Curtii Penale Internutionale ,
2i1
urmare,
posibilitatea
pentru condamnat
sa beneficieze
de
eliberare
conditionata.
inainte de sfarsitul pedepsei pronuntate.
Factori. cum ar fi zravitatea

~ ~
crimei si circumstantele
, ~
individuale.
'
vor fi luati
!
in considerare
in determinarea
sentintei.
efectuate in cadruJ proeedurii initiate de catre
Deducerea
Curte, din pedeapsa
detentiei provizorii,
pronuntata,
este de la sine inteleasa.

0
Detentia
efectuata
sub titlu de ordin, dat de In beneficiul
jurisdictie
nationala, inainre ca
aceasta din urma Curtii. Latitudinea ~
sa
fie desesizata
CPI, poate fi absolvita de pedeapsa ce nu trebuie
lasata Curtii va fi mai larza. . din moment ,'--'
sa
0
fie
vorba despre aceleasi fapte, ci de fapte analoage. Aceasta va permite absolvirea detentii efectuate pentru 0 crima, deja urmarita, de 0 jurisdictie nationala, sub
unei
alta
caJificare decat aceea care ar fi fost fixata de CPI. Atunci cand 0 persoana a fast condamnata pentru mai multe crime, Curtea va pronunta
0
sentinta
pentru fiecare crirna si
"sentinta
cornuna",
care sa specifice
intreaga perioada de detentie. Aceasta sentinta comuns nu va fi rnai mica, decat cea
mai mare
inchisoare
sentinta
individuals
pronuntata
~i nu va depasi treizeci
de ani de
sau 0 sentinta de inchisoare pe viata.

capitala nu este inclusa printre sentintele posibile. Totusi, Statutul
Pedeapsa exprima, pedepselor
in mod clar faptul, ca nu afecteaza
aplicarea,
de catre Statele
Parti, a
cuprinse in legile nationale ale acestora. Aceasta dispozitie consacra din suveranitatii Statelor pentru politica lor penala. Neincluderea, in
nou, principiul prevederile pedepselor
Statutului,
a pedepsei
capitale
nu are, deci, nici 0 consecinta in urma procedurilor derulate
asupra in tara
adoptate COnf01111 legilor nationale,
Curtilor Statelor Parti.

Partea X a Statutului, intitulata .Executarea", respectiv,
art.
103-111
stabileste
regimul prin care VOl' fi aplicate sentintele Statutului,
adoptate
de Curte. Asemenea
tuturor prevederilor Parti

VOl'
aceasta Parte arata nivelul Is care Curtea ~i Statele regulilor de drept international.
ill
interactiona,
pentru promovarea
ArticoleJe
in ceea ce priveste aplicarea se impart
cele care se aplica tuturor
Statelor Parti si cele care nu se aplica.
Capitol ul III. Structure si funciionarea
Curtii Pennie Internationale
213
Prcvederile
referitoare
la condiriile
de incarcerate
se aplica numai
acelor
State, care l$i exprima dorinta de a pennite persoanelor sa i~iindeplineasca din aceste prevederi cadrul Statutului. Prin urrnare, pedepsele pedepsele
condamnate
de catre Curte ce se nasc din
pe teritoriile lor. In consecinta, ratificarii,
obligatiile
nu sunt relevante
In acelasi sens. ca celelalte
trebuie executate in StatuI desemnat de Curte dintre

111
toate tarile care si-au oferit serviciile. Acelasi principiu a fost adoptat si celor doua Tribunale teritoriul desernnat deschida Tribunale ad-hoc. Un Stat care s-a oferit sa primeasca acordul incheiat
Statutele pe
detinuti
sau, trebuie sa-si confirme sa primeasca usile centrelor
cu Curtea, atunci cand este nu s-au inghesuit condamnate sa-si
un condamnat. de detentie
In fapt, Statele pentru persoanele
de cele 2
ad-boc. Pana in prezent, doar Mali si Norvegia si-au propus serviciile. alegerea Statului Curtea echitabile acceptate, de executare dintre acelea ce doresc sa accepte asemenea factori, precum, tratatului
~l
Pentru persoane principiul
condamnate, distributiei general
va 1ua in considerare
intre Statele Parti, aplicarea standardelor care reglementeaza tratamentul
international,
detinutilor
opiniile persoanei Criterii1e repartizarea
condamnate. de desemnare a Statului rezulta din paragraful 3, in timp ce
condamnatilor
intre diferite State vizate va rezulta din RPP. Articolul principale. unor conditii ale Statu1ui de executare, sentinta
103 trateaza doua preocupari Desi poate pronuntata modificari. revizuirea. fi supusa
de Curte este obligatorie Numai Curtea poate
pentru toate Statele Parti si nu poate suferi unei cereri privind apelul sau
decide asupra
Prin urrnare, in nici un mod, durata detentiei
fixata de catre Curte nu tara acordul Curtii, unei modificari in
poate fi scurtata sau redusa de StatuI care primeste condamnatul, conform conditiile articolului 110 din Statut. I115a, prin intermediul
de detentie, durata sa de detentie poate fi schimbata. Paragraful 2 vizeaza perrnite, sa irnpiedice aceasta reducere. Aceste
1 alineatul dispozitii principiiJor si
b ~i paragraful
urmaioarele
VOl'
in mod egal, Curtii, sa asigure respectarea la situatia persoanelor condamnate.
internationale
referitoare
Daca nici un Stat nu
Capitolul III. Structura si functionurea
Curtii Penale Lnterntuionale
21.+
este desernnat. nici unul neintrunind substitui, conform paragrafului 4.
conditiile corespunzatoare.
Statul olandez 11 va
Astfel, potrivit prevederilor posibilitatea
art. 110, StatuI care primeste condamnatul
nu are
sa modifice pedeapsa inchisorii, nici intr-un sens favorabil, nici intr-un Curtea fixeaza pedeapsa, iar StatuI
0
sens defavorabil.
executa. Acest principiu
fost deja enuntat de TPIY, in cazul Erdernovic, atunci cand Camera Primei Instante a explicat: "(Rezulta sentinta pronuntata ca ) StatuI care s-a oferit si care a fost desemnat in numele Tribunalului, va executa si nu a
conform dreptului international

111
dreptului intern. In consecinta, intermediul mcdificarii
acest Stat nu poate,
nici un caz, nici chiar prin pentru a nu
legislatiei,
sa schimbe natura acelei pedepse,
pune in cauza caracterul
ei cu adevarat international.
Statul respectiv nu trebuie, de
asemenea, sa irnpiedice cererile pe care condamnatul va dori sa le adreseze Curtii. Executarea unei sentinte cu inchisoarea cu standardele detinutilor. de CPI,
11U
va fi supusa supravegherii internationale,
Curtii si
111
va fi in concordanta legatura cu tratamentul
tratatelor
general acceptate,
Statul, care primeste persoana condamnata o retina la expirarea pedepsei. Va putea sa intr-un alt Stat si daca este cazul, sa care ar fi depus
0 0 0
are nici
obligatie sa
transfere, conform legislatiei nationale,

0
inapoieze sau sa
extradeze unui alt Stat, de Curte,

0
solicitare in acest sens. Persoana condamnata nu mai are niei cea mai nesemnificativa
data ce
si-a executat pedeapsa,
relatie eu CPI si se
va supune legilor nationale ale Statului In care se gaseste In masura In care, Statele susceptibile numeroase. "dureri
,
sa fie "pamant soarta catorva
de azil" pentru
cei mai mari criminali
sunt putin
vii tori condamnati , risca sa fie sursa unor adevarate internationala. Statul, care isi va propune, "statui rusinii'
~i
de cap" pentru
comunitatea
atunci, sa-I prirneasca,
va fi, 'in fata opiniei pub lice internationale, propunerii. 1n5a,

VOl'
aceasta, Inca din momentul
rarnarie, intotdeauna,
unele State,
incepand cu Statui din care provine condamnatul Curtea are dreptul
si care este obligat 5a-1 primeasca de sentinta si va

111
de a decide asupra oricarei reduceri
revizui sentinta, in acest sens, dupa ce doua treimi din sentinta sau 25 de ani, cazul detentiei pe viata, au fost executati.
Capitolul /J 1. Structu ra si fu nctio na rea Curtii Penale Intern ational e
215
Este reamintit pedepsei condamnate ar fi riscat internationale. fixate
faptul,
ca doar Curtea de detentie
are posibilitatea nefiind decal
sa reduca gardianul
durata
initial,
StatuI
persoanei
si neavand dreptul la exprimare.
Daca s-ar fi prevazut in mod contrar, credibilitatea

~l
sa
se strice
eficacitatea,
actiunea
jurisdictiei
o adevarata
din pedeapsa, cont de zravitatea adoptate duratei trebuie
pedeapsa
de siguranta este prevazuta
aici: fie pentru dOURtreimi pe viata Tinand deciziilor
fie la 25 de ani de inchisoare, in caz de condamnare crimelor care vor fi judecate nepermitand,
de CPI, eficacitatea
sa fie garantata, Anumite
in pofida a toate, recexaminarea dipozitia articolului IOdin Pactul
de detentie.
State au amintit
International "scopul
relativ la Drepturile al oricarui
Civile si Politice, din anul 1966, care afirrna, cli trebuie sa fie amendamentul principiu
~I
esential
sistem penitenciar
reabilitarea crimelor
sociala
a condarnnatului".
Articulatia
acestui
cu natura
care vor fi judecate
de CPI nu este ~i nu va fi un lucru simplu. Cum ar mai rapida a calailor lor?
putea victimele unui genocid sa admita reabilitarea Criteriile de reducere a pedepsei
vor rezulta, mai ales, din RPP, care va
stabili, in mod egal, la ce interval de timp va putea fi adresata, aceasta cerere, Curtii. RPP-ul materie
va face, intr-adevar,
referire
la criteriile
admise,
de obicei, in aceasta la eforturile si concursul Se va ca
sau la comportamentul a-si
condamnatului
pe durata detentiei, etc. Cooperarea
facute de acesta pentru persoanei condamnate
pregati resocializarea, desfasurarii
in timpul
procedurii
vor fi gratificate.
arninti faptul, ca nu este prevazut
in articolul 78 referitor la pronuntarea
pedepsei,
o cooperare
a persoanei
judecate,
sa fie in sine un criteriu de reducere

din moment ce condamnatul ~i perrnite
a pedepsei,
chiar daca ea ramane la discretia judecatorului Victimele spere la reducerea sunt din nou mentionate, pedepsei va putea sa pagubei
sale, daca favorizeaza cu principiile
repararea
cauzate, ceea ce este in conformitate Statele de executare trebuie
si obiceiurile admise In general. cu autoritatile Curtii, In eazul
sa coopereze
persoana Astfel,
evadarii unui condamnat, treilea Stat, in care
pentru obtinerea predarii persoanei respective este localizata existente. respectiva, conform
sau cu un al acordurilor a evadat
bi laterale
sau multilaterale
Statui, din detentia caruia
Curtii Penale Intenuuion.ale
li6
persoana extradare
('
condarnnata,
poate aiege, intre a solicita aplicarea regionale
unui tratat bilateral
de
sau aJ unei conventii persoanei
de ajutor reciproc judiciar
sao sa solicite
Curtii rerniterea
in cauza, conform eapitolului
IX din Statut. Daca StatuI
gazda aJ evadatului evadat), mecanismele extradare, adresata depinda teritoriul
nu este un Stat Parte (si acesta este Statul care va fi cautat de care rezulta, daca este cazul, dintr-o conventie bilaterala
0
de
vor putea, din punet de vedere teoretic, sa fie mai eficace decal
cerere
de Curte Ar fi fost, totusi, de dorit, ca de Statul care nu este Parte sa

0
obligatie
de constrangere
in privinta unui evadat care si-a gas it adapost pe catorva

dispozitii, decat un caracter
sau. Dar Cl'I nu are, cu exceptia
universal lirnitat. Spre deosebire se refera la aplicarea de prevederile masurilor
Partii X referitoare
la incarcerare.
art. 109, ce
de amenda si confiscare,
dispuse de catre Curte, se
aplica tuturor State lor Parti.

Statele Parti sunt obligate
sa aplice amenzile
sau confiscarile echivalenta, acestora
ordonate
de
catre Curte sau sa ia masuri pentru confiscarea prejudicia

I1U
a acoperi valoarea transferul
acolo unde Curtii, Tara a
mai este posibila
si sa efectueze
drepturile
de bona fide al tertelor parti.
B. JURISDICTIA
CURTII PENALE INTERNATIONALE
1. Jurisdictia ,
Curtea teritoriile Stat. Curtea are, de asemenea,
-xs"
ratione loci
are cornperenta
de a j udeca acele crune, care au fost savars: te pe
Statelor
Parti sau care au fast savarsite de catre cetatenii unui asernenea
competenta, Curtii asupra
atunci cand un Stat, care nu este pane crimelor comise pe teritoriuJ sau ori
Ia Statut,
accepta
jurisdictia
asupra crimelor savarsite
de catre un cetatean al SaL!,
Capitolul III. Structure si funciionarea Curti! Pen ale lnternutionule
)'~ _1 !
Curtea poate avea jurisdictie,
in urrna extradarii de catre un Stat, care nu este

0
Parte, a unei persoane care nu este cetatean al acelui Stat, dar care a comis pe teritoriul acestuia: extradarea catre Curte este similara ell extradarea
cnrna
catre alt
Stat, acesta fiind un exercitiu de suveranitate. Un asemenea normele internationale Desi jurisdictia transfer
trebuie,
toto data, sa fie realizat in concordanta omului si libertatile fundamnetale. prin ratificarea
0
cu
pentru drepturile Curtii poate
deveni universala,
Statutului penal a
adopat Roma de catre mai multe state, este, totusi, In continuare, teritoriala. Ca organism atributia de mentinere are competenta principal al Natiunilor Unite, caruia
jurisdictie
i-a fost incredintata Consiliul de Securitate
a pacii si a securitatii
internationale,
de a lua orice masura, inclusiv cea de folosire a fortei impotriva s-a hotarat, Fosta asa cum am vazut, crearea unor Tribunale ~i Rwanda, crimelor
CI
unui Stat agresor; Speciale presupuse pentru
Penale
Yugoslavie de savarsirea
in vederea judecarii de genocid, a crimelor
persoanelor de razboi,
a f vinovate
precum si a crimelor impotriva
umanitatii;
fortiori,
are competent a de a transfera
asemenea persoane, in vederea judecarii de catre Curte. In legatura cu acest subiect de extradare, trebuie notat faptul, ca Statele Parti au, conform Statutului se presupune de la Roma, obligatia de a preda Curtii, indivizii despre care acesteia.
ca au comis crime aflate in juridictia
Statutul face distinctia dintre termenul

unei persoane inseamna
de predare, care inseamna .ipredarea de extra dare, care

tratatul,
0
din controlul Statului, in eel al Curtii" ~i termenul unei persoane
"predarea
de un Stat celuilalt ", asa cum prevede
conventia sau legis lotio inferno, adica unui alt Stat suveran, in timp ce Curtea este
institutie jurisdictionala, Statului in cauza. Aceasta Consiliului a fast
creata conform narmelor internationale,
eu consimtamantul
regula
pentru
Tribunalele
ad-hoc.
Confo1111 rezolutiilor ad-
de Securitate
al ONU,
prin care s-au constitut cele doua tribunale si Rwanda, condamnatii
hoc, respectiv,
vor f .iransferati
sau predaii si nu " extradati"
Capitolul Lll, Structura si funciionarea Curtii Penale Intenuuiona!e
.218
o parte
"jurisdic?ie
din autori, sugereaza considerarea

0.,
ca pe
S311
o extensie a jurisdictiei
interne; nu ar trebui sa fie vazuta ca in concordanta eu normele
Curle straina
straina ''. infiintata

Statelor membre. extradarii
internationale
$1
ell
participarea
Problema interzicerii
cetatenilor
este, deci, evitata
Mai mult, obiectivul
extradarii cetatenilor nu are ca seop garantarea impunitatii pentru astfel de notat faptul, ca majoritatea Statelor sa-s: exerciteze sistemelor judiciare, jurisdictia asupra care
de crime; este interesant interzic extradarea,
permit
crimelor
savarsite de cetatenii lor, oriunde in lume. In mod complementara, similar, Curtea Penala nationale Internationala sunt competente are doar
0
j urisdictie si nu sunt.
iar jurisdictiile
sa
judece
asadar, obligate sa predea presupusii
criminali Curtii, Acesta este motivul pentru real; Curtea va judeea numai atunci,
0
care nu exista nici un conflict constitutional cand nici un alt Stat nu va fi dispus sa
0
faca. Daca un stat nu doreste sa predea

0
asemenea persoana, trebuie doar sa efectueze Obligatia anchetarii Statelor Parti
ancheta autentica la nivel national. cu instirutia Curtii, in vederea
de a coopera
si urrnaririi crimelor aflate sub jurisdictia
ei, este generala; desi, pe cale
de consecinta,
obligatia de a preda un presupus criminal Curtii este generala, Statui
solicitat poate beneficia de unele exceptii, conform Statutului de Ia Roma. Prin urmare, Curtea nu poate rezolva cererea de predare sau asistenta, care ar cere Statului solicitat dreptului persoane international, sau propietati sa actioneze
,
in neconcordanta
cu oblizatiile
...... ' ,
sale conform a unei
referitor a unui
la StatuI sau imunitatea
diplornatica
tert Stat, in afara de cazul in care, Curtea poate
obtine, mai intai, cooperarea acelui tert Stat pentru renuntarea la imunitate. In mod similar, Curtea nu poate rezolva cererea de predare, Statului acordurilor solicitat.
"
care ar cere sale conform este care,
sa actioneze
in neconcordanta 'u ell oblizatiile :
internationale,
potrivit carora consimtamantul
unui Stat transmitator

III
necesar pentru predarea unei persoane din acel Stat Curtii, in afara de cazul
Curtea poate obtine cooperarea
Statului transmitator
pentru a-$i da consimtarnantul
la predare.
Capito!ul III. Structure si funciion area Curtii Penale Interntuionale
119
Aceste
doua situatii se refers,
de fapt, la cetatenii unui Stat tert: Statul de
primitor este obligat sa nu-i predea pe acestia Curtii, atunci cand ei beneficiaza imunitate diplomatica (sef de stat, agenti diplomatici)
sau atunci cando datorita unui Stat transmitator persoane de
angajamentelor
luate in acordurile bilaterale, consimtamantul
este necesar pentru predarea unei persoane din acel Stat, Curtii Asemenea
pot f ~i chiar ar trebui judecate de statele lor, pe teritoriile in care nu beneficiaza imunitate diplomatica;
pot fi judecati ~i de StatuI primitor, care i~i ia angajamentul
de a nu-i preda Curtii sau de a nu-i extrada, dar isi pot mentine cornpetenta de a-i judeca. Un Stat poate, de asernenea, sa extradeze acest lucru, in loc de o preda respectivului Jurisdictia indivizilor, aplicarea
0 0
perscana
Statului care solicita de a
preda pe aceasta Curtii, daca are obligatia internationala
Stat. Curtii nu violeaza drepturile si libertatile fundamentale ale si
pentru ca este obligate sa respecte aceste drepturi, in interpretarea oricarei norme juridice pe care
0
utilizeaza si pentru ca. in primul rand,
este obligate sa evite discriminarea religioase, politice, nationalitate,
bazata pe sex, varsta, rasa, culoare, convingeri
origine etnica sau sociala etc.
2. Jurisdictia ratione temporis
Potrivit competenta
dispozitiilor
articolului
11, Curtea
Penala
Internatioriala
are
numai pentru crimele savarsite dupa intrarea in vigoare a Statutului,
respectiv dupa data de 1 iulie 2002, pentru Statele Parti Se enunta, bineinteles, lnternationale despre aici,
0
absenta
caracterului
retroactiv
al Curtii.
Este
verba,
conditio de acceptare sine qua non a statutului statelor. Era, oricum, inimaginabila,
Curtii Penale varianta In
de catre totalitatea
care Curtea sa aiba competenta 1960-1962, amintit crimele
de a judeca crimele comise In Algeria intre anii sau in anumite tari din Africa. Trebuie fundarnentale ale unui stat de drept este
cornise in Vietnam
faptul, ca unul din principiile
Capitol ul III. Structura si functionarea
Curiii Pen ale lnternationu!e
220
caracterul
neretroactiv
al legii sale penale si ca nu ar fi avut niei un sens, ca Statutul sa incalce aces! principiu. retroactiva
Curtii Penale Internationale In sfarsit, numeroase o inflatie

justificate,
0
competenta
a Curtii ar f contribuit la redeschiderea

,
cutii ale Pandorei
si ar fi dezlantuit. intr-un sfarsit de secol marcat de , ~ , numeroase plangeri, in mare parte Curtii. ramasa pana astazi poate chiar
a acielor
de cainta,
dar care ar fi daunat eficacitatii
si chiar credibilitatii
0
Astfel, artico1ul nerezolvata, in avantajul
11 nu spune nimic despre
problema
aceea a unor mecanisme, unui tribunal
care sa permita Curtii sa solicite desesizarea anterior de Consiliul retroactiv al cornpetentei de Securitate si
ad hoc, constituit Caracterul
care nu si-ar f incheiat tribunal nu este, evident, fapte, la un teritoriu si la
lucrarile.
unui astfel de se limiteaza la
secant, din moment ce aceasta competenta

0
perioada precise. unei astfel de desesizari raman absolut
Ipoteza nu este camp let irealista, desi mecanisme1e al unui tribunal obscure. Este aici imaginal, crimele ad hoc in favoarea
0
contradictie
in fasa care nu este rezolvata. In plus, este dificil de a unui tribunal ad hoc, mandatat sa judece
desesizarea,
de exemp1u
comise
in Cambodgia in conditiile
intre anii 197 5 si 1979 in favoarea in care

0
Curtii Pena1e
Internationale, Dificultatea
competenta
retroactive aplicabile
este imposibila. pentru fiecare
tine ~i de faptul
ca regulile
de procedura
tribunal ad hoc sunt susceptibile Statutului
de a se deosebi in punctele importante preparatorii
de cele ale care s-au
si de cele care au rezultat din lucrarile comisiilor
incheiat la data de 30 iunie 2000.
Totusi, este necesar sa se puna intrebari asupra unei initiative susceptibile

a f adoptata,
de
ad
pentru a asigura coexistenta,
daca nu chiar fuziunea
unui tribunal
hoc cu Curtea Penala Internationals.

cntolozica ......
Aceasta problema
provine dintr-o contradictie
a Statutului al cornpetentei
Curtii Penale Internationale ,

:
care a declinat
orice caracter
ad hoc au
retroactiv
sale, in conditiile
in care, prin natura, tribunalele
de judecat crime comise anterior intrarii lor in vigoare. Yom preciza, In continuare persoana nu va fi responsabila - conform dispozitiilor penal, articolului
II - ca
I1lCl 0
pentru faptcle comise
anterior
intrarii
in
vigoare a Statutul ui.
Capitola! Ill. Structura sifu nctionarea Curiii Penale lnterntuionu!e
221
Pentru Statele care devin Parti la Statut, dupa intrarea in vigoare a acestuia. jurisdictia Curtii se va aplica numai pentru crimele savarsite dupa intrarea in
vigoare a Statutului pentru aeele State, in afara de cazul in care acestea au fonnulat o declaratie conform prevederilor articolului
0
12 paragraful
3. In sensul acestei
dispozitii, intrarea in vigoare a Statutului
reprezinta prima zi a lunii, care urrneaza

SElL!
celor 60 de zile de la data depunerii de catre Stat a instrumentului acceptare, aprobare sau aderare. Acest paragraf ( 2 al articolului
de ratificare,
11) este, in mod evident,
esential,
fiind
yorba, aici, de prima traducere a earacterului adevar, statele care se simt amenintate
non universal al cornpetentei CPl. 1ntrCurtii sunt cele care li vor lor
de cornpetenta
adopta Statutul eel mai tarziu sau chiar deloc, perrnitand, astfel, conducatorilor sau agentilor responsabili Statutului. Desigur, se face referire la mecanismul prevazut la articolul lor sa fie exonerati de actionarea in justitie,
atunei cand s-ar face a
de crime care sunt de cornpetenta
Curtii, dupa intrarea in vigoare
12 3, in
termenii caruia fieeare dintre statele comunitatii prin declaratie competenta asemenea neratificand depusa la grefier, sa consimta
intemationale, ca, respectiv,
eaz eu caz, va putea, Curtea sa-si exercite intelege, ca un
asupra erimelor mecanism statutul
pentru care a fost sesizata. Fiecare
nu va fi folosit in mod masochist, CPl, vor avea motive politice
ci de catre state care, sa-i recunoasca
senoase
cornpetenta pentru erimele comise de tari vecine. Mai mult decat atat, un Stat are posibilitatea, adera la acesta, sa aleaga amanarea jurisdictiei pentru
0
atunci cand ratifica Statutul sau Curtii asupra erimelor de razboi,
perioada de 7 ani.
Franta este, pentru moment, singura tara care a folosit aceasta optiune.
3. Jurisdictia ratione personae

.~.,-J
Capitolul III. Structura ~ifunciionarea Curtii Pen ale Internutionale
222
Curtea
este
competenta
sa
judece
si sa pedepseasca
persoanele
fizice
vinovate de comiterea
varsta de 18 ani.
infractiunilor,
Curtii, daca au implinit
Raspunderea admire raspunderea
penal
a persoanelor
fizice este
raspundere
individuala.
Nu se
colectiva a acestora. Curtea nu este competenta sa judece statele sau alte In
Pe cale de consecinta,
entitati legale (persoane juridice sau morale), chiar daca acestea pot fi implicate pregatirea sau comiterea adoptata de
121
unor crime, care intra sub jurisdictia aici este in eonformitate
acesteia. Tribunalelor Fosta
Solutia Internationale Yugoslavie
eu practicile
Nurenberg
si Tokyo ~i a Tribunalelor
ad-hoc pentru
si R wanda si este intemeiata pe faptul, ca asemenea crime sunt cornise,
in ultima instanta, de persoane. Conform prevederilor crima, ce intra sub jurisdictia

." j
Statutului,
persoana va fi responsabila savarseste
penal pentru
0
Curtii, daca ace a persoana

,
asemenea
crima: ordona. solicits sau determina savarsirea sau se presupune acesteia; persoane, grupului
unei asemenea crime. care are loc
a avea loc; ajuta, tainuieste sau sprijina, in orice alt fel, comiterea In mod intentionat,
121
contribuie,
savarsirea infractionala
0
ei de catre un grup sau scopul criminal
de al
cu scopul de a continua activitatea sau cunoscand
intentia grupului de a comite
asemenea
crima: incitarea, de a din
in mod public si direct a altora pentru comiterea comite

0
crimei de genocid; tentative
asemenea
crima, prin initierea executiei acesteia, ea nefiind finalizata independente de intentiile persoanei.
cauza unor circumstante Este cunoscut de la Nlirenberg
faptul, ca aparatorii persoanelor
acuzate, in fata Tribunalelor penale a acestora,
~iTokyo, au incercat excluderea responsabilitatii
invocand responsabilitatea Potrivit

international recunoscut
statala. Ambele tribunaJe au respins acesta aparare. de la Nurenberg,

principiul conform cdruia, cat si State/or, dreptul a fast
Tribunalului
impune indatoriri demult ".
:;1obligatii atdt persoanelor,
Principiul
a fost intarit prin Statutele Tribunalului Penal International
Penal International
pentru
Fosta Y ugoslav;e :;;i a Tribunalului
pentru Rwanda.
Capitola!
III. Structura si funciion area Curtii Pen ale Internation ale
Cornisia
de Drept
International
a reafirmat
acest pnncipiu
In Proiectul
Codului Crimelor impotriva Pacii ~iSecuritatii Principiile Adunarea Generals Este adevarat pot fi atribuite Tribunalului de la
1
Omenirii, din anul 1954. au fost unanirn afirrnate de
iurenberg
a ONU, in cadrul Rezolutiei faptul, ca actiunile, daca individul
nr. 95, din anul 1946.

0
pentru care
persoana
este responsabila,
sou in
si Statului,
a actionat ca ., agent of Statului
numele Statului" sau ca un agent de facto.
Poate separata
sa
fie aplicata, de asernenea, responsabilitatea penala a indivizilor. care este
Statului,
0
dar aceasta este
de responsabilitatea
notiune total diferita
fata de responsabilitatea
Statala prevazuta de dreptul international.
In acelasi timp, trebuie subliniat faptul, ca jurisdictia Curtii se refera la toate

persoanele; intemeiata conform
Statutului,
nimeni nu este absolvit de responsabilitatea
pena.a,
pe capacitatea
Statutului,
oficiala, asa cum poate fi ea cunoscuta in legea interna.

in special,
Conform
capacitatea oficiala
in calitate
de sef al sau
Statului sau guvernului,
un membru al unui guvem sau parlament.
de demnitar
functionar public nu va exonera pe autorul faptei de raspundere

51 11lCl ,
penala in fata Curtii individualizarii
nu va constitui
circurnstanta ,
atenuanta
in momentul
pedepsei. Imunitatile sau regulile de procedura dreptului speciale, care insotesc capacitatea nu impiedica
oficiala a unei persoane,
conform
intern sau international,
Curtea sa Isi exercite competenta
tara de persoana in cauza. de Statut, pot, adesea, irnplica care sunt capabile savarsirea
Este evident faptul, dl acele crime, prevazute persoanele, planuri in postura autoritatii guvernamentale,
sa conceapa
comiterii .
sau politici oficiali,
~i sa dea ordine, ce implica
unor astfel de acte. necesar
Asemenea
nu numai ca of era mij loacele si personalul
unor astfel de crime, ci fac abuz de autoritatea

;'"
~iputerea ce le-a fost incredintata care com it, practic, aciele
Acestia pot fi considerati criminale! Ar fi paradoxa]. responsabili pentru
mai vinovati, decat subordonatii
sa se permita crimele
uner asernenea sa-si invoce
indivizi, pozitiile
care sunt cel mai oficiale. adica
respective,
Capitolul
Ill. Structura si functionarea
Curiii Penale lntenuuion ale
suveranitatea care
0
Statului sau sa se ascunda
in spatele imunitatii,
conferita
de pozitia pe
detin. Pozitia oficiala a unui individ a fost exclusa ea motiv de aparare pentru
0
crima, aflata sub jurisdictia de la Nurenberg, Fosta Yugoslavie NOrenberg, protejeaza
normelor internationale,
atat de catre Carta Tribunalului ad-hoc, pentru crimele comise in de la ii
cat si de Statutele Tribunalelor
~i Rwanda. Asa cum a fost recunoscut $i de catre Tribunalul acesteia, principiul dreptului international,
in judecarea pe reprezentantii
care
Statelor, in anumite circurnstante, nu se aplica aetelor normelor intemationale. Imunitatea fata
care constituie crime, aflate sub jurisdictia de jurisdictia straina sau internationala
si chiar fata de jurisdictia
interns nu este
acordata pentru comiterea acestui tip de crime, ei pentru alte seopuri.
In
International
legatura
ell aceasta,
Codul
Penal
Mondial,
elaborat
de Asociatia comise de
de Drept Penal, in anul 1938, enumera
intre delictele
indivizi, .actiunea unui agent diplomatic, de a obuza de privilegiile acordate IUl, pentru a comite acte impotriva ordinii publice internationale sau acte, reprezenttind crime impotriva Statului primitor. " Fara a comenta pe baza acestei propuneri, multe motive, observam considerate faptul, ca privilegiile care poate f contestata, si imunitatile diplomatiee din mal nu erau
obstacole in fata judecarii autorilor crimelor celor mai se-vere. in mod general, faptul, eft imunitatea fata de j urisdictie,
Este acceptat,
acordata unui agent diplomatic, faptul, ca nu exista imunitate locala.
are mai mult un scop procesual; aceasta sernnifica fata de responsabilitatea legala, ci imunitate
111
legatura eu jurisdictia Imunitatea substantiala;
fata
de jurisdictie
nu inseamna
imunitatea
fata
de
legea
aceasta nu elimina
obligativitatea
si in final, raspunderea
- penal a,
civila sau adrninistrativa E -F'. de asernenea, consti intelese.

;~Qnal.
I-":n
- pentru violarile aduse legilor interne sau internationale.

0
opinie unanim recunoscuta, sefilor
potrivit careia, imunitatii Ie trebuie
onferire.
in general,
de stat si parlarnentarilor,
mod explicit sau implicit, ca limitate la exercitarea

:"!e cu are sunt relarionate. ,
prerogativclor
Capitolul JII. Structure si functionarea
Curiii Penale Lnternationale
125
Mai beneficiarului Unul
mult,
obiectivul
imunitatii
este
acela
de a-I oferi
posibilitatea
sa-si indeplineasca din obiectivele
atributiile, in mod neingradit. este acela de a preveni interferentele, Curtii,
imunitatii
motivate politic, cu guvernarea pentru ca infractiunile,
unei tari; acest lucru nu se aplica Statutului
acesteia, nu sunt obiect de guvernare. imunitati pentru oficiali, de exemplu,
In tarile in care exista numeroase parlamentari imunitate, - Parlamentul in conformitate

0
este asteptat sa-si exercite prerogativa cu obligatiile inrernationale
de a renunta la
ale Statului. Refuzul de a se
conforma reprezinta adoptat la Roma. Statutul

superion.
violare a obligatiilor
Statului, dupa cum rezulta din Statutul
reglementeaza,
totodata
~1
raspunderea
comandantilor
~1
a altor
Comandantii
militari,
pe langa responsabilitatea
pentru
propriile
cnme,
raspund penal in fata Curtii si pentru crimele comise de catre fortele plasate sub omanda ~i controlullor efectiv, ca rezultat al incapacitatii de a-si exereita controlul
ne esar asupra aeelor forte, atunci cand aceste persoane stiau sau ar f trebuit sa stie ca acele forte comiteau sau erau pe cale de a comite asemenea crime, aceasta
neluand toate rnasurile necesare $i rationale posibile, pentru a preveni sau reprima comiterea urmarire. Cat despre relatia dintre superiori $i subordonati paragraful anterior),
111
lor sau pentru a inainta cazul autoritatilor
competente pentru cereetare si
(care nu este prevazuta
la
general, Statutul stipuleaza,
ca superiorul este responsabil
penal pentru erimele eomise de subordonatii incapacitatii
aflati sub autoritatea sa, ca 'ezultat al
de a-si exercita controlul necesar, atunci cand superiorul fie a stiut, fie despre comiterea unor astfel de crime ~i a nu a lua wale lor
a ignorat informatiile
rnasurile
necesare ~i rationale posibile pentru a preveni sau reprima corniteres
sa _ "'" .ru a inainta cazul autoritatilor competente pentru eercetare ~i urmarire.
Capitolul Il L Structure $i [unctionarea
Curtii Penale Intemationale
226
4. Jurisdictia ratione materiae

}
Unul dintre jurisdictia intereselor Curtii
principiile include
de baza ale Statutului crimele deosebit
este acela, potrivit
caruia,
numai
de grave, care aduc atingere
ansamblului
comunitatii
internationale.
0
Acest lucru este foarte important, pentru ca of era Curtii ~iintegratoare a jurisdictiei si nu
0
abordare coerenta
suprasolicita
cu cazuri care ar putea fi rezolvate,
in mod adecvat, de catre curtile nationale Conform pedepseasca prevederilor Statutului, Curtea este cornpetenta sa judece
~l
sa de
persoanele
fizice vinovate
de savarsirea unor infractiuni
deosebit
grave, Mai concret, potrivit prevederilor asupra urmatoarelor crime:
artico1u1ui 5, Curtea va avea competenta
crime de zenocid: crime impotriva umanitatii; crime de razboi; crime de agresiune. Cu privire 1a crima de agresiune, jurisdictia in care. definitia exercita Curtii va fi aplicata, In momentul in care Curtea isi va In conformitate cu
unei astfel de crime, precum si conditiile in legatura cu aceasta, vor fi adoptate,
competenta
mi.
prevederile
121 si respectiv,
art. 123, dar numai devreme
de 7ani de la data
intrarii In vigoare a Statutului. Asa cum se defineste si de catre Statut este evident faptul, ca genocidul,
crimele de razboi, crimele impotriva umanitatii si crima de agresiune sunt violari ale normelor de jus cogens, norme de la care nu este permisa nici Comisia jurisdictia de Drept International a considerat definirea
0
derogate. crimelor aflate sub inutil, care
Curtii ca fiind un proces extrem de complicat
~i totodata,
implica mult tirnp, definirea acestora nefiind necesara, pentru ca in aceasta materie existau, deja, atat norrne conventionale, Insa, negocierea cat si norme cutumiare.
IlL!
care a urmat intre guverne, a dovedit faptul, ca Statele permanente,
ar
accepta crearea unei institutii jurisdictionale
rara
definirea
unor tipuri
Capitolul JII. Structura si functionarea
Curtii Penale Interniuioncle
-.:.;
,-,-,
exacte de comportament
criminal, pe care Curtea va trebui sa-I judece.
conform
principiului nullum crimen sine lege. Acest lucru a fost considerat a fi

~l
mal necesar eu pnvire la erimele de

0
razboi, datorita faptului ca a trebuit realizata
selectie minutioasa
a cantitatii
imense de norme existente in aceasta materie, elaborate de-a lungul unui seeol.
Ar fi trebuit
ea inainte sa fie codificata legea materiala si apoi, dupa aceea sa pentru implementarea acesteia. lnsa, acest lueru s-a ee urma a
111
se reglementeze
mecanismul
realizat concornitent,
descoperindu-se
0
faptul, ea institutia internationala, revizuire
fi creata, trebuia sa fie insotita de vederea identificarii
cornpleta a leg: i substantiale,
cornpetentei ratione materiae. codificarea nonnelor procesuale, a fost considerate a fi ordinii
Cu toate acestea,
rezultatul eel mai sernnificativ juridice internationale. Acesta este motivul
al Conferintei
de la Roma, pentru progresul
pentru care Statutul de la Roma contine, sa,

0
m unele tar eu
eategorii de crime afate sub jurisdictia
codificare a nonnelor existente,
privire la aIte aspecte, dezvoltarea progresiva a normelor internationale. Putem spune, ca in cadrul Conferintei de la Roma, s-a stabilit, destul de
repede, un consens, care sa reduca cornpetenta Curtii la cele patru crime definite in
!
articolul 5 1 din Statut. Intr-adevar, eu privire la crimele de genocid si la crimele impotriva umanitatii, dreptul international le-a considerat, intotdeauna, crime de si-a
.,~-;a
natura internationala.
In multe privinte, Statutul Tribunalului
de la Nurenberg
spus cuvantul, astfel, identificarea crime internationale Conventiei,
crimelor de genoeid si a crimelor de razboi, drept atat prin adoptarea ~i intrarea in vigoare a 1948, privind Prevenirea $i Pedepsirea generale diferitelor
a fost reafirrnata
Crime lor de Genocid, constitutive unui drept
cat si prin recunoasterea international traditional
un or diferite principii - pe langa adoptarea
tratate internationale,
respectiv : cele care au instituit Tribunalul de la NUrenberg si

ad hoc, responsabile
de la Tokio si mai recent, cele doua Tribunale erimelor comise

111
ell judecarea
Fosta Yugoslavie si in Rwanda.
Capitolul Ill. Structura si functionarea
Curiii Pen ale Internationale
228
Caracterul
international
al crimelor de razboi a fost dobandit prin adoptarea
si intrarea in vigoare a celor patru Conventii de la Geneva, din data de 12 august 1949 si a celor doua Protocoale Aditionale din anul 1977.
Crirna de agresiune, care figura, asemeni celorlalte trei .. in proiectul elaborat

initial de C0111isia de Drept International, are particularitatea de a fi fost evocata in
repetate randuri, in timpul constituirii Societatii Natiunilor in anul 1929, din nou in Statutul Tribunalului de la Nurenberg, apoi in Carta Natiunilor Unite si in acelasi
0
timp, are particularitatea

niciodata
de a f ramas, intr-un oarecare fel,
crima denumita, dar
identificata
pe deplin, in pofida Rezolutiei Adunarii Generale a ONU din 1974 (AG/Rez.3314). Motivul care
data de 14 decembrie Contururile
exacte ale acestei calificari juridice raman de precizat
este foarte simplu. Este yorba, in mod evident, de acea crima internationals, prin natura preocuparea ei, este cea mai politica ; de aceea, Statele
au avut intotdeauna
asidua, de a nu se lasa ingradite printr-o definitie anume, lasandu-si politics un stat,
astfel mana libera, adica facultatea de a aprecia, caz dupa caz, oportunitatea de a califica agresorul, drept un mare delicvent international sau dimpotriva care-si apara interesele
legitime. Era usor de anticipat, ca la acest subiect pozitiile
lsraelului si a Statelor Unite ale Americii pe de 0 parte, iar a statelor arabe pe de 0 alta parte,
VOl'
fi diametral opuse. unei discutii asupra definirii crimei de agresiune ar fi implicat, in State, riscul de a deschide 0 veritabila cutie a Pandorei. Cateva
Angajarea
ochii a numeroase
State chiar au facut acest lucru, respectiv, Cuba si Irak de exemplu si au incercat in repetate randuri Astfel, sa deschida
0
discutie pe tema naturii criminale a embargo-ului. aproape Statutul
2 al articolului
5 poate fi explicat prin aceasta incapacitate lata cum, in mod paradoxal,
ontologica
de a defini crirna de agresiune.
afirma cornpetenta
Curtii de a judeca crima de agresiune, in timp ce Statele nici
".S.31
I
r
i i
macar nu au incercat sa-si ascunda neputinta de a ajunge la un cons ens asupra unei definitii. Necesitatea international. " state lor, considerate mai mult sau mai putin dominante
)
I
I i i
in jocul
de a nu f inzradite de 0 definitie oarecare se reaaseste '--' , '-'
in ultimele
CLl
doua randuri din 2 care subliniaza ca aceasta definitie trebuie sa fie compatibila
Curtii Penale lnternution ale
229
dispozitiile
corespunzatoare permanent
din Carta Natiunilor Unite. Altfel spus. Statele, care au al Consiliului de Securitate de Securitate si-au reafirmat dorinta
statut de membru
"4t,~, I,
I
vadita de a permite
Consiliului
sa creeze grila necesara
~i prealabila
oricarei calificari a crimei de agresiune. Anumite State au incercat sa introduca pe lista celor patru cnme cu din totusi al
intema!ionalealtecrime.Printre stupefiante. Aparenta de
acestea 1egitimitate a anumitor
se numara a acestor
terorismul incercari criminale.
~i traficul deriva Era
I
!
I j
I
internationalizarea indispensabil, crimelor,
crescuta
manifestari
ca majoritatea
acestor State
sa nu
confunde caracterul
international
I
i
rezultat
al globalizarii
economice
~i al unei circulatii
din ce in ce mai
';"~r
accelerate a bunurilor
si a indivizilor, cu caracterul universal al acestora. Este, insa,

200 1, acest
evident ca, mai ales dupa momentul tragic de la data de 11 Septembrie subiect este departe de a fi definitiv incheiat.
I I I
I
In afara de argumentele
enuntate mai sus, acelorasi State le-a fost reamintit
faptul ca, mai ales pentru crima de terorism, au fost, deja, adoptate diferite conventii internationale acesteia. cooperarii determinat cu rolul de a organiza state nu au pregetat 1a scars mondiala sa remarce, prevenirea
si pedepsirea
solidarizarii si a
Cateva
ca necesitatea
Statelor, in vederea stoparii internationalizarii redactorii Conventiei
continue a terorismului,
Europene pentru Prevenirea Terorismului in vigoare la 22 decembrie
din data un
de 27 ianuarie mecanism
1977, intrata
1987, sa prevada
de competenta
universala.
In termenii
acestei dispozitii,
se include in autor de de
obligatia acestor State sa identifice, sa aresteze si sa judece orice prezumtiv crima de terorism, nationalitatea
daca acesta se afla pe teritoriul sau, tara sa fie conditionat sau a victimei.
autorului
Se poate mention a ca, in Codul Penal Spaniol, autorul unei erime de terorism
poate fi actionat loeul comiterii
in justitie crimei
indiferent
de nationalitatea
sa ~i de cea a victimei, autor.
de
I
-~:f_'t]
~i mai ales de locu! in care se af1a presupusul
In
I
I
Capitolul
Il
I,
Structura
si
funciionarea
Curtii
Pen
ale
lnternationale
no
temeiul
acestei dispozitii,
a declansat
judecatoru:
Balthazar
Garzon
rasunatoarea
urmarirea penala a generalului Totusi, aceleasi referitoare
Augusto Pinoehet.8 si absenta unor conventii internationale
State au rernarcat
la crimele de terrorism, oricat de condamnabil
care leaga majoritatea
Statelor. in afara faptului
ca terorismul. universals.
ar fi, nu poate fi asimilat unei crime de natura
Cateva State din Caraibe si din America de Sud au incercat destul de asiduu, dar au renuntat repede, sa introduca trafieul insistentei international lor era evident de stupefiante in
prevederile
articolului
5. Fundamentul
fiind yorba ca in
schimbul aeceptului
lor pentru Statut, Curtea sa introduca dispozitia propusa. a Statelor au refuzat imediat introducerea trecand peste controversele comunitatii de tehnica internationale, unor asernenea juridica, care
all
Marea majoritate dispozitii, aparut, astfel incat, in mod
ocazional,
aeordul
de a delimita
competenta dificultate. crimelor
Curtii la cele patru crime definite in articolul 5 1, a fost incheiat tara Aceasta discutie, dupa cum aratam, nu este insa definitiv incheiata. lista
trebuind
revazuta
dupa sapte ani de la intrarea in vigoare
a Statutului, a
conform artieolului priori putin realists,
123, eu ocazia conferintei lucru de sperat
de revizuire. Aceasta perspectiva, a permis un eons ens
de altfel, art. 5).
asupra
cornpetentei
materiale a Curtii (respectiv,
Generalul chiiian Augusto Pinochet a fast arestat In timpul unei vizite 1998 pe baza unui mandat de arestare preventive eliberat de judecatorul doilea mandat de arest in 16 octombrie 1998, notificat pe 22 octornbrie arestare, rnagistratul spaniol il acuza pe generalul Pinochet de crime de
8
in Marea Britanie pe 16 octombrie Balthazar Garzon, urmat de un al 1998 j n aceste doua mandate de genocid. de crime irnpotriva
Capitolut Lll. Structura sifunctionarea
Curtii Penale Interntuionale
:31
C. CRIME AFLATE SUB JURISDICTIA CURTII

1. Genocidul
Genocidul potri vit dreptului
este una dintre cele mai grave fapte cu caracter penal incriminate international. Ea consta in distrugerea sau persecutarea unor
grupuri umane concepute Geonocidul omuciderea este

0
ca entitati nationale, etnice, rasiale sau religioase.

0
este
negare a existentei a dreptului
unor intregi grupuri umane, asa cum
negare
la viata al unei fiinte umane individuale
Acesta face parte din categoria crimelor indreptate impotriva umanitatii in general si nu numai impotriva primal rand, acestia. unor indivizi determinati, chiar daca, in final, victime sunt,
111
lnsasi etimologia
include umanitati. Acte inumane diverse, politice, acest concept
cuvantului genocid, compus din radacina genos (rasa, trib -
in limba greaca) si sufixul cide (a ucide, din limba latina), arata ca faptele pe care Ie aduc atingere unei colectivitati umane
~l
in final, intregii
de distrugere
a unor grupun umane in baza unor motivatii lingvistice, afirmate ca atare si nu ~i In mari
nationale,
etnice, culturale,
simple acte de barbarie,
s-au savarsit in toate perioadele istorice ale umanitatii si din pacate, inca se mai savarsesc, umane, in general, numarul producand
toate zonele sale geografice daune umanitatii si conditiei
vietimelor
omenesti
variind, in situatii concrete, de la cateva zeci sau sute de persoane la rnii si milioane, adesea in perioade destul de scurte. Ce altceva dedit acte de genocid au fost pogromurile din antichitate, din evul
mediu, dar $i din secolul nostru, asupra evreilor, a armenilor sau a altor popoare. cruciadele crestine impotriva .necredinciosilor'' musulmani pentru eliberarea sau aducere de catre
locurilor sfinte din Orientul Apropiat, campaniile in robie a unor popoare intregi, exterrninarea
militare de distrugere populatiei bastinase
umaniratii, de terorism. ucidere, tortura, disparitii, detentii ilegale si transfer fortat al populatiei pentru aceasta ansamblul instrumentelor juridice intemationale corespunzatoare.
~i recornanda
Capitolul 111. Structura si functionarea Curiii Penale Internationale
conchistadorii
europem
m teritorile
si eontinentele
.descoperite",
masacrarea prin
populatiilor din tarile coloniale si aducerea acestora in stare de degenerescenta infometare, munci grele ~i tratamente degradante, trecerea
prin foe si sabie a
milioane de oameni pe motive politice, nationale sau religioase, distrugerea masiva si planificata a oponentilor politici in vremurile modeme sau exterminarea reciproca
a unor etnii in Africa zilelor noastre? Constiinta necesitatii interzieerii cu earacter penal a actelor de aceasta natura, prin includerea lor in categoria faptelor a carer savarsire atrage raspunderea internationala ~i organizarea cooperarii intre natiuni pentru eradicarea penal
unui
asernenea odios flagel, precum si angajarea unor actiuni practice in acest sens sunt, insa mai recente, mondial. Unul dintre promotorii 1933, formula premisele dreptului international genocidului a fost Raphael Lemkin, care in anul ele datand din perioada prernergstoare celui de-al doilea razboi
acestui concept in cadrul Conferintei
pentru unifiearea
penal, cerand ineriminarea acelor fapte care vizau distrugerea in
unei natiuni sau a unui grup etnie. El isi exprima viziunea sa asupra genoeidului termenii
distrugerea
urrnatori:
"in
general,
genocidul
nu
inseamna,
in mod
necesar, at
117
imediata a unei natiuni, ci inseamna mai degraba un plan coordonat care tind sa distruga aceste grupuri. bazele vietii grupurilor unui asemenea nationale, plan
unor actiuni diferite, scopul de a distruge
Obiectivul
ar fi
dezintegrarea nationale,
institutiilor politice
si existeruei
si sociale, economice
a culturii, a limb ii, a sentimentelor a grupurilor nationale, distrugerea
religiei
securiuuii personate,
a libertdtii, a sanatatii,
demnitatii si chiar a vietii indivizilor ca
care apartin acestor grupuri. Genocidul
este indreptat contra grupului national
entitate, iar actiunile care il insotesc sunt indreptate impotriva persoanelor calitatea lor individuala, ci ca membri ai grupului national".
nu in
Primul Tribunalului
documet Militar
oficial in care se incrimineaza de la Nurenberg, care incadreaza
genocidul
este Statutul crimelor fapte de
In categoria
impotriva umanitatii, natura genocidului,
persecutiile
pe motive politice, rasiale sau religioase,

111
lara a se mentiona,
mod expres, ca acestea ar constitui cr ima
de genocid, cu conditia ca asemenea fapte sa f fost savarsite ill legatura eu celelalte
Capitolul III. Structura sifunctiontirea
Curiii Pen ale Lnterniuion ale
cnme
C0l11lSe de catre inculpatii
care au declansat
~l au purtat un razboi
de
agresiune. Asa cum rezulta din lucrarile Tribunalului de la Nurenberg, nonunea de
genocid a fost folosita in actul de acuzare din data de 8 octombrie principalilor

au recurs sociale
1945, impotriva
criminali de razboi germani, in care acuzarea a sustinut ca: "inculpo{ii

fa genocid deliberat si sistematic, adica to exterminarea
grupurilor
ocupate, cu
si naiionale
din cadrul populatiei
civile aflate pe teritorile
scopul de a distruge
anumite rase sau clase de populatii
si de grupuri nationale
rasiale sau religioase",
referindu-se,
in mod concret, la actele de exterminare
poporului evreu si a tiganilor, dar si la alte forme de represiune de natura genocidal ordonate de inculpati si savarsite in Alsacia si Lorena, in Tarile de Jos, in Norvegia si in alte zone ale Europei. Tribunalul crime impotriva genocidului de la Nurengerg a condamnat,
in final, pe inculpati numai pentru umanitatii de natura
pacii si crime de razboi. Crimele impotriva
au fost, insa, avute in vedere, ele figurand in cadrul hotararii pronuntate
de Tribunal. incluse fiind in continutul primelor doua categorii de crime. Conceptia Tribunalui de la Nurenberg lega, astfel si genocidul, alaturi de
celelalte crime impotriva
umanitatii,
numai de stare a de razboi, actele de genocid

0
savarsite in timp de pace neavand, inca, Si cum nici Rezolutia consacrau lucrarile elaborarea ca principii Tribunalului Adunarii
baza juridica clara pentru a fi sanctionate. a ONU din anul 1946, prin care se penal, ace lea rezultate din Statutul si de spiritul Tribunalului,
Generale
de drept international de la Nurenberg
nu se departa
unui instrument juridic special se impunea, cu atit mai mult cu cat Carta si apararea drepturilor omului in toate situatiile. a fost elaborat si adoptat in cadrul ONU, unde Generala inca din prima sa
0
ONU i~i propunea promovarea Un asemenea problema genocidului instrument
a fost examinata
0
de Adunarea
sesiune, adoptandu-se drept international,
rezolutie, care sublinia faptul, ca genocidul este de lumea civilizata ~i solicita Consiliului
crirna de
condamnata
Economic 0 noua
si Social sa elaboreze rezolutie, comportand

... \
un proiect de conventie
privind crima de genocid.

0
adoptata in sesiunea urmatoare, raspunderi
decJara genocidul
crima international
a,
de ordin national si international pentru state $i indivizi .
11
'.~ .c
....
Capitolul 111. Structura si [unctionarea Curiii Pentile Interruuionale
234
.!
In cea de-a treia sa sesiune de la infiintarea la data de 9 decembrie Crimei de Genocid. Potrivit dispozitiilor art.l al Conventiei, 1948, textul Conventiei
ONU:AdunareaGenerala privind Prevenirea

.
adopta,
~i Reprimarea
.
0
.Partile corrtractarzte, confirma ci! crima de

.i
genocidul, fie c6 este comis in timp de pace sau in timp de razboi, este drept international, pe care ele se angajeaza
sa 0 previnii
si s6'0 pedepseasca" .. Conventiei, deja, ca

0
Din modul In care este formulat acest articol, la data aparitiei existents norma crimei de genocid nu era pusa la indoiala, 'ea impunandu-se, cutumiara, recunoscuta de comunitatea internationala.
care .condamnase ": in

~.
."
actele de natura genocidului
prin aprobarea . regulilor, consacrate de. documentele ~. ..
baza carora fusesera pedepsiti , principalii atare, partile la conventie
criminal: din al doilea razboi. . mondial. Ca . . crimei de genocid si se angajeaza sa

.:
afirma doarexistenta
o reprirne prin legislatia lor nationala. In cadrul Conventiei drept international, Lipsa unei asemenea se mentioneaza
laptul,. ca genocidul ."~ .

0
este
crima de
lara a se specific-a, 1nsa, ca este mentiuni

111.1
crima impotriva
umanitatii. tehnica, de
constituie
omisiune,
ci
modalitate
folosita pentru a se asigura reprimarii limitele temporale Textul

i
acestuia un caracter universal, de la Nurenberg. lntr-uri mod' transant,
desprins
impuse prin Statutul Tribunalui fonnulat solutioneaza,
astfe1
problema
r~
i
I
aplicabilitatii
'prevederilor
conventiei, vizand nu numai faptele savarsite in timp de genocidului la eategoria erimeJor
I
i
\.,
razboi, ci si pe ccle din timp de pace. Apa~enenta
impotriva infractiuni,
~l
umanitatii
este, in acest mod, indirect afirmata, de natura unor asemenea de a f savarsite si

111
!
i
!
1--
fiind posibilitatea
timp de pace si in timp de razboi
nu numai in timp de razboi: Genocidul este definit de StatutuJ Curtii Penale Internationale privind Prevenirea in concordanta
I.
:
eu prevederile urmare, potrivit
Conventiei
si Pedepsirea Crimei de Genocid. Prin din anuJ 1948 si ale art 6 din
dispozitiilor
art. II al Conventiei
Statutul CPI. , crima de ~ zenocid este definita astfel: "orice act comis cu intentia de a ,
distruge, uciderea in tot sent in parte, membrilor
un gruJ7. national,
etnic, rasial sau religios prin:
grupului; atingerea grave a integritaiii fizice
si pSI/lice
CI
membrilor grupului, supunerea interuionaui a grupului la conditii de existenta care
..
Capitolul III. StrucTUI'G sifunciionarea
Curtii Penale lnterntuionale
56 conduca fa distrugerea
sa fizica totala sau paniala; masuri vizand impie dicarea
nasterilor in cadrul grupului; Analiza definitiei ~

'-'
transferul fortat de copii de la

evidentiaza ~ cateva
W1
grup la altul. ,. semnificative
zenocidului
elemente
privind continutul Genocidul
constitutiv
al acestei crime internationale. in primul rand, prin intentia de a distruge genocidul se particularizeaza un . in .
este caracterizat.
grup uman, in baza unor criterii. Prin acest element raport cu celelalte crime impotriva umanitatii, sau a mai multor persoane un grup national, grupului ca atare
care pot fi indreptate impotriva
uneia la a
in virtutea convingerilor
lor politice sau a apartenentei totala sau partiala
rasial, religios sau constituind
etc., tara a viza distrugerea expresia intolerantei
sau 9 ideologiei
ori a
interesului politic si nu a unui plan deliberat de distrugere a unor, grupuri constituite pe criterii de
0
asemenea apare,
natura. astfel, ca un caz agravant, calificat. de crima impotriva
Genocidul umanitatii.
Intentia calificata fie in totalitate, pentru a exista un grup uman,

0
a autorului unei crime de genocid este aceea de a distruge un anumit grup uman. Nu este, prin urmare, necesar.
fie partial
crirna de genocid, ca prin fapta savar~ita sa se distruga in intregime ceea ce, uneori, ar fi imposibil, daca se are in vedere numarul, partiala a
0
adesea, imens al indivizilor grupului, ca intentie
care compun un asemenea grup. Distrugerea de fapt, este, in aceasi masura,
sau ca realizare
conditie
suficienta pentru existenta Problema daca uciderea
infractiunii de genocid, ca si distrugerea
integrala,
s-a abordat cu ocazia elaborarii Conventiei,
cand s-a pus intrebarea partiala a'
unui singur om se poate incadra in notiunea de distrugere doar un omor simplu ori calificat,
unui grup sau constituie practica,

0
dupa imprejurari.
Jll
~i de
asemenea
situatie ar putea sa apara extrem de rar, date: fiind proportiile
vizate, in general, prin crima de genocid, conventia avand drept scop prevenirea sanctionarea persoane. Totusi, chiar si uciderea une: singure persoane 'ar putea constitui actelor de distrugere indreptate impotriva unui numar mare
cnma de
genocid, daca ea a fost cornisa ca urmare a faptului, ca victima este membra a unuia din grupurile specificate in conventie
~i eu intentia de
se provoca acte similare si
'.
Curti! Pen ale Lnterntuionule
2.36
in viitor in legatura ell prima crima. deci, daca intentia autorului a fost de a ucide persoana respectiva sau alte persoane, in calitatea lor de parti componente grup, chiar daca rezultatul singure vieti ornenesti. Esentiala este, deci, pentru existenta autorilor proportiile de a actiona in sensul distrugerii, concrete ale distrugerilor, crimei de genocid. intentia calificata a in totalitate sau in parte, indiferent de ale unui
a fost in fapt, pentru moment, limitat la pierderea unei
a unui grup uman prin acte indreptate
irnpotriva indivizilor care fac parte din grupul respectiv. Conventia, genocid enumera, din anul 1948, privind prevenirea
s: sanctionarea
cnme:
de
ca grupari de persoane
protejate impotriva
actelor de genocid,
grupurile nationale, rasiale, etnice sau religioase. In cadrul Conventiei , nu se da

0
definitie a notiunilor de ..national", ..rasial",,

"",}.
"
.etnic sou religios", ceea ce a starnit unele controverse asupra continutului S-a apreciat ca notiunile juridice respective internationale
111
acestora.
cauza sunt indelung folosite in instrumentele de specialitate, iar fiecare din gruparile
0
si in literatura
se distinge usor prin anurnite trasaturi proprii si ca nu este necesara
definitie a lor prin Conventie, lucrurile.

legaturi
un asernenea procedeu putand complica si mai mult ca natiunea este,.o

comunitate marcata de
Se considera, sau trasaturi
in general,
specifice
de natura
istorica si culturala", rasa sernnifica
.acea categorie de persoane care se distirzge prin trasaturi comune si constante si tocmai de aceea, ereditare", iar conceptul de etnic are un sens mai larg, definind
, ,,0
comunitate de persoane legate de aceleasi obiceiuri, aceeasi limbo si aceeasi rosa", conceptul de grup religios fiind suficient de clar pentru a mai fi definit. Lirnitarea protectiei impotriva crimei de genocid numai la acele patru
111
categorii de grupuri a ridieat unele problerne, in sensul, daca nu ar fi necesar ca definitia genocidului
sa se includa si aite grupuri urnane, care de-a lungul istoriei au

masiva eu intentii de lichidare, in fapt, cu dar care
IlU
format obiectul unor acte de reprimare
nimic deosebite de actele de genocid prin forma in care s-au manifestat, sunt protejate juridic incriminarea printr-o reglementare internationala
de natura celei privind
genocidului.
Capitolul Lll, Structure sifunctionarea
Curtii Penule Intenuuionale
In timpul lucrarilor pregatitoare cadrul diferitelor foruri ale ONU
ale Conventiei din anul 1948, ca ~i ulterior in care au dezbatut unele problerne privirid
genociduL exemplu
s-au starnit controverse si la gruparile politice.
- daca definitia nu trebuie
sa se refere, de
In sprijinul introducerii gruparilor politice s-a argumentat faptul, ca masacrul comis asupra membrilor masacrarea neinarmati ai opozitie: politice este la fel de criminal ca si si trebuie recunoscut ca atare, invocandu-
celorlalte grupuri mentionate
se momente din istoria nazismului, impotriva persecutiilor asemenea, distinctiva sai. Neincluderea, bazat pe urmatoarele a) nu constituie
cand protectia unor grupuri politice era necesara S-a argumentat, de
sangeroase la care au fost supuse.
ca grupurile politice ar trebui tratate ca si grupurile religioase, trasatura a ambelor tipuri de grup, fiind idealul comun care i-a unit pe membrii
in final, in cuprinsul considerente:
conventie:
~l
a gruparilor
politice
s-a
un grup politic nu are trasaturi stabile, permanente

0
si bine definite ~i
grupare inevitabila
si omogena, el bazandu-se
pe vointa membrilor
sai si nu pe factori independenti b) includerea
de aceasta vointa; politice ar duce la neacceptarea Conventiei de
grupurilor
catre un numar mare de state, pentru ca aceasta ar implica ONU in luptele politice interne din fiecare tara; c)
0
astfel de inc1udere ar crea dificultati guvcrnelor a actelor elementelor subversive:
legal constituite
in
actiunile lor de preintampinare d) Conventiei e) afara
protejare grupurilor politice ar ridica problema protejarii, in conditiile si a gruparilor profesionale protectia grupurilor ~i econornice; sau de alta natura poate f asigurata nationale, lntemationale a Declaratiei privind Universale Civile
1I1
politice
Conventiei, Omului
potrivit
legislatiilor
a
~l
Drepturilor Politice .
s: a Conventiei
Drepturile
Unele distinctii au avut loc, de asemenea, in legatura cu genocidul criticandu-se faptul ca definitia genocidului
cultural.
adoptata prin conventie nu inglobeaza
decat cazurile de distrugere fizica a grupului, ceea ce ar fi regretabil, sustinundu-se,
Capitolul Ill. Structura si function
area
Curtii Penale
Intern
ationule
238
ca fapte cum sunt suprimarea estomparea caracterelor
sau limitarea folosirii limbii ori a exprimarii specificc, distrugerea
culturale, a
sau a trasaturilor
sistematica
arhivelor. a obiectivelor
'-'
de valoare artistica sau istorica ale grupului sunt tot atat de de ordin fizic. intemationale asupra crimei de genocid s-a sustinut, de nu acopera un grup toate uman. sau
8
grave. ' ca si v aenocidul )
In cadrul dezbaterilor asernenea, mijloaeele Distrugerea dislocarii
ca actele de genoeid cuprinse in a11. II al Conventiei si modalitatile deliberata de a distruge, in mod intentional,
a unui grup uman poate imbraca
forma deportarii
in masa, a internarii
~i obligarii la munca fortata, a deznationalizarii
prin
tortura sistematica, In literatura
terorism, alte tratamente de speeialitate
inumane si masuri fizice de intimidare. si propuneri in sensul ca, prin
se intalnesc
analogie eu genccidul, si distrugere
sa fie incriminat
ecocidul, care ar consta in acte de devastare in detrimentul
ce afecteaza
mediul natural al unei zone geografice
vietii umane, animale si vegetale, produse, indeosebi,

militate,
prin folosirea un or mijloace tehniei apte sa

$1
In primul conditiile
rand, a armelor meteorologice
nucleare, in scopuri
ca si a diverselor rnilitare,
modifice
intocmindu-se
unele
proiecte de conventii in acest sens. Ecocidul la raspunderea Natiunilor Unite, figureaza ca internationala, el constand
0
crima internationals
in proiectul de articole referitor de Drept International esentiale poluarii a
ale atu it de Comisia in violarea mediului
unor obligatii
internationale
privind asigurarea
si conservarea
natural, privind impiedicarea
masive a marilor $i a oceanelor si a atmosferei terestre etc. Desi incalcarile de natura celor care au facut obiectul dezbaterilor nu au fost
cuprinse in latura obiectiva a crimei de genocid, condanmarea $i crime de drept intemtional, de cuprindere este evidenta, ele incadrandu-se, umanitatii, iar sanctionarea
lor ca fapte grave, ca in general, in sfera lor este posibila

ill
a crimelor impotriva
virtutea reglernentarilor Nu este excIus protectia fiintelor
care incrimineaza ca, in viitor,
asemenea fapte grave. odata eu evolutia fundamentale reglementarilor ale acestora, privincl prin
umane ~i a drepturilor
inclusiv
mij loaee de drept penal, avandu-se au loc in ceea ce priveste
in vedere amploarea gravelor incalcari care mai unor cornunitati umane, care se savarsesc,
drepturile
Capltolul III. Structura si functionarea
239
indeosebi, criticile
pe considerente aduse
de ordin politic . Conventiei
sau cultural, asupra
sa se ia
III ~l
consideratie Prevenirii
reglementarilor
Reprimarii
Genocidului,
iar in cadrul unei eventuale
modificari a acesteia, sa se largeasca sfera
faptelor incriminate
cu caracter de genocid. de semnalat faptul, ca. proiectul de Cod al in care la art. 2 pet. 10, se preia, in difera de aceasta asupra unui nu mai este limitativa,
In acest sens, ar putea fi interesant Crimelor inrregime, punct contra Pacii si Securitatii definitia data genocidului ca mentionarea
Omenirii,
prin Conventie, actelor enuntiativ,
si anume,
de genocid
eshaustiva, cuprinderea
ci se face cu caracter
exemplificativ,
ceea ce ar permite
si a altor acte inumane care sa fie considerate actele de genocid, Conventia
drept acte de genocid . faprul,
Definind acestea comiterii
din anul 1948 prevede pedepsite intelegerea
ea
la
vor fi pedepsite. genocidului,
Vor fi, de asemenea, directa
in vederea
incitarea
si publica,
precum
~i complicitatea
comiterea genocidului, Dispozitiile cornploteaza precum indiferent
ca si tentativa de a savarsi acte de genocid. prevad ca autorii actelor de genocid, cei ce asemenea acte, instigatorii ~i cornplicii,
art. 4 al Conventiei comiterii unor
in scopul
si cei care incearca
savarsirea
unor asemenea functionari
fapte, vor fi pedepsiti, Pentru subiectul in care
de calitatea lor - guvernanti,
sau particulari.
activ a! crimei de genocid raport de victime comite asemenea
nu se impune,
deci, a calificare, in angrenajul
a pozitie specials
sau de pozitia ocupata
social, orice persoana
acte trebuind sa suporte rigorile legii. de '-'" zenocid ca. actele de distruzere ..... sa aiba In In
Este de esenta infractiunii , ~ vedere, intotdeauna, considerente
de ordin national,
etnic, rasial sau religios.
lipsa unei asemenea impotriva mod umanitatii,
intentii calificate,
faptele se pot incadra in categoria
crimelor
dar nu si In latura obiectiva a genccidui, de circumstantiere rnentionate
crima care implies. in

III
necesar,
elementele
ceea
ce priveste
segmentul
de umanitate vizat. dispozitiilor

0
Potrivit genocid incitarea,
Conventiei
din anul eu aeesta
1948, persoanele (intelegera in vedera
acuzate
de
sau de
fapta in legatura sau tentativa)
corniterii, ale
complieitatea
vor fi deferite tribunalelor
eompetente
statului pe teritoriul caruia s-a cornis aetul sau Curtii Penale lnternationale,
care va
Capitolul Ill. Structure si function areu Curtii Penale Internationale
240
fi competenta
cu privire la Statele Parti la Statutul acesteia sau eu privire la statele in acest sens.
0
care i-ar accepta jurisdictia,

'o
Se stabilea, teritoriul
astfel,
cornpetenta
jurisdictionala
altemativa,
a starelor Aceasta
pe nu
carora s-a comis actul sau a unei curti penale internationale. si a altor state in conformitate
exclude, desigur, competenta universale
ell prineipiul represiunii
Prin legislatia lor interna, statele parti la Conventia din anul 1948 au stabilit, asa cum rezulta dintr-un studiu de specialitate, jurisdictia. genocidului: institutionalizarea . una din urmatoarele solutii privind numai
unor instante speciale, competente
pentru judecarea
crimei de genocid, atribuirea cornpetentei de judecata tribunalelor competentei in sarcina instantelor ordinare nationale. atribuita unei instante intemationale, la data
militare sau transmiterea
In ceea ce priveste jurisdictia elaborarii Convcntiei nu exista

0
Curte Penala Internationals dar

0
careia sa i se fi putut
da In competenta in consecinta, circumstantc, Admisibilitatea
si judecarea jurisdictia
genocidului, asupra crimei
asemenea curte exists in prezent ~i ii apartine, in anumite
de genocid
prevazute unui caz.
de Statutul CPI si pe care Ie-am precizat in cadrul sectiunii
Conventia privind Prevenirea ~i Reprimarea Crimei de Genocid mai euprinde si alte prevederi se angajeaza legislatia eu caracter jurisdictional sa extradeze sau preventiv. Astfel, partile contraetante de genocid, in conformitate cu
pe autorii crimelor
lor nationals
si tratatele intemationale nefiind considerate
in materie, genocidul
~i celelalte fac
fapte conexe imposibila
incriminate
crime politiee care, de regula, si reprimarea
extradarea
autorilor faptelor. Pentru prevenirea
actelor de
genocid sau a actelor conexe acestei crime, se prevede si posibilitatea statele parti sa sesizeze, atunci cand considers
ca oricare din ale
necesar, organele competente
ONU, pentru ca aeestea sa decida masurile potrivite in aeeste scopuri. Practiea juridica
1989,
aplicarii
incrirninarii
genocidului
este destul de redusa,
literatura din anul :;;i
sernnaland, printre
in afaraoriginalei doua situatii
noastre aplicari dupa evenimentele cand unele persoane
altele,
au fast judecate
condamnate
pentru crima de genocid: in Banglades,
dupa secesiunea din anul 1971
si in Cambodgia
in anul 1979. Realitatea vietii a consernnat, din anul 1948 ~i pima
Capito!ul Ill. Structura sifunctionarea
Curtii Pen ale Internationule
241
astazi, numeroase fin de originea
situatii de distrugere in masa a unor populatii. pentru motive ee etnica sau nationala. rasa sau religie sau pentru un complex de
motivatii, in care nu au lipsit nici cele de acesta natura. Conventia ratificata figureaza, privind Prevenirea statelor si Reprimarea Crimei de Genocicl a fast intre care nu au
de majoritatea
lumii, inclusiv de catre Romania,
insa ~i SUA. Reglementarile

111
pe care le contine aceasta Conventie international,
intrat. deja,
patrimoniul
general
al dreptului
ele fiind produsul
inentiei majoritatii ca
0
statelor membre ale ONU de a condamna si reprima genocidul ee provoaca mari daune omenirii ~i este contrara cat
~l
crima de drept international, regulilor morale universale,
atat
prineipiilor
dreptului
international
contemporan. Conventia incorporeaza care obliga statele, indiferent direct, prin semnare principii care se bucura de
0
recunoastere
universala,
daca acestea s-au angajat sau nu, in mod coneret ~i ele facand parte din patrimoniul comun de
sau ratificare,
principii si norme imperative Curtea Internationala
ale dreptului international - jus cogens.
In acest
sens,
de Justitie s-a pronuntat: .drepturile si obligatiile irnpuse de
Converuie sum drepturi si obligatii erga omnes."
2. Crimele impotriva umaniuuii
Conceptul
de crime impotriva
umanitatii sunt definite ca fiind fapte grave de violenta (organizatii teroriste, dar s i miscari
Crimele impotriva comise, pe scara larga,
umanitatii
de catre indivizi
separatiste sau de alt tip), fie ca acestia sunt sau nu agenti ai statului, impotriva altor indivizi intr-un religios. Spre deosebire de crimele de razboi, care au cunoseut juridica, crimele impotriva umanitatii
0
scop esentialmente
politic,
ideologic,
rasial. national.
etnic sau
indelungata
evolutie
au aparut in eadrul dreptului
international vinovate de
dupa al doilea razboi mondial, in legatura eu sanctionarea persoanelcr
Capitolul III. Structura si funciionarea Curti! Penale Lnterntuionale
.24:2
declansarea
si purtarea razboiului germani
de agresiune si ca 0 reactie la atrocitatile japonezi in teritoriile ocupate
savarsite impotriva
de catre nazistii populatiei
si rnilitaristii
locale si in eadrul lagarelor de exterminare
impotriva unor categorii largi
de persoane pe motive nationale,
etnice, rasiale sau altele similare. Militar International de la Nurenberg (art. 6)
In cadrul Statutului Tribunalului

~l
intr-un
mod similar, drept crime
in eel al Tribunalului impotriva la sc1avie, umanitatii deportarea
Militar de la Tokio (art. 5), sunt urmatoarele si orice fapte: asasinatul, e0111is
enumerate exterminarea, impotriva
supunerea
alt act inuman
oricaror populatii
civile, inainte sau in timpul razboiului ca $i persecutiile daca aceste acte sau persecutii, fie ca all
pentru motive politice, rasiale sau religioase, ele constituiau
sau nu 0 violare a dreptului intern al tarilor in care s-au savarsit, tribunalului
fost comise ca urmare a oricarei crime care intra in competenta legatura cu 0 asemenea crima. Sunt, astfel, considerate inumane savarsite impotriva stare de sclavie, deportarea cnme impotriva umanitatii,
sau in
pe de 0 parte, aetele adueerea in
populatiei
civile (asasinatul,
exterminarea,
etc.), iar pe de alta parte, aetele de persecutie impotriva

de ordin politic, rasial sau religios. textelor mentionate, existenta crimelor impotnva
unor persoane pentru considerente In ultima parte a formularii umanitatii
este legata de crimele impotriva pacii si securitatii omenirii, rnai concret,
de declansarea
si ducerea unui razboi de agresiune de catre cele doua mari state

si de crimele de razboi, comise in perioada in timp, aplicarea prevederilor savarsite
111
invinse in razboi, precum conflietul
cat a durat Statutelor
armat, in fapt, delimitandu-se umanitatii
numai la crimele impotriva
timpul celui de-al doilea razboi
mondial, nu ~i la faptele de aceasta natura anterioare sau posterioare razboiului. Acest internationale nemaifacand Intemationale, inconvenient a fost. ulterior, inlaturat. instrumentele juridice umanitatii, Militate
prin care au fost incriminate trimitere
si alte fapte grave impotriva Tribunalelor

ill
la situarii de razboi sau la Statutele
care i-au judecat pe eei ce au comis crime grave
tirnpul celui de-al
doilea razboi mondial. Pima umanitatii, la 0 anumita crimele limita, se poate aprecia, ca sunt cnme irnpotriva
de razboi savarsite
dupa un plan elaborat
si pe 0 scara larga.
Capitol ul Lll. Structura si funciion areu Curtii Penale lnternationale
Intre
cele
doua dar
catezorii
~I
de crime
internationale
exists
unele
similitudini
~I
interferente, propru.
importante
deosebiri.
care le deterrnina
configuratii
iurid.ce
Astfel, crimele de razboi pot f comise numai in perioada sau in legatura populatiei adversarului impotriva si afecteaza apartinand impotriva apartinand
(.-~.
conflictului
armat cat si a
Cll
conflictul
annat, civile
dar atat impotriva si numai impotriva
cornbatantilor, persoanelor
sau a persoanelor
apartinand
sau unor state straine, nu si a propriilor umanitatii
cetateni,
in timp ce crimele annat
se comit atat in timp de pace, cat ~i in timpul contlictului civila, putand f comise atat impotriva populatiei proprii.
numai populatia adversarului. umanitatii acestora.
persoanelor crimele
cat si impotriva
In plus,
nu se pot savars: dedit impotriva persoanelor
nu ~i a bunurilor
Este adevarat, impotriva urnanitatii,
insa, ca unele fapte grave, care intra in categoria daca sunt savarsite in timp de razboi, pot sa incorporeze grave, considerate prin conventiile
crimelor sau sa din
intre in concurs domeniul dreptului
eu fapte
internationale
conflictelor populatiei
armate, drept crime de razboi. De exemplu, civile in teritoriul
crimele
comise impotriva
ocupat sunt crime de razboi, dar ele urnanitatii, prin amploarea masive de populatii de civili, si cruzimea
pot sa fie, in acelasi timp si crime impotriva lor.
In
acest sens, pot f considerate asupra unor grupun
deportarile compacte
sau persecutiile pentru ee
sistematice considerente.
indiferent
Reglernentarile Militate Internationale
conventionale,
ulterioare
adoptarii
Statutelor mondial,
Tribunalelor au operat
0
de dupa eel de- al doilea razboi
separare tot mai neta a celor doua mari categorii de crime intemationale. a detasare lor originara privind impotriva a reglementarilor privind crimele impotriva umanitatii
precurn si
de reglementarea de dispozitia infractiunilor
prin Statute le Tribunalelor in timp a savarsirii
Militare respective, faptelor incriminate,
inclusiv conferind
limitarea
urnanitatii
un caracter de universalitate internationale,
~idin acest punt de vedere.
Alte reglementari in coneeptul
prin care se interzic fapte ce se incadreaza sunt:
de crime impotriva
umanitatii,
Capitolul III. Structura sifun ctionarea Curti! Penale lnternationa!e
Conventia Genocid: Declaratia nucleare
din anul 1948 privind
Prevenirea
~l
Reprimarea
Crimei
de
Natiunilor
Unite referitoare prin Rezoluria
la interzicerea Aduuarii
utilizarii
armelor
si termonucleare,
adoptata
Generale
a O.N. U nr.
1653 (XVI), din data de 24 noiernbrie 1961: C onventia Apartheid: Statutul Tribunalului Declaratia fortate (Rezolutia
)
Eliminarea
~J
Reprimarea
Crirnei
de
International la protectia
Penal pentru Fosta Yugoslavie; oricarei persoane impotriva disparitiilor
referitoare
Adunarii Generale a O.N.U nr. 47/133. din data de 18 decembrie
1992). Proiectul 1954, cuprinde umanitatii:

.Art. intentia religios integritatii
j
de Cod al Crimelor urmatoarele
contra Pacii si Securitatii in conceptul
Omenirii,
din anul
fapte ce se incadreaza
de crime impotriva
0: Actele comise de autoritatile

in total sou in parte, uciderea
0
unui stat sau de cdtre particulari

W1
ell
de a distruge,
ca atare. fizice
grup national, grupului;
etnic, rasial sou grava a

0
inclusiv: sau mentale
membrilor
atingerea
tnembrilor susceptibile
grupului;
supunerea
inteniionata sa fizica
grupului La conditii totala

SCILt
de existenta
masurile
0
sa antreneze nasterile
distrugerea in cadrul
partiala;
vizand
a influenia
grupului.
transferarea fortata Art.

j
copiilor grupului catre un alt grup. aducerea in sclavie, civile.
l : Actele inumane, cum ar fi asasinatul, exterminarea, sau persecuiiile, sociale, comise impotriva rasiale,
deportarea
unor clemente ale popuiatiei religioase sau culturale, de
pentru
motive
politice,
catre
autoritatile autoritati
unui stat sau de catre particulari,

SCILt
care actioneaza
la instigarea acestor
cu consimtamdntul
lor".
Din instrumente
combinarea
continutului
textelor
diverse lor conventii rezulta ca fac parte
sau
a alter
politico-juridice urnanitatii
intemationale, urmatoarele
din catcgoria
crimelor impotriva a. Asasinatul
fapte:
(omorul intentionat);
;:~~J~:.
T' .
....
b. Exterrninarea:
..:::.
",-
,.
Capitolul III. Structura sifunction area Curtii Pen ale lnterntuion ale
245
c. Aducerea in sclavie sau obliaarea la munca fortata: . ~ . d. Deportarea etnica; sau transferul fortat de populatie, inclusiv curari rea sau epurarea
e. Condamnarea
f. Tortura;
la inchisoare sau alte forme de privare grava de libertate:
g. Violul; sclavia sexuala, prostitutia orice alta forma de violenta sexuala de h. Persecutiile culturale, inadmisibile
1. 0
fortata, sarcina sau sterilizarea gravitate comparabila; politice, rasiale,
fortata salt
pentru
motive
religioase,
nationale,
etnice, ca
bazate pe sex sau in functie in dreptul international;
de alte criterii universal
recunoscute
Genocidul;
J. Apartheidul:
k. Practica sistematica
a disparitiilor
fortate; de suferinte
1. Orice alte acte inumane
cu un caracter similar, cauzatoare
puternice si care aduc atingere grava integritatii fizice sau mentale. Dupa cum se poate observa, unele dintre faptele ce se incadreaza in categoria crimelor comun impotriva (omorul, umanitatii figureaza si printre infractiunile ilegala de libertate, se deosebesc, clasice obligarea de drept Ia munca de
tortura,
violul, lipsirea umanitatii
fortata etc.). Crimele
irnpotriva
insa, de infractiunile
drept comun,
prin unele trasaruri
proprii,
In special, prin gravitatea
deosebita,
caracterul de rnasa ~i mobilul savarsirii lor.

Gravitatea imprejurarea, importante deosehita
a crime lor impotriva categorie
umanitatii
este exprirnata care
de
ca in aceasta
se incadreaza
fapte prin
se acluc
atingeri vietii, .ntegritatii corporale - fizice sau mentale - valori supreme a mai
ale fiintei umane, intr-un mod care poate pune in pericol existenta biologica multor persoane, precum si de imprejurarea, urnanitatii premeditate.
Caracterul de masa al crimelor
ca
faptele de natura crimelor impotriva concertate, ele constituind actiuni
se comit
in baza
unor
planuri
impotriva
umanitatii
se rnani testa prm
numarul impotriva
mare de victime populatiei
pe care le produc,
~1
asemenea
crime fiind indreptare izolati, fie ca lezarea
civile ca atare
nu a unor indivizi
Capitolul
Il
l.
Structure
si
jUI1
ction
area
Curtii
Pen
ale
Internationale
priveste
masa amorfa de indivizi, fie ca se refera de populatia impotriva
121 anumite
grupuri. in baza urior
criterii precise. care Ie deiimiteaza Mobilul interesul autorul savarsirii crimelor
civila in general. umanitatii, exprirnat

lI1
seniimentul. sau incita pe
sau orice faptei
alt resort de natura actioneze, constituie,
subiectiva.
care-I determine un criteriu
sa
de asernenea.
esential
pentru
existenta~ unor asemenea Mobilul deliberata il constituie, si urrnarita
infractiuni ,
zrave. -' de regula, in cazu:
unor asemenea persecutarii
crune.
politics
consecvent
in vederea reprirnarii,
sau exterrninari: actual sau a sau
unor grupuri potential unor
de oameni,
fie pentru ca acestea ar constitui
un pericol
pentru cei ce initiaza asemenea de natura ideologica,
fapte ori le savarsesc,
fie ca expresie ale autorilor
convingeri
etnica
sau religioasa
inspiratorilor
unor fapte de aceasta natura. reglementarilor

0
Evolutia
internationale
privind crimele impotriva cu institutia
umanitatii c!repturilor
pune in evidenta
legatura
tot mai stransa a acestora persoanelor privind impotriva
ornului, in sensul protectiei putea aduee. Omenirii persecutiilor pentru motive clrepturilor acestora
oricaror atingeri grave ce li s-ar contra Pacii si Securitatii umanitatii,

cat
AstfeL Proiectul incriminarea,
Codul Crimelor
propune comise
eu titlu politice,
de crime impotriva
atat a
pentru motive
rasiale sau religioase,
~i a celor ale
sociale sau culturale, oricare

Aceeasi
dar ~i a violarilor
masive sau sistematice
omului, din urma.
ar fi mobilurile
tendinta
care ar putea sa-i inspire pe autorii ~i in cadrul savarsirea Statutului unor crime
este materializata care nu conditioneaza
Tribunalului impotriva
pentru Fosta Yugoslavie, umanitatii
pe care le prevede, de motivele corniterii acestora. in concret a unor fapte din categoria care le caracterizeaza poate sa prevaleze, crimelor (gravitates impotriva deosebita,
La incriminarea umanitatii, caracterul
una sau alta din trasaturile de masa ~i mobilul savarsirii),
dar de regu la, acestea
trebuie sa fie intrunite cumulativ. In eadruJ urnanitarii sunt comise populatiei Statutului Curtii Penale Intemationale, pnn cnme impotriva
se intelege
oricare dintre actele mentionate
mai sus, atunci cand acestea asupra
in cadrul unui atac generalizat
sau lansat. in mod sistematic.
civile.
Capitolul
lll. Structure
si functionurett
Curtii Pen ale Lnternationule
24'7
Maj oritatea acestor concepte sunt definite in mod special. Asemenea definiti i exclud actele individuale care nu fac parte dintr-un plan sau politics - aete izolate
comise de un autor conform initiativei proprii. Astfel, prin atac lansat impotriva unei populatii civile comportament mentionate, politicii care impotriva irnplica savarsirea mai multor
1),
se intelege cele
acel
acte, dintre
mai sus
unei populatii civile oarecare, in aplicarea sau in continuarea care are ca scop un asemenea atae:
unui Stat sau a unei organizatii
Notiunea de .politica" atribuie Prin exterrninare intentionat, medicarnente, anumite
unui asemenea act caracter de crima internationala. mai ales faptul de a irnpune, accesului in mod
se intelege
conditii de viata, pre cum impiedicarea
la hrana si Aceasta este
menite sa provoace
distrugerea unei part: a populatiei. unui grup de persoane. eu genocidul,
prin natura ei, directionata exterminarea impotriva este strans
impotriva relationata
Intr-un anumit mod, fiind indreptate
amandoua
unui numar mare de persoane.
Totusi, genoeidul
se refera la un grup
uman in baza unor criterii, in timp ce exterminarea care nu impartasesc Prin
se aplica unui grup de indivizi
nici
trasatura cornuna.
reducerea
in sclavie se intelege faptul, de a exercita asupra une: inclusiv in
persoane un atribut sau ansamblul atributelor al dreptului de proprietate, cadrul traficului sexuale. .Deportarea deplasarea coercitive, international. deplasarea sau transferul fortat de populatii" se defineste
de fiinte umane, in special de femei si copii, in scopul exploatarii
ca fiind
fortata a persoanelor
in cauza prin expulzare
sau prin alte mijloace
din regiunea in care se afla in mod legal, tara motive admise in dreptul Este inclusa, aici, atat expulzarea de pe teritoriul national, cat ~i
fortata a populatiei in cadrul frontierelor aceluiasi Stat.
Prin tortura
se intelege faptul, de a provoca, in mod intentionat,
durere
sau suferinte grave, fiziee sau rnentale, unei persoane care se afla sub paza sau sub controlul sau : acceptia acestui termen nu se extinde si la durerea sau suferintele,
care rezulta numai din sanctiuni legale, care sunt inerente acestor sanctiuni sau sunt provocate in astfel de imprejurari.
Capito/II/III.
StructllNl
~ijUI1q:ionarea
Currii Penale InterlUqiol1a/e
248
Prin sarcina fortata se intelezc detentia ilezala a unei femei care ramane , '-" ~ '-"
}
insarcinata
prin forta, in intentia de a modifica cornpozitia
etnica a unei popularii Aceasta definitie

I111
sau de a comite alte incalcari grave ale dreptului international. se poate, in nici un caz, interpreta referitoare la intreruperea sarcinii. ca avand Crimele
0
incidenta asupra legilor nationale
sexuale au fost incluse in categona comise de-a lungul ultimului
crime lor impotriva
umanitatii,
in urma abuzurilor
deceniu al secolului XX; sunt incluse violul, prostitutia fortata si alte forme de abuz sexual. In legatura cu numeroasele rapoarte privind violurile cornise, in mod
sistematic,
in Fosta Yugoslavie,
Adunarea
0
Generals a ONU
reafirmat faptul, ca
violul reprezinta, in unele situatii,

)
crima impotriva umanitatii. Pe un alt continent,
Comisia Nationala
pentru Adevar ~i Justitie din Haiti a concis, in anul 1994, ca
violenta sexuala impotriva femeilor comisa, in mod sistematic si pe motive politice, constituie crima impotriva umanitatii. impotriva Violul, prostitutia fortata si alte forme de de asemenea, violari
violenta, ce pot fi directionate ale dispozitiilor Conventiei
femeilor reprezinta,
privind Eliminarea
Tuturor Formelor de Discriminare
irnpotriva Femeilor. Prin persecutie fundamentale, identitatea prin se intelege refuzarea intentionata dreptului
"
si grava a drepturilor din motive legate de
incalcarea
international,
"
grupului sau a colectivitatii
in cauza. Persecutia poate irnbraca diferite rasiale sau
forme de viol are ale drepturilor
omului, pe motive politice, religioase,
etnice; prin negarea acestor drepturi, aceasta difera de crima de genocid, lipsindu-i intentia de distrugere prevede ca numai a grupului. persecuiia Trebuie observat faptul, ca Statutul de la Roma sa fie direct indreptata impotriva
unui
grup, pe
motivul identitatii sale politice, rasiale, etnice sau religioase. .Disparitia fortata a persoanelor " reprezinta disparitii fortate
un fenomen
recent.
Prill
se inteleg cazurile, in care persoanele sunt arestate, detinute sau

0
ridicate de un stat sau de asentimentul
organizatie
politics sau cu autorizatia,
sprijinul
sau
acestui stat sau acestei organizatii, care, ulterior, refuza sa recunoasca
faptul, ca aceste persoane sunt private de libertate si
sa
dezvaluie soarta care Ie este

0
rezervata sau locul in care se afla, in intentia de a le sustrage protectiei legii pentru perioada indelungata.
Curtii Penale lnterntuionale
Prin sus. comise dorninatie
apartheid
se inteleg actele inumane,
analoge
celor enumerate sistematica
mal si de
In cadrul unui regim institutionalizat a unui grup rasia1 asupra
de opresiune
altuia sau asupra tuturor celorlalte
grupuri
rasiale, in intentia de a mentine acest regim. Statutul categorie de la Roma. ca si alte instrumente internationals, includ
0
ultima
de acte inumane cu un caracter similar, cauzatoare grava integritarii

0
de suferinte puternice recunoscand impotriva faptul, ca umanitatii.
~i care aduc atingere este imposibil Aceasta mentine
fizice sau mentale, de crime
sa se realizeze
lista completa
prevedere
0
lasa loc unui final deschis categoriei actelor cauzatoare
unor astfel de crime, dar de suferinte majore, care
bariera inalta prin necesitatea
lezeaza, in mod gray, integritatea
corporala sau mentala. international negociat de catre Se considera

0
Statutul de la Roma este primul document conferinta ca Statutul multilateral
a, care
codifies crimele impotriva umanitatii.

0
de la Roma
"promoveaza
definitie
moderna si clara a crimelor
impotriva utnanitatii, care ar trebui

viitor ."
sa fie
baza procesului penal international. in
3. Crimele de riizboi
Crimele de razboi eonstituie
categorie importanta
de fapte penale, prin care sau eu caracter
se incalca, in mod gray, regulile stabilite prin tratatele internationale cutumiar, referitoare la modul de desfasurare
a conflictu1 ui armat si la protectia
anumitor categorii de persoane si bunuri in cadrul acestuia. Principiile ostilitatilor. conflictului si norme1e de drept international referitoare la condueerea
ill
la mijloacele armat, inclusiv
si metodele la limitele
de lupta Ia care se recurge In care acestea pot fi folosite,
cadrul
ca ~i cele categorii partilor ale
privind protectia, de persoane implicate
in conditiile
speciale ale actiunilor de lupta, a anumitor in mod egal ~i nediferentiat, tuturor
~i bunuri,
se aplica,
in conflict, menirea acestor reguli fiind de a limita efectele distructive
Capitolul If!. Structure si functionarea
Curtii Pen ale Iuterntuionale
250
confruntarilor umaniza,
militare
si de a impiedica prin Iimitarea militate

0
producerea
de distrugeri
inuti le. de a in
pe cat posibil,
ostilitatilor permit
si atenuarea
rigorilor accstora,
"
masura in care necesitatile determina justificare. De aceca, conventiile interdictii pentru pe cornbatanti
recurgerea
la forta armelor
si de a-i
~1
de a se abtine de la excese, dincolo
de orice ratiune
internationale
in materie cuprind, indeosebi. annat a carer
obligatii
~i
participantii
la cont1ictul implicate
incalcare
atrage
raspunderea personals,
Cll
internationala
a statelor
in conflict,
dar si raspunderea a fiecarui combatant. raspunderea
caracter penal de drept intern sau international, de a stabili conditiile
lnainte
si limitele, in care se angajeaza
b,
,
penala intemationala armate, este necesara
pentru incalcarea principiilor prezentarea analiza
si nonnelor
dreptului conflictelor
respective lor principii si norme. Studiul crimelor reguli de fond ale dreptului conflictelor
:,~
de razboi armate.
impune
principalelor
Stabilirea,
ca
anumita
fapta concreta
constituie
crirna de razboi, instrument
fie ca juridic
aceasta este prevazuta
in cadrul aceleiasi conventii, intotdeauna, juridica
fie printr-un
separat, trebuie sa se realizeze, care sunt incalcate, ei particulare, ccnfiguratia
prin raportarea
la regulile conventionale continutul si aspectele

111
a crimei respective, fiecareia
conturandu-se
numai dupa analizarea
dintre conventii le penal.
care sunt prevazute Dreptul internationale, conventionale, reglernentarile
normele a carer infrangere
se sanctioneaza
conflictelor
armate, bazat, timp de secole, in principal,
pe cutume juridice
este astazi, intr-o importanta care au fixat cutumele anterioare.
masura, cuprins in instrumente si au dezvoltat,
consacrate
in mod succesiv,
Principii le fundamentale, in materie, sum cuprinse la lezile '-' precum victimelor si obiceiurile
}
pre cum si principalele
reguli ale dreptului
pozitiv
in Conventia razboiului
a IV-a de la Haga, din anul 1907, referitoare si In Rczulamentul ....

}
terestru
anexa
al acesteia. protectia
'
si in cele patru Conventii razboiului.

,
de la Geneva,
din anul 1949. privind soartei ranitilor
care se refera la imbunatatirea "

0),
si bolnavilor , ranitilor.
din cadrul fortelor armate aflate in campanie bolnavilor si naufragiatilor
la imbunatatirea
soartei
din cadrul fortelor annate maritime
(Il ), la tratamentul
Capitolul Ill. Structurasi funciion.area Curiii Pen ale Interruttionule
.251
prizonierilor ale carer Protoeoale internationale Alte reglementeaza domeniul de lupta.
de .razboi (III) si la protectia prevederi Aditionale, (I), respectiv instrumente au fost reafinnate care privesc
persoanelor si dezvoltare, protectia (II).
civile in timp de razboi (IV), in anul 1977, prin doua armate
victimelor
conflictelor
neinternationale juridice
internationale ale dreptului
cu
caracter
conventional
in
aspecte particulare
sau limitarii
conflictelor categorii
arrnante, in special,
interzicerii
folosirii anumitor
de arme sau metocle
In masura cutumele vastitatii existente
111
care pe cale conventionala
nu au fost fixate in totalitate unar lacune, datorate deosebite mereu a
in acest dorneniu sau se constata existents domeniului de reglementare, de lupta,
si complexitatii privind
mobilitatii
dezvoltarilor crescande
mij loacele
si metodele
ca ~i exigentele
ale comunitatii
internationale
fata de protectia datorata fiintei umane atat armate, principiile si nonnele dreptului care
in timp de pace, cat si in timpul conflictelor

'.~.
international figureaza neprevazute sub imperiul
umanitar
se completeaza reglementarilor persoanele dreptului
ell
principiul
cuprins in Clauza Martens,
in majoritatea de conventii, principiilor
conventionale
si potrivit careia, in cazurile raman sub protectia acestea rezulta publice. ~i din
civile si combatantii international,
asa cum
normele cutumiare, Principiul caruia, partile
din principiile fundamental
umanitare
si din .exigentele constiintei conflictelor armate
al dreptului
este acela, potrivit adversarului daune sau de a
aflate
in conflict
nu trebuie
sa cauzeze
disproportionate slabi potentialul
fat a de scopul razboiului, militar a1 inamicului
care este acela de a distruge
si nu inamicul insusi. fundamentale si anume: la ostilitati - persoanele trebuie sa fie
De aiei rezulta
alte doua principii
plasate in afara luptei, precum tratate cu ornenie, sa fie protejate annal, nu au dreptul nelimitat Ie folosese. Din aceste principii atat a reglernentarilor eelor privind protectia
si cele care nu participa si respectate;
- partile, care participa la un contlict ~i metodelor de lupta pe care
in alegerea
mijloacelor
fundamentale folosirea
decurg si alte principii, mijloacelor $i a metodelor
care stau la baza de IUpt2L cat ~i

8
privind
persoanelor,
victime ale razboiului.
-------
Capita/Ill III. Structura si functionarea
CUITii Penale Interntuionate
25.2
Un pnm
asemenea
pnncipiu
este acela, potrivit
caruia,
fiecare
persoana si a
protej ata are dreptul atributelor inseparabile
Ia respectul
vietii sale, al integritatii
fizice si morale
ale personalitatii. in lupta este inviolabila, Nimeni
Persoana trebuie
cazuta
iar inamicului.
care se preda, fizice sau
sa i se crute viata.
nu trebuie sa fie supus torturilor crude ori degradante.
mentale si nici pedepselor persoane dreptul
corporale sau tratamentelor
Fiecarei avand $i a1
trebuie sa i se recunoasca la respectul onoarei,
drepturi1e civile nepatrimoniale, sale familiale,
aceasta
a1 drepturilor
al convingerilor
obiceiurilor. Cei care se afla in suferinta trebuie sa fie ridicati. de pe campul de lupta si sa .
."'>
li se acorde ingrijirile acordata persoanelor, nu constituie,
necesare, in raport de starea lor medicala. Asistenta victime ale razboiului,

0
umanitara
0
indiferent de forma pe care Deci,

0
imbraca, asistenta
niciodata,
ingerinta
in conflict.
asemenea
umanitara
trebuie sa fie incurajata $1protejata. persoana aflata in detentia familiei sale inamicului $i la are dreptu1 la informatii de ajutoare pentru
Fiecare privind soarta
membrilor
primirea
supravietuirc.
Nimeni nu poate fi, in mod arbitrar, privat de propietatea sa. protejate trebuie
Un al doilea principiu este acela, potrivit caruia, persoanele sa fie tratate lara nici
0
discriminare,
fondata pe rasa, nationalitate,
sex, limba, clasa
socials, avere, convingeri Singurele derogari
politice, filosofice sau reiigioase ori pe alt criteriu analog. acceptate sunt cele in beneficiul unor persoane, nevoile lor
de tratament
pentru a li se inlatura inegalitatile sau starea medicala precara.
ce ar rezulta din situatia lor personals,
Un al treilea principiu este acela, potrivit caruia, fiecare individ are dreptul la siguranta comis. interzise. bencficieze propriei Represaliile, persoane. Nimeni nu va fi pedepsit pentru aete pe care colective, luarile de ostateci si deportarile
IlU
le-a sunt
pedepsele
In
cazul in care se ridica problema
pedepsirii, fiecare persoana
trebuie sa $i de
de un proces penal echitabil in cadrul unui tribunal legal constituit uzuale.
garantiile judiciare
Capitolul III. Structure si functionorea
Curiii Penale lnternationule
Persoanele care conventiile Principiile conventiilor
protejate, victime ale razboiului, umanitare le prevad pentru ele. mentionate sunt materializate
nu pot renunta la drepturile.
pe
in prevederiie
concrete din cadrul specifice ale
internationale,
prin care sunt regelementate
probleme
dreptului umanitar.
Scurta
prezentare
a reglernentarilor
privind
sanctionarea
juridica
crimelor de razboi Evolutia victimelor munitii sau reglementarilor armate de razboi, privind modul de ducere a razboiului, ori limitarea folosirii
protectia
conflictelor metode umanitar un or a

penala
$i interzicerea contrare
unor arrne, ale dreptului si
principiilor
consacrate
international dezvoltarea
internationale sanctionarea conventiilor
aplicabil In conflictele norme juridice pentru
armate, este insotita si de aparitia vizand acestor stabilirea

norrne,
specifice, nerespecatarea
raspunderii precum
~1
statelor
a persoanelor, in materie.
Razboi
care savarsesc incalcari grave ale prevederilor
internationale
La sfarsitul criminali de razboi
Primului
Mondial
penala
conceptele
de crima internationals, erau deja conturate de unor de
si raspundere
internationala
dreptul international. persoane
Pe baza acestora,
au fost formulate acuzatiile impotriva

$i au fost pedepsiti pinei palii criminali
prin T ratatul de la Versailles
razboi. dupa al doilea razboi mondial.
In actualul stadiu de dezvoltare incalca regulile de drept international
a dreptului international, umanitar,
faptele, prin care se
aplicabil in perioada
de conflict in
annat si care, datorita gravitatii lor, au caracter de crime de razboi, sunt prevazute mai rnulte instrumente urrneaza: Statutul Tribunalului ale carui dispozitii, fost aprobate impreuna Militar International cu prineipiile de la Nurenberg juridice internationale, ce se completeaza
reciproc, dupa cum
(art. 6 lit. "a"). au
degajate din lucrarile Tribunalului, Generala a ONU, prin Rezolutia International
~i insusite de catre Adunarea
nr. 97
(I), din data de 11 decembrie Slit. ,.b");
1946, Carta Tribunalului
de la Tokio (art.
254
Conventiile (Converitia
de la Geneva,
din anul 1949, art. 50 (Ccnventia
1), art. 51 IV):
II), art. 130 (Conventia
III) si respectiv, art. 147 (Com/entia
Conventia Conventia tehnicilor IV); Protocolul paragrafu14
de la Haga, din anul 1954 (art. 28); de la Geneva, a mediului, din anul 1976, privind interzicerea folosirii
de modificare
In scopuri militare sau in aite scopuri ostile (art.
Aditional
nr. I de la Geneva, din anul 1977, in special an. 11
si a11. 85:
International pentru Fosta Yugoslavie si Tribunalul
Statutul Tribunalului International
pentru Rwanda, adoptate de catre Consiliul de Securitate al Natiunilor nr. 827, din data de 25 mai 1993 (mi. 2 si 3) si respectiv, 1994 (art. 2-4). unor crime de razboi sunt contra Pacii si Securitatii nr.
Unite, prin Rezolutiile
955, din data de 8 noiembrie Indicii importante cuprinse Omenirii,
pentru existenta ~i caracterizarea de Cod al Crimelor
si in art. 22 al Proiectului
elaborat de Comisia de Drept International
a ONU, desi regulile cuprinse
de aceasta nu au fost, inca, incorporate Este interdictii, constituie

prevazute
0
ca atare, in dreptul pozitiv.

incalcare
de mentionat formulate
faptul,
ca nu orice
a une, prescriptii al conflictelor
sau
in cuprinsul
normelor
de drept
armate. norme. .
crima de razboi. . ci numai violarile ca avand caracter criminal prin
cele mai ~ grave ale acestor

conventii
sau
alte
instrumente
internationale
cu valoare juridica si caracter de universalitate. statele pot sa largeasca sfera faptelor consacrate In mod
expres,
Prin legislatia lor nationala, cnme de razboi, si dineolo
de cele prevazute,
prin ca pnn
conventii aceasta,
internationale asemenea In
sa
le sanctioneze,
in mod corespunzator,
tara
fapte sa dobandeasca, acelasi timp, statele
insa, caracter de crime internationale. pot, iar uneori, sunt obligate pnn tratate
internationale, (delicte) domeniul
sa prevada
in codurile
lor penale,
ca infractiuni conventiilor
mai putin grave, internationale din
unele fapte prin care se incalca prevederile dreptului conflictelor
arrnate, care nu sunt incadrate in categoria
crirnelor nr. L
internationale.
Cele patru Conventii
de la Geneva, din 1949, dar $i Protocolul statelor
din anul 1977, prevad,
in acest sens, obligatia
parti, de a lua masurile
Capitolul Ill. Structura si funciionarea Curtii Pen ale lntenuuiona!e
255
necesare infractiunile
pentru
a face
sa
inceteze
actele
contrare
Conventiilor,
altele
decat
grave
si de a le sanctions.
fie pe cale penal a, fie prin masuri
administrative
si disciplinare. crimele de razboi, s-a constatat faptul, ca urmarirea
In ceea ce priveste efectiva
a autorilor acestora, exceptand
situatiile din tirnpul celui de al doilea razboi cum sunt:
moudial, s-a realizat, pe plan national, numai in situatii marginale, - in caz de schimbare o punere (Argentina sub acuzare
a regimului politic in interiorul unui stat. care a favorizat puterii in timpul regimului advers
general a a detinatorilor 1975-1983, Banglades
- in perioada
- in anu1 1971, Angola - in anul 1971-1981):
1976, Cambodgia
- in perioada 1975-1978,
Nicaragua -in perioada
-in cazul actelor individuale Vietman Republica - in perioada Democrats 1965-1971,
fara interes pentru operatiile militare (S.U.A., in Olanda, in Indonezia - in anul 1949, Belgia, in
Congo - in anul 1965); asupra extinderii conflictului annat pe teritoriul national a
- cand contro1ul
impus-o (Israel, in anul 1956); - cand opinia publica, asupra guvernului alertata de mass-media, a exercitat presium po1itice
(Afacerea May Lay in S.U.A., in anu1 1968). principii lor si normelor juridice, prin care se formuleaza caracterul criminal al
Din ansamblul reguli1e aplicabile incalcarii acestora,
in timp de conflict annat sau se stabileste
analizate in cadrul acestei sectiuni, rezulta ca, potrivit dreptului constituie crime de razboi, faptele ce urmeaza a fi Curtea Penala Internationala este .
1Il
international prezentate, competcnta
penal contemporan, in mod sistematizat, sa judece
in continuare.
crimele de razboi, in special, aeele crime care se inscriu
cadrul unui plan sau al unei politici elaborate.
Crime
de razboi impotriva
persoanelor
si bunurilor
protejate
Reglernentarile persoane denumirea incalcarile
internationale efectelor
referitoare distructive contin
la protejarea ale razboiului, prevederi
unor
categorii
de
si bunuri impotriva de "dreptul
cunoscute
$i sub
CEl
de la Geneva",
exprese,
in sensul
aduse celor mai importante
reguli umanitare de protectie constituie
crime
internati ona le.
Capitolul Lll. Structure sifunction areu Curtii Penale lntemationa!c
156
C/.
Ornorurile. tortur a si relele tratamente ale persoanelor
Omorurile, Statutul Tribunalului Protocolul
tortura
~i relele
tratamente
sunt incriminate,
111
special,
pnn
~l
de la Nurenberg,
Conventiile
de 13 Geneva. din anul 1949
Aditional nr. I, din anul 1977. acestor conventii internationaie, asemenea fapte pot consta
111
Potrivit
omoruri intentionate
(asasinat sau ucidere), In torturarea sau supunerea la tratarnente a civililor In teritoriul ocupat de inamic, a prizonierilor a personalului sanitar sau religios sau temporar .
inumane sau rele tratamente de razboi, a bolnavilor,
ranitilor ~i naufragiatilor,
si 111general, a oricarei persoane care se afla intr-un regim permanent de protectie, in perioada de conflict annat.
Pri11 faptele de aceasta natura, care au un caracter de cnme de razboi, consemneaza tratameute, urmatoarele: de deportare ordinul de exterminare, de aplicare a unor
se rele
sau de rnunca fortata pentru civilii din teritoriul ocupat si si torturi dupa ce
pentru prizonierii
de razboi; arestarile masive de civili, relele tratamente preotilor: executarea combatantilor capturati,
aplicate acestora; masacrarea au fost parasutati uciderea pedepse executarea tratamente nerespectarea ingrijirilor refuzarea
in spatele liniilor inarnice, pentru a executa operati uni de sabotaj; care se salveaza decat dintr-un avion doborat; aplicarea unei sau
parasutistilor, mai grave
cea disciplinara,
prizonierilor
care au evadat supunerea
prizonierilor, sau executarea condiriilor medicale asistentei
care incearca
sa evadeze;
torturarea,
1a rele sau
unor prizonieri minimale
de razboi: neacordarea
ingrijirilor
de trai pentru sanatatea prizonierilor ca si detinerea lor in conditii
ori refuzul inumane:
necesare
acestora,
unui preot pentru un prizonier condamnat actiunilor militare
la moarte; expunerea lor de folosirea cum ar fi de
prizonierilor linia frontului prizonierilor transportarea
de razboi la pericolul sau de obiectivele de razboi, munitiei pentru
inamice, prin neindcpartarea ce urrneaza
sa
fie atacate;
indeplinirea
unor sarcini primejdioase, neprotejarea
sau operatiunile
de derninare:
prizonierilor
razboi contra insultelor sau a curiozitatii publice ori nerespectarea

. ,:
onoarei acestora .
ilif
;~l~;.
---
Experierue!e
biologice si medicale
---
---
Capitolul III. Structura si functionarea Curtii Penale Internaiionale
257
Toate experientele controlul lor.
cele patru biologice,
Conventii efectuate
de la Geneva,
din anul
1949, incrimineaza aflate sub
de catre beligeranti
asupra persoanelor
ProtocoluJ
Aditional
nr. I, din anul 1977, incadreaza, orice persoana protejata
printre
crimele
de
razboi, faptul de a supune motivat general de stare a sanatatii recunoscute, daca
unui act medical,

Cll
care nu ar fi medicate. a unei
sale ~i care nu ar fi conform sanatatea ~i integritatea fizica
normele
sau mentala
asemenea persoane
ar putea fi comprornisa. interzis, de a practica asupra acestor persoane, medicale sau stiintifice, chiar ~i cu prelevari de
Este, in special, consimtamantul

.,-
lor, mutilari
fizice, experiente
tesuturi sau de organe pentru transplanturi, daca acestea nu sunt justificate privind apararea sanatatii persoanei De asemenea, transfuzii are caracter in cauza. criminal, constrangerea
de rariuni
de a dona sange pentru
sau piele destinata
grefelor.
c.
Luarea de ostateci
In baza prevederilor din anul 1907, care prevede ocupanta,

,.".~j
art. 46 din Regulamentul ca viata indivizilor de la Nurenberg
Conventiei
a IV -a de la Haga. de catre puterea de ostateci,
trebuie protejata a prevazut
Statutul
Tribunalului
luarea
printre crimele de razboi. Conventia printre infractiunile a IV-a de la Geneva, grave, prevazute din anul 1949, enumera Iuarea de ostateci
de mi. 147 al acesteia. si in ProiectuI Codului Crimelor contra Pacii si
Luarea de ostateci figureaza Securitatii Omenirii.
d. Deportarea populatiei civile Aceasta a fost considerate la Nurenberg, pe baza drept crima de razboi prin Statutul Tribunalului generale din cadrul de
reglementarilcr
convenriilor
internationale
anterioare. a IV-a de la Geneva, populatiei din anul 1949, interzice, in mod expres, in ocupat de mamic, daca nu se
Conventia an. 49, deportarea
civile din teritoriul
Capitotul Lll. Structura si functionarea
Cunii Penale Internationale
258
realizeaza nu permite ocupant. Conventia populatii
in propriul interes al acesteia din cauza pericolului ca dislocarea Deportarea interzice, in teritoriul sau deportarea
operatiilor
militare si
sa se faca pe teritoriul national al statului civile este considerata crirna de razboi.
ilegala a populatiei de asemenea ocupat,
si transferul a considera,
de catre puterea ocupanta al propriei insa, acest act

0
tara
crima de razboi,
lacuna acoperita cuprinsul populatiei caruia civile.
de art. 85 al Protocolului sunt considerate Proiectul
nr I de la Geneva, din anul ] 977, in ambele forme de deportare Pacii ~i Securitatii a
crime de razboi
de Cod
al Crime lor contra
Omenirii tinde sa clarifice interdictiile nu

adauga
formulate, incluzand precizarea, care, In fapt,

ca
normelor
mentionate,
este
interzisa
modificarea
compozitiei de
demografice purificare semnalate
a unui teritoriu
ocupat,
ceea ce ar acoperi
mai bine situatiile
etnica sau de golire completa

in unele conflicte militare,
a unor zone de populatie,
operatiuni ale
ce au avut loc in diverse zone geografice
lumii in ultimele decenii.
e.
Detinerea ilegala a persoanelor art. 147 al Conventei

ostilitatilor,
civile
Potrivit
a IV-a de la Geneva,
daca exista puternice
tarile beligerante
au
dreptul, ca dupa izbucnirea
ratiuni de securitate,
sa interneze
strainii
ce se afla pe teritoriul loeuitorii din teritoriul
propriu,
iar, ulterior, pentru
aceleasi
ratiuni, sa interneze ilegala a persoaneior
oeupat. Executarea
unor acte de detinere - este
civile, de catre orice beligeranti,
dincolo de limitele
0
drept, earn greu de precizat - stabilite prin conventie, constituie
crima de razboi.
Inrolarea fortatii a persoanelor aflate in puterea
inamicului
Constrangerea
unui prizonier de razboi sau a unei persoane civile, apartinand ostilitatilor, acestea au fost in serviciul tarii lor, este incriminata tarii . de
0
partii adverse, inamice,
chiar daca, la inceputul
de a lua parte la operatii
militare
unpotriva
Conventiile interdictie
a III -a (art. 130) ~i respectiv, in acest sens, formulata,
a IV -8 de la Geneva, care reitereaza Conventiei
deja, prin RegulamentuJ
a IV-a de la
Haga, din anuJ 1907.
Capitolul l Il. Structura si functionarea Cunii Pel/ale lnterntuionale
259
Constituie, persoanelor
astfel, crirna de razboi, atat inrolarea in armata statu1ui inamic a

cat ~j constrangerea
rnentionate,
acestora de a lua parte la efortul de
razboi indreptat impotriva
propriei tari.
Refund
unui proces echitabil
Conventiile respectiv,
de la Geneva referitoare
la protectia
prizonierilor
de razboi si
la protectia populatiei civile, prevad, ca privarea persoane lor protej ate, In un or fapte penale de catre acestea, de dreptul lor de a fi judecate constuie
0
cazul savarsirii conform

)
legii si in mod impartial,
crima de razboi. Incriminarea nr. I de 1a Geneva. protejata
este
reluata si dezvoltata , 1977, potrivit intemarionale caruia,
in cadrul Protoco1u1ui Aditional "
din anul
faptul de a priva orice persoana
de conventiile
umanitare
de un asemenea drept constituie crima de razboi. Tara judecata a civililor, care

l1U
Sunt, astfel, crime de razboi, executarea bucura de regimul de prizonieri de razboi,
se
ca si a spionilor
sau a membrilor de conventiile
rezistentei
arrnate, precum
si executarea
oricaror persoane protejate
internationale
umanitare,
daca acestea au fost condamnate fundamentale, referitoare
dupa un proces sumar si atitudinea inculpatului,
sau rara acordarea impartiala asigurarea
garantiilor
la componenta in prezenta
a instantei,
la prezumtia
de nevinovatie,
dreptului de aparare, verificarea
probelor, dreptu1la
recurs etc.
h. Intarzierea
nejustificata
a repatrierii prizonierilor
de razboi si a civililor
Fapta Protocolului Conventiilor
este
incriminata,
pentru
prima
oara, de prevcderile consta in incalcarea
art.
85 ale
Aditional
din anul 1977. Aceasta
prevederilor
de le Geneva,
din anu1 1949, prin care beligerantii prizonierilor
sunt obligati
sa
sau
asigure, Tara intarziere, ale car or aptitudini permanents, $i repatrierea (Conventia
repatrierea
de razboi mutilati $i grav bolnavi,

0
intelectua1e sau fizice au suferit ostilitatiilor
diminuare
considerabila
chiar inainte de finalizarea tuturor prizonierilor a Ill-a a11.118),
(Conventia
a III-a, an. 109), ca ostilitatilor milirare
de razboi, dupa terminarea
sa
permita plecarea civililor, cetateni ai unui stat strain, a IV-a. art. 35) $i sa elibereze
de pe teritoriul
partilor aflate in conflict (Conventia
Capitolul Ill. Structure si functionarea Cunii Pen ale Intemiuionale
persoanele
civile, care se afla internate,
la sfarsitul ostilitatilor sau intoarcerea
sau al ocupatiei, lor domiciliu
carora trebuie
sa
le asigure
repatrierea
la ultirnul
(Conventia a IV-a, art. 134).
I.
Apartheidul
si alte practici inumane rasiste
F aptele de acest gen, savarsite in timp de razboi, au fost incriminate separat prin
811.
85 al Protocolului
0
Aditional din anul 1977. Apartheidul umanitatii.
constituie. in timp
de pace,
crima impotriva
Asemenea practici sunt, insa $i crime de in categoria
razboi, in baza Conventiilor
de la Geneva, din anul 1949, incadrandu-se
faptelor prin care se aduce atingere demnitatii persoanelor tratamente ori a tratamentelor inumane.
sau in aceea a relelor
j. Pedepsele
colective
Acestea sunt interzise prin Regulamentul anul 1907 si prin Conventia
Conventiei a TV -a de la Haga, din
a IV -a de la Geneva, din anul 1949, tara a se indica,

0
insa, ca aplicarea de pedepse colective ar constitui Includerea cadrul Proiectului Independent unor asernenea
crima internationala.
S-3
fapte printre crimele de razboi
realizat
111
de Cod al Crime lor impotriva facuta pentru

0
Pacii si Securitatii de Cod mentionat,

0
Omenirii. intrucat
de propunerea
prin Proiectul
pedepsirea unor colectivitati, grup de persoane asemenea tratamentelor echitabil. fapta inseamna, constituie
fapta savarsita numai de
persoana sau de un nevinovate. in categoria

0
in fapt, sanctionarea
0
unor persoane incadrandu-se
crima
de
razboi,
0
inumane si a refuzului de a judeca
persoana in cadrul unui proces
k. Jefuirea bunurilor publice sau private
Constituie Tribunalului
una din
faptele
considerate
cnme
de razboi
pnn
Statutul
de la Nurenberg,
iar ulterior prin Conventiile
de la Geneva, din anul

0
1949, care incrimineaza
aproprierea
ilicita, rnasiva, arbitrara si Tara
necesitate
militara a bunurilor publice sau private.
In
afara unei asernenea insusiri calificate de
Capitolul
Ill. Structure sifunciionarea
CUJ'Fii Penale lntem ationale
261
bunuri este evident. ordinare.
ca aite forme de furturi
sunt incriminate
potrivit
legislati ei
I. Producerea
de distrugeri inutile
Distrugerea
autoritatea
de catre inamic
a bunurilor publice
sau private.
aflate
sub
sa si apartinand statului advers, a fost incriminate,

,
intr-un mod ciar. prin
Statutul Tribunalului
de la Nurenbera...... care considers crima de razboi, distruzerea, ..... care nu sunt justificate de exigentele
tara motiv, a oraselor ~i satelor sau devastarile militare. Conventiile

insusirea
de la Geneva,
din anul
1949, incrimineaza
.xiistrugereo
oil
de bunuri nejustificate
de necesitatile
militare si executate la scara mare,
intr-un mod dicit si arbitrar" (Com/entia Conventia a IV-a, art. 147).
I - art. 50, Conventia
a II-a, art. 51,
m. Atingerile
aduse bunurilor cultur ale
Conventia contlict aduce

0
protectia
bunurilor
culturale,
in caz de
annat, nu cuprinde atingere numai protcctiei obligatia
incriminare
express a faptelor de razboi, prin care se
exceptionale statelor
ce se acorda
unor
asemenea proprie,
bunuri, orice
prevazand
infractiune
de a incrimina,
prin legislatia
la acea conventie (art. 28). faptul, ca atingerile aduse unor asemenea bunuri constitu ie
Este evident
crime de razboi, eel putin in masura in care, distrugerea unor bunuri, fara justificare. constituie.
cum s-a ararat.
crima. De aceea. Statutul Tribunalului

I
International
,
Penal pentru Fosta Yugoslavie

sau deteriorarea deliberate
incrimineaza,
a edificiilor
in mod expres, .ridicarea, distrugerea

consacrate religiei,
C/
binefacerii
si
invatanuintului,
artelor si stiintelor,
a monutnentelor
istorice,
opere/or de arta si
a opere/or cu caracter stiintific", Atingerile religioasa, istorica aduse, in mod deliberat, bunurilor figureaza care prezinta s: m Proiectul
0
valoare
SaLt culturala
exceptionala
de Cod 31
Crimelor contra Paci: ~iSccuritatii Omenirii.
Curti; Pen ale Internationale
262
In Protoco lul nr. I din anul 1977 s-a prevazut, In mod expres, aceasta sa se aduca atingere atacurile armate indreptate lacasurilor popoarelor, intemarionale, adversarul sunt situate reglementarilor anterioare,
fars ca pnn
ca sunt crime de razboi,
impotriva
monumentelor
istorice, a opere lor de arta si a cultural sau spiritual 31 speciala prin

0
de cult recunoscute daca acestora
si care constituie patrimoniul Ie este acordata lor pe

0 0
protectie
acorduri dovada ca
se produce distrugerea
scara larga, nu exists nici
ar fi utilizat asernenea bunuri pentru sprijinirea efortului sau militar si nu

ill
imediata
apropiere a unor obiective militare.
Crime de razboi savarsite prin viola rea regulilor de intrebuintare mijloace ~i metode de lupta, In ceea ce priveste metode de lupta (dreptul violarea regulilor de intrebuintare
a unor
a unor mij loace 91 crime de din anul
de la Haga), precizarea
faptelor care constituie nr. I de la Geneva,
razboi s-a facut, in special, prin Protocolul 1907, in cadrul infracti unilor grave prevazute Faptele prevazute in cuprinsul
Aditional
de art. 85 a1 acestuia. articol constituie cnme de
respectivului
razboi, daca prin savarsirea Protocolului, se produce
lor, cu intentie ~i cu violarea dispozitiilor moartea
pertinente ale fizice sau
ori lezarea, in mod gray, a integritati:
mentale a unor persoane
protejate.
a. Atacurile dirijate contra civililor
Supunerea constituie
populatiei
civile
sau a persoanelor
civile
unui atac militar

nr. 1 de Is
crime de razboi (mi. 85 paragraful

J
3 lit "a" din Protocolul
Geneva, din anul
977).
b. Atacurile f6r6 discriminare Lansarea sau a bunurilor va cauza pierderi

CLl
unui atac fara discriminare,
care aduce atingere
populatiei
civile atac
cu caracter civil, daca autorul cunoaste faptul, ca un asernenea de vieti omenesti, ranirea persoanelor
civile sau pagube bunurilor militar eoncret si direct
caracter
civil, care sum excesive
in raport ell avantajul
Capitolul III. Structura si functionarea Curtii Pen ale Internationole
263
asteptat,
constituie
crima
de razboi,
potrivit
art. 85 paragraful
3 lit "b"
al
Protocolului Aditional nr. I.
c.
Atacurile impotriva lucrarilor care contin fone periculoase de mi. 85 paragraful 3 lit "b" al Protocolului Aditional nr. L ca este interzisa, fiind considerata lansarea unui atac impotriva
0
Sunt incriminate
din anul 1977. Acesta prevede, grava, deci, crima de razboi,
infractiune sau a
lucrarilor
instalatiilor
care contin forte periculoase,
cunoscand faptul, ca un asemenea atac va eu
cauza pierderi de vieti omenesti, ranirea persoanelor civile sau pagube bunurilor caracter civil, care sunt excesive asteptat.
in raport cu avantaju1 militar concret si direct
Atacarea unor lucrari sau instalatii, cum sunt digurile, barajele sau centralele nucleare, stiind ca prin aceasta se vor produce urmarile enumerate, este crima de
razboi, chiar daca lucrarile in cauza constituie un obiectiv militar sau se ana situate in imediata apropiere a unor obiective militare.
d. Atacurile contra localitdtilor neaparate sau a zone lor demilitarizate

Sunt
considerate
crime de razboi, ataeurile indreptate impotriva localitatilor daca, potrivit art. 59 si art. 60 ale Protocolului
neaparate si a zonelor demilitarizate
nr I, eel care lanseaza ataeurile cunoaste faptul, ca acestea sunt indreptate impotriva unei localitati neaparate sau a unei zone demilitarizate si daca acestea nu sunt
folosite de partea adversa, in scopuri contrare statutului lor special.
e. Atacarea
unei persoane
scoase din luptii
Atacarea unei persoane, deci, se afla sub autoritatea
cunoscand
faptul, ca aceasta este scoasa din lupta,
partii adverse, se preda sau este incapabila sa se apere,
datorita ranilor sau a bo1ii sau a pierderii cunostintei, este crima de razboi, potrivit art. 85 paragraful 3 lit. "e" a1 Protocolului Aditional nr. 1.
Capitolul III. Structura si function area Curti! Penale Internution ale
f
interzice
Utilizarea perfida a semnelor protectoare cu perfidie, in conditiile ca metoda de razboi, prevazute de art. 37 al Protocolului se produce L care
Utilizarea perfidia
daca prin aceasta a semnului
uci derea,
ranirea sau capturarea

Semilunei recunoscut
unui adversar,
distinctiv al Crucii Rosii, al

alt sernn protector
sau a Leului si Soarelui Rosu, preeum si a oricarui de catre Conventiile
de la Geneva, din anul 1949 sau de catre Protocolul 3 lit. .f". sunt: drapelul alb al parlamcntarilor. lucrarile civili, semnele sanitate.
I este incriminata Alte semne emblema ce contin bunurilor
prin acelasi art. 85 paragraful protectoare recunoscute
culturale, insemnui protectiei semnele lagarelor neaparate
civile, eel care marcheaza de prizonieri si de internati
forte periculoase,
semnele pentru marcarea si semnalele luminoase,
localitatilor
si a zone lor dernilitarizate, de transport
radio si electrice etc.
ale mijloacelor
stabilite prin conventii internationale
g. Utilizarea tehnicilor de modificare
a mediului
Conventia
de 1a Geneva
din anu1 1976 privind
interzicerea
utilizarii a mediului
i11
scopuri militare sau in orice alte scopuri ostile a tehnicilor de modifieare

obliga
statele
parti
sa interzica
si sa previna
orice activitate
care contravine
prin
dispozitiilor
conventiei,
obligatie care irnplica, in mod necesar
si incriminarea
legislatia lor interna a unar asemenea
fapte.
h. Utilizarea anumitor arme In stadi ul actual de . zvoltare

instrument
ill
a Dreptului care
International
Penal nu exista un ill mod expres, crima
juridic
convent -0
_ prin
sa
fie considerata,
ario: a ~
tiliz
a
=>:. _ - _
a armelor care produc suferinte inutile, a celor care perfide, precum si a arrnelor specifiee criminal al utilizarii existente. din
~=--__.or -: sau a armelor a

--:-=- ~=-:::"':~~ ::.:.--=:=>
?S''''
onventii speciale, desi caracterul
evi ent in lumina principiilor
si normelor
- '::~-=~2""::: - -a
_
. pa
tiale cu caracter penal sunt cuprinse In Conventia

v
-- ~ -:-:- ,::.: : .rerzi erea arrnelor chimice. care obliza staiele sa incrirnineze -~~ -.a.ie nroprii, incalcarea prevederilor acesteia, ca
$1
in cadrul
Capitolul III. Structure si funciion area Curti! Pen ale Internationale
265
Rezolutiei. , nucleare
.'
din anul 1961 a Adunarii
GeneraJe a ONU. referitoare

,
la arrnele arme unei
~i termonucleare,
care asimileaza
utilizarea
unor asemenea
crime imporriva urnanitatii. Un pas inainte s-a facut, in acest sens, prin Statutul Tribunalului Penal pentru Fosta Yugoslavie, care incrimineaza
International
0
.folosirea artnelor toxice sou
altor arme concepute pentru a produce suferinie inutile". Nici proiectul de Cod al Crimelor contra Pacii ~i Securitatii Omenirii nu este prea transant, considerand interzise prin conventii drept crima, folosirea annelor speciale (gloantele dum-dum, ilicite, adica a armelor gazele de lupta, arrnele
bacteriologice, Desigur. interdictiilor
armele otravite etc.), dar nu si a annelor de distrugere in masa lista violarilor, principiilor si normelor conventionale
~1
expuse privind
utilizarea
unor anumite arme, care sunt considerate
crime internationale,
ramane deschisa si ea va fi, fara indoiala, cat mai cornpleta in directe, in baza unor conventii internationale,
anii care vin, fie pe calea incriminarii fie prin convertirea nationala incriminarea
unor dispozitii care sa oblige statele sa includa in legislatia lor faptelor, interzise prin Conventii Internationale.
Crimele de razboi si conflictele
armate interne
Reglementarile incalcarile
internationale
prin care se incrimineaza,
in mod expres,
grave aduse dreptului conflictelor
armate se refera, in totalitate, numai la
violari ale regulilor aplicabile in conflictele armate dintre state, deci in conflicte cu caracter international. Semnificativ Aditionaie, in acest sens este si faptul, ca dintre cele doua Protocoale si se dezvolta reglementarile
III
prin care se reafirma
de drept umanitar
aplicabile in timp de conflict arm at, cuprinse din anul 1949, semnate conflictele razboiului. De aici a putut rezulta concluzia, nurnai conflictele arm ate internationale,
cele patru Conventii de la Geneva L referitor la
la Geneva in anul 1977, numai Protocolul
arrnate internationale,
cuprinde incriminari pentru violari ale dreptului
ca sanctionarea
incalcarilor
grave priveste
nu si conflictele interne.
Capitolul III. Structura s! functionarea Curtii Penale lnternaiionule
266
Dar. Conventiile
/ ,
de la Geneva din anul 1949 si Conventia a IV -a de Is Haza

,!
......
din anul 1907, cuprind interdictii ~iincrimineaza indiferent conflicte de imprejurarea, armate daca asernenea sau a! unor
fapte grave de incalcare a acestora, se produc interne: in cadrul unor
incalcari conflicte
internationale
iar conventiile
internationale interzise umanitare
privind folosirea
unor metode de lupta sau a unor arme si rnunitii deci, in orice tip de conflict annat, exigentele
se aplica in orice conditii, fiind universale.
Articolul 3, comun celor patru Conventii de Ia Geneva din anul 1949, care se refera la conflictul annat neinternational, interzice in orice timp, in orice loc,
referitor la necombaranti
,,;'
sau la persoanele
scoase din lupta:
Atingerile aduse vietii, torturile si supliciile; Luarile de ostateci; Tratamentele Condamnarile umilitoare si degradante; efectuate fara
0
si executiile,
judecata prealabila si legala,
conforms cu garantiile judiciare in vigoare in statele civilizate. Asemenea Conventiei indiferent fapte sunt considerate crime de razboi, in baza art. 147 al
a IV-a si al articolelor de caracterul conflictului.
corespunzatoarc
din celelalte
trei conventii,
Se poate, deci, conchide, altele decat Protocolul atat in conflictele Statutul distinge, acestea
ca in masura in care conventiile
internationale, crime
I, incrimineaza
anumite fapte grave, acestea constituie
internationale. Tribunalului
cat si in cele cu caracter intern. International Penal pentru Fosta Yugoslavie nu daca
in limitele temp orale stabilite pentru savarsirea faptelor incriminate, s-au comis In faza intern a statelor
a conflictului,
pana la recunoasterea acesteia
de catre
Yugoslavia intemationala.
care s-au desprins
din structura
sau in faza sa
Proiectul atat crimele
Codului Crimelor
impotriva
Pacii si Securitatii
Omenirii cat
prevede
~J
de razboi comise
in conflictele
annate internationale.
ace lea
savarsite In conflictele arrnate interne. Ar mai fi de subliniat,

111
importanta armate
deosebita a acetei probleme, in condiiiile pe mapamond, in ultimele decenii,
care, dintre conflictele
izbucnite
Capito/ul
III. Structure :jijllllcrionarea
Curtii Pef1{[le Interna(iol1a/e
majoritatea incalcarea
eonstituie
conflictele
eu earacter intern ~i nu cele inemationale,
iar
regulilor
de ducere a luptei sau de protectie a unor persoane si bunuri s-a

0
produs in eadrul acestor conflicte in forme mult mai grave ~i pe laraa. . decat in cadru. conflictelor ~ armate cu caracter international.
scara mult mai
***
Indiferent daca natura conflictului va avea jurisdiciie este interna sau internationald,
Curtea
Penala lnternationalii
asupra crime lor de razboi. .imai ales

0
atunci cdnd acestea sunt savarsite ca facdnd porte dintr-un plan sau
politica
sau
co
parte
savarsirii
0
10
scara larga a unor astfel de crime". Existenta unui astfel

va ji, fara indoiala, luata in considerate
de plan sou
unei astfel de politici,
de
cdtre Curte, atunci cand va decide admisibilitatea
crimei.
4. Crimele de agresiune
Crima de agresiune, initial evocata, de catre Comisia in repetate
care figura, asemeni eelorlalte trei, in proiectul de Drept International, - in timpul are particularitatea Societatii
elaborat
de a fi fost in anul
randuri
constituirii
Natiunilor,
1929, din nou in Statutul Tribunalului
de la Nurenberg,
apoi in Carta Natiunilor

0
Unite - si in acelasi timp, de a fi ramas, intr-un oarecare fel, niciodata identificata
crima denurnita,
dar
pe deplin, in pofida Rezolutiei Adunarii Generale a ONU, din 1974 (AG/Rez.3314). articolului 5 din Statui. crima de agresiune a fost inclusa Curtii - pentru ca multe State au considerat, f 0111is3 din jurisdictia Curtii ca
data de 14 decembrie
Potrivit prevederilor
pe lista crimelor aflate sub jurisdictia aceasta este fundamentals

~l
nu poate
Penale
lnternationale.
In
acelasi timp, in cadrul Conferintei
Diplornatice,
Statele nu au reusit sa exacte ale acestei
ajunga la un consens asupra unei definitii a acesteia. Contururile calificari juridice
raman, deci, de precizat. Motivul este foarte simplu. Este verba, in
Capitolul III. Structuru si functionarea
Curtii Penale Internaiionale
268
mod evident
aceea. Statele
de acea crima internationala, au avut, intotdeauna, anume, lasandu-si,
pnn natura ei, eea mai pol itica ; de asidua de a nu se lasa ingradite adica facultatea de a
preocuparea
printr-o
definitie
astfel, mana Iibera,
aprecia, caz dupa caz, oportunitatea delicvent international sau dimpotriva,
politics de a ealifica agresorul
drept un mare Era
un stat care l~i apara interesele legitime.
user de anticipat Americii pe de

0
faptul, ca la acest subiect, pozitiile, Israelului ~i a Statelor Unite ale parte, iar a statelor arabe pe de
0
alta parte, vor f diametral opuse. competcnta

0
Pe cale de consecinta, crimelor conform

conditiile
Curtea nu i~i va putea exercita
asupra
de agresiune, articolelor
pana in momentul
in care nu va fi adoptata aceasta infractiune
dispozitie,
121 si 123, care sa defineasca a competentei cel putin formularii
~i sa fixeze
de exercitare
Curtii asupra acesteia,
in acest sens, fiind a Statutului. Comisiei
obligata
sa astepte
7 ani de la intrarea proiect al acestei
in vigoare crime
Responsabilitatea
Pregatitoare.
unui
apartine
Statutul agresiune
Natiunilor
exprima,
111
mod clar, faptul, ca orice prevedere eu dispozitiile
privind
cnma de din Carta
va trebui sa fie in concordanta Unite. Se considers,
corespunzatoare
deja, ca multe State se vor folosi de aceasta caz, Consiliul de Securitate, mai
.concordanui", care actioneaza
pentru a se asigura ca, in respectivul conform Capitolului
VII din Carta Natiunilor Unite, dovedeste
intai ca un asemenea
act de agresiune a fost eomis.
5. Crime ale tratateior
Anumite
:
State, prezente la Rorna, au incercat
sa
intrcduca pe lista celor patru si traficul eu ,
crime internationale stupefiante in cadrul increderea anumite
si alte crime. Printre acestea se numara terorismul ,
Conferintei
Diplomatice,
a existat
baza considerabi la pentru crimele rezultate din
acordata tratate
jurisdictiei
Curtii referitoare
ill
eeea ce priveste
internationale
la terorism si Is trafieul ell stupefiante. asupra definitiilor
Desi in cadrul Conferintei
nu s-a putut ajunge la un consens
Capitolul III. Structura si functionarea Curtii Penale Interntuionale
269
aeestor cnme,
rezolutie
anexata Actului
Final recomanda,
ca
Conferinta
de
Revizuire sa ia in dezbatere atat erimele privind terorismul, cat si pe ace lea privind drogurile, cu seopul de a ajunge la definitii aeceptabile ~i la includerea acestora in jurisdictia Curtii. Prima conferinta de acest gen va fi convocate la 7 ani dupa
intrarea in vigoare a Statutului. Aparenta de legitimitate a acestor incercari deriva din intemationalizarea criminale.
crescuta a anumitor manifestari
6. Elementele crimelor
Elementele
~1
constitutive
ale infractiunilor prevazute
vor sprijini Curtea in Statuto Acestea
ill
interpretarea un si
aplicarea
definitiilor suplimentar,
crimelor
reprezinta materiale
instrument subiective
care va defini, in mod detaliat, elementele
ale crimelor aflate sub jurisdictia
Curtii. Proieetul elementelor
crime Ior
va f elaborat de catre Comisia Pregatitoare. ulterior, amendate) cu votul majoritatii Parti. Elementele constitutive
Elementele crimelor vor fi adoptate (si
a doua treimi a membrilor Adunarii Statelor ~i amendamentele la acestea trebuie
ale infractiunilor Statutului. pot parea
sa fie in conformitate Aceste elementele
eu dispozitiile (art.P)
dispozitii
oarecum
neasteptate.
Intr-adevar, si
constitutive
ale crimei de genocid, ale crimelor impotriva umanitatii
ale crimelor de razboi au fost detaliate si precizate pe larg in articolele 6, 7 si 8. Pentru crimele impotriva umanitatii si mai ales pentru crimele de razboi, elementele constitutive au fost detaliate si precizate mai mult decat suficient, depasind simpla internationale existente si la dreptul international eutumiar.
referire la conventiile
Este adevarat, ca anumite state au obiectat ca, respectivele
conventii internationale
nu sunt nici semnate si nici ratificate de comunitatea statelor in ansamblul ei. Acest
'r'
argument explica vointa pe care au avut-o redactorii sa redefineasca elementele
si sa precizeze
constitutive ale crimelor de razboi ;;i ale crimelor impotriva umanitati i.
---------
Capitol ul III. Structure si function area Curtii Penale Internationale
270
Statele Unite au initiat articolul 9, incorporat in ultimele zile ale Conferintei Diplomatice de la Roma. Alte state sperau poate, in mod naiv, sa obtina prin aceasta
(si alte concesii) sernnatura Statelor Unite, despre care se stie ca a venit in ultimele zile ale Administratiei Clinton, respectiv, la data de 31 Decembrie 2000, fiind, ins, instalata la Casa Alba.
imediat dezavuata de noua conducere republicans Delegatia definitorii
franceza s-a opus integrarii acestui articol, pe motiv ca elemente1e
ale crimelor ce tineau de competenta Curtii erau deja suficient definite de a fost de
articolele 6, 7 ~i8. Pozitia Frantei, alaturi de cea a majoritatii delegatiilor, a considera, in virtutea principiilor directoare
ale fiecarui stat de drept, demn de de apreciere si de
acest nume, ea judecatorului interpretare, Arusha
trebuie sa i se confere capacitate
asa cum au astazi atat judecatorii Unele state au denuntat, printr-o Erau definitie mai muite
care dezbat la Haga (TPIY), cat si la astfel, incercarea extrem State lor Unite de a a elementelor in propunerile
(TPIR).
incorseta judecatorul ale crimelor.
de detaliata ascunse
constitutive americanilor,
ganduri
cum ar fi, incercarea
nemarturisita
~i inavuabila de a revizui de facto
Statutul, adica de a irnpune conditii noi, cumulative ~i nu alternative, in asa fel incat nu numai capacitatea sfera de competenta Propunerea Comisiei de interpretare a Curtii, prezentata de Statele Unite in timpul 19991) primelor lucrari ale a judecatorului sa fie diminuata, dar mai ales
Preparatorii
(16 - 26 februarie
a confirmat pertinenta
obiectii lor
deja formulate necompetenti,
la ROl11a. Acest document
ar fi constrans judecatorii
ab initio,
sa se declare cumulativa a ar fi
daca nu ar fi fost controlata, constitutive
existenta
fiecaruia din elementele determinat cuvinte
ale fiecarei crime. 0 asemenea propunere
ca judecatorul
sa inverseze
ordinea de mers a misiunii sale, eu alte ca ansamblul
sa se abtina de la judecata, caracteristice
pentru ca nu poate constata
elementelor
comiterii unei infractiuni sunt reunite, ceea ce este absolut
contrar atributiilor
check-list. ...
normale ale unui judecator, care nu trebuie sa bifeze casute pe un
PCNICC/1999!DPAiAdd.2.
Curtii Penale Internaiionale
Aceasta propunere suficiente: judecatoru: in paragraful sa verifice
adauga conditii inexistente In Statut. Cateva exemple sunt referitor la deportare, propunerea american a obliga
daca transferul
fortat a fost efectuat
tara
.:
justificare,
fara sa-si ~
scuza Ieaitima si daca acuzatul stia aceasta. Judecatorul .........,. ~ declare incornpetenta, inaintea oricarei proceduri,
trebuie. de asemenea. daca existenta
elementului
intentional deportare, transfer
nu este verificata. in cazul transferului nu a fost executat
In acelasi capitol, se prevede ca nu se poate vorbi de fortat al populatiei, cu plecare daca nu este dovedit ca acest legala. Pare ireal ! Ce
de la rezidenta
importanta
poate sa aiba rezidenta
legala cand vorbim de zeci de mii de persoane in urma eonflictelor anterioare, intr-o
prinse in toiul unui conflict, precaritate
deja deplasate
absoluta si, evident, fara domiciliu stabil ? lucrarilor Comisiei Preparatorii ramane relativ neclara. Pana in ca, prin sa
Conc1uzia acest moment, intermediul redeschida

0
majoritatea
statelor rarnan, in general, de acord, declarand constitutive ale infractiunilor,
definitiei
elementelor
ele nu inteleg
discutie asupra Statutului si sa redacteze, astfel, un fel de statut bis sau
de statut complementar. Paragraful sprijinul rezervelor 3 al articolului lor asupra 9 a fost, bineinteles, pozitiei delegatiei invocat de aceleasi state, in pentru a se opune
americane,
oricarei incercari de rescriere a Statutului. de razboi, definitie capacitatea
Totusi, mai ales in privinta crimelor sa fie luata In considerate permanents

0
unele state au parut destul de dispuse mai detaliata a anumitor
fapte, in preocuparea
de a eroda
de apreciere a judecatorului. acestor tentative, delegati a franceza a prop us sa se faca referire
Opunandu-se
explicita la jurisprudents genocid, Akayesu. justificat la hctararea
celor doua tribunale ad hoc, de exernplu, pentru crime le de din Arusha in afacerea alaturat alte state: nu era
data de prima camera a Tribunalului delegatiei franceze is-au
In aceasta chestiune,
sa se incuie judecatorul,
ci sa fie asistat si lamurit asupra corpus-ului

0
juridic aplicabil. Totusi, suntem obligati sa punern sub semnul intrebarii propunere, pentru ca, dincolo de calitatea sa eventual concilianta,
asernenea
pare destul de pe
ciudat sa se aiba grija dinainte ca un judecator
sa fie informat de jurisprudenta,
Capitolul fIJ. Structura si functionarea
care nu are cum ~i nu trebuie sa limite reduse, sa evolueze. Ramane, conferita juridic
0
ignore si care este susceptibila,
chiar daca
ll1
In mod evident,
intrebare esentiala : care va fi valoarea juridica constitutive viitoarei ale infractiunilor" - care va fi vor
unui document
- .Elementele Judecatorii
anexa a Statutului?
CUfTi Penale Internarionale
putea ~i daca da, pana la ce punct, sa se detaseze de acele defini.ii stricte prin caracterul cazul? lor cumulativ, care vor fi aplicate anumitor obliaatoriu ~ crime cand se va prezenta
Cu alte cuvinte. . caracterul
al textului. . aflat In curs de nezociere ~
pe biroul judecatorului, Paragraful conferind propune
este cel care si astazi pune probleme. 9 intareste a priori aceasta nota optimista, de a astfel. ceea
2 al articolului
procurorilor amendamente
si judecatorilor la elementele
in majoritate constitutive
absoluta
posibi1itatea Este,
ale crimelor.
institutionalizata ce ar putea fi
0
posibilitatea
ca judecatorul
sa traduca in legea internationals internationale.
evolutie sensibila a jurisprudentei
D. Structura si modul de administrare al Curtii Pen ale Internationale
Scopul Curtii este acela de a concepe structuri ~i proceduri, care sa asigure eficienta, competenta cea mai inalta, corectitudine ~i impartialitate, atat Statelor modul
Parti, cat si persoanelor
acuzate aduse In fata Curtii. Statele Parti controleaza si al procurorilor-adjuncti. indeplinirea

inclusiv
de alegere al judecatorilor, al procurorului de calificari

garanteaza eliberarea inalte,
0 combinatie ~i proceduri
recuzarea
standarde
pentru
functiilor aeelea
ce
si
independents
~i impartialitatea,
un adevarat
pentru
din functie
cod al deontologiei
profesionale
- sunt
prevazute
In Statut, In vederea eficientizarii activitatii si indeplinirii profesionala,
scopului Curtii precum ~icele
Toate aceste exigente privind pregatirea ~i perforrnanta privind conduita morala sunt esentiale pentru
activitatea
Curtii s: de aceea se
solicita. In mod expres, candidatilor
care acced la functiile Curtii.
0-----
Capitolul
Ill. Structura si functionarea Curiii Pen ale lntemation ale
1. Sediul Curtii ~i modul de organizare

Sediul unei organizatii Spre deosebire este locul amplasamentului sau principal.
$i Rwanda,
de Tribunalele
ad-hoc pentru Fosta Yugoslavie
Curtea Penala Internationala stabilit la Haga, in Olanda,
este a institutie
permanents. Sediul acesteia
a fost
iar acordurile oficiale, care vor f incheiate, ii vor defini
raporturile juridice atat eu StatuI gazda, cat si eu Organizatia Natiunilor Unite. Statele au ajuns foarte repede la un consens, atunci cand au desemnat orasul Haga. drept gazda a Curtii Penale Internationale. traditie juridica in domeniul international,
J ustitie a Natiunilor
Orasul are, poate, cea mai bogata de
fiind, deja, sediul Curtii Internationale International
Unite, precum si al Tribunalului
Ad-hoc pentru
Fosta Yugoslavie. previzibila,
Prin urmare, alegerea aeestei locatii a fost, in mod evident, una
eficienta $i rationala. Orasul Roma, susceptibil si el la un moment dat sa lucrarile Curtii
devina gazda, nu s-a aratat, insa, indeajuns de hotarat sa gazduiasca Penale lntemationale.
In ceea
ce priveste acordul privind sediul, va fi stabilit un acord intre Curte si
Olanda, care sa fixeze regimul juridic al institutiei pe teritoriul Statului gazda, acord care va fi aprobat de catre Adunarea Curtii, dreptului Aceste in numele acesteia. Aceasta Statelot Parti $i incheiat de catre Presedintele conventie va avea ca misiune delimitarea sau. la
de organizare cornpetente de buna
si de control al Curtii in perimetrul
amplasamentului adica limitate
privind
sediul sunt de natura functionala, a Curtii, urmand practica
exigentele
functionare
deja folosita
pentru de
majoritatea institutiilor
internationale.
Ele nu aduc nici un prejudiciu principiului
suveranitate
teritoriala
a Statului gazda, din moment ce Curtea nu beneficiaza
de un
regim de exrra-teritorialitate de
; trebuie doar ca StatuI gazda sa renunte la monopol ui sale, asupra teritoriului respectiv. sa se poata deplasa $i
ill
exclusivitate
, in exercitiul cornpetentelor
in
mod pragmatic,
Statele all prevazut ca judecatorii
alte locuri decat Haga, aspect precizat in articolul 62 din Statut. AstfeL dispozitiile
Capitolu! III. Structure si function
area Curiii Pen ale Intern.ation ale
aeestui articol se cornpleteaza faptul. ca, In general, proeesul Tarile de Jos, exceptand Prin urmare,
eu prevederile se desfasoara
artieolului
3 din Statui si stipuleaza la Haga, in
la sediul Curtii, respectiv
situatiile in care s-a hotarit altfel. acestor dispozitii, Curtea poate sa fie transferata,
-
conform
tinand cont de obiectulinsusi
- care este represiunea
crimelor de natura universals
chiar daca motive de transfer ale acesteia nu sunt, inca, reglementate. Regulamentul de Procedura si de Probe va determina daca aceasta deeizie va acesteia sau de Adunarea
importante
fi adoptata de Curtea insasi, de Presedintele De fapt, unele State au relevat, din deplasarea
intregii
Statelor Parti. care rezulta

incredintarea
imediat, implicatii
Curti pe un alt teritoriu,
pentru
a justifica
adoptarii acestei decizii, Adunarii Statelor Parti

Aceasta dispozitie
Il1
nu are deloc un caraeter exceptional, tip: de exernplu,

ca: Totusi,
ea putand fi gas ita ~i Statutul Curtii
alte
statute
de acelasi
articolul
22 din
lnternationale
de Justitie prevede
Curtea poate dezbate
$i Isi poate
exercita functiile in alta pal1e, daca este considerat sau chiar delocalizare de politics ternporara
penala si impact mediatic,
necesar . Nevoi de ordin practic pot obliga,

intr-adevar, la
0
a Curtii,
In afara ipotezei
foarte put in probabile,
in care
Statul gazda ar fi victima unui conflict annat.

Precizarn, totodata, ca potrivit prevederilor
art. 34 ale Statutului, Sectia de Apel, si Grefa.
CU11ea se Primei organele
compune Instante,
functionale,
din urmatoarele Sectia Prelirninara,
organe:
Presedintie,
Sectia
Birolul
Procurorului
Daca
respectiv,
Sectia de Apel, Sectia Primei Instante,
Sectia Preliminara,
sunt
clasice
si reiau
structura
articolului
11 din Statutul
Tribunalului
Penal
International Penal
pentru Fosta pentru
Yugoslavie Rwanda,
si al articolului Statele Parti
10 din Statutul Tribunalului au tinut sa confere Curtii,
international
Presedintia,
in calitate de organ al acesteia eu norma intreaga. Presedintiei, ca ~i rolul sau, fae obiectul unor dispozitii
Cornpouenta specifice
ale articolului pe care
38 din prezentul
Statut. Aceasta specificitate sa

0
dernonstreaza
importanta,
statele
au dorit
acorcle unui colegiu Presedinte,
de judecatori, ~i
Presedintia
Rind de fapt constituita
dintr-un
un Prim Viceprescdinte
un aJ doilea Vicepresedinte,
abilitati. in mod colegial, eu buna administrare
a Curti i.
Capitolul Il I, Structure si functionurea
Curtii Penale Internationo!e
175
In Prescdintia
cadrul
Tribunalelor
ad-hoc
pentru
Fosta
Yugoslavie
~i Rwanda,
nu este considerata
drept un organ cu norma intreaga, iar dispozitiile de Procedura si de ,
care definesc
rolul sau sunt detaliate in cele doua Rezulamente ~
Proba a celor doua tribunale. In continuare, pe care noi articclul

0
vom analiza pe seurt fiecare dintre aeeste organe, intr-o ordine, cronologica, alta decar aceea care este instituita prin
consideram
0
34. De altfel,
ordine relativ similara este utilizata si in Statut, eu ocazia
tratarii acestor subiecte.
Judecatorii Curtea Penala Internationala secret de catre Adunarea are in components 18 judecatori, alesi prin vot 3 ani sau
Statelor Parti, pe un mandat de 9 ani (respectiv,
6 ani in unele situatii, prevazute de Statut), care nu pot fi realesi, Acest numar este mai ridicat decat numarul magistratilor, de ] ustitie (15 judecatori), Yugoslavie care fac parte, atat din Curtea Internationala
cat si din cele doua Tribunale, respectiv cel pentru Fosta pentru TPIY $i 11 judecatori pentru
si eel pentru Rwanda (16 judecatori
TPIR). Cu privire
la crimele care vor fi judecate de Curtea Penala
Internationals,
numarul de judecatori
va fi, probabil, marit, foarte repede. De fapt, daca s-ar avea in
vedere, ca in prezent (luna martie 2003), CPI a fost sesizata deja cu peste 200 de plangeri, in conditiile inventaria, in care activitatea acesteia nu a fost inca demarata si daca s-ar de secol, crimele susceptibile sa releveze competenta
la acest inceput
Curtii, s-ar observa un volum de munca imens, la care trebuie sa se astepte aceasta jurisdictie. Este verosimil, eeea ce au presimtit Statele prevazand, in paragraful 2 al
art. 36, posibilitatea de judecatori, propunerea, alineatul majoritatii prevazuta
Presedinriei
de a propune, in numele Curtii, cresterea numarului 1. Presedintia va fj obligate termenilor sa-si motiveze paragrafului 2
stabilit iar decizia
in paragraful
finala va fi adoptata,
potrivit
b, de catre Adunarea de doua posibilitatea treimi.
Statelor Parti, in conformitate in paragraful
cu regula obtinerii c (II), este

ill
De asernenea,
2, aliniatul dupa ce a fost
de a reduce numarul judecatorilor, Curtii justifies acest lucru, dar numai
prealabil
J
rnarit, daca lucrarile

~i anurne,
in limita paragrafului
18 judecatori.
Capitolul Ill. Structura si function area Curti! Pena/e Interntuion ale
276
Dispozitia
privind
alegerea judecatorilor cu cea prevazuta acordate
pentru un mandai
de 9 a111 este
sirnila-a, in toate punctele, dedit in privinta fapt, judecatorii
in art. 13 din statutul CIJ si nu difera ree'igibilitatii judecatorilor De
importantei
problemei
care fae parte din Curtea lnternationala
de Justitie sunt reeligibili, este aceeasi pentru TPIY

~I
spre deosebire de eei care fac parte din CPI. Durata mandatului cele doua Curti, in opozitie TPIK alesi pentru
0
cu ceea ee este prevazut pentru judecatorii
perioada de 4 ani, care se poate prelungi.
Astfel, mandatul de 9 ani va asigura continuitatea

Curtii In conformitate cu termenii paragrafului
si unifonnitatea
lucrarilor
4 al art. 36, Statele Parti prezinta potrivit propriiIor
candidati pentru a1egerea In posturi1e Curtii Penale Internationale, modalitati

~!
de ascensiune
la cele mai inalte functii judiciare

, ' '-'
sau potrivit procedurii
Curtii Internationale
de Justitie. aflate in vizoare. de Justitie, care nu poate f
In acelasi timp, articoIu! 5 ai Statutului Curti: lntemationale

prevede
posibilitatea
pentru
fiecare grup de a prezenta
4 persoane,
aplicat, din moment ce paragrafu! autorizeaza
4 alineatui b a1 artico1ului 36 din Statutu! CPI nu
decat prezentarea candidatii
unei singure candidaturi pentru fiecare Stat. sunt nominalizati de catre Statele Parti din randul
Prin urmare,
celor mai reputati specialisti
in domeniu, avand cetatenia Statelor Parti !a Statut, dar
nu mai mult de un reprezentant mod necesar, cetatenia
al unui Stat. Aceasta persoana nu trebuie sa aiba, in

0
Statului care
propune, dar. in mod obligatoriu, persoana
pe aceea a este
unui Stat P31ie. In acest sens, in cazul dublei cetatenii, considerata
respective
a fi cetatean al Statului in care i~j exercita, in mod obisnuit, Statele care nu devin parti ale tratatului Daca este cazul, examenul candidaturilor
drepturile din
sale civile si politice. procesul de selectare.

0
sunt excluse
depuse va putea fi
efectuat de catre
comisie consultativa,
care ar putea fi creata de catre Aclunarea

VOl'
Statelor Parti ~i a carei components T oti candidatii vorbeasca,
si manclat
f definite tot de aceasta Adunare. foarte bine si sa

lirnba
pentru un post la Curte trebuie sa cunoasca
in mod fluent,
una din limbile de lucru ale Curtii, respectiv,
engleza sau franceza.
Capitolul Il I, Structura si functionarea Curtii Penale Internaiionale
277
Asadar, judecatorii consideratie conditiile, Dintre
vor fi alesi dintre persoanele pentru impartialitatea pentru exercitarea trebuie
care se bucura de
inalta
morala, cunoscute cerute in Statele

101',
~i integritatea
lor si intrunind
celor mai inalte functii judiciare. recunoscuta in
acestia,
eel putin 9 judecatori
sa aiba competcnta
domeniile proeesului
dreptului
penal ~i a proeedurii
penale, preeum
si experienta
nccesara
penal, fie in calitate de judecator,
de procuror ori avocat sau In arice alta recunoscuta in
ealitate similara si eel putin 5 judecatori domeniile international pertinente umanitar ale dreptului si drepturile
trebuie sa aiba competenta
international, omului,
cum ar fi de exemplu,
0
dreptul intr-o
precum si
mare experienta a Curtii.
profesiune juridica ce prezinta relevanta pentru activitatea judiciara
In
necesitatea juridice barbatilor problema echitabile
procesul
de alegere al judecatorilor,
Statele Part; vor lua in considerate principalelor sisteme a
de a asigura, in componenta
0
Curtii, reprezentarea echitabila si

0
ale lumii,
reprezentare
geografica
reprezentare
echitabila
si a femeilor de a introduce, a barbatilor
(se va aminti,
ca nu s-a pus niciodata. Necesitatea

0
in mod serios, unei reprezentari puternica, drept

0
la acest punct, paritatea).
~i a femeilor a lntalnit, in mod egal, Statelor arabe, iar adoptarea care militeaza
rezistenta
mai ales din partea victorie pentru
ei po ate fi considerata paritatii.
organizatiile
in favoarea
De asernenea,
Statele Parti vor tine seama de necesitatea judecatorilor specializati in anumite
de a asigura prezenta
in cadrul Curtii a legate de
domenii,
inc1usiv In problemele
violenta impotriva femeilor si a copiilor, dar Tara sa se limiteze la acestea. Inainte procurorul, de preluarea prerogativelor, grefierul prevazute in Statut, judecatorii,
III
procurorii-adjuncti,
si grefierul- adjunct i~ivo lua,
sedinta
publica, angajamentul constiinta. Regulilor judecatori Probe Precizarea de Procedure
solemn de a-si exercita atributiile in deplina continutului acestui angajament
impartialitate
si
se va realiza articolului
in cadrul 14 - pentru ~i de
~i de Probe.
De fapt, in cadrul
si a articolului
32 - pentru Grefa - din Regulamentul
de Procedura
al Tribunalului
Penal International solemn. de

0
este precizat conform persoanele
continutul dispozitiilor
angajamenrului mentionate,
In
cadrul Curtii, va fi vorba, dcclaratie publica, prin
probabil, care
sirnpla
Curti! Penale Intem ationale
278
mentionate constiinta.
in acest paragraf
se vor angaja sa-si exercite
functiile
eu loialitate
~l
Dupa ee au fast alesi, judecatorii intreaga, la sediul Curtii Aceasta
trebuie sa l$i exercite atributiile este surprinzatoare,
cu norma si-ar f
dispozitic
deoarece
gasit mai degraba locul in Regulile de Procedura $i de Proba. Ea aminteste faptul,

0
ca un judecator,
care face parte din Curtea
Penala
Internationals, exercita
investitie total
activitate cu norma intreaga, care necesita, fara indoiala, a unei activitati paralele (eel
a,
care exclude prin ea insasi, exercitarea din cadrul Presedintiei).
putin pentru judccatorii
De [apt, paragrafele importanta judecatorii

implica, judecatori
3 si 4 ale articolului
Presedintia
35 prevad ca, in functie de

decide perioadele in care
si volumul
activitatii,
poate
vor fi scutiti sa-si exercite functiile cu norma intreaga. Aceste paragrafe per a contrario, ai Curtii.
0
posibilitatea
de cumul
a atributiilor,
pentru
anumiti
Nici
dispozitie
de acest gen nu figureaza in Statutele eelor doua Tribunale Regulamente

intreaga
ad-hoc si nici in respectivele Trebuia

judecatori,
de Procedure $1de Proba.

acordata
subliniata
importanta,
de State
functiilor
de
chemati
sa faca parte dintr-o asemenea jurisdictie

crime
si care au atentat
permanenta, care va
esenta
judeca
cele ma grave
eel mai mult la insasi
umanitatii. Totodata, judecatorii urrnare, acestia nu trebuie 1$i vor exereita functiile in deplina independenta. sa se implice in nici
0
Prin
alta activitate
cu caracter
profesional. Dupa cum se observa, este amintita, aici, independenta judecatorilor, in
~aport cu Statele, dar, in egala rnasura ~i in raport cu functiile paralele pe care ar putea sa le exercite ~i care s-ar dovedi incompatibile caclrul Curtii Penale Internationale. Aceasta lnteruationale dispozitie, de Justine, deja prevazuta in art. 16 ~i 17 din Statutul Curti:
ll1
eu functiile lor judiciare
din
pune accent pe independents
necesara judecatorilor,
ceca ce priveste solutionarea
unui litigiu sau partile impl icate.
Curiii Penale Intemoiioncle
279
Articolul Internationale exereite
40 paragraful
3, spre deosebire
de art.16 din Statutul
Curtii sa
de Justitie, nu interzice judecatorilor politice sau administrative, daca
Curtii Penale lntemationale acestea
functii
nu all un caracter
profesional. Mai mult, judecatorii incompatibila independenta eu functiile lor. nu va putea sa participe 13 solurionarea nici unei cauze, dintr-un nu
VOl'
exereita
rue:
activitate
care ar putea
lor judiciare
sau care ar putea sa puna la indoiala
AstfeL un judecator in care impartialitatea motiv oarecare. prevederilor
sa ar putea sa fie pusa la indoiala, in mod rezonabil,
Mai exact, un judecator
poate fi recuzat intr-o cauza, conform
Statutului, in special, dad. el a intervenit mai inainte, sub orice titlu, In
aceasta cauza in fat a Curtii sau intr-o cauza penala conexa la nivel national, in care persoana care face obiectul anchetei sau al urmaririi este implicata. Un judecator de Regulamentul
poate, de asernenea, sa fie recuzat din celelalte motive prevazute de Procedura de Procedura
~i de Probe. Articolul care va trata aceasta problema in Regulamentul ~ide Probe se va apropia ca ~i continut, in mod sigur, de articolul de Procedura ~i de Probe al Tribunalului 15
din Regulamentul
Penal International daca acesta are un
pentru F osta Yugoslavie,
care prevede recuzarea unui judecator,

0
interes personal in cazul respectiv sau
legatura oarecare eu acest caz, de natura sa sa. la cererea sa, din functiile ce de Procedura
11
puna sub semnul intrebarii impartialitatea Presedintia
poate elibera un judecator, Statutului,
sunt si de
atribuite in baza dispozitiilor Probe. Procurorul solicita recuzarea
conform Regulamentului
sau persoana unui judecator
care face obiectul anchetei in baza prevederilor
sau al urmariri i poate Aceasta dispozitie ale inculpatului. ai acestui drept
Statutului.
este, in mod evident, de natura sa garanteze Doar practica procesual,

'/3
drepturile elernentare
dovedi, daca acuzatii,
in calitate de beneficiari
vor putea sa solicite procurorului
sa actioneze in acest seep. unui judecator, situatia

III
In
cazul In care exista indoieli asupra independentei prin hotararea majoritatii absolute
va f lamurita
a judecatorilor,
magistratul
cauza nel uand parte la adoptarea deeiziei care II vizeaza.
Capitolu! Ill. Structura si function areu Curtii Pen ale Interntuionaie
280
Modalitatile
.
de recuzare a unui .judecator
a1 Curtii Penale Internationale .

.
sunt
mai putin neplacute de Justitie. Justine,
dedit cele care pot recuza un judecator
al Curtii Internationale de
Astfel, in virtutea paragrafului ca "mernbrii a celorlalti
18 al Statutului Curtii Intemationale
este prevazut unanima
Curtii nu pot fi eliberati din functie. decat daca membri, au incetat sa raspunda cerintelor
la judecarea solicitate".
Statele par, astfel, sa fi fost guvernate, aici, de un principiu pragmatic, absoluta. S-au increzut, prin urmare, in buna-credinta a
optand pentru majoritatea judecatorilor
nevoiti sa se pronunte asupra unei chestiuni de acest gen. acestor principiului dispozitii, s-a acordat
0
in elaborarea asigura respectarea

III
grija deosebita,
pentru
se
impartialitatii. De [apt, judecatorii
care vor decide,
numele umanitatii,
asupra crimelor comise irnpotriva
acesteia, vor trebui sa fie
absolviti, in totalitate, de orice banuiala.9
Presedintia
Potrivit prevederilor constituita din 3 judecatori,
art. 38, Presedintia
este un colegiu de judecatori,
fiind ~i
respectiv dintr-un Presedinte, un Prim Vicepresedinte abilitati, in mod colegial, eu buna administrare
un al doilea Vicepresedinte,
a Curtii.
Acest articol detaliaza componenta, Astfel, judecatorilor, judecator, membrii acesteia
rnodalitatile de alegere si functiile Presedintiei sunt alesi eu votul majoritatii absolute a
pentru un mandat de 3 ani sau pana la expirarea mandatului

0
lor de
daca acesta se incheie inainte de 3 ani si sunt reeligibili de Presedintele si Vicepresedintele articolului
singura data, de Justine,

0
spre deosebire
Curti: lntemationale fara
care sunt reeligibili,

mandatelor.
in termenii
21 al Statutului,
limita
ODin
cauza
er indoieli
in
privinta
neutralitatii
nuia
dintre judecatorii din Camera Lorzilor , Lordu! prima decizie adoptata Ia data de 24 rioiembrie
Hoffmann. care ar Ii avut Iegaturi cu Amnesty Internauoriai, 1998 a fost incalcata, pentru a fi urrnata de
0
decizie adoptata la data de 23 marne 1999. care. dac a refuza din in mod considerabil, teritor iui urmaririlor
nou beneficiul imu nitatii gener alului Pinochet, restrange,
Capitol ul Hl. Structura sifunctionarea
Curtii Pen ate Internationale
28i
Primul si eel de-al doilea Vicepresedinte Presedinte,
sunt mandatati
sa-I inlocuiasca
pe
atunei cand acesta nu poate sa-si exercite functia sau este reeuzat. care eompun Presedintia isi exercita functii le eu norma intreaga
J udecatorii
de la mornentul alegerii lor. Presedintia Procurorului paragraf se ocupa de buna administrare a Curtii, cu exceptia Biroului
si a politiei audierii (eeea ce nu este arnintit, dar rezulta din articolul 63 indeplineste si alte functii, care Ii sunt
2 si artico1u1 71). Presedintia Statutu1ui. 38 paragraful
conferite, potrivit
Artico1ul Procurorului
4 stabileste
relatiile
de colaborare
dintre
Biroul
si Presedintie. eu eare nu trebuie eonfundat. Prin urmare. . in exercitarea , ~ ~.

Presedintia
functiei administrative, la toate problemele
va actiona si va eoopera cu Procurorul
cu privire
de interes comun. de aetivitate al Curtii ~i dupa eonsultarea eu ceilalti
In
judecatori.
functie de volumul
Presedintia
poate sa decida, in mod periodic,
asupra masurii prin care
aeestia sunt oblizati~, sa isi exereite funetiile eu norma intrcaza. , ~ , '--
Sectiile Curtii
Dispozitiile difera
artieolului
prevazute
39, care reglementeaza
aceste
organe
ale Curtii, Penal pentru Mai despre
de cele
in mi. Yugoslavie
14 ~i 13 din Statutele
si a Tribuna1ului
Tribuna1ului
International
Rwanda, mult,
pentru Fosta
Penal International
neexistand niei a Sectie Preliminara

in cadrul aeestor doua tribunale. despre

Sectii, ei direct
Statutele
nu vorbesc
organizarea
pe Camere functionale
39 trateaza
a acestora. de organizare al Curtii,

completand
Artieolul
alineatul
modul
art. 34
b, care distingea,
deja, 3 organe functionale
In cadrul acesteia, respectiv:
Sectia de Apel, Sectia Primei Instante si Sectia Preliminara. Prill urrnare, imediat oraanizeaza
'-' !'
ce este posibil, dupa alegerea judecatorilor,

\
Curtea se
in cele trei sectii. mentionate judecatorilor
mai
5US.
Repartizarea incredintatc la Curte. fiecareia
in cadrul sectiilor se bazeaza pe natura functiilor ~i experienta judecatorilor alesi de
dintre ele ~i pe cornpetentele incat fiecare sectie
in asa masura.
sa
cuprinda
proportia
dorita
-------
Capitolul Tll. Structura si funciionarea
Curtii Penale Intertuuionale
282
specialisti international.
in drept
penal
~J
111
procedure
penal
~l
de spe ialist:
in
drept
Dispoziuile Astfel, judecatori, Preliminara,
articolui 39 precizcaza componenta de Apel este compusa
fiecarei Sectii. Curtii Instante

~l ~I
Sectia
din Presedintele Sectia Primei
alti 4 Sectia
iar celelalte sunt alcatuite,
doua Sectii, respectiv, fiecare

111
parte, din eel putin 6 judecatori. -
Fiecare sectie de proportii in drept vor fi penal. sectii pnn
trebuie, bineinteles ale specialistilor international,
- asa cum am mentioant in drept penal, ca Sectia din judecatori procedura
sa
raspunda exigentelor si a specialistilor
penala
stiindu-se
Preliminara
si Sectia Primei
Instante
compuse, in majoritate, Functiile Camere. Astfel. functiile Sectiei preliminare, judiciare
eu experienta in domeniul procesului In cadrul fiecarei
ale Curtii sunt exereitate
Camerei
Preliminare
sunt exercitate
fie de 3 judecatori sectie,
a:
fie de un singur judecator
de la aceasta
conform
dispozitiilor
Statutului si ale Regulamentului
de Procedura ~i de Probe. ai Sectiei
Functiile Camerei de Prima lnstanta sunt exereitate de 3 judecatori de Prima Instants. Atunci cand activitatea mult de
0
Curtii
cere, se pot constitui, in mod simultan,

0
mai
Camera de Prima Instants sau de nu puteam ornite, Camera
Camera Preliminara. de Apel, care este cornpusa din toti
Desigur, judecatorii
Sectiei de Apel. distinctie pe de

0
o
Preliminara
importanta
se stabileste
intre Sectia Primei
Instante
~I
eea
parte, ca ~i intre Sectia Primei lnstante si cea de Apel, pe de alta numiti

111
parte. Prin urrnare, judecatorii
cadrul Sectiei de Apel vor functiona
in
aceasta Sectie pe durata intregului Sectiei Primei Instante perioada
mandat, In timp ee judecatorii
numiti in cadrul
0
si a Sectiei Preliminare
vor functiona in aceste sectii pe
de 3 ani (paragraful
3) - acestia din urma continua
sa
functioneze
peste
acest terrnen, pana la incheierea sectii. exclusiv, Mai mult, judecatorii atributiile numai
oricarei cauze, care le-a fost incredintata
in aceste
numiti
in cadrul Sectiei de Apel isi exercita, in mod Sectie, in timp ce judecatorii impartialitatii, din cadrul reafirmat
III
in aceasta
celorlalte doua sectii pot "perm uta", potrivit principiului
---------
vederea interzice Instanta Curtii

0
exercitarii
atributiilor
lor. Prin urmare,
nici
dispozitie
a Statutului
nu
repart.zarea,
in mod provizoriu,
a unor judecatori
de la Sectia de Prima apreciaza, ca activitatea
la Sectia Prelirninara impune.
sau invers, daca Presedintia
Daca Statutul nu stabileste

.>
ierarhie veritabila
intre Sectiile Curtii. autorii

l 1 '
acestuia moment
au dorit sa arate, in mod clar, importanta ce aceasta ar putea sa confirme,
acordata
Sectiei de Apel, din sentintele
sa
anuleze sau sa revizuiasca
adoptate de Camerele Primei Instan]e.
Procurorul
Prerogativa delegatilor Procurorului de a initia investigatii proprio Diplomatice. Consecinta
11'20tU
a atras atentia
in cadrul Conferintei unor garantii
acestui fapt nu a constat atributiilor sale, ci ~i in
numai in acordarea exigente
cu privire la exercitarea profesionala,
riguroase privind atilt pregatirea Procurorul. reglementeaza
cat si conduita morala, pe
care trebuie sa le indeplineasca Articolul atributiile 42, care
acest
organ,
determina
statutul
~I
procurorului,
precizand
autoritatea
sa, rnodalitatile alegerii sau a recuzarii
acestuia, cat si conditiile cerute pentru a accede 1a acest post Conditiile stipulate cerute pentru 4 al a ocupa acest post sunt aproape articolului 16 din Statutul identice cu cele Penal
de paragraful
Tribunalului
International fie de
0
pentru Fosta Yugolavie, de

0
In acceptiunea
carora, procurorul
"trebuie
0
sa
pe
moralitate exemplara, In instrumentarea
mare competenta profesionala de crime si a urmaririlor".

0
~i sa aiba
bogata
experienta
cazurilor
De asemenea,
0
lfll1ga acestea, procurorul
trebuie sa aiba
excelenta cunoastere
si
practica curenta
in eel putin una dintre limbile de lucru ale Curtii. Spre deosebire Yugoslavie Seeretarului adjuncti, de procurorul celor doua Tribunale, respectiv, pentru Festa la propunerea procurorii-
~i Rwanda" care este numit de Consiliul General al Natiunilor Unite, procurorul procurorului)
de Securitate,
(si de asemenea,
care sunt alesi la propunerea
Curti: va fi ales prin vot secret

0
de catre mernbrii Adunarii
Statelor Parti, prin majoritate absoluta. pentru

111
perioada
de 9 ani ( cu conditia sa nu se fi stabilit un mandat mai scurt
rnornentul alegerii).
Capitolul III. Structure si function area Curtii Pen ale Interntuion ale
284
deci, identic
cu perioada
mandatului
judecatorilor diferite
~i nu poate f reales. Proeurorul
:;;i procurorul-adjunct Este afirrnat,
vor avea nationalitati aici, principiul
independentei
Biroului de numeroase
Procurorului.
Este
relevant sa aminitim.
totodata, temerile exprimate angajandu-se
State, in sensu! ea sef, in absenta
il vor vedea pe procurer,
in urmariri
ale propriului
oricarui control a priori. De exernplu, decizia adoptata de doamna Louise Arbou, la data de 27 mai 1999 - respectiv, de a initia un act de acuzare si simultan de a
elibera un mandat de arestare pentru Slobodan Milosevic si alti 4 demnitari reusit sa amplifice aceste temeri, uneori slab exprimate, avand
sarbi - a In vedere
"consensul" existent. Prin unnare, Biroul Proeurorului distinct tuturor in cadrul inforrnatiilor Curtii. Acesta
actioneaza, in mod independent

eu primirea
ca organ
si a a le
este mandatat
comunicarilor
Curtii,
privind
crimele
ce tin de competenta
pentru
examina si pentru a conduce anchetele si a sustine acuzarea in fata Curtii. Biroul este eondus multi Procurori-adjuncti, Procuroru1ui. de catre Procurer, eare este sprijinit
abilitati sa proeedeze
de unul sau mal
la orice aete pe care Statutul le cere Membrii biroului nu
Ei i~ivor exercita
functiile eu norma intreaga.
vor putea sa solieite si nici sa aecepte instructiuni Proeurorul are autoritate deplina
de la niei
sursa exterioara. Biroului,
asupra gestiunii
si administrarii
inclusiv a personalului,
a instalatiilor si a eelorlalte resurse. opozitii, este definita pentru prima data, posibilitatea ell experienta juridica pe probleme specifice, impotriva
In pofida numeroaselor procurorului

inclusiv, copiilor".
de a numi consilieri
dar nu restrictiv,
de "violenta
cu motivatie
sexuala si violenta
In paragrafele recuzare a proeurorilor
5 - 8 ale art. 42 sunt definite modalitatile ~i a adjunctilor acestora, care intrunesc susceptibile
de excludere
si
aceleasi conditii ca
0
~icele ale judecatorilor, de recuzare,
cu exceptia persoanelor
0
de a initia
procedure
limitate, in acest caz, la
singura persoana, respeetiv
la aceea care face
obiectul unei anchete Astfel. procurorul si procurorii-adjuncti cu functiile lor

III
l1U
vor exercita nici
activitate,
care
ar putea sa fie incompatibila
materie de urmarire sau care sa puna
--
-------
285
la indoiala independenta profesiona1. Presedintia

"
lor. Ei nu se vor implica in nici
alta activitate cu caracter
poate elibera, la cerere, procurorul
sau procurorul-adjunct
din
funetia sa. intr-o anumita cauza ~ De asemenea, solutionarea la indoiala, dispozitiilor procurorul si procurorii-adjunc]i nu
VOl'
putea participa
la
niei unei cauze, in care impartialitatea dintr-un
lor ar fi pus a, pe buna dreptate,
motiv oarecare. Acestia pot fi recuzati intr-o cauza, conform daca au intervenit anterior, sub oriee titlu, in aceasta cauza
Statutului,
in fata Curtii sau intr-o cauza penala conexa la nivel national, in care persoana care face obiectul anchetei sau a1 urmaririi este implicata. Oriee problema referitoare la recuzarea Procurorului sau a unui Procuror-
adj unct este hotarata de catre Camera de ApeJ.
Grefa Greta raspunde de aspectele nejudiciare ale administrarii

$1
functionarii
Curti i, tara a prejudicia Grefa administrativ Acest este
functiile si atributiile Procurorului. de un Grefier. care este principalul

':
condusa
functionar
al Curtii si isi exercita atributiile sub autoritatea Presedinte1ui Curti i. , ~ ~ , organ al Curtii eonstituie obiectul unor dispozitii mai aprofundate pentru
decat aeelea ale art. 17 si 16 din Statutele Tribunalului Fosta Yugoslavie si a Tribunalului
Penal International
Penal International pentru Rwanda. faptul, ca Statutul Curtii Penale Internationle ca
De exernplu, putem mentiona prevede persoana pentru oeuparea respective Aceasta
unui post de grefier sau de grefier adjunct, exigenta

0
sa fie de conditie
moralitate
exemplars
si de
mare cornpetenta celorlalte

0
profesionala
nu era mentionata
0
in Statutele
doua practica
Tribunale.
De asernenea, acestia trebuie sa aiba
excelenta cunoastere si
curenta in eel putin una dintre limbile de lucru ale Curtii.

In cadrul Curtii Penale Internationle,
judecatorii absoluta,
sunt aceia care II vor alege tinand cont de eventualele ad-
pe grefier, prin vot secret, cu recornandari
majoritate
ale Adunarii Statelor Parti, spre deosebire de cele doua Tribunale
Capitolul
III. Structura
si functionarea
Curiii Pen ale Lnternationtt!e
:286
hoc, in care grefierul este desemnat de catre Secretarul General al Natiunilor dupa consultarea Presedintelui Tribunalului beneficiaza grefierul International.
Unite,
De altfel. daca procurorul cu cea a mandatului

J "-'
de un mandat, a carui durata este egala este ales pentru un mandat de 5 ani. de mandate si isi exercita
,
judecatorului,
~
T otusi. el este reeliaibil.
fara limitarea numarului
functiile
cu norma intreaga. Daca este necesar, la recomandarea in acelasi mod.jm Grefier-adjunct. Paragraful infiintarea 6 al articolui 43, care
Grefierului, judecatorii
aleg,
reglementeaza
Grefa, de
mentioneaza
0
unei Diviziuni
de Ajutor pentru Victime
si Martori,
irnportanta asistenta ~i
capitula, care va furniza masuri de protectie consultants personal pentru martorii cu experienta
si acorduri de securitate,
~i victimele care se prezinta in fat a Curtii si va include inc1usiv traume legate de crime de violenta
in traume,
sexuala. Aceasta Diviziune, ad-hoc,

asernenea. este,
.'
creata in cadrul Grefei, ca si pentru cele doua Tribunale

independents
din fericire,
in raport
cu Biroul
/
procurorului.
De
in cadrul Rczulamcntului '-" de a angaja
de Procedura si de Probe. nu se face aluzie la , cum a fost si in cazul articolului ~i de Probe 34
necesitatea paragraful Tribunalului
femei specializate,
b si d al Regulamentului Penal International
de Procedura
al Statutului
pentru Fosta Yugoslavie. a fost ca
Dorinta exprirnata
la Roma, prin precizarea adusa acestor dispozitii,
biroul Grefei sa nu fie doar un birou de "contopisti", cadrul Tribunalelor putea
ci , asa cum se intampla deja in care vor ~i
ad-hoc, acesta sa fie un birou constituit din persoane, in acordarea

masurilor
sa
aiba un rol decisiv
de asistenta
victimelor
martorilor,
care se prezinta
in fata Curtii ~i in alegerea aparatorilor. pentru Fosta Yugoslavie
Astfel, biroul ~i respectiv,

al
Grefei al Tribunalului Tribunalului avocatilor, oficiu.
Penal International
Penal International
pentru Rwanda este abilitat
sa
alcatuiasca
tabloul
care i~i propun sa figureze, pentru a putea fi numiti in cadrul apararii din
avocati
Acesti
percep,
in schimbul
interventiei
lor ,
inderrmizatie
semnificativa. Dispozitiile Regulamentului de Procedura si de Probe, care au fost discuiate ce s-au desfasurat pima la data de Grefei.
la New York, In sesiunile
Comisiei Pregatitoare,
30 iunie 2000, au deterrninat,
in aceasta privinta, intinderea atributiilor
Capitolul
Il I. Structura
sifunction
area
Curiii
Pen
ale
Internation
ale
De fapt, articolul 43 este singura dispozitie care face referire, in mod implicit, la organizarea
a Statutului (paragrafele sistemul ui de aparare
I ~i 6) care va
funtiona in fata Curtii Penale Internationle. Se va releva faptul ca. exceptand aceste dispozitii, Statutul nu evoca, in mod cu
0
expres, existenta unei entitati care sa fie mandatata Marea Tribunalul majoritate a Statelor doresc.
asemenea misiune. practicii adoptate de catre Tribunalul sa fie
conform
Penal International pentru
pentru
Fosta Yugoslavie ca orgaruzarea
~i respectiv,
Penal International
incredintata
Rwanda,
sistemului
de aparare
Grefei.
Astfel, Canada, Franta, Germania si Tarile de Jos au propus in cadrul sesiunii Cornisiei
Pregatitoare, din data de 26 iulie - 13 august 1999, sa fie creat, in cadrul

Anumite delegatii au estimat faptul, ca in cazul in
Grefei, un Consiliu al Apararii. care Comisia Pregatioare
ar crea un asernenea Consiliu, mandatul acesteia ar putea acestei propuneri, acest Consiliu ar beneficia de
fi, astfel, depasit. confidentialitate privinta
Potrivit
si de independents profesionala
si ar asista procurorul
$i Curtea in in fata
chestiunilor
legate de aparare, ca si pe avocatii obligati sa pledeze
Curtii Penale Internationale. Prin urmare, ramane de rezolvat

sisternului
0
problema
majora, respcctiv,
organizarea
de aparare activa
in fata Curtii;
pe calc
de consecinta, modalitatile vor depinde
de de
participare, aceasta.
sau pasiva
a victimei,
in cadrul procesului,
De [apt, vor trebui conciliate Din prevederile articolului opiniile
doua imperative, 68 paragraful
care par contradictorii.
3 al Statutului, rezulta ca victimele reprezentantil intinderea or
vor putea sa-si prezinte legali. Regulamentul a victimelor
in fata Curtii, prin interrnediul ~i de Probe va determina
de Procedura
acestei
participari acestei
aceeasi
la proces. Ori, In mod inevitabil legali, adica avocatii
si oricare ar fi intinderea victimelor, apararii, nu vor avea cele din urrna. De capacitatea va depinde
participari, autoritate
reprezentantii
(In sensul de putere) ca ~i avocatii nu sunt aceleasiin demers
in
ReguJile
deontologice
cadruJ tuturor barourilor.
lor de a se uni intr-un capacitatea
comun si de a depasi divergentele, Grefei. Va trebui
acestora de a face "contrazreutate" ~
sa
fie rez lernentat ~
288
un Cod Deontologic in mod verosimil paragraful paragraful succesiv, victimclor, diferitelor
al avocatilor care pledeaza in fata Curtii Pen ale Internationale. eu aprobarea Adunarii Statelor Parti, conform articolului 112
2 aliniatul g ~i paragrafu14 4, spre exemplu, in ealitate
din Statut. "Organul
de control".
infiintat de in mod al
va decide daca un avocat poate interveni, a1 apararii, apoi, in calitate
de eonsilier referitoare
de eonsi1ier
in procese1e
la acelasi conflict. Le mai raman cativa ani in fata
barouri, pentru a organiza un Barou Unic care sa fie competent
Curtii Pena1e Internationale
Personalul Personalul Curtii Penale Internationale constituie obiectul unei dispozitii cu
norma intreaga, spre deosebire evoca decat in articolul
de Statutele celor doua Tribunale ad-hoc, care nu 1I Penal Internationl pentru F osta Penal pentru
16 al Statutului Tribunalului
Yugos1avie referitor la procurer lntemationl pentru Fosta
si a art. 17 si 16 din Statute1e Tribunalului

~1
Yugoslavie
a Tribunalului
Penal Internationl
Rwanda referitoare la Grefa. Paraaraful ~ 5 a1 articolului 16 din Statutu! Tribunalului Penal Internationl , sa fie numit 4
dispune, ca "personalul Biroului procurorului procurorului", Internationl Rwanda
de catre Secretarul General al ONU, la recomandarea dill art.17 Yugoslavie "personalul grefierului" . In cadrui Statutului confers vor prerogative
~1
iar paragraful pentru
16 din
Statutele
Tribunalului Penal
Penal
Fosta ca
~1
a Tribunalului
Internationl
pentru
prevede
Grefei sa fie numit de Secretarul
General al ONU, 1a recomandarea
Curtii Penale Internationale, procurorului necesar si grefierului, pentru
paragraful
1 aI art. 44 ce acestia inclusiv
importante calificat
din moment respective,
numi
personalul
serviciile
anchetatorii,
in cazul Procurorului. Curtii va trebui sa fie eficient, competent si integru, tinand cont 36 paragraful 8. care va cuprinde conditiile de numire, de
Personalul
de principiile articolului Un Statut remunerare

~I
al personalului,
de incetare
a functiilor, va f elaborat de grefier ~i aprobat de catre
Capitolul Lll. Structura si functionarea Curtii Penale Intertuuionale
289
Adunarea prerogativele
Statelor
Parti.
Aceasta Tribunalului
dispozitie
(paragraful
3) nu fizureaza printre pentru Fosta Yugoslavie si
grefierului
Penal Internationl
nici al grefierului
Tribunalului
Penal Internationl
pentru Rwanda. experienta personalului sau
Curtea poate sa foloseasca disponibil oferit de catre
cu caracter nerernunerat, Parti, organizatiile
Statele
interguvernamentale
neguvernamentale,
in circumstante lucrarilor
exceptionale,
in scopul de a sprijini orice organ Procurorul poate accepta un
al Curtii in derularea
sale.
I0
De exemplu,
astfel de personal, pentru a functiona in cadrul Biroului Procurorului.

Aceasta situatie
se intampla din preocuparea
acordata eficacitatii
activitatii
desfasurate de Curte, pentru a putea permite acesteia sa beneficieze

expertilor, respectivul in cazul unui surplus important
trateaza
de ajutorul daca
de lucrari
tehnice,
sau in mod esential,
caz examinat
subiecte
care sa necesite
competente
specifice si particulare, Caracterul practice
pe care nu le poseda personalul Curtii. al acestor cheltuielile

angajari
neremunerat
momentane in momentul
este supus
exigentei
de a nu multiplica
Curtii,
in care chestiunea
finantarii sale este inca subiect de dezbateri si de controverse.11 , ,
2. Privilegii si imunitati ale maqistratilor si ale personalului Curtii

Pentru Statutul
0
mai mare ~, zarantie a abilitatii Curtii de a functiona. in mod efectiv. "

:."
prevede
ca aceasta
institutie
beneficiaza
pe teritoriul
Statelor-Parti
de
privilegiile
si imunitatile
necesare indeplinirii
misiunii sale. imunitatea juridica Curtii provine din a acesteia (vezi
La fel ca pentru orice jurisdictie personalitatea articolul 4).

Aceasta imunitate
internationals,
sa juridica
si implicit,
din capacitatea
va f accentuata de Acordul de Sediu care va f incheiat
ell
StatuI gazda.
II} I I
Pentru a doua oara . ONG-urile

Vezi comeruariui de la capitolul
vor putea f solicitate,

12.
vezi a11.1 5.
Capitolul Ill. Structura ~i functionarea
Curtii Pena/e Intemationale
290
Trebuia imunitatea
prevazuta
in
Statut
dispozitie
referitoare
la privilegiile
s:
pesonalului
Curtii, dispozitie
deja existents in articolul 19 al Statutului Curtii se bucura. in
Curtii Internationale exercitarea
de Justitie, dupa cum urmeaza: "membrii
functiei, de privilegii ~i imunitatea ~i Imunitatile
si imunitate diplornatica".
diplornatica Natiunilor sunt definite ~i detaliate in Conventia Unite, din data de 13 februarie si personalului acestuia, 1946.
cat
Privilegiile privind Privilegiile Aceasta conventie ~igrefierului
se aplica judecatorilor,
procurorului
~i personalului
sau din cadrul Tribunalului Penal International
Penal International pentru Rwanda,
pentru
Fosta Yugoslavie
si a Tribunalului
In temeiul
art. 30 si 29 ale Statutelor
sale. Aceasta referire explicita la Convetia din anul 1946 dar Statele se refers, respectivului
nu figureaza in art. 48 din Statutul Curtii Penale lnternationale, probabil,

articol.
la ea, pentru
orice problema
de interpretare
a dispozitiilor
Privilegiile de un judecator, exercitarea
~i imunitatea procuror,
se supun unor reguli diferite, dupa cum este vorba adjuncti sau grefier, care beneficiaza, in
procurori
atributiilor
lor, de privilegiile
~i imunitatile
acordate,
in mod normal,
sefilor de misiuni aceasta ipoteza,
diplomatice. imunitatea civila
Ele acopera responsabilitatea este absolute. aeeasta
penala personala.
In
jurisdictionala
Atunei cand este verba, cedeaza in fata anumitor
insa. de imunitatea circumstante
sau administrativa,
si este, deci, relativa. si imunitati se extind pana la seutirea fiscala ;;i franciza vizate la
Aeeste privilegii vamala. Prin extensie, paragraful 2.
ele se acorda tuturor membrilor familiei persoanelor
Dupa expirarea impotriva oricarei
mandatului, legale
acestia
continua
sa beneficieze
de irnunitate
proceduri functiilor
in legatura
eu declaratiile
date sau actele
realizate in exercitarea Ansamblul desfasurarea

$i personalul
lor oficiale. care vor concura la functionarea ~i la
celorlate
persoane
aeti vi tarilor Curti i (grefierul-adj unct. personalul Grefei, avocatii, expertii, martorii
I1U
B iroului Proc uroruJ ui persoane, a caror 1a fel de
$i ceJelalte
prezenta este solicitata
1a sediu1 Curtii)
se 'lor bucura de prerogative
Capitolul Il I. Structura si functionarea
291
extinse,
dar 'lor beneficia
de dispozitii
corespunzatoare,
care vor fi ratifieate
eu
oeazia incheierii Aeordului
de Sediu intre Cune si StatuI gazda. ~i imunitatiie

I1U
In cele din urrna, asa cum se poate observa, privilegiile

un caracter absolut
au
~i definitiv
si pot fi ridicate
in conformitate
eu principiile 5.
onsacrate
in aceasta privinta, potrivit dispozitiilor
prevazute in art. 48 paragraful

privilegiile
~i imunitatile
P in urmare, in cazul unui Judecator pot f ridi ate prin deeizia adoptata cazul Grefierului, adjuncti Procuror
sau a unui Procurer, cu votul majoritatii
absolute a judecatorilor
: in
acestea pot fi ridicate de catre Presedintie Biroului Procurorului,
; in cazul Procurorilorde catre pot fi
~i al persoualului
acestea pot fi ridicate Grefei, acestea
; in cazul Grefieru1ui-adjunct
$i a1 personalului
ridieate de catre Grefier.
In afara de privilegiile si imunitatile prevazute, magistratii

vor primi Adunarii salarii, Statelor indemnizatii si rambursari ale eheltuielilor,
si grefierii Curtii
conform hotararii sa
Parti. Regulamentul
de Procedura
si de Probe ar fi putut
reglementeze
aceasta chestiune;
este surprinzator Curtii.
faptul, ca Adunarea
Statelor Parti
decide cu privire la salariile personalu1ui

Aceasta controleze optiune raspunde, nivelul probabil,
unei nelinisti financiare
a Statelor, dornice
sa
rernuneratiilor,
care vor fi acordate. magistratilor si a grefierilor, aceste sa1arii si
Pentru a se asigura independenta indernnizatii
nu 'lor fi reduse in cursul mandatului.
3. Eliberarea
Prevederile procuror, functie, obligatii!e incapacitatii articolului adjunct, 46 precizeaza
din funciie
conditiile in care un judecator, un din de la C311za
un procuror
un grefier sau un grefier adjunct pot f eliberati unei fapte grave sau a unei abateri prin dispozitiile Statutului, grave
fie din cauza savarsirii care le-au fost
impuse
fie din
acestora de a-si exercita atributiile. privirid fapta grava sau neindeplinirea de Procedura grava si de Probe. a atributiilor
Definitia profesionale
va f precizata de Regulamentul
Capitolul
IlI, Structura
si functionarea
Curti! Pen ale Internutionule
Britanicii judecatorului dar a revenit Probe. Articolul
au
propus,
ca
once
"comportament
necorespunzator
al
sa
poata fi sanctioner".
Aceasta idee nu a fost retinuta pana la sfarsit, Regulamentului de Procedura

~l
In atentie,
cu ocazia adoptarii
de
46 vine
sa
rezolve
lacuna a Statutelor
)
ad-
hoc si a Rezulamentelor , ~ nici

0
de Procedura si de Probe ale acestora. '-in care nu fizureaza la eliberarea din functie a unui membru al Tribunalului. in functie de statutul persoanei influenteaza implicate. de a-I este adoptata
dispozitie referitoare Aceasta decizie
lrnportanta
functiei judecatorului
sau a procurorului
decizia
elibera din functie, care este extrem de sensibila, chiar ~iin plan simbolic. Statele au dorit, prin urmare, sa pastreze controlul politic, prevazand pentru
aceasta situatie votul secret, adoptat de catre Adunarea Statelor Parti. Astfel, acestea vor hotari, dupa cum urmeaza: in cazul unui judecator, a Statelor Parti, la recomandarea judecatori; in cazul procurorului, cu majoritatea a doua treimi
adoptata de majoritatea cu majoritatea
a doua treimi a celorlalti Parti; iar in
absoluta a Statelor
cazul procurorului-adjunct, procurorului.
cu majoritatea
absoluta a Statelor Parti, la recomandarea
Dupa cum se observa, judecatorii procurorul,
pot fi mai greu eliberati din functie decat
datorita importantei functiei si rolului sau politic. va tine, In
Decizia de a elibera din functie grefierul sau grefierul adjunct mod natural, de atributiile judecatorilor,
care decid prin majoritate absoluta. si
In orice caz, in cadrul unor astfel de situatii, principiile contradictorialitatii al dreptului Modalitatile la aparare al persoanelor implicate vor trebui sa fie respectate. de Procedura si de Probe.
lor practice vor fi definite de Regulamentul
Aceste decizii de eliberare din functie trebuie sa fie adoptate in conformitate cu principiul activitatea elementar al respectarii dreptului la aparare, care trebuie sa guverneze
,
Curtii in toate circumstantele. , ~ In continuare, dispozitiile
inclusiv in cadrul functionarii sale interne. , 47 stipuleaza faptul, ca pe langa auxiliar, exists dispozitie
0
articolului
modalitatile ~i anumite cornpleteaza
de eliberare din functie a magistratilor masuri disciplinare care ii vizeaza
~i a personalului
pe acesta.
Aceasta
pe cea precedents referitoare la eliberarea din functie.
Capitolul 111. Structura si functionarea
Curtii Penale Internutionule
293
Personalul grefierul-adjunct o eroare de neindeplinire

0
Curtii - judecatorii,
procurorul,
procurorii-adjuncti,
grefierul sau
- poate, de asemenea, in exercitarea atributiilor sale, sa savarseasca importanta mai mica decat eea mentionata a obligatiilor sale. in acele situatii vor f definitivate de la articolul 46 sau
0
nesemnificativa
Sanctiunile Regulamentul Nici de Probe Yugoslavie Functionarea

0
care se vor impune si de Probe.
de Procedura dispozitie
de acest gen nu figureaza Tribunalului
in Regulamentele Penal International
de Procedure pentru pentru
si
~i nici
in Statutele
Festa
si respectiv, acestor doua
a Tribunalului Trinbunale
Penal
International
Rwanda. dar s-au
a fost plina
de invataminte,
descoperit ~i lacune, pe care Statutul Curtii Penale Internationale
le-a acoperit.
4. Adunarea State lor Parti ,

Statele-Parti Statelor Paqi. Adunarea cu eficacitatea lucrarile Statelor Parti este forumul unde se si vitalitatea vor avea Curtii. Prin urmare, un rol fcarte
VOl'
la Statutul
constituie
Adunarea
lua decizii-cheie
in legatura la
Statele Parti care participa in dezvoltarea
acesteia
important
dreptului le va
international avea asupra
~i vor contribui la raspandirea comunitatii internationale.
efectelor pozitive pe care Statutul Structuriile si functiile
Adunari i sunt efective
concepute
de catre autorii Statutului pentru a oferi Statelor Parti prerogative adminstrativa a activitatii Curtii, Tara a afecta
de supraveghere acesteia. Ratificarea lucrarile Adunarii.
independenta
Statutului
aduce eu ea dreptul Statelor Part: de a participa
la
Fiecare Stat Parte dispune de un reprezentant
in cadrul Adunarii,
care are drept de vot ( cu unele exceptii, respectiv, neplata contributi ei la cheltuielile Curtii, care suspend
dreptul de vot, in anumite circumstante)
$i care poate fi asistat
de supleanti sau de consilieri.
Capitolut Ill. Structure si functionarea Curtii Pen ale Internationate
:!c)4
Statele care au sernnat Statutul sau Actul Final, dar nu au ratificat, Val' avea, de asemenea, dreptul de a participa cu titlu de observatori (fara drept de vot ) in
cadrul Adunarii. Adunarea va fi legal constituita, in momentul in care aceasta va fi cornpusa
din cel putin 60 de mernbri (acesta fiind numarul eerut pentru intrarea in vigoare a Statutului). Parti. Adunarea Vicepresedinti B irouI are
,'"
in acest moment, Adunarea
Statelor Patti este fermata din 89 de State
dispune
de
un
Birou,
compus
dintr-un
Presedinte,
doi
si din 18 rnembri, alesi de catre Adunare, pentru un mandat de 3 ani. un caracter geografice reprezentativ, echitabile tinand seama, indeosebi, de principiuI
repartizarii adecvate
si de necesitatea
asigurarii
unei reprezentar:
0 111
a principalelor
sisteme juridice
ale lumii. Biroul se reuneste cel putin Statelor Parti
data pe an sau ori de cate ori este neeesar. EI sprijina Adunarea exercitarea atributiilor sale.
0
Adunarea
Statelor Patti se reuneste
data pe an ~i cand circumstantele
cer,
ea tine sesiuni extraordinare , Unite. Daca nu se prevede
la sediul Curtii sau la sediul Orzanizatiei )....... , altfel, sesiunile extraordinare sunt convocate
Natiunilor , de catre
birou, fie din oficiu, fie la cererea unei treimi a Statelor Parti. Deciziile Adunarii,
cat si cele ale Biroului vor fi adoptate
pnn conses,
oriunde este posibil. In lipsa unui consens, Adunarea va decide asupra problemelor substantiale absoluta procedura, cu
0
majoritate Parti
de doua treimi a celor prezenti si votanti constituind evorumul ), iar asupra
(0
majoritate de
a Statelor eu
0
chesti unilor
majoritate Curtii,
simpla a celor prezenti si care voteaza. Procurorul si Grefierul vor participa la reuniunile
Presedintele
Adunarii si ale Biroului. De asernenea, Secretarul General al ONU poate participa la reuniunile
Adunarii Statelor Parti si la cele ale Biroului. Acesta poate formula declaratii scrise sau verbaJe privind chestiunile care fac obiectul dezbaterilor Adunarea Statelor care au legatura cu activitatea Natiunilor Unite
~l
in cadrul Adunarii.
0
Parti indeplineste
serie de atributii importante. a proeuroruJui
Printre
atributiile acesteia se numara: aJegerea judecatorilor,
~i a procurorilor
~----------------------
-----------------
Capitolul III. Structura

!jf functionarea
295
adjuncti,
stabilirea
bugetului
Curtii, cu privire
supravegherea la adrninistrarea modificarea
activitatii
Presedintiei, de ai
Procurorul Ui~1 recomandari
a Grefierului
Curti i, emiterea de judecator:
catre Comisia rapoartelor
Pregatitoare,
numarului
Curtii, verificarea situatiilor compatibila
de activitate
ale Biroului
Adunarii,
exammarea
in care un Stat-Parte eu dispozitiile
nu coopereaza
cu Curtea ~i oriee alta functie de Procedura ~i de
Statutului
si ale Regulamentului
Probe. Recomandarile
Adunarii,
stipulate in articolul 112 paragraful 2 litera a, vor ale Regulilor de Procedura ~i de
include schite ale Regulilor proprii de organizare, Probe, ale Elementelor Crirnelor.
ale Acordurilor
dintre Curte ~i Organizatia ale
Natiunilor Acordurilor financiar.
Unite si dintre Curte si tara gazda (Olanda), a regulilor financiare, privind privilegiile si imunitatile
Curtii si un buget pentru primul an
Adunarea considera procedeaza
are capacitatea indeosebi,
sa creeze si unele organe subsidiare, un mecanism de control
pe care le care
necesare, la inspectii,
independent
evaluari si anchete cu scopul administrarii
Curtii cat mai puse la Curtii ancheta si
eficace posibil. Putem sa ne gandim si la organe de control ale fondurilor. dispozitia

VOl'
Curtii, a distribuirii
0
si utilizarii lor. Viitorii membri si personalul avand in vedere ca

0
trebui sa duca
existenta etica imperioasa,
ordonata
de Secretariatul
General al ONU a divulgat grave disfunctionalitati
delapidari in cadrul TPIR. Opinia publica solicita din ce in ee mai multa probitate si transparenta din partea celor care sunt investiti intr-o functie publica atat la nivel
national, cat si la nivel international. De asemenea, Adunarea Statelor Patti i~i adopta propriul regulament In cadrul procedura,
Pregatitoare,
interior. reguli de Comisia
primei
sale sesiuni, va adopta
dupa ce is: va adopta propriile textelor oferite de catre
Adunarea
schitele
ce includ Regulile de Procedura si de Probe si Elementele Crimelor. unui Stat
Prin adoptarea deciziei referitoare la masurile privind necooperarea Parte, Adunarea va fi responsabila sau cheie de a apiica ultima masura. De asernenea, timp ce majoritatea Adunarea este responsabila cu amendamentele
de asigurarea eficacitatii activitatii Curtii, 111 rolul
la Statut. In
amendamentelor
la Statui necesita ratificare la nivel national.
Capitolul III. Structura fi function area Curtii Pen ale Internationule
::'96
inainte de a intra in vigoare, adoptarea Probe, a Elementelor bugetului
si amendarea Regulilor de Procedura Financiare,
si de
Crirnelor, a Regulilor ~i Reglementarilor instrumente
adoptarea
si a celorlalte
elaborate initial de catre Cornisia Pregatitoare Statutul anticipeaza, deci, ca aceste decizii pe plan intern, un
1'01
nu fac obiectul unei astfel de ratificari ale Adunarii atribuindu-le cvasi-legislativ.
Statelor Part: vor avea un caracter legal obligatoriu delegatilor care isi reprezinta guvemele
in cadrui Adunarii.
Legile nationale ar trebui, de asemenea, sa asigure implementarea
deciziilor rezultate in cadrul Adunarii Statelor Patti. Lirnbile oficiale (araba, chineza, engleza, franceza rusa si spaniola
~l
limbile de lucru (franceza,
engleza) in cadrul Adunarii Statelor Parti sunt cele ale
Adunarii Generale a Natiunilor Unite.
Concluzii
Statutul marca
0
adoptat la Roma are potential ul de a priveste pacea,
schimbare majora in felu! in care comunitatea intemationala
tranzitia si aplicarea normelor internationale. Jurisprudenta Curtii Penale lnternationale - si aceea a Curtilor nationale, care Curtii sau care
SCUl1, VOl'
vor investiga si judeca acele crime aflate sub jurisdictia
coopera
cu aceasta - vor aduce legea penala international a, intr-un timp dezvoltare pe masura importantei La nivel caracterizeze practic, Curtea judiciare acesteia. va umple nationale multe actuale
la un nivel de
din lacunele
~I
care
par
S3
sistemele
va incuraja
dezvoltarea
normelor nationale. Desigur, realizarile cele mai mari ale Statutului deriva, insa, din beneficiile
obtinute de la Statele Patti.
In
Statutului irnpunitatii
primul rand si eel mai important de la Roma simbolizeaza
argument - participarea
la adoptarea
angajamentul
unui Stat Parte de a pune capat
si de a garanta valorile fundamentale.
In
acest sens, este -semnificativ3
Curtii Pen ale Interttationule
297
pozitia
delegatului
francez
Hubert
Vedrine,
care afirrna,
la mornentul
adoptarii
umana.
Staturului:
"la apusul unui secol, marcat de orori care sfideaza constiinia
lupta impotriva nepedepsirii
obtine
victorie adevarata". Statelor Parti oportunitatea de a prornova
Asadar, Statutul of era guvernelor

bunastarea cetatenilor
acestora prin contribuirea
la un sistem juridic, care va sustine State!or Patti si crimele

si efectiv.
normele dreptului de a investiga
international.
Reuseste acest lucru, prin stimularea
~i judeca crimele de genocid, crimele impotriva umanitatii impartial
de razboi in cadrul Curtilor nationale, intr-un mod independent, Exercitarea o completare aplica-o, caz. In al doilea rand. Curtea Penala Internationala forum impartial, jurisdictiei
Curtii si regimul de cooperare pe care se bazeaza, reprezinta ar
a acestora, incercand sa aplice jurisdictia, pe care chiar Statele
atunci cand aeestea nu sunt capabile sau nu dorese sa judeee
un anumit
va acorda Statelor
Parti un
VOl'
unde pot sa fie predate persoane, in situatiiie in care acestea

0
fi
refractare sa predea
persoana unui anumit Stat. pnn oferirea pozitive unui de
In eel de-al treilea rand, Curtea va putea, de asemenea, posibil forum de consens, sa ajute la solutionarea
conflictelor
cornpetenta
-:".
eu privire la anumite cauze. posibil, in ultimu! rand, ea institutia Curti: sa reduca tentatia de justitie agresive. asupra relatiilor internationale, politice dure si
Este, totodata,
Statelor Parti de a se impliea in aete unilaterale Prin fieeare Statui Parte, presiuni!e acuzatului dintre aceste
efecte pozitive
care va preda
un acuzat, va putea evita deciziile
internationale,
in acelasi timp, oferind justitie
victimelor
~i asigurand
un proces echitabi I, in conformitate international. jurisdictiei
cu standardele
cele mal inalte ale
normelor dreptului
A vantaj ul flexibilitatii este vizibil internationale, cornunitatii real, mal ales
oferite de Curtea Penala

CLl
Internaiionala,
in cornparatie conflicte
un anumit
numar care
de ineidente atentia
ee au implicat internationale,
jurisdictionale
au atras
in ultimii ani.
Capitolul IlI. Structura si functionarea
CUI'(ii Penale Internationule
298
In alta ordine de idei, putem afirma ca in ceea ce priveste Penale Internationale general - prezentate se mai desprind si alte concluzii,
Statutul
Curtii
in afara eelor eu caracter
mai sus - dupa cum urrneaza: Curtii nu drepturile
1. Normele care interzic majoritatea erimelor aflate sub jurisdictia sunt noi; ele pot fi intalnite in instrumentele internationale privind
omului, cum ar fi: Pactul International 1966, Conventia Americana drepturile instituite Europeans Drepturile privind
privind drepturile civile ~i politice din anul drepturile omului din anul 1950, Conventia 1969, Carta Africans privind
privind omului
Omului
din anul din anul
si ale popoarelor privind si pedepsi
1981. Organismele omului
internationale obligatia
pe baza conventiilor de a judeca
drepturile violarile
au subliniat
Statelor Membre
acestor drepturi, pre cum si de a
oferi compensatii victimelor. Tribunalele de la Nurenberg Conventiilor si Tokyo, TPIY $i TPIR au evidentiat faptul ca de la Haga erau deja obligatorii, ca expresie a
multe din prevederile nonnelor

internationale.
Deci, Statutul Curtii se confrunta cu crime internationale
pe care le considera
ei. Acestea
a fi cele mai grave pentru cornunitatea universal acceptate ONU"

111
internationala
in ansamblu general
sunt si
recunoscute - apartinand
ca atare - ca violari
normelor
ale normelor
recunoscute
de jus cogens. Curtea este "integrate
in structura
ceea ce priveste rolul pe care ea 11are in mentinerea pacii si sigurantei. Statutul

incearca
Pe
de alta parte,
sa creeze
convergente
intre Curte
si sistemele
nationale de jurisdictie,
incercand
sa faca posibila eooperarea dintre acestea. Tribunalului de la Nurenberg proclamau de
2. Daca in anul 1945, principiile
faptul,
ca liderii politici
si militari,
inclusiv
sefii de stat, nu mai dispuneau
imunitate Statutul
in fata legii penale pentru actiunile desfasurate de ei in timpul razboiului, de la Roma a extins principiul responsabilitatii penale individuale spre
0
sfera mai larga de crime internationale, de razboi. Evenimentele impunitatea a devenit petrecute
0
savarsite atat pe limp de pace, cat si pe timp
in mai
multe
part! ale lurnii
arata
faptul
c5
sursa pentru initierea conflictelor
arm ate, deci, un obstacol
299
\,.. J testa
L
10Ii'-e'" pacii
I 11. U
1.
De aceea
\,..
....~
'"'
"'1101111'1ar"'" imnunitatii
l..L
\,....u
LU ~1
E= nu este sinzurul
.... L oJ 1 I-
obiectiv
1
al j stitiei.
i ~i promovarea
idealurilor de pace si de siguranta in lurne. la aceste situatii, au fost create recent TPIY ~i TPIR. I _ constituirea ;;i functionarea acestora au
II
Pentru a raspunde acelasi
limp, mai multe aspecte privind in mod clar, necesitatea
dernonstrat.
infiintarii
unei curti penale internationale curti va f

0
caracter permanent
Existenta unei asemenea
puternica descurajare
gravelor incalcari ale normelor dreptului umanitar international. Tribunalele regiuni. ad-hoc au fost create pentru a raspunde evenimentelor ad-hoc, avand
0
din acele sa
Organismele
0
jurisdictie
limitata,
nu au ocazia
consfinteasca
jurisprudents
extinsa In raport cu multiplele conflicte care au loc in
cadrul unei perioade lungi de timp. 0 curte perrnanenta ar putea sprijini dezvoltarea constantei pedepsire Conform Statutului de la Roma, competenta Curtii este, de asernenea, dupa intrarea in vigoare a in domenii pre cum, principiile generale ale legii penale, procedura ~i
limitata: ratione tetnporis - numi la situatii desfasurate Statutului: patru

;','
ratione personae,
dupa cum am observat; ratione tnateriae - pentru cele una dintre acestea nefiind inca definita (un comitet Curtii la
categorii
de crime,
pregatitor numai
lucreaza deja la acest subiect) si care va putea intra sub jurisdictia ~i adoptata in conditiile
daca va fi definita
pe care le-arn precizat Tortura,
momentul international
,., ...
potrivit ( vezi sectiunea Jurisdictia
ratione materiae).
traficul
de droguri si terorismul nu intra in competenta Curtii.

0
Cu toate acestea, Statutul de la Roma tinde sa raspunda nevoii de a avea justitie eficienta, ad-hoc. Curtii nu este incredintata - Presedintia, justitiei de la Roma rnarcheaza un progres important care
sa corecteze
punctele
slabe
observate
in
activitatea
Tribunalelor
Autoritatea
unei singure persoane, ci unui organ
colectiv de conducere
".-'
lucru care impiedica folosirea acesteia in alte
scopuri decat administrarea De asernenea, imbunatatirea
Statutul
in
statutului victimelor; acestea au posibilitatea atunci cand se considera
de a interveni in fiecare sanctiunii civile,
etapa a procedurilor,
necesar. Dupa aplicarea
penale, Curtea are cornpetenta de a stabili cuantumul ~i natura cornpensatiilor
..-----
---
Curiii Petiale lnternationule
300
3. Crearea acestei Curti internationale

este expresia cooperari conceptului
care nu va judeca
state, ci persoane, unei care
unui ordin public international,
care este rezultatul
multilaterale
intre state; acesta a introdus un element de jurisdictie nationals si pe care

0
va completa jurisdictia
va putea inlocui arunci cand este cazul. lor pentru a judeca
Initial, Statele au stabilit ca regula bilaterala, cooperarea si pedepsi criminali, avand ca baza importanta
0
extradarea. substantials lege penal
1ntr-o a doua faza, a fost dezvoltata ce cali fica acele comportamente Membre pentru judecarea A treia etapa
internationala,
individuale
ca delicte; a fost adoptata de Statele
si pedepsirea a constituit-o
indivizilor. crearea CPI 0
institutie
permanenta,
independents
de statele care au creat-e, care are competenta pentru crimele definite in Statut. deosebirea
de a judeca si pedepsi
persoane responsabile
V. Pella a subliniat scop protejarea aplicabila,
dintre legea penala interstatala, international
care avea ca legea penala
pacii interne si legea penala
a,
stabilind
consecintele
legale ale acesteia ~iregulile de cooperare
intre State pentru
aplicarea pedepselor
conform normelor acestora. a declarat: nu
Justice Robert H. Jackson, in apararea judecatii de la Nurenberg "a suferi reprezinta,

0
pedeapsa probabil,
0
personala
numai In cazul in care razboiul
este pierdut,
piedica suficienta pentru prevenirea unui razboi, acolo unde
cei care il doresc cosidera sansele de a fi infranti neglijabile", Este adevarat, Doilea, ca atat dupa Primul si condamnati Razboi Mondial, cat si dupa cel de-al de la Leipzig,
au fost judecati
in cadrul Tribunalelor
Nurenberg
si Tokyo numai conducatori
~imilitari ai puterilor invinse

111
TPIY, TPIR extinzand responsabile jurisdictia
si mai ales Cl'I au facut progrese remarcabile ~i pe timp de pace, cat ~i asupra tuturor
acest sens, persoanelor
din statele respective. de perspectiva este de departe mult mai eficienta deceit
institutie judiciara retrospective.
Tribunalele
4. Adoptarea
Statutului
de la Roma,
sustinut de 120 de state - intrat in

"
vigoare la data de 1 iulie 2002 - si nurnarul din ce in ce mai mare de State Parti (89 , ,
301
de state) dernonstreaza institutie.
faptul ca exista
baza solida de sustinere pentru
asernenea
Se asteapta, ca din acest an si mai multe state sa devina parti ale Statutului la Roma; prin urmare, fie ea complementara, plan international. .reritoriile asupra carora CU11ea i~iva exercita jurisdictia",
de
se vor inmulti, ceea ce nu poate avea decat efecte benefice pe
Se asteapta, de asemenea, ca SUA sa devina treptat mai deschise ideii Curtii, sa-i inteleaga in infiintarea utilitatea si sa se alature Statelor Parti. Rolul important jucat de SUA ad-hoc, respectiv pentru Fosta Yugoslavie
~I
Rwanda arata, in mod clar, ca SUA impartasesc aceleasi valori eu Statele Parti. Multe solieitate respectul referitoare dintre prevederile Statutului sunt rezultatele unor eompromisuri crimelor de razboi, Curtii
si promovate pentru
de delegatia
Statelor Unite (definitia nationale cu privire
procedurile
judiciare
la ordinele
la asistenta judiciara, etc).
definitia crimelor impotriva
umanitatii
fara a avea
legatura cu razboaiele 5. Desigur,
Statutul
de 1a Roma este un tratat; prin urmare, implementarea depinde in mare masura de intentiile politice ale Statelor
acestuia la nivel national

Parti; deci, problemele
pe care CPI Ie va infrunta
sunt mai mult politice
deceit
legislative.
Un sistem judiciar,
care este independent
din punct de vedere
politic
~I
impartial, corect fat a de acuzati si victime, eficient si transparent, un efect de impiedicare Prin definitie, investiga ~i a pedepsi a potentialilor criminali. la pregatirea jurisdictiilor deja,
ar trebui sa aiba
Curtea va contribui asemenea
nationale
0
de a
III
crime, ceea ce constituie,
contributie
rnentinerea pacii. Chiar adoptarea colturile drepturilor daca nu este

0
institutie
pentru drepturile
omului,
Curtea
prin
Statutului lumii
~i ratificarea
acestuia de catre un numar mare de state din toate in mod sernnificativ, la cresterea respectului
- va contribui,
si libertatilor
fundamentale
ale omului pe plan mondial. De asemenea. alcatuirii altor tribunale ad-hoc.
Cl'I are capacitatea
de a elimina necesitatea
Capitolul III. Structura si functionarea Curiii Penale lnternation ale
.302
6. Legea penala
internationala
este numai abuzurile.
un element
0
din viata societatii: abordare mai larga a cat si pe eel
izolata, aceasta nu poate sa elimine pedepsirii al CPI. Mai dirninueze norrnelor rnult. conceptele internationale. ca speranta crimele atingerea privind evolutia autorilor atrocitatilor.
Era necesara
incluzand
atar rolul curti lor nationale,

pen ale individuale
responsabiliratii
nu trebuie
sa
vitale ale responsabilitatii
Statale in ceea ce priveste violarea
Poate impiedica asemenea, dreptatea
crearea
CPI sta in potentialul impotriva
acesteia
de a de ~l
de razboi
si crimele
umanitatii ~ se incearca. celor care comit crimele
unui echilibru acestora.
intre pedepsirea
pentru victimele
Implementarea mare coerenta si al procedurii Statutului abordeaza constitutionale

VOl'
Statutului
~i activiatea
Curtii ar trebui sa rezulte intr-o mal si cele interne. in domeniul legii penale
intre normele penale.
internationale Statele, care
garanteaza
ratificarea
si implementarea
adoptat la Roma, ar trebui sa aiba in vedere faptul, ca acele State. care implementarea proprii cu intentia de a permite sistemelor legislative ~i
sa se ocupe, in mod eficient si corect, de crimele relevante. Curtii Penale Intemationale. Giddens - lumea contemporana este
face eforturile Daca
cele mai mari In sustinerea spune Anthony de riscuri",
- precum de
0
caracterizata
"globalizare
Curtea Penala Internationala
s-ar putea
dovedi un raspuns partial pentru acele riscuri. Nu va fi testata numai eficacitatea actiona In vederea indeplinirii Cel mai important adoptarea sernnificativa si ratificarea a conceptiilor obiectivelor Curtii, ci si hotararea Statutului. ad-hoc,
0
Statelor Paqi de a
este faptul, ca cele doua Tribunale Statutului cornunitatii de la Rorna, internationale pot
precum dezvoltare
~l
constitui
cu privire la pedepsirea
celor
mai grave crime de interes international. Dezbaterile mai sunt relevante. transforma imbunatatirea Curtea de genul - daca Subiectele intr-un
0
asemenea
Curte reprezinta
,,0
idee bun a" - nu
in discutie
se refers. acum la modul in care se poate care va contribui la mentinerea

~1
instrument sigurantei
efectiv,
pacii. justitiei,
si va reduce suferinta
in lume.
Capitol ul Il I. Structura si functionarea Curiii Penale Internationule
303
Statele impotriva
au creat. deci, un instrument
nou pentru a Ie cornpleta
actiunile
III
crimelor celor mai grave. De acestea va depinde, in mare parte. modul
care un asemenea instrument va f folosit :;;icu ce rezultate.
***
Pentru jurisdictionale nota optimista, a incheia asa cum se cuvme aceasta prezentare internationale cu earacter permanent a primei institutii
instituita printr-un tratat - intr-o

~I
am putea spune - nu putern sa nu inseram in final
ultimele
elemente de noutate care au intervenit in legatura CLlevolutia sa. Astfel, la data de 11 martie 2003, a fost inaugurata, Curtea Penala Internationala, 1a Haga, in mod oficial, ai sai, alesi in luna
ocazie eu care eei 18 judecatori
februarie a aeestui an dintre candidatii Ceremonia s-a desfasurat in prezenta
eelor 89 de State Parti, au depus juramantul. Reginei Beatrix a Olandei, a Secretarului sefi de guverne si ministri de toto data, ca in
General al ONU, Kofi Annan, a numerosi presedinti,
externe, care s-au numarat printre eei 550 de invitati. Mentionam, cadrul aeestei ceremonii - in conformitate ai Curtii i-au ales pe judecatorii Presedinte
cu art. 38 al Statutului - cei 18 judecatori Astfel, in functia de
care vor forma Presedintia.
al Curtii a fost ales judecatorul
canadian Philippe Kirsch. Yom reaminti a prezidat
faptul, ca Philippe Kirsch, un talentat diplomat ~i un excelent specialist, lucrarile Comisiei Pregatitoare Conferintei Statutul Diplomatice acesta
din anul 1999 - 2002, precum ~i Comitetul Plenar al
de la Roma din anul 1998, in urma careia a fost adoptat s-a dovedit extrem de eficient in eonducerea lucrarilor
CPI;
Conferintei, detaliile cunostinte
In aceasta calitate, el a cunoscut indeaproape si a mecanismelor
aceasta institutie, a inteles Kirsch poseda
instrumentelor vaste
sale. Ambasadorul
in dreptul international
umanitar si in dreptul penal international; Canadian privind Dreptul
el este membru al Baroului din Quebec ?i al Consiliului International. Penala
CLl alte cuvinte, el este un expert recunoscut In ceea ee priveste Curtea
lnternationala. Alma
In
functia de Prim - Vicepresedinte iar Elizabeth Odio Benito
al Curtii a fost ales - eel de-al doi.ea
judecatorul Vicepresedinte.
Kuenyehi,
Capitolul Ill. Structura si functionarea Curiii Pen ale Internationule
304
Aceasta ceremonie, primul eveniment de 1 iulie 2002, Statutului
de la care au lipsit, insa, reprezentantii
SUA., reprezinta sa, la data ale
public al Curtii Penale Internationale.
de la infiintarea
dupa ee 60 de state au depus instrumentele General al ONU.
de ratificare
la Secretarul
Unsprezece Curtii
barbati ~i sapte femei au fast investiti in functia de judecatori misiunea de a judeca
ai
si vor avea de acum inainte in pofida faptului ca multe
cele mai sangeroase
atrocitati,
natiuni - SUA, inainte de toate - nu recunosc
sau se opun instanter de la Haga, de teama unor procese motivate politic, initiate de regimuri dusmanoase. activitatea De altfel, este foarte putin probabil, ca CPI sa-si poata incepe motiv invocat in acest sens, fiind unul de ordin care sa indeplineasca atributii de tipul celor
anul acesta, principalul
tehnic - se cauta, inca, un procuror cxercitate,
in prezent, in cadrul TPIY de Carla Del Ponte. Alegerea procurorului-sef Adunarii Statelor de presa,
este asteptata pentru luna aprilie a.c. ; - in acest sens, Presedintele Parti, printul Zeid Raad Zeid Al-Hussein
aJ Iordaniei, printr-un comunicat
a informat opinia publica ca Statele Parti au ajuns la un consens in ceea ce priveste alegerea Ocampo, Procurorului Sef si au decis sa 11 aleaga in aceasta argentiniana, in urmatoarea functie pe Moreno care va
VOl'
de nationalitate
intrunire a Adunarii,
avea loc in perioada desfasura alegerile,
21- 24 aprilie 2003, la New York - perioada in mod oficial, pentru numara aceasta functie.
in care se
Totodata,
personalu! unui nu
CPI, inclusiv
eei 18 judecatori,
62 de persoane, iar pentru derularea

De asemenea,
singur proces, se estimeaza, exista, deocamdata, nici

0
ca este nevoie de sute de specialisti,
sala de sedinta.
CPI a fost sesizata, deja, cu 200 de plangeri, din to ate colturile lumii, privind in calcarea drepturilor omului, trecute, in acest moment, pe lista de asteptare, avand de Ia De
in vedere faptul, ca aproape dona treimi dintre tarile care au semnat Tratatul Rorna in anu! 1998 ( 139 de state semnatare) centralizarea nu au ratificat, inca, documentul.
aeestor plangeri s-a ocupat Federatia Internationala
pentru Drepturile
Omului, cu sediul in Franta. Consiliul statelor, Europei a salutat maugurarea (PI si a adresat Tara intarziere, un ape! tuturor statutul lor de
care nu au facut acest lucru,
sa
ratifice,
membru fondator al Curtii.
Capitolul 1I1. Structura si functianarea Curtii Penale Internationale
305
.111 contextul Curtea transmite
international un mesa),
actual,
CPI este mai necesara dictatorilor din
decat oricand. intreago

hone,
[arii
echivoc, seama
reamintindu-le
ca pot ajunge
sa
dea
de aetele comise "
Presedintele
Adunarii Parlamentare Totodata, opuna demersurilor bilaterale
a Consiliului Europei, Peter Schieder. liderii Consiliului Europei au indemnat Statele Parti sa se
0
rnenite sa submineze 0
activitatea Curtii, asa cum
fac acordurile fata de in diverse
de imunitate
referire
directs la atitudinea vreodata
\Vashington-ului angajati
CPI, de care se teme ca i-ar putea judeca conflicte internationale, in exercitarea
militarii
atributiilor
asumate in calitate de .jandarm
mondial" si care a incheiat pawl acum 22 de astfel de acorduri de imunitate, inc1usiv

cu Romania. De asemenea, Presedintia elena Uniunea Europeana, la randul sau, a salutat constituirea CPI.
in exercitiu a UE considers ca inaugurarea Statutul, consolidand, presedintii
CPI va incuraja si alte
state sa ii ratifice comunicat
astfel, caracterul mondial al Curtii. Intr-un Curtii se aprecia si
al actualei
0
elene cu privire la inaugurarea
drept: .sm fapt de un mijloe
importania considerabila
de promovare a
pentru comunitatea internationala respectarii dreptului de garantare
substantial reamintind,
umanitar a statului de
international",
totodata,
ca acest instrument
0
drept si a justitiei acestei inceput, succes realitate.
a fost realizat dupa
munca intensa de 10 ani. Ne raliem si noi de greutatile inerente ale oricarui cu in
opinii si adaugam "forta binelui", munca
faptul, ca indiferent
.forta dreptatii" a invins In cele din urma, incununand

remarcabili, al carer vis s-a trans format, astfel,
unor juristi
Acesta a fost momentu1 final al unui derners istoric, inceput acum 50 de I). persista, in care se mentin numeroase
')
ani ( vezi Capitolul
111tr-o lume in care conflictele intre state. adoptarea

/........
rivalitati eficienta.
! ,.
iar orzanismele de
internationale la Roma intr-un

~l
nu Isi dovedesc totodata, adresat
intotdeauna Curtii intregi,
Statutului
maugurarea urnanitatii
Penale pentru a
Internationale, accepta, arsenalul
se constituie
rnesaj
in mod definitiv, metodelor
ideile de legalitate si justitie, pentru a elimina forta din si pentru a face sa triumfe spiritul de dreptate.
diplomatice
---
Capitolul lIT Structure sifunciionarea
Curtii Pen ale [ntertuttion ale
306
Benjamin
ca:
Ferencz,
fost procurer
al Tribunalului
de la Nurenberg,
considera
"Nu putem avea pace faro justitie, nici justitie fora Lege, nict de acest nume,
lege demna
faro
un tribunal hotiirat 56 decida ceea ce este just ~i legal in
circumstantele date! "
L:..
Bibllografie selectivii
-1-30
Bibliografie
selectiva
[AH94] Arendt Hannah - "Eichmann [AR93] A.R.D.U. Bucuresti Dreptul 1993 M.Cherif -
la Ierusalim",
Londra 1994 al conflictelor armate,
international
umanitar
Documente, [BB86J
Bassiouni Criminal
Introductionto
the
Genocide
Convention,
111
International
Law, New York, 1986 Broomhall Bruce - "ICC Ratification and national
[BB99J Bassiouni
M.Cherif,
.'
implementing [BDOOJ
legislation",
New York 1999 Duverger Emmanuelle "La Cour penale
Bourdon
William,
internationale", Paris 2000

[BNOOJ Bolintineanu Bucuresti Alexandru, 2000 et Social, Rapporteur Special, Commission de la repression des droits du crime de Nastase Adrian "Drept International
conternporan",
[CE90] Conseil Economique
de lhornme - Etudes sur la question genocide [CG98] Chemillier-Gendreau impunite. Universalitatea [CI83J Comite
de la preventionet
Monique - "Un tribunal international Le Monde Diplomatique Rouge Regles
pour finir avec I 1998 esenttieles des
des droit humains", de la
International
Croix
Convention de Geneve et de leur Protocols [DD99] Diaconu Dumitru
additionnels,
Geneva 1983 - Istorie ~i realitate",
- "Cm1ea Penala
lntemationala
B ucuresti 1999 [DE94] David Eric - Principes de droit des conflits armes, Bruylant, Bruxelles Criminal Court a New Stage", Bucuresti 1998 du droit penal 1994
[DI02] Diaconu Ion - "International
[DM98] Dumitru Mazilu - .Tratat de dreptul pacii", Bucuresti [DV22] Donnedieu de Vabres "Introduction a
I'etude
international",
Paris 1922 - "An International Criminal Court - Recent proposals and
[ET94 J Evered Timothy american concerns",
New York 1994
Bibliografie
setectivtt
431
[FB90] Ferencz Benjamin - "An International [GG77]

!
Criminal Court", New York 1990 international penal

~l
Geamanu
'
Grigore
,
.Dreptul
infractiunile
intemationale". Bueuresti [GG68] definition Sociales. [GH33] Gearnanu
1977 de V. V. Pella de la prevention [RS68] Roumaine et de
Grigore - "La conception contre la paix",
de crimes
Revue nr. 2 1968
des Sciences
Serie de Sciences Juridiques, Gasser Harts-Peter
- Le droit
international
humanitaire,
Introduction,
Institut Henry Dunant, 1933 [GK90] Ginsburgs George, Kudriavtsev Vladimir - "The Nuremberg Trial and
International
Law", Chicago 1990 Joe, Leeb Johannes - .Der Nurnberger Prozes", Koln 1979 pour L'Ex Yougoslavie",
[HL 79] Heydecker
[LK94] Lescure Karine - .Le Tribunal Penal International Paris 1994 [LP46] Lemkin 1946 [LR98] La Rosa Anne Marie - .Dictionnaire 1998 [L T4 7] Le Tribunal Nurenberg 1947 internationala" sentencing Militaire International de Nurenberg Raphael - Le genocide,
Revue internationale
de droit penal nr.l 0
de Droit Intemational
Penal", Geneva
- Documents
Officiels,
[NAO 1] Nastase Adrian - "Organizarea [PD97] Criminal [PI92] Pickard Daniel - "Proposed
Targoviste, 2001 for the International
guidelines
Court", Londra 1997 Poenaru lulian - .Vespasian Bucuresti 1992 V. Pella.
viata dedicata ideii de justitie
internationals",
[PN24] Politis Nicolas -" La justice intemationale", Paris 1924 [PJ83] Pictet Jean - Devellopement Institut Henry Dunant, Geneva, 1983
~
".
et principes du droit international
humanitaire,
'
[PV28] Criminelle [PV30] 1930
Pella Vespasian
- .Projet de Statut pour la creation de Justice Internationale", Criminal
d 'une
Chambre 1928
au sein de la Cour Permanente - "Towards
Geneva Court",
Pella Vespasian
an lnternational
Bruxelles
Bibliografie selectivti
432
[RM95] Rama Montaldo

!
Manuel - .Acerca
de algunos conceptos basicos relativas
al Derecho Penal Internacional",
Madrid 1995 Roma 1998 Umanitar",
ii:~
"
fl
[SC98J Statutul Curtii Penale Internationale, [UOO 1] Uscoi Nicolae, B ucures ti 2001 [\'N96]
I i:
I'
Oprea Gabriel - "Studii de Drept International
I I:
Volonciu Nicolae - .Tratat de Drept Procesual Penal", Bucuresti
1996
[VG95] Vassali Giuliano - "La giustizia internazionale [VGOO] Vermeulen Law" - Antwerpen
penale", Roma 1995 and European Criminal
Gert - "Essential texts on International 2000
[ZP81] Zaide Sonia, Pritchard 1981
John - "The Tokyo war crimes trial", New York ..
l
~.~
I
1
I
1
I
i
i

Teza de Doctor A Lui Victor Ponta - Toată

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teza de Doctor A Lui Victor Ponta - Toată

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1'-

CONDucATOR STIINTIFIC: Prof. univ. dr. ADRlAN NASTASE

Motto "Omenirea nu mai poate accepta paradoxul co responsabilitatea penala sa fie

atdt mai slabii, cu cat autorul

Robert Jackson, Procuror al Tribunalului

crime in masa. cruzimi juridice de pedepsire universals

gaseasca instrumentele tara ca mentalitatea conducatorilor Invingatorii pedepsirea

a eel or vinovati de asemenea fapte si macar posibilitatea sanctionarii cnme.

aveau intotdeauna invinsilor

iar pentru unui act

rareori s-a considerat

necesara invocarea pretextului

justitie cu caracter international

a fost ~i este In continuare -

ca afectand una din principalele nationals,

institutii ale Dreptului International

iar din acest considerent statele au dat dovada de

Ia orice stirbire a respectivului si influentele unei justitii

intern, ca ~i abordarile interesele

tip de fapte, abordari sau mentalitati colective.

sovietic I.V. Stalin care

ucizi un milion inseamna politico".

cnme care prin modul de savarsire, umanitate. Dreptul International

si impact social afecteaza intreaga

T ocmai acest drum,

eficienta eel putin relativa, este descris in studiul de ~i

caracter istoric si cuprinzand

un demers aflat la confluenta

dintre Dreptul International ~i toate neimplinirile

In 1998 la Rorna. a si avand a de

caracter permanent. Tribunalului asemenea

ocazie de reflexie a evolutiei institutionale

numai pentru juristi.

indubitabil acesti primi pasi facuti pentru instaurarea fortei dreptului.

mondial Romania va trebui sa-si confirme optiunea indubitabila

aceasta conceptie avansata si care

Tinand cont de imperfectiunile

de drum pe care tanarul

stiintifice a juristilor romani In acest domeniu.

Profesor U niversitar Doctor

(prefata la lucrarea "Scurt istoric al justitiei penale intemationale",

............................................................................................................... PRIMELOR INITIATIVE REFERITOARE LA 0 POSIBILA JUSTITIE

DE CONCEPTUALIZARE REFERITOARE CONSTITUTIVE

A ACESTORA CU CARACTER ......................... PENAL

INTERNATIONAL TRA TATUL

INITIA TIV.A A UNCI PROCES

......................................................................................................................... RAZBOI MONDIAL $1 iNFIINTAREA $1 TOKYO TRIBUNALELOR MI LlTARE

DE LA NURENBERG REFERITOARE DOILEA

DUP.~ CEL DE-AL EVOLUTIILE

ADOPTATE ASUPRA PENALE

lINEI INSTANTE UNIVERSAL

..................................................................................................... PROCESULUI APARITIA DE ELABORARE TRIBUNALELOR A STATUTULUI AD-HOC.

INTER:\ATIONALE. PE"ITRU SIERRA

TRIBUNALUL DE LA ROMA DE LA RO!VIA CCRTII

SPRE CONFERINTA PLENIPOTE'ITIARA AL ADOPT.ARII

ALE LUIVIII fA T.~ DE Ii\:FlINTAREA ,

C. ELEMENTE INTERNATIONAL PENTRU FOSTA

yTUGOSLA VIE ...................................................................................

108 109 111

Competenia Competenta Competenta Conipetenta

119 119 119 120 123

CAPITOLUL III STRUCTURA INTERNA TIONALE

134 137 137