Sunteți pe pagina 1din 15

I

C o o r don a to r u l Colec ţiei LOGOS : Pro f.u niv.d r , Du mitr u I r imin

C ol e giul ş t i i n ţ i f ic:

P

r of , Lorcnzo R c ' n ; r . l - Uni v e r s i t â deg l i Stud ] d i Pado v a

P

r of. a c a d, A na t o l Ctobanu - Un iv ers ir a t ca de Sta t d i n M o ldo v a C hi ş i nă u

P rof . V a l e rl a Guţu-Romafo - U n i ersita t ea d i n Bucu r eşt i

Re d a c t or : D anaZămesteauu

' I e hnor e dact o r i: Lo m inifa Răducaa u, An l ş oara-Nin a Du mi r ro v Co p ert a: Manu,ela O h o r oceanu

: 1SS 2066 - 6480

ISB , 978~973-703-386 - 4

Dorel F l naru ( e-mail : d or e lfin a ru @ yah oo. co m )

( !l E d i t u r a Un i vers it ă ţii •. A t e xa ndm Io a n C u za", 2009

70051 1 - raşi: S ir . Păcu ra r i, nr ; 9 , t e l J f ax : ( 0 2 3 2 ) 3 1 4 94 7

http;/f\,"'Ww.editut"a.uaic,ro

e - m ai l: cdirura@Uaic.ro

Euge n iu Coşe r iu

\ ., i

OMUL Ş I L I M BAJUL SA U

S T DH DE F I LOZOF I E A LINIE.A.] LU L

T EORIE A LUvfBII ŞI LI N GVlSTlCl\. G EN ERALĂ

Antoloşie r argumen t " no t e,

b

ibf l ograf i e şi indic i

d e

Dorel Finar u

Editura Univers it ăţii ~exandru

2009

Ioan Cuza ' " laşi

· L OGICA LI M BAJULUI ŞI LOGICA GRAMATICI I

1 . Cînd se v orb eşt e d e " lo g i c ă şi g r a m ati că", ex i s t ă a d esea ris cul de

a

conf und a d o uă p l a n u ri: pl a n u l limb a jului ş i c e l a l l ingvi sti c i i, a d i că

p

lanu l obi ec tulu i de stu diu ş i pl a nul şti inţe i car e - l s tudiaz ă ş i - l d es crie .

Î n t r - a d evăr , ind if eren t d e c eea c e se înţe l e ge prin . Jogic ă", se tind e fie

să se afir me n a tura " l og ică " atî t a l i mbajului, cît ş i a gr a maticii , fie s ă se

a t r ibuie o nat u ră " a l og i că" l imbaju l ui ş i, î n ac e l a ş i t i m p ş i în ace l aşi

sens, gramatic i i ( s au l ingv i s ticii).

an til o gici sm în g r ama tic ă ) ,

ş tiinţifică , tr e bui e să fie " logică". Însă acest lucru a f os t inte rpre t a t

u neor i ca o adeziune la logicismul gra m ati c a l şi lin gvi s t ic în ce e a ce

i

Î

n s tudiul

no s tru Logicism

ş

am s u s ţ i nu t că g r a m a tic a, ca d isciplină

pri

veşt e pl a nul obi ect ului d e s tudiu , c eea ce nu a fo st nici dec u m în

int

e nţiile n oastre : dimpotri vă,

ideea c e ntral ă a s tudiul u i no str u er a

t ocm ai n e c e si t a t e a di s tincţie i dintre cele două p l a nuri, căc i , d a c ă nu se face acea s tă di s tincţi e , l og i cismu l şi anti l ogici smul gramatica l sînt la fe l

d e greşite. În rest , a c ee aş i di s tinc ţ ie tre buie făcută nu doa r î n ceea ce

pri veşte lin gv i s tica , c i ş i în c ee a ce prive ş te lo g ica sa u orica r e a l tă

ş tiinţă. Iar , î n c ee a c e priveşte logica, a r tre b ui , în plu s, să distinge m

d o u ă acc e pţ i u ni foarte dife rite a l e aceste i no ţ iuni, aşa încît se n s ul

cu v înt u lui " l og i c ă " es t e ce l p uţin c v ad r uplu.

2.1 . Î n tr - a d evăr , p r in " l og i că" se poate î n ţelege :

a) a n sam b lu l d e principii ş i mo d ali t ăţi

formale a l e gîndirii : mai

exa ct , al oricărui tip de gî n dire ( " logică în general" sa u LO GI CA )a );

b) ansamblu l de principii ş i mo d alităţi formale a le g î ndirii raţionale

s au "o b i ect u ale ", altf e l spus , care se referă la .realita t ea " considerată î n

obiect i v it a t ea sa ( " l o g ică în partic u lar " sa u L O G IC A 1b ) ;

am b e l e caz u r i , di scip l inele care s tudiază a c este prin c i pii ş i moda l i t ăţi

( LOGICĂ 2a şi LOGICĂ 2b ) . Orice gîndire judicioasă a fiinţe lor umane

adulte se supune, î n principiu , a numitor norme generale , care ar put e a fi

nu mi te , con v en ţ ional , " norme de coerenţă" (ci 3.1) , care constituie

şi, în pl u s, î n

) V. s up ra, p p. 234-254.

Eugeni u Coşeri u

LOGI CA ' a . G î ndirea raţional ă s au " obi ect u a l ă" implică , î n plu s, norme

care î i sî nt speci f ice

" adevăr" . C u a lte c u v int e, LOG I CA 'b cuprinde normele ge n era l e a l e

o ricărei gî n dir i şi norme l e gî ndir ii raţ i ona l e în part i c u lar; ş i am putea

afirma acel aşi l ucr u , în pl a nu l ş tiin ţei , de sp re L O G ICA 2 b ( s au " l o g ic ă" pu r ş i sim pl u , î n acc e p ţi u nea comună a acestui terme n ) ' . D a c ă, î n pl us,

şi care d e pind d e re l aţia a c est e ia cu no ţ i unea d e

s e ia în cons i de r are gîndire a ca gîndir e ex primată, această LOG I CĂ 2b

de v ine d i sc ipli na c are studia z ă p rincipiile ş i moda li t ă ţi l e formale a l e

disc ur su l u i

o ar ecare , a di că ale d i scurs ul u i care poate fi a devă r a t sau fa ls ş i a c ăr u i

unita t e de bază este aser ţ iun ea ( p ozitivă s a u n e gativă) sau , În t er meni ai

gîn dirii , .j ud e cata '" : es t e v orb a d es p re t ipu l de di sc u rs p e ca r e Ar i stote l

l - a n umi t l o g os apo f a nt i k o s 'I' ,

astfel î n c ît LO G ICĂ2 b , ca s t udiu a l

care a fi rmă sa u nea gă c eva c u p r i v i re l a o " r ea litat e"

p a r t i c u l a ră a g îndi r ii pract ic e , ca ş i

d e s pr e o l o g i c ă a g îndi ri i po et i ce . T ot u ş i , d i n c î t e ş ti m , n u ex i s t ă o LO G I CĂ 2 a gînd i ri i

a d esea d e s p re

c o r es pun z ă toare f iind î n acest caz e s te tic a şi ma i a l e s p oe t i ca.

a l e

di sc u rs u l u i , pr ec um î n t r e b a r ea s a u i n j o n c ţiun e a , nu pot fi ) , c eea c e n u în s e a mnă to tu ş i

că ac eas t a se î ntîmp l ă î n t oat e c azur il e . În caz u r i conc r e t e , ea poa t e să co re s p u n d ă unor

v a l o ri in ter me diare înt r e va l oarea p o z it i vă ş i va l oa r ea nega t iv ă ,

enu n ţă po t fi "pro b a bil e " , " pos ib i l e ", " î ndoi e lnice " etc . D ar aser ţ i uni le care p r ez i n t ă fapt e l e

c a " pro b a bil e " , "pos i b i le " ş i "î nd o i e l nic e" etc. po t fi , la rî n dul l or , a d evă r a t e sau fal s e .

f a ce

în ca r e un e l e d i n t r e

t ri mi te r e : " R ost i re a este o g l ăsu ir e se m n if i c a t ivă

pr

, L a o a di că , s - a r putea v o rbi ş i d es p re o l o gică

a ct i ce.

Î n sc hi m b ,

s e vo rb eş t e

2 Aserţ iu nea p oate fi a d ev ăr ată

o " l og i că

a po e z i e i " ,

L O G I CA 2

sa u f a l să (în tim p ce a l te form e e lementar e

a dică " fa pt e l e" pe car e l e

l a ca r e a ut or u l

3 D e i nt er p ret at ione,

1 7a :) R e p r o d uce m

ai c i fr ag m e ntu l i co n v e n ţ i o na l ă ,

ş

Lo g ic a limbajului şi l o gica gram a ticii

acestu i tip d e d isc ur s, se p oate numi l og i că apo f antic ă . Pe de alt ă parte ,

ac e ast ă d iscipl i n ă

deontologie , ş i , în aces t c az , ea e ste disciplina normativ ă care sta bileşte co ndiţ iil e di scursulu i apof a nt ic ad e c va t . Să o b serv ă m , totuşi, că logica nu tra t ează di scu rsul co n sid erat ca fap t d e l imb a j , ci gî n direa care se ex p rimă prin acesta ş i, cel m ul t, relaţia di n tre gîndire ş i ex pr es i a s a ling v i s tică' .

p oa t e să-ş i abordeze o bi ectu l d e s t udiu în sens

" e s t e ", "e r a" , "v a fi " sau c ev a d e a ce s t f e l , n u s e ob ţ i ne î ncă o ro st i r e e nun ţ i at i v ă . Cum

se face î ns ă c ă r e prez i nt ă

un s in g ur l ucru , i a r nu m a i mult e, fo rmu l a r ea

. v i eţ uit o r

p e de s tru bip e d "? C ă c i doar nu prin f aptul c ă vo rb e l e sî nt a lătur at e se ca p ătă unitat ea.

D a r r e v in e a l t e i sc r i e ri să spu n ă ac e s t lu cr u . C î t de s p r e r o s tir e a enun ţ i a ti vă, ea e s t e c ev a

un i ta r f i e cî nd i ndi că u n s i n g ur lu c ru , f i e cînd e un a p r in c onex iun e, p e cî nd m a i m ul t e

s î n t ce l e ca r e indi că mai mu l t e l u cr uri i a r nu unul , sa u ce l e n e l e g a t e . Aşad a r n u m e l e s a u

v erbu l u rm ea z ă să f i e s o cot i te o s im pl ă vo rb ă , într u cît nu se p oa t e spune că s e ex pr i m ă,

prin pr o nun ţa r ea l o r , ceva ca u n enunţ - fie că e în joc o î n tre b a r e , fie că nu - , c i v orba

r es p e c t ivă î n s ăş i in d i că num a i ceva d e l a s in e . Dintr e aces t e [ fe l uri de ro s tire ] , una e s te

e nu nţ a r e a s imp l ă, c a de p i l d ă en un ţa r ea a ce va d es pr e ceva sa u a ce va t ă gă duit des p re

ceva, o al ta e s t e co mpu să

d espr e ce r ev i n e s a u n u

rev i ne un u i l uc r u , dup ă d i ferenţierea t impuri l o r . Af i rmaţ i a este o e nu nţa r e a ceva d es pre ceva. Neg a ţ i a , în s chim b , e s te enu n ţ a r ea

d es p r i nd e ri i a c ev a d e ce v a . D a r , î n t ru cî t s e p oa te e nunţa ş i ex i s t ent ul ca in ex i s t e nt , şi

i n ex i s t e n tul

t i m p uril e s t ră ine de pre ze n t la f e l , s - a r putea Î n tî mp la ca tot ce a a f i rm a t c i n e v a să f ie ne ga t şi tot ce a n ega t să f i e afirmat - aşa Î n c ît es t e e v i d ent c ă e x i s t ă o n egaţ i e o p usă

o ri că r e i a fi r m a ţ i i ş i o a firm a ţie o ric ă r e i n egaţi i - aşa f ii n d, s ă n u m im op oz iţ ia a c e a s t a cont r a d i cţ i e , a fir m aţ i a ş i negaţia f ii n d o pu sele în j oc . S pun că enun ţ a r ea a ceva d es pre

din pr i me l e , cum ar f i o ro s t ir e anum i tă d intru înce put

com pu să. Iar en un ţarea s imp l ă e s te o g l ă s u ir e s emn i fi ca t i vă

ca e x i s t e n t , ş i ex i st e nt u l ca ex i s t e n t , şi in ex ist e n t u l c a inex i s t e nt , i ar p e nt ru

părţ i s înt se mnif i ca ti ve i z o l at, ca parte d e v or bi re î n să , nu c a af i rmaţ i e s a u negaţie . Spun

c

e va se opu ne ce l e i ce tă găd u i eş te ace l aş i lu cru , În s ă nu în chip om o nim ; ş i spun to a t e

c

ă, de pildă , " om " înse a mnă ce v a , dar nu înseamnă fap t u l că e l este sa u n u este ; totu ş i

c

e le d e a ce l aş i so i s pr e a preî nt îm p ina ob ie c ţii l e s o fi s tic e" ( Ari s t ot e l , De s pr e

v

a fi o afirmaţ i e sa u o n egaţi e d ac ă i s e ada u gă ceva. În sc h i mb , o si n gu r ă s i labă din

i

nter p r e t are , T raduce r e, c u v înt î na i nte, n ote şi c oment a r i i d e C on s ta n t i n N oi c a, E ditur a

c

u v înt u l " o mul " n u în se amn ă n i mi c , cu m nici î n cu v î ntu l " şoar e ce " "şoa " nu î n seam n ă

H

um a ni tas , Bucu r eşt i , 1 99 8 , p p . 1 2 - 14 ).

c eva , c i es t e d o a r o g l ă su ir e . În ce l e c ompuse p artea î ns e a mn ă , es t e dr e pt , ceva, dar nu prin ea în să şi , cum s - a a r ătat mai s u s .

nu c a in s trum en t fire s c al c u ge tului , cu m s- a

arăta t , c i p ri n c onvenţ i e . D ar n u oricare este enun ţ iati vă, c i d o a r aceea căreia îi r ev i n

ad e ve rir ea ş i n ea d everir e a .

dar nu e nici a d ev ăr a t ă

d eo p arte, căci c e rc e t a r ea lor e st e m a i p o tr iv ită r e to r icii ş i poeticii ; acum e st e v orb a de t eo r i a r o s t i r i i en u nţiati v e .

Ori c e ros t ire însă este semn i fi ca ti vă,

Î nsă n u l e re v in tu tur or; d e p i l d ă ru gă mi n tea n i c i fa l să . A ş a d a r , ce l e l a l te f e l ur i de r os t ire

s t e o ro s tire , tre b u i e l ăsate

e

a firmaţ i a , a l ta neg aţ i a; to a t e ce l e l a l te sîn t u n a p r in

comp un e r e . P e de alt ă p ar t e , e n ec es a r ca o r i c e r os tir e e nun ţ i at i vă să f ie a l căt u ită din

ve r b sau un caz [o inf l ex iu ne ] a l ve rbu l ui ; şi î ntr - a d ev ă r , d acă l a " om " n u se ad a u gă

O pr i mă rostir e e nu nţ i a t i vă e ste

2

5 6

1 Log i ci l e

care s tudi a z ă

a lte f orme e l ementare

ale d i s cur s u l u i

(ca , de p il dă ,

int e r ogaţ i a ) - Î n m ă s u ra în care nu este vorba doar de s e m a ntic a g e n e rală a a ces t o r

form e de di sc urs - s înt , în fond , a ccepţiuni a l e l ogicii a po f anti c e. Ace la ş i lucru se p oa t e

sa u

co

adic ă a u ît: ve d e re " conţin u t ul d e ' desemnare " (cf. 6 .3 ) a l tipuri l o r de di scurs pe care l e

st udi ază . In o rice caz , g ram a ti c a l o gic i stă , atît c ea ve che, cît şi ce a m o d e rn ă ,

r e l aţ i o n e a ză limbajul ş i lim bi le cu l og ic a ap o f a n t ic ă (" propo z iţionaIă ") ,

s tri c tă a a c e s t u i te rm e n . D e a c eea, î n d i sc u t a r e a rapor t u lu i d i n tr e l og i că şi gr a matic ă

e s te perm i s să se fa c ă a b s, tr acţ i e de al te fo rm e a l e l o gic i i , ca r e î n a ceas t ă d i s cu ţ i e n u se

i a u d e loc în co n s id e r a re . I n ceea ce pri veş te r e l aţia dintre l o g ic a a p o fan ti că

257

a f i rm a, după păre r ea no a stră, des pr e l ogici l e care s tud ia z ă forme i ntermedi a r e

n d i ţ i o n a t e

a l e v a l or ii de adevăr . Dar ş i a c este l o g i ci sî n t înto t dea u na

"ob i e ctua l e" ,

În acc e pţiune a

ş i noţ i unea

Eugeniu Co ş eriu

2 . 2 . Distincţia

între LOGICA a şi LOGICA b ne perm i te s ă

ide nti f icăm mai pr e cis po z i ţ i a limbajului î n raport cu logica . Pri v it ca

g î ndire ling v istică , l im bajul a re propria s a logică intrinsecă, ce coincid e

cu logica generală

LOGICA 2 , care studiază ( s au trebuie să studieze) a c eastă LOGICĂ "

iar

(LOGICĂ 'a )

a oricărei gî nd i r i e x primate;

e

s t e ch i a r ştiinţa limbajulu i , a dică li ngvist i ca . Î n sc himb , li mba j ul este

n

e d et ermi n at în r a port cu LOG I CA b (logica a po fa nti că) , d eoarece ,

con s id e ra t în es e n ţa s a uni v er s a l ă, e l nu est e " logos apofa n t i kos " , acest a

n ef iind de c ît una dintre posi bili taţi l e, m o d a lităţi l e sau d e terminăril e

sa le : î ntr - adevăr , ca logos pur s e manti c, li m b a jul e s t e , în mod raţ i o na l ,

a nterior distincţ i e i înse ş i dintre ade v ăr a t ş i fals ' ş i în că , în con s eci nţ ă, ş i

distincţiei în t re l ogosul "apofantic" , c e l " pr a gmatic " (s a u " practic " ) ş i cel " po e tic" . Tot u ş i , acest f a pt prive ş te do a r planu l l im b aju l u i , ş i n u pla nul disciplin e i care -l s tud i a ză: ca ştiinţă, lingvist i ca est e, pr i n î nsăşi nat u ra sa , o formă a . J ogosu lui apofan t ic" (î ntruc î t îş i p rop u ne să

s

t a b i l eas că r ealit a t e a o biec ti v ă

a l i mb aju lu i)

ş i , în co nsec in ţ ă ,

 

est e

s

up u să

norm e lor

LO G I C II ' b,

norm e fon n ul ate

even t u a l

de

o

LOGI C Ă 2b , norm a tiv ă p en tru or ic e di scu r s de fa ctu ră ş t i i nţifică.

2 .3. Dacă, a c um , în loc să ne r e fe r i m l a l i mbaj î n ge n era l , vo rbim

des p re o l imbă î n p art icul a r , va tr e bui să facem di st in cţia , î n sen s ul d e j a

ind icat, î ntre GRAMAT I CA, (str u ctura materială şi f u ncţ i onală a ace l ei

l i mbi) ş i GRAMATICA 2 (di s ciplina care studiază şi descrie o asem e nea

ş ned e t e rm i nată di n punctu l d e ve d ere al LOGICII 1b , căc i ea n u est e n ic i

s

tructu r ă). GRAMAT I CA,

(= str u ctura gramat i ca l ă)

este

i ea

m ă car di s curs, ci o " tehn ică " : un ansambl u de p ro cedee va l a bil e pentr u oric e discurs pos ibil . În sc himb , G R AMATIC A 2 es t e " lo gos a p of a n ti c",

într u cî t î ş i pr o pun e

l imbii studiate ; îi corespunde , deci , LOGICII' b şi, în sen s d e ontol ogie ,

tr e bui e s ă f i e " logică" din punct ul de ve d ere a l LOGICI I 2 b , ca d i scipli nă

s ă sta b i l eas c ă rea lit a t e a gra mat i c a l ă

obi e cti v ă a

d

e a d evăr, t re bui e să ob se r vă m c ă l og ic a pri v e ş te m o dul d e a expun e , ş i nu p e ce l de a

d

es c o p e ri a de v ărul . D es c o p e r i r ea

u nu i a d evă r p r im a r e st e un ac t d e c unoaşte r e care n u

d

e pind e d e tehni ca g înd iri i a pof a nti ce.

Aceas t ă g î ndire po a t e, t o tu ş i , să deducă a lt e

a d ev ăruri decît cel e dej a de sc op e rite sa u admise ca atar e ; prin urm a re , l ogic a apofantic ă

este ş i teorie a dedu cţ iei.

formel or i nfe r enţ e i ; d a r infer e n ţa în s in e e s te un act i ntu itiv , care sc apă l og i c ii . , CI A r istote l , D e in t er p r. , 1 6 a , 1 7 a, ş i s tudi u l n os t r u Logi c i s m ş i antilog i ci s m În

g ramati c ă, v. s upra , pp. 234-254.

a

La f e l , ca lo g ică inductivă ,

e s te teorie a co n diţ i i l or

ş

i

2 5 8

Lo g ic a limb a jului şi logica gr a m a ticii

norm at i v ă . Î n a c est se n s, .Jogic ita tea " sa constă î n c a r a cterul a d ecvat c u pri v ir e l a obi e ctul să u ( GR AM ATICA , ); iar , c a disciplină, g r a m ati c a este " ilo g ică " ( inadec v ată ) dacă atribuie o lo g ică d e ' tipul 1b acestu i obiect , a dic ă dacă este .Jogicistă" . Gramatica " lo g i că" cu a d evăra t nu

este, deci , gramatica l ogici stă , c a r e es te f und a m enta l f als ă , ci grama tica de s criptivă s t r u ct u rală sa u f u nc ţ ion a l ă ( a dică pur l i ng v i s tic ă), î nt r ucît doa r această gra m atică îşi co n sideră obi e ctu l în r e a l itate a sa obi e ctivă .

2 . 4. Tot u şi , to ate aceste aspecte nu înseamn ă că ar fi lipsit d e s e ns ex am in ă m re l aţii l e posibile dintr e limbaj şi LOGICA' b sa u să

compar ă m

tre b uie tot u ş i să facem distinc ţia dintre cele trei p l anuri ale limbajului - planul uni v ersa l , p l an u l istoric ş i pl a nul individual şi particula r , a dică

acti v itat e a de a vorbi ca atare sa u pur şi s impl u v orbire a ( = vo rbir e Î n gen era l, nu o v orbire pe care o r e alize az ă o a numit ă limb ă ) , lim ba şi dis c ur su l - , î n t ruc î t a ce l e relaţii s î nt t otal diferite în f u ncţie de p l anul

c

d e t e rmi nată În ra p o rt c u " logic a gener ală" (LO G ICA' a ) ş i nede t ermi-

n a t ă î n rapo rt cu l ogica ap o fa nt i c ă ; limba este ne d e t er mina tă d in amb e l e

p u n c t e d e ve d e r e ; iar discursu l este d ete rmi n at î n ra p ort c u logica gener a l ă, ş i po ate fi d etermin at şi din p un c t de ve d ere apofantic .

3 .1 . 1 . Vor b irea în genera l , adică activitatea de a vorbi priv ită în pl a n universal ş i in d iferent d e limbă, se rea l izea z ă în mod normal conform unei t e hnici u nive r sa l e , care ar putea fi numită " comp e t e n ţ ă

elo c u ţ i o n a l ă" .

con f o rm i tate ale e x presiei cu a n umite norme l ogi c e a l e " coer enţe i " - în

speţă, norme ale în l ănţu iri i l ogice, a l e n on - contradic ţ iei

ta u tolo g i e i - c ar e, în p rincipi u (c u ex c epţi a ca z u ril or de su s p e ndare

"is t or i că " sau i ntenţională:

d iscu rs în orice li mbă ' * ). Astfe l , de exemplu , e x presii ca: l e j e une

homm e est prof esseur

appart e m e nt a e t e l e cad r e du cr im e e t il a eu lie u il y a t r oi s m o i s; les

c i n q con ti ne nt s so nt qua t re : l ' E uro p e, l ' As i e e t 1' A f riqu e; d es qu ' o n

t raverse l a f r onti ere d e son pa ys o n se tr ou ve Ci l 'e trang e r; d e u x j ou r s

tipu ril e corespunz ă to a re

de gîndire . În această priv in ţă,

ons id er a t .

T r e b uie

sp u s

din sta rt c ă , În esenţă ,

vorbirea

este

Această t e h nică implică o într eagă se rie d e nor m e de

ş i a l e non -

ci 4 . 3 şi 5 . 2), sînt valabile p e ntru orice

dans u n co lleg e dont l e p ere d i r i ge; un p e tit

, C f, î n acest s en s , E . Coş eri u , D ie L age in d e r Lin g ui s tik, I n ns br uck , 1 97 3 , p . 6 : )

[ I n n s b r u cke r Bei tr ăge z ur Sp r ac h w i sse n sch a ft ,

l a lin g ul s t i c a , în El h o m b r e y s u l e nguaj e , Mad ri d , 1977 , pp. 242 - 2 4 3 .

Vortrăge , 9] ; trad. s p . La s itua c ion e n

259

Euge niu C o şer iu

ale

ş i nu doar norme sintact i ce s a u altfe l d e

n orme al e unei an u m i te li mbi ( î n aces t caz, ale limbii f r a nc eze) .

Ex i ste n ţ a u nor ase m e n ea n orm e uni v er sale e s te co nf i rmată p r in fa p tu l

că s u spe nda rea

imper f e cţiun e sa u i ns u fic i enţă

l im b ă (a m tr a du s lit e r a l p ri m e l e do u ă e x pre s i i din l i mba s p a niolă şi pe a

t r eia di n l i mba româ nă , i a r efe ctu l p e c a r e î l produc în f rancez ă este exa ct a ce l aş i ) .

3. 1 . 2 . No r mele l og i ce a l e co mpeten ţe i elo c u ţ ion a l e sîn t f o a rt e p r o s t

cun o s cut e, pentr u că, î n general , s e con f u ndă c u regu l i l e di ntr -o l imbă

s a u al ta . Un eori , to tu ş i , sî n t prez e nt a t e ca norme universa l e, d a r înt r - un

mo d d es tul d e st r a niu , mer gî nd de la p a rt ic u laru l i s t o ri c l a uni ve r sal , î n loc de a se r ecu no a ş t e caract e rul lo r uni versa l prim a r . Î n t r- a d ev ăr , sî nt

c a

a vant sa mort il e tait e n c ore en vi e * ) încalcă

unele nor m e

"co mp e tenţei elocuţionale" ,

l o r fă ră un moti v c o n v ing ă tor

e ste p e rc e pută

a e xpr e s ie i î n or i ce di s c ur s şi în oric e

d

e sco p er it e

î nt r - o limbă anume ,

d e ex e mpl u

în en g l ez ă , a poi se

d

e monstreaz ă

că s în t p rezent e şi î n alt e l imbi şi li s e a trib u ie " p r in

inductie" t uturor l im b i lor , a d ică " limb i i în g e n e ra l " ,

c ă s înt u nivers a l e prin în săş i nat u ra lor , că priv e sc " vorbi rea în g e neral "

ş i c ă s e a plic ă o r ică rui di s curs d i n o r ic e l i mbă, nu fi i n d c ă a p a rţ in

în loc să se obs e r ve

" tutu r or l im bil o r ", ci pen tru c ă sili t în mo d r a ţio na l a nt e rio a re ac e lor

t ehnici i s tor ice a l e limbajului ca re s e num es c " limbi " . C u a lt e cu v int e ,

mod ul ad ecva t

de a pu ne p ro b l ema

a c es tor

norme

n u est e c ea

cores punzăt oare

s chemei num ărul

1 , c i c e a reprezen tată

î n s ch ema

n um ă rul 2:

Logi ca l imbaju l ui ş i logica gram a ticii

" lim ba în gene r al "

(

1 )

limbi p a rt i cu l a r e

activitate lingvistică u niversal ă

( " vorbire in general")

(

2)

"v o rbire" re a l izată în li mb i pa r t i cu l a r e

v

l,

v l,

Înt r - o l i mbă a n ume ar t r e b ui să se consta t e, î n con s e c inţă,

nu

ex i sten ta acestor no rme, d a tă a prior i , ci, di mpotr i vă, ev e ntuala

lor

su s p endare. Ş i trebu ie a d ă ug a t c ă s u spe nd a r ea

a f ectează nic i ex i sten t a nici car acter ul lor uni ver s a l , î ntru c î t , d a că n u

ac esto r n orme n u le

sî nt su s p e ndate, se a p l ică în m o d spontan î n or i care ac t de vor bi r e 1.

3. 2 . În sch imb , "vorbirea în g e neral" este n e d eterm inată d in punc tul

d

e ve d e r e a l logicii apofa ntice, dat fiind faptu l că , p r i v ită in d e p endent

d

e pri n ci pi u m indi v i duationis a l di scurs u rilor pa r ticulare , e a n u este nici

ad evă r a t ă, nici fal să.

4.1 . C u tot u l d i f e rit es t e , însă , c eea c e se întîmpl ă în planul isto ric al

limb a julu i. Acesta es t e p lanul "competenţ e i

t e hnic i lo r i st orice al e l i m b a julu i p e ca r e le numim " lim bi ". O r, aces t e a sî nt c ompl e t nedet ermina t e din p unct de ve d e r e l og i c. Î n p rimul rînd ,

p e ntru c ă o l imbă n u este n ici " l imbaj", n i c i " d i s c u rs": ca pură en t itate

i

d iomat ice ",

a dică a

ar put ea co ntri b u i în mod decisiv la cunoa ş terea

normelor " compe t e n ţei

lim bilor , ci o ana li ză a "v orbirii în gener a l ", ş i d a că t ran sformaţ i ona l iş tii

a plic e coe r e n t , a di că d acă nu a r conf u nda p l anu l un i v e rsa l ş i pl an ul i s t o r i c a l li m b a julu i

li m b i , ana l i zî nd , î n r ea lit a t e, v o rb i r e a . R efe ritor

la gr a m atica tra n s form aţio n a l ă

Li ngu i st i k , pp . 10-12 ( în E l homb r e y su l e nguaj e, pp . 24 9 - 2 5 2).

1 Gr a matica transforma ţi o nală

e l ocu ţ ionale "

dacă s - ar acce p ta că a ceasta n u este o de s criere a

s - ar h otărî să o

') Trad . r o m . : " tîn ăr ul e st e p rofeso r î ntr - u n co l eg iu a l c ă r u i t a t ă cond u c e ", " un mi c

a

p arta m e nt a fos t cadru l crime i ş i a av ut l o c acum tr e i luni ", "ce l e c inci co ntinent e s înt

p

a tru : E ur o pa,

As i a ş i Afric a ",

"d u pă ce t rave r sez i

front i era

ţ ării t a l e t e af l i î n

s tr ă i nătat e", "c u do u ă z i l e î na i n te de moa rte e r a î n că în v ia ţă".

i d acă n - a r avea pre te n ţ i a d e a d es crie

ca s tu d iu a l vo rb i r i i în ge n era l , cf D ie L a g e i n d e r

26

0

26

1

E u geniu Coşe r i u

virt u a l ă, o l im b ă n u es t e gîn d i r e l ingv i s tic ă ac tu a li zată, c i est e produs

istori c ş i , î n acel aş i timp , i ns t rumen t a l gî ndi r ii lin gvistice.

rî nd , p e n t ru că î n săş i moti v a ţia l imbil o r nu es t e logi că, c i doa r isto r ică :

limb i l e sîn t mo t iv ate î n s tru c tu ri l e l or materia l e ş i f un cţiona l e d oar prin

l imbilor s e

ve rifică, d a r nu se j ustifică

unei l imbi n u este v orb a d e o tehnică

nor m e lo r unive r s ale a l e activităţii li ng v i st ice, ci , de fapt, de o teh ni c ă ce

î n s in e se

construi es c

a le v orb i r i i ş i c u o c om pe t enţă li ngvist i că ce se referă t o c ma i la planul

di

conformitate cu norm e le proprii f iecărui tip de discur s; n orme care , la rîndul lor, pot fi de natură uni ve rs a lă s au c u caracter is to r ic p e ntru un

adică în

cu aces t e e l e m ente , în conformitate c u n ormele uni ve r s al e

p ri veş t e e l ementele oricăr ui discurs p os ibi l . D iscurs u rile

În al doil e a

fapt u l că sîn t const i tui te i sto ri c.

D e aceea, str u ct ur i l e

d i n pu n c t de vede r e l ogic. Î n p lu s , în ca z u l

imediată a discursulu i , ca în caz ul

sc u rs urilor

ş i p e c are o nu m im "c omp e ten ţ ă

e x pr esivă",

a nume tip de discurs, da r care, în a mb e le cazuri , sînt ind e p e nd e nte de o limbă da tă .

limbi l e, am pu t ea m ai curînd să ne

întrebăm aposterior i

- a d ică d u pă simp l a verificare a st r ucturi l or l or

funcţion a le - dacă sî n t co n str u ite în mod " l ogic" : dacă ,

sînt a n a loge limbaje l o r " l ogice " c o nstruite de .Jogi c i e ni " c a

instrument e a le matematici i

Aceast ă p r oble m ă

4 . 2.0 . Î n ceea ce pr iveşte

şi în ce măsu ră ,

şi ale a ltor şt iinţe, in c lu s i v a l e l og i c ii.

a fost p u să foart e g r eş it în ultimul timp , da t f i i nd

L og i ca li m b a jului ş i l og i ca gra m a ti ci i

D e fap t - ch ia r d acă nu ţine m co nt d e faptul esenţia l că lim bi l e

istorice n u se f ac o d ată pentru totdea u na, ci că sînt create şi re - create cont i n u u de c ă tre s ub iecţii v orbitori prin actele de vorbire, ş i le

u rmărim doa r d in punct de ved e re s tatic - într e limbile istoric e ş i limb a jele l ogice există ce l puţin p a tru diferenţe fundamenta l e.

4.2 . 1 . Î n prim ul rîn d , în limbile istorice există o dife renţă de natură

î ntre semnificaţie (va l oare sau con ţ inut al lim b ii) ş i d ese mnar e (aplicare

a s emnelor ling v i s ti ce

di f erenţa între s e mnificaţie şi d e s e mn a re există şi În limbaje l e lo g ice .

Însă în aceste lim ba j e d esemn a r e a e s te f a ptu l primar, iar se mnific a ţia

u nui semn este , î n f i ecare caz, doa r un an umit tip de des e m n are (de

ex e m p lu , "cmie", pen t r u un tip definit d e obiecte) , adică e s te de fapt

doa r o d esem n a r e ge n era liza t ă. C u a lte c u v in te, este vorba pur şi s i mp lu

d e di fe renta între a plicarea

ap l ica bilit d t e a sa la o c l asă d efin i tă de obiecte sau de "fa pt e" . Î n a c es t e

l im b a j e , c hiar "obiectele " de d e semnat constituie punctul de p l e c a re ; i a r obiect e le s înt de la î n ceput, în aceste l imb aje, obiecte "exis t e nte" s a u

"i n ex i s tent e". Î n limb i le i s torice, dimpotrivă , senmi f icaţ i a e ste faptu l

p r ima r , i a r desem n a r e a es t e f a ptul se cu n d a r , car e fftl a re cu semnificaţia

nici o r e l a ţie apr io r i că. De aceea, d i n p u n ctul d e ve d ere a l limbilor,

existe n ţa obiec t e l or

i

la " realitat e a " ex tralingvistic ă ).

E drep t că

unui s e mn (sau a une i ex p resii)

ş

este, în această pr i vinţă,

sem n i f i ca tu l este în mo d raţiona l an t er i or a t î t di s t i n cţiei î nt re ex i s tenţă

i

n diferentă, î nt r ucît

faptul c ă s - a po r n it de la ipot ez a ace s tei analogii ş i s - a în c e rc a t

i i n ex i stentă, c ît ş i c on s tit u iri i î n seşi a "lu m i i o bi ectelo r " (pen t r u ca re

demon s tr a r ea e i prin interm e diul ana l izei unor exem p l e d estul d e

s

enmi f ic atui este f und a m ent ş i i n str u ment). Într - a d evăr, c u v inte l e din

ciud a t e ( d e t i pul ever y ma n is a ma n ), e xe mple căror a li s - a at ribui t î n

l

im bil e i s torice - s au , ce l pu ţ in,

cuvin t e l e

din l exicu l p rimar, p u r

mod ar b i tr ar, c a s emn if ic a t lin gvis tic , tocmai un anum e co n ţ inut l o gic ,

l

ingvistic I - n u num e sc (În m o d ne mij l o cit ) " lu cr uri", c i in tu iţii,

î n loc c a, mai î nt î i , să s e v er i fice p e r î nd func ţ ionar e a l or î n limbile

r es p e c tive ş i să se pună de la î nc e put che s tiun ea pr e lim i n ară a în seş i

existe n ţe i an alo g iei presupu se . D e ci n u e ste nim i c s u rprinzător î n f a ptul

c ă analiz e l e v i z at e a u con fi r ma t a p a r e nt ipotez a d e l a care au p or nit : de

fa pt , ac e l e an a li z e

î ntruc î t rez ult a t e l e l or e r au d e j a implic a t e în î n s u ş i m o dul de a pune

probl e m a ş i e ra vo rba , în fond , d e op e r a ţii pur t a utologic e 1 .

a u găsit în l im bi e xa ct ce ea ce tot e l e i n t ro du sese ră ,

I F ace m a b s tr a c ţ ie de fa pt ul că , în plu s, es t e o aro g an ţ ă n e m a ipom e nit ă

ş i o l ip s ă

t o t a l ă de me t odă, ba chiar de s pirit ş tiin ţ ifi c , să s e po s t u l e ze p u r ş i s implu , ş i în m o d

262

quidditat e s conce pute in t u i t iv / Ori ce ex pre s ie p r ima r ă a limb aju l u i

" natur a l " c or esp un d e

(apprehensio s i mp le x, indivi s ib ili u m i n tellingentia ' Y, ş i n u un e i c l a s e

l

a

origine

un e i

V0'7(Jl(; T WV dSwlpf;rWV

arb i trar , a ceastă

l imbaju l u i , ş i as t a îna i nte de a f i s t ud i at st ru ct ur a efect i vă a l i mbi l or .

an a log i e ,

i gnorî n d

m unca

făcută de l i n gviş ti

ş i de teo r e t ic i e ni i

I P r i n " l ex i c pri ma r " înţe l ege m lex i c ul n on - t e r m i no l og ie .

s e ns,

Wi s s e n s chaf t e n , p ara g r . 457.

2

Cf . , î n

aces t

ma i

a l es

H egel ,

Enzyklop ă die

d e r philo s ophisc h e n

3 R efe ritor l a a c e a s tă n o ţiun e , cf A ri s t o t e l , De In f ibr os P e ri H e rm e n e ia s expositio , Pr o o e mium ,

E n z ik lo pădie , paragr . 45 9: " d er Na m e i s t da s einfach e Ze ich e n f ur di e e i nge ntliche, d. i.

263

an i ma , 4 30 a , şi Sf. Toma d ' A quino , 1 , ş i L e ct . III , 2 - 3. Cf ş i H ege l ,

E u ge niu Coşer iu

d

e l i mi t a t e de o bi ecte sa u fa p te . În a c es t limbaj nu se num esc obi e ct e

d

e ja c l a s i f icat e : d i mp o tr i v ă , ob iec te l e (ş i "fa pt e l e") se c l asi f ic ă p e b az a

lin gv i s t ică p oa t e, î n

d e d ese m n a r e , b a c hi ar

es te no r ma l să se î n tî mpl e a şa î n lim b i l e isto r ice . Ast f e l , f r . t a b le

a pli că atî t o b iect e lor c ar e î n germ an ă s e nu m es c Taf e l , cît ş i ob iec t e l o r

a l căror n u me ge rm a n e s t e T i s c h ; germ. W eg, it . v i a a u a t î t sen s ul num i t

"concret " (fr

s

p rimul rînd , să cores p un d ă m a i m u l t or ti pu ri

s e

emn i f i c a ţii l or .

D e a i ci re z ul tă că se m ni fi c a ţ i a

rou t e" ş i , r es pe c t iv , "lue ", "ro u te " ) , c î t ş i p e c e l numit

"a bstract " ( "m od de a a junge s au de a sos i î ntr-un anum i t l oc " ) .

i

d es pre p r opo z iţ i i , pri v it e ca f a pte d e limbă . A s tf e l , f unc ţ ii l e " pr ez ent " ş i

din li m ba s paniol ă se a plic ă, fiec a re , un e i mu l titudi n i de

tip u ri de d ese mnări ; iar o propo z iţie , c a fa pt de limbă , s e poate ap li ca un e i se rii în t regi d e tipuri diferit e de " s t ă ri de l uc rur i " ( c f . 6 . 3 . 2) . An u mi t e ti p uri d e desemnări co r espun z ătoare u n u i s em n ificat genera l pot , la rînd u l lo r , să aibă î n li m bă propriul lor n um e. Dar acest lu cr u nu

e st e ne cesar , şi nici nu apare în mod norma l , în una ş i aceeaşi li m bă , în toa t e ca z urile a naloge din punct d e vedere logic; î n p lu s , î n această

privinţă nu e x istă o identitat e între l i mb i dife ri te. Astfel, d e exemp lu , fr .

A c e l aş i l u cru se poate afirm a ş i d e spr e f unc ţ ii l e g ram a tical e

ş

" i m perf e ct "

c

ou ve rtur e ar put e a s ă s e ap l ice , în v i rtutea semnific a t u lui

său , l a tot

c

ee a c e ac operă ceva , d a r în r ea litat e se ap l ică doar l a cu v er t u rile pentr u

pat şi la c o p e r te l e de c ă rţi, î n t i mp ce pentru "ceea ce acop e ră " o casă s e

z ice toit, ia r dacă e vorba

D ec k e, c a r e îi corespund e m ai mult sau mai p u ţin fr . c ou ve r t ur e, s e

a plică pentru cuver t urile d e pat , î n timp ce pentru o oală se s pune

De ckel , iar pentru cărţi , ' Bu c hd ec k e l; rom. aco per i ş , care c orespunde ş i

e l , mai mult sau mai puţin , f r . c ou v er t ure , î n se amnă doar t oit , în t im p ce

pentr u o c a rte în limba rom â nă s e z ic e sc o arţă s au c op e r tă , pentru pat ,

sa u plapumă , ş i p en t r u o oal ă sa u o cutie , ca p ac . Cee a ce s e

de o oală sau de o cutie, c ou ve r c l e; g e rm.

p ăt ur ă

con s t at ă d in a cest punct de v e d e r e în limb i le i s tor i c e

apro xi m a t iv urm ă toare i sch eme:

core s punde

ein fac he , ni c h t in ihr e B e s t i mmu n g e n

V

i n te rpr e ta t io ne,

o r s t e ll ung ".

Î n

a ce s t

p asaj ,

H e ge l

1 6 a , 10-1 7 .

a uf ge l o s t e u n d aus i hn e n z u sa m m e n gese t z t e

s e r a port e a z ă

264

imp l ic i t

l a A ri s t o te l ,

D e

Lo g i c a l im b a ju lu i ş i l og ic a g r a ma t icii

Xs

Adică : la a c e l aşi ni v el logic , unele tipu r i d e d ese mnare a u p r o priile

lor n u me , în timp c e a l t e tipuri nu l e au , ş i or ice

n u are nume s e d e numeşte cu numel e tipului i m e d iat s u pe rior , d acă

ac esta a r e nume . Astfe l , în cazul ipotetic r ep re zen t a t î n s ch e m a no astr ă ,

X4 ş i x , v or fi n umiţ i prin N 2 , în timp c e X 2 ş i

cu v int e , mu l te " clase " a l e ac e lu iaşi n iv e l log i c nu au acelaş i statu t d in

pun c t ul de v ed e re al limb i lor, u n de fap t ele ş i o bi ec t e ~e r espe cti ve sî~ t

c l asificat e d oar î n c l as e a l e un u i n i v e l s u perio r. Intr -a d evăr, p n n

caracterul " ar b itrar " a l s emnifi ca t e l o r - a di c ă prin f a ptul c ă ex t e n s i a şi

l imit e le sale nu s înt moti va te l a or i gine p rin . rea l i tat ea " d es e mnată -,

c

fapt e l o r la s e mn if ic ate es t e , î n princi p i u , e terogenă din pu nc t d e ve d er e

lo g ic : est e ex tr e m d e b o g a tă î n anum ite sec ţ i uni , în tim p ce î n a lte l e

dist incţii ş i

de limit ăr i s ă a par ă în t oa t e c az u ril e în c ar e s - a r putea fa c e . As t fe l , î n

f r a nc e z ă (ca ş i î n c e l ela l te l imbi romanic e lit e r are ) î nt î ln i m g r a n d - pe t it,

l arg e-e t ro it ,

lui profo nd ; î n m a c e d o ro m â n ă

m i că " , dar nu ex i s tă un c u vî nt p entr u " pa s ăr e mar e " , ş i ni ci p e nt r u

p rez int ă l a cune. Ş i es t e caz ul

şi a

tip d e des emn are c a r e

X 3 - do a r prin NI . Cu alt e

l a s ifi c ar e a

realit ă tii"

ca r e r e z u ltă

din r a po rtarea

o bi ecte lo r

să ne aş t e pt ăm ca ace l ea ş i

l o n g-co u r t e tc., d ar nu ex i s t ă W1 c u vîn t p e ntru con t r a r ul

exis t ă pu l ' p e nt r u " p a să r e ", " p asăre

2 6 5

Eugeniu Coşeriu

" pasă r e în general". Dealtminteri , datorită aceluiaşi caracter "ar b itrar "

al s e mnificatel or şi a modului în ca r e se stabi l esc ca traditii în li m bi nu

e s te vorba de o singură "c lasificare", ci de mai mu l t e c lasi ficări

simult a ne, rea l i zate după criterii diferite: nu e s te vo r ba de u n mozaic "

"

c

a re s ă acopere perfe ct "realitatea " de se mnată , ci, m a i curînd, d e un

a

n sa mblu de " reţe l e" diferit e c ar e se întrepătru n d ş i s e supr a pun un e le

p

es te altele 1 . Iar dacă criteri i le s emni f icării

sînt dif er ite, id e ntitat ea

d

e s e mnării, chiar cu pri v ir e la "c las e" , nu imp l i c ă ide n titatea

s

e m ni f ic a t ul ui.

Astfel , gr . !iv()pwnor:;

ş i {Jporar:; de semn e a ză

e x act

ac ee aşi clasă (în ambe l e c az u r i e ste vor b a de " fiin ţe l e uman e" ), dar nu

înseamnă ace l aşi lucr u : !iv()pwnor:; înseam n ă "omu l sp r e deose b ire d e

spre

deose b ire de zei " ). Î n ult i m u l rînd, semne l e l im b i l or istorice sî nt deseo r i

g u vernate d e so l idari t ăt i si nt agmat i ce: î n com bin a tii lexica l e di fe rit e

apar diverş i se m n i fica~ţ i p entru se mn ificate a n a l oge d i n pun c t d e vedere l og ic ( cf ge rm . essen, "a m î n ca" , d e s pr e oa m e ni , ş ifr esse n , " a mînca", desp r e a n i m a l e ) şi , dim potrivă , se mni f i cate di feri t e c u a ce la ş i semnificant ( cf sem n ifi c at ul fr . c h er în l a vi e est c h ere ş i î n un tres cher a miş" ,

animale", î n ti mp ce Bp o toc înseamnă " o mul

c

a mu ritor " (adică

De aici rez u ltă "ec hi vocu l ", "incoerenţa" şi "re dundanţa " l i mbi l or

" natura l e", atît de des se m nala t e şi ac u z a t e d e lo g i c i e ni , în s p e ci a l d e

c r eatorii d e li mb a j e l og i ce. De fapt, î n să , de c e l e m a i mul te o ri nu est e vorba c hiar de " echivoc", căci semn i fic at e l e î n c h est i une , cu exce p ţia cazurilor d e omofonie şi polisemie efectivă, sînt perf e ct unitare di n punct de vedere lingv i s t ic . Iar pretins ele "incoeren ţe" ş i " red und anţe "

i al

a l

semni f icări i şi a l relaţ iil o r sa l e cu desemnarea nu este ace l aşi î n l imbi l e numite .mat u rale" şi în l i mbajele logice şi că aceste dou ă t i puri d e sisteme de exp r imare sînt diferite în ceea ce priveş t e st ru ctu r a r ea l or funcţiona l ă : '.

sînt rea l e d oar di n pun ctul de vedere a l l ogicii apofantice

ş limbajelor l og i ce, ceea ce î nseamnă p u r şi si m p l u că sen s ul pro p riu

1 Ci E. Coseriu , L es s tru c t ures lexe m a t i qu e s,

în P r o b lem e d er S e m antik, pub l. de

W . T h . E l w ert , W i e s b ad e n ,

1 96 8, p. 1 0 ( în trad. s p ., î n PSE, pp . 1 74 -1 75).

2 Ci s t u diu l no s tru

L exika l i sc h e S o lidar it ă t e n,

P oet i c a , 1 , 1 967 , pp . 2 9 3 - 3 03 (tr a d .

s p. în P SE , pp. 143 - 161).

3 Es te ciudat, dar adesea sî n t to t grama ti ci e n ii

r

e c u no s c "defectele "

l ogice a l e li mbi l or " natura l e "

lo g i c i ş t i ce i ca r e , p e de o pa rt e ,

ese n ţ i a l ă d int r e

(ad i că d i fer e nţa

266

Logica limb a jului ş i logic a gr a m ati cii

4.2. 2 . Î n a l do il e a rînd , s e mnif ica t e le ling v i s tic e se g ăse sc d ese ori în

opo z iţie "ne u t r a l iza bilă ". Cu alt e cuvinte, r e l a ţ i a lor, aşa cum a arăta t structura l ismu l lingvistic e urop e an , core s pund e a de se a f ormulei non -

A / A, în car e term e nu l A e ste car a cte riza t c a a t a re , în timp ce termenul

no n- A est e c a r a c te ri z a t d oa r nega t iv în raport cu terme nul A , c a " ceea c e

n u este d e te rmi na t c a A", as tfel î ncît e l po a t e fi co n tra r i ul p r o p r iu - z is a l

lui A, d a r p oa t e, în a celaş i timp, să ş i înglob e ze a ce s t term e n.

Aşadar, în

sem e n e a ca z uri e s t e vorb a d e u n ra port ca r e cor es pund e următoar e :

a

sc hemei

non - A

Aceasta imp li că faptu l că t ermenul " negativ" (numit şi " neutru",

. m e m arcat ' ' sau " exte n siv" ) fun c ţio n ea z ă concret ca două s e mnificate

de limb ă : u n semn if icat care e s t e contrariul termenu lu i "po zit iv" ( n umit

ş i " m a r ca t " sau "int e nsiv " ) şi u n a ltul , c a re corespunde valorii globale a

o po z iţi ei cores pu n z ătoare şi ca r e cuprinde z ona de semnificar e

s p ec i f i că termenu l ui p oz i tiv, susp en di ndu-se, în ace s t caz, opo z iţia între ce i doi t erme n i. Ast fe l , d e exemplu, s p . noche î nseamnă a cea parte din perioa d a de 24 d e ore în care nu e s te lumină naturală (solară), în timp

ce d i a în s eamnă f i e cea l altă parte

cuatro dia s y cuatro no ch e s), fie î ntre aga p er ioadă de 24 de ore , adică,

" dia" + . noc h e''

dos d i a s e n Val e n c ia). La f e l, mujer, în o po z iţia hombre / muj e r , e ste termenul m ar cat poz i tiv şi, dacă n u este folosit m e taforic , se aplică doar la fiinţele umane de se x femi nin, în timp ce hombre este, în aceeaşi opo z iţ i e , te r m e nu l neutru sau extensiv, put î ndu - se aplica atît fiinţe lor um a ne de sex masculin ( d e exemplu: hombres y muj e r es ) , cît şi fiinţelor

a p erio ad e i de 24 de o r e (de exemplu:

(de e xe mplu , H e e stado c uatro d i a s e n Barce l ona y

limb i l e i s t or i ce ş i l im b a j e l e l o g ice) , dar , pe d e a lt ă p a r te , s în t di s p u ş i s ă tra teze limbile

i s t oric e c a ş i cum a r fi l im b aje logice .

267

E u geniu Coşeri u

u ma n e î n ge ner a l (de exempl u : ; , que es e l hombre /ş ' ,

sin g ularul es te a d ese a , î n limbile noa s tre, t e rmen neutr u în raport cu plu ra lul, putîndu - se aplic a şi pluralit ă ţi i (de e xemplu : f r an cezul est e

l oia l , s p a ni o l u l este gen e ros) ş i , î n a c e l aş i fe l , mas cu linu l est e exte n siv în ra po r t c u femi n i n u l: studentă se aplică exc lusi v per s o a n e l or de sex

fe m ini n , î n t imp ce stud e nt

stud e nţilor de s e x ma scul in, cît ş i st u denţ il or în ge n era l . Acesta este un

princip i u tipic p e nt r u gî ndir ea

ş i ma i a l es p lu ra l u l studenţi, se a pl ică a t î t

În gramatică,

li ngv i st ică /

ş i , în a c e l a ş i ti m p , t ota l

dif erit d e p r incip ii l e logici i a p ofa nti ce ş i , p r in unn are, ş i ale li mbaje l o r con s titui te î n a cord c u aceas t ă l og i că :' .

Logica limbajului şi l ogica gramaticii

m enţiona t e, avem, în a l d oilea caz, t e r meni autonomi ip a r e nt s , g enitori,

pă r inţ i , Elt e rn); s p . h ijos şi i t . fig l i pot desemna "fiii" sa u "fiii ş i

f iic e l e", în t im p c e î n fra n ceză, ro m ân ă ş i germană se fo l ose ş te, în a l doi l ea caz, ca termen n e u tru , un lexem extras dintr - un alt c î mp l exic a l

i e nf a nts , copii, Kind e r); s p . h e rmanos şi it. f r ate IIi pot să îşi as wne

sensu l ne u t r u " fraţi şi s u rori" , î n tim p ce în germa n ă a ve m , î n a cest caz ,

Gesc h w i s t e r. Cît pr i veşte următ or .

fa p tel e ce ţin de " normă ", c f paragraful

4.2.3 . Î n a l treil e a rîn d , în limbaje l e logice nu e x i stă di fere nţă într e

"s i s t e m " şi " normă " : este vor b a desp r e "limb i " c u un s in g ur pl a n , a dică

Tr e bui e

ob servă m ,

totu ş i ,

exi s ten ţa

opo z i ţ iilor

ş ne u tr a l izărilor ana l oge în limbi diferite nu imp l ică ş i f un cţio n area lor

s ă

i

a

de s i s t e me de de s emnar e c a r e s e r e alizea z ă n emi jlo cit în " discursuri " .

Î

n l i m bi l e is tori ce, în s chimb, pot fi (şi tre bui e)

d ist in se pl an u l

identică în ace l e limbi. Acest l ucru se în t împlă fie pe nt r u că termen i i

s

i stemu l u i fu n c ţi o n a l ,

c a r e

e s t e, în ace l aş i

timp ,

un s i s t e m

de

î n a numit e li m b i prin unul sau c e l ă lalt dint r e

t e rm e nii o poziti v i , p o t f i r e pr ezentaţ i în a lt e l i mbi prin semne

" n e utri ", r e prezent aţ i

autonome , f ie p e n tr u c ă n e utral iză ril e a dmise într- o li mbă sî nt ex c luse

a

n eutra li z ării î n tre masculinul ş i f e mini nul le x ico -g ramatica l est e, în

de

" noml ă "

într-o

alt ă

lim bă.

As t f e l ,

po s ib i li t a tea

ge n era l ă

prin c i p iu , ace e aş i î n sp a niol ă, f ran ceză, itali a nă , română ş i germană.

T o tuşi, avem î n spa niol ă pad r es, a t ît p e ntru fr. " p e r es", c ît şi pentru f r .

"

limbi

p a r en t s"

("p e re[ s )

+ rne r e ] s ] " ) ,

în timp

ce , în celela l te

a re

exac t acelaş i sens în cazu ril e în ca r e termenii opoz i ţie i cor es punzătoare d ese mn eaz ă

a c ee a ş i " c l asă" . As t fe l , gr . ăvBpw7roC; po ate fi utili zat ş i pentr u Bpotoi; ( " omu l s pre

deo se bire de z e i " ) , î n tim p c e Bpoio; nu poat e fi fol os it pe ntru se n s u l p r opriu a l lu i ăvBpw7roC; ( " om ul spre d eose bir e de a nim a l e").

I Este i nte r esa nt să o b servă m c ă, di n pun c t de ved e re l in gv ist ic , ne ut ra li z a r ea

?

- N u es t e vo rb a do a r de d i fe r e n ţa î ntr e ge neral

ş i p a r t icul a r , d e vre m e ce t ermenu l

, , n eu tru " a l une i op oz iţii între numa i do i ter m e n i es t e, î n ace l aş i ti mp, genera l şi particu l a r .

i m p l ică ş i o dif e renţă

3 Ex i s t enţa opoziţii l or neu t ra li za b ile

n li m bil e i s to rice

î

esen ţială într e st ruc t u ra funcţiilor l in gv i s t ice î n GRAMATIC A l ş i s truc t ura meta l im b a j ul ui

prin i nterm e diul

( G RAMA T I CA 2 ), f iind un l i mb a j ş tii nţific, se sup u ne ob li g atoriu norm e l or L OG I CI I Ib . Cu a lte c u v i nt e , nu vo m pu tea n i c i odată s ă av em î n GR AMA T I CA 2 acee aş i in c ludere

d e term e ni ca re poate

GR A MATICA 2 te rm eni d iscreţi ş i e x clusivi , care nu s e in c lud un u l pe cel ă l al t: în

GRAMA TI CA 2 ,

" m ascul in ",

apărea în G R AMA TIeA I . Astfel , ma scu l inu l ş i fe m i ninul s înt în

că rui a

se dese mn ea z ă

aceste f u ncţ i i ,

î ntru c î t

m e t al imb aju l

e s t e " m as c u lin " ceea ce nu este " f emini n " , ş i "femin in " c eea ce nu es t e

î n tim p c e f a pte l e p e ca r e a c eş t i ter m e n i l e d es emn eaz ă în G R AMAT I C Al

po t f oa r te bin e să s e af l e î n r e l aţia de in c lu z iu ne pe ca r e t oc m a i a m d esc ri s - o.

268

posibi lit ăţi , ş i p l anu l no r mei de rea liz a re, car e r e pr ez in t ă o sele c ţie î n cad r u l pos ib i l ităţ il or oferite de siste m 1. Ast f e l , se mnificat ul generic a l

ge rm. Haupt s t ad t , H a uptman n ,

"

H aup t g rund, " mo t iv princ i pal" ; Haupt e ingan g , " intrare pr i ncip a l ă" ) ,

d a r semnifica tul s p ec ific , fixat d e normă , este , resp e cti v , "ca pital ă" ş i

" căpit an" ( Bonn e ra Ha uptstad t - ul G e rmani e i F e derale, c h iar d acă î n

a lte pri v i n ţe nu era " oraşul să u principa l " ) . În sistemul l imbii f ranc eze,

po s ib i li ta t ea pe r ifra ze l o r ver b ale de t ip ul a l l e r faire este acee aş i ca şi î n

span i olă ( " ir a hac e r " ) ; totu ş i , în france ză ac e ste peri f r aze sîn t limit a t e

d e no r mă l a timpuri l e p rezen t şi i mp erfe ct ale ind i c a tiv ulu i ( j e va i s

d a t d e s i s tem ul l imbii ge nn a n e, es te

" l ucr u pr i n c i p a l ";

o raş pr i ncip a l " ,

"o m princ i pal" ( c f Haupt sac he ,

faire, j ' a ll a i s fair e ) , lim ita r e care n u e x i stă î n spa niolă. T o t aşa, î n c eea

c e pri ve şte n eutra l iză rile se mn a l a te m a i su s , p os ibil i t ăţile s i s tematice

da r, în t i mp ce s p .

h e rma no s ş i it . frat e lli s e folos e sc ş i pe nt r u se n s ul " neutru" , în fra n ceză

opozi ţi a

neutr aliz abil ă, astfe l î nc î t tre bui e s pus fr e res et soeurs , "fraţ i ş i s u ro ri" .

Fa p tele det er mina te de no r m a tradiţională d e rea liz are c onsti tu i e un alt

aspect al aşa - z isei " incoe re nţe"

logic e, î ntru cît o multitudin e de ex pr es i i di n aces te l i mbi nu a u în u z ul

sî nt anal o ge în s p a niol ă, ita l i a nă

coresp un zăt oar e

şi fra nce z ă ,

nu es t e , în majo ritatea caz ur i lor,

a limbilor i s to r ice faţă d e limbaje l e

I Refe rit or

la d is ti ncţia înt r e " sistemul "

ş i " nOlma "

l i m bi i , ci stud iul n ostr u

Sistema , n or m a y habla, Mont ev ide o,

Sist e m , normă şi vorbire , în vo l , T e or i a l i mbajului ş i l ing v i s t i că g e n e ra l ă , pp . 11 - 11 4.

1 952, rep ubl . î n TL LG , pp . 11 -1 1 3 , tr a d . r o m .

269

E u ge niu Co ş er iu

e fecti v sem n i f ic at u l p e c a r e a r p utea s ă - I a ibă în acord c u s i s t emele resp ec ti ve 1 .

4

. 2 . 4.

Î n a l p a tr u l ea

rî n d , a ctele

de v o r bire

co r e s p u n z ăto a re

l

e x pr es ie ut il i zat e - doa r pe si s t e me l e p e car e l e r e a li z eaz ă, în tim p c e

de

imb a j e l or

l o gice s e b a z ea z ă - î n pr i v i nţa

v alor i i mi j l oa c e l o r

ac t e l e de v orb ir e co r es pun z ă to a r e li m bi l o r istoric e se b a z e ază în p l u s p e

cu noaş t ere a " obi e cte lor " e xt r a lin gv i st i ce .

În r e a li t ate, a c est a sp e c t n u

pr

i veş te s tr u c t u r a f u n cţ i ona l ă a limbil o r , ci f u ncţ i o n a r e a

a c este i a î n

di

s cursu ri ( c f 6 . 2 ) . Totu ş i, e ste v orb a d e u n fapt care are co n secin ţe

c h i a r as u pr a l i m b i lo r , m a i a l es în c ee a c e pri veş te f i xar ea s e mn i f i cat e l o r în nor m ă , As tfe l , f r. pommi e r, c h e va li e r a r pu t e a să î n s em ne "c in e v a care produce m e re" , "c in eva care pr oduce c a i ", d ar ac e ste sen s uri s în t

e x cluse prin c u n oaş ter e a " l ucrurilor" . Tot a şa , f r . moulin iz c a f e , ge rm .

K affeemiihle a r put e a î n se mn a " moară car e folo s e ş t e dr e pt co mbu s ti bil

cafeaua ", dar ace st l ucru nu a pa r e î n no r m ă , î nt r u cî t nu s e c uno s c aseme n ea mon .

·2

4.2 . 5 . E dre p t c ă semn e l e l i ngv i st i ce p ot să co r es pu n d ă şi u nor t ipu r i

de d e se m nare u nice şi omogene şi să f i e , de aceea , " u nivoce " , î n sens ul

lo g ic a l termenului . Dar acest lucru nu e ste comun în l imbi ; dimpotriv ă :

î n c e ea ce p r i v eşte lexicu l primar ş i ex c lu s i v idiom a tic (nu t e hni c; c f

nota 1 , p . 263), es te vorba chiar de c az uri i z olate . În s ch i mb , t ocmai

acesta

n o m e ncla tu ri lor , î n car e , în t r - adevăr , " s emnificat ul " ş i " d esemn area "

( c l a s e l o r ) c oincid. Î n ace s t sens , le x icu l l im baj e lor l o g ice are e x a ct

"s tatut ul " p e car e î l au t e rminolo g iil e î n limbile i s toric e ' . Iar c ee a c e

şi

es te pr in cip iul .

d e

s tru ct u ra r e

a t ermi n o l og ii l o r

1 Dac ă în f o l os i r e a u n ui l imb a j l o g ic s e ob s e rv ă fa pt e a n a l o g e "f ap t e l o r de normă " ,

es t e se m n că e l se tr a n s for mă , ce l pu ţ in din a ces t pu n c t d e v ed e r e , în tr - o tr ad i ţ i e i s t or ic ă ,

a d i că î n tr - o l i m bă " n a t u r a l ă " .

lim b a j ul u i , ci

s

B

U b e r se t ze n , publ . d e P . H a r t m a n n ş i H . Ve ma y , M u n ch e n , 19 7 0 , pp . 1 04 - 1 2 1 , în s p e c i a l

pp. 1 0 6 -115 ( tr a d . s p . î n P SE , pp. 1 8 5 - 209, î n s p e cia l pp . 1 8 8 - 20 2 ) , c î t ş i comun i c a r e a

no as t ră " S tructu r e

co l l o qu e in t e rna tional d e li n g ui st iq u e ap p li qu e e , Na nc y, 1966 , pp. 1 7 5 - 2 1 7 , î n s p ec i a l pp. 1 89 - 190 ( tr a d . s p. î n P S E , pp . 87 - 142 , î n s p ec i a l pp . 105 - 10 7).

2 Refer i to r l a c o n t ribuţ i a c un o a şteri i " lu c rur i l o r " î n fu n c ţ i o n a r ea

no a s t re D e t e r m i n a r e

ş i ca dr u ,

i m Li c ht e

d e r s t ru k tu re l l en

s up r a

l e x ica l e e t e n seig n e ment

pp .

1 98 - 2 3 3 ,

tu d i i l e

ş i B e d eu t ung

u n d und

ezei c hnun g

S e ma n t ik , î n Spr ach w i sse n ch a f t

d u vo ca bu l air e ",

î n A c t e s d u pr e m i er

3 Referito r

l a s e n s u l

lin g v i s t i c

a l term i n o l og ii l or ,

ci

S t r u c tur e

l ex ic al e

e t

e n se i g n e m e n t du v o c abula i r e, pp . 1 8 1 - 1 8 5 ( în P S E , p p . 96 - 100 ) .

27

0

L og ic a li mb a j u lu i ş i l o gica gram a tic i i

c aracterize a ză

prin c ipiu

e s t e cea c are a r p ut e a f i consid era tă c a o s pecie a g en ul ui " l i mbaj

l og i c ", c i di mpotri vă: l i m b ajele l og ice s în t c e le care cons tit ui e do a r un

c az p art icu lar ş i o li mită în ceea ce p riveşte noţiunea d e " l imb ă" pur ş i

s i m p l u , î n tru c ît a c es t e l imb a j e adoptă ca princ i p iu ge n e r a l de

str u ctu r are c ee a ce î n l imbi l e pr o pr i u- zise n u e s t e d ecît o p o sibilita te particulară .

î n s p e cia l aces t e l i mbaje es t e f a ptu l că exti n d ac e l aş i

ş i î n c împu l g r a maticii . Î n conse cinţă, n u l i m b a l ingv i s tic ă

••

4 . 3. L a to a te aceste a tre bui e

să a d ăugă m c ă o l imbă i s torică p oate

caz ur i , n or m e l e uni ve r s a le a l e " com p ete nţ e i

e locu ţ i o nal e". Ast fe l , e d re p t c ă, d i n punc t d e vedere un i v e r sa l , d o uă

s

usp e nda, î n an u mi te

negaţi i se exc lud r e cip roc ş i c ă, de ac ee a , du b l a n e ga ţie a r trebui să

î n semn e, în pr in c i pi u , o af irm aţi e. Cu toat e

acea s t ă norm ă est e s u s p e nd ată prin tradi ţ ia lin gvistic ă, as tfe l î n c ît d ubl a

oblig atorie , aş a ne s a i s rie n) ş i,

î n c az uri d e t e nnin a t e prin nor m ă, în greacă, ita l ian ă şi s pan iolă ( ov & iC;

~ Â e G, dar O Vl( ~ ) , e G v oooeic; n e ssuno e ve nu t o , dar non e ve n uto nes s uno;

nadi e v i n o , dar no v in o n a di e ) . La f e l , des e mnarea pl u ra l i tăţii prin

de n e utra liza re)

pl ur al ( î n af ar a caz u r ilor

c um se î ntîmp l ă d e obicei în france z ă (J e n e sais pa s, j e

neg aţ i e - nu c u s e n s po z i tiv, ci n eg ati v - poate f i ch i ar

a c e stea , în multe limb i

co respunde un e i no r me

uni ver s a l e d e coer e nţă î ntre ex pr e s ia lin gv i s tică ş i realitatea d es emnat ă, mot iv p e nt ru ca r e ne - am aştepta ca a c ea stă normă să se a p l ice cu

s t ricteţe în to a t e l imbile ca r e fac di s tin cţi a în tre sin g ul a r ş i p l u ra l ; c u toate aceste a, a ce a stă normă s e suspend ă , î n c a z ur i p a rti c ular e , în mult e

lim b i c a re , totu ş i , cuno s c aceas t ă di s t i ncţie (cf, d e exe mplu , i t . qu a l c he libro [ care pot fi mai mult d e u n a ] , fr. m a int l i v r e , germ. man c h e s Bu c h ,

it . mi ll e e u na n ott e, ge rm. T a us e n du nd e in e Na c h t e tc. ) . Şi î n plu s exis tă

t a utolog i i care nu s î n t p e r c e put e ca atar e p e nt r u că s în t ju s tific ate ş i

chiar i mpu s e d e tr adi ţ i a lin gv i s tică . Astfe l , n u se po a te ve d e a a l t f el d ecît cu propri i i ochi ; totu ş i , ex pr es i ile d e tipul f r . j e I ' a i v u d e m es (p r o p res) ye u x, it . l ' h o v i s to c oi mi e i ( pro pri) o c c hi , s p . 10 h e v i s t o co n m i s

(propio s) ojo s , rom . l - am v ă zut c u o c hii mei (

cu p r o priii m e i o c hi ),

chiar d a că sî nt d e f a pt t a ut o lo g ii, sîn t u z u a l e ş i p e r f ec t nor male în multe limbi . E dr e pt că î n pr eze nt ş tim foa r te pu ţine ş i , în plu s, nu av em

cr i terii s igure î n a c ea stă p r i v in ţă, î nt r u c î t , p î n ă acum, l i n g v i ş tii s - a u

m u lţ u mit , în gener a l , să observ e fapte l e sp e c i fic e f iecărei limbi practic nu a u p u s pro bl ema acestor fapte din p u nctu l de v eder e

a l

i

2

71

ş

E

u geni u

Coş er i u

sus p e n d ă rii i s to r i ce a no r me l or e loc u ţio n a l e. Ca e xe mpl e p ent ru a c ela ş i feno m e n a r put ea fi l u a te î n con s i de r a r e e ve n t u a l ş i l i p s a cores p on -

d enţ e i î ntre genul ling v i st ic ş i c e l n at ur a l (se xul) , c ar e ap a r e î n mu l te

da s

limbi ( e f , d e e x em p l u , ne u t r e l e g e n n ane das W e ib , "fem e ia " ,

M ă d che n , " f a ta ") , a poi e x primar ea n ega ţiei printr - un ver b sp e cial (ca în

f inl and e ză) , e x pr imar e a

s ub s t a nti v e l o r d e c 1 ina t e ( d a că est e v or b a d e l im bi c a re pos ed ă c at egoria

d e c 1i n ă r ii ) sa u p ri n su b s t a n t i v e cu p r e p o z i ţ i e (î n l im bi î n c are f u n c ţ ii l e

a

numi to r

rel aţ ii s i m pl e

p r in in te rm e d i ul

L

ogica l imb a j u lu i

ş i l o g i c a g r a m a tic ii

atît de fr e c ve n t in v o ca t acum, eo l or l ess green i d e a s slee p furiousl y .

St e intha l ut i li z a d e j a exemplu l "ace a s t ă masă ro t und ă e s t e p ătr a tă"

(d iese runde Taf e l i s t vie r ee kig ) pentru a s u sţin e a u tonomi a gr ama tic i i

î n f aţa logic i i 1; iar Vo ss l er cit a v ersurile lui Go e th e Grau , t eu r e r

Fr e u nd , i s t a ll e Th e o r ie, / D oe h g r u n rje s L eb e n s go l dn e r Ba u m ( " Gri , dragă pr i e te n e, est e or i c e t e or i e , / D ar v erde es t e a rb o r e le a u r iu a l

v i eţ i i " ) p e ntr u a a f ir m a c ara c t e r u l non- l ogic al gr ama tic ii". Î n f a ţ a unor ase m e nea exe mpl e , scri a St ein th a l , g r a maticianu l tac e, n eav î nd nimic

c

az uale sînt pr e lu a t e d e pr e po z iţii) I etc. O ric um , î n t oa t e caz u ri l e î n

d

e o b ie c ta t , în timp c e l og i cia n ul p rotes t e a z ă . Gra m ati cia nul tace p e n tru

care e x istă regu l i "d e limbă " , a ce st e a a u î nt î i e t a t e ; a lt f e l , se ap l ică d i rect

c

ă nu e ste vor b a d e î n c ă l care a

reg ul i lor u n e i a n um i t e l i m bi ( c ă ci

norm e l e elocuţi o nale c u c a racter u n i v ers a l .

e

xe mple l e citate

ar f i v a l a bile în a c e l aş i se ns ş i ar produ c e a cela ş i efe ct

5. 1 . Pl a nu l di s cursulu i este pl a nu l rea l i z ă rii indi vi du a l e ş i oca z ionale

a limb a jului. Di s cursul - f iind un act sa u o se ri e d e a ct e d e v o rbire - urm ea ză, î n principiu , norm e le uni ve rsal e " d e coeren ţ ă " ale vor biri i în

gen e r a l , c u e x c e p ţ i a ca z urilor în care aceste norme sînt s u s p e nd a te de

l imba în care s e r e ali z e az ă d iscur s u l respectiv.

5.2. 1 . Însă di s curs ul p oa t e s u spe nda , l a r î ndu l său , a l t e n o r me în

în

in t e r esa t ş i d e " co m p e tenţ a e l oc u ţ io na l ă " ş i ling v i stica t ex tului , g r ama -

ti cia nul va prot e sta, d i n p u n ctul să u d e v e d e r e , la fel c a logicianu l , c u

condi ţ i a ca e l s ă a ibă m otiv e s u f ici e nt e p e ntru a c rede că incoer e n ţ a nu

o

este int en ţionată , î ntruc î t in c o e renţa neintenţionată

in s u f icienţă a v o r b ir ii . Dacă , în a ce s t caz , tac e şi gra m a t icia n ullingvis t ,

e ste în ace l aşi timp ş i lin g v i s t ş i dac ă es te

o r ic e limb ă) 3 . Totu ş i , d acă

rep r ezint ă

v

e d e r e a fi n a l it ă ţii ex pr es i v e c a r e îi est e propr i e. Di s c u ţii l e în acest sens

e

s te pentr u că p ercepe o su s p e nda r e inte nţionată şi motivată a norme l o r

n

u au în c e pu t , cu m cred unii , c u cea stîmit ă de ex e mpl u l lui Cho m sky ,

d

e " c o er en ţă,,4 şi pentru c ă ş tie că fin a litatea particular ă

a d i scursului

 

I În g ramati ca

fin l a nd eză

curen tă ,

e d es s ă ,

e t ee n , e d estă,

rom . în ai n te ,

f r .

d

e va n t,

s p. d e la nt e;

pă ă l l â ,

p â ă l l e ,

p ăă l t ă,

rom . p e , fr. s ur , s p. s ob r e ;

lu on a ,

luok s e, luota , a pr ox . fr, ch e z , rom . la , s în t c on s id e r a t e

In s ă în r eal itate

finl a nd eză

li teral m e nt e ,

( tal on e d e ss ă) ş i , l a fe l , c ă t r e î n faţa c a se i , d i n s pr e În faţa c a se i , ve r s l e d e v an t d e

Î n plu s , f a p t e l e d e

la m a i so n , du d evant de la maiso n ( t a l o n e t ee n , ta l on e d estă) .

aces t ge n nu sî n t n e cu n o s c ute ni c i î n li m bil e rom a n ic e. As t f el , r om. î n ain te ,

î ndăr ă t , s în t în realit a te s u b s t a nti v e

î n c on s t rucţia

a ce s t ea ( î n aint e a

g

a ş i d e. În

u

ad

î n c i ,

ca " p o s tpo z i ţ i i c u g e n it iv ul " .

i n e s i v ,

i l at i v ş i e l at i v :

e ste v o r ba d e su b s t a nti ve

în c a z ur il e

nu se s p un e î n a i nte a

c a se i , d e l an t e d e la c a sa, d eva n t la m a i s o n ,

î n fa ţ a a case i , e n e l d e l a n t e d e l a cas a, d a n s l e d ev ant d e l a ma i so n

i - a in te , - d ăr ă t ş c u p r e p o z iţi a

f o rm e l e r es p ect i v e

ca se i ) .

Î n , ş i î ntr - a d ev ăr ,

h o t ă r î t înt î l n i m ,

de l a c a î n

cu al t e s u b s t a nti v e,

casei ,

Î nd ă ră t u l

i a u a rt i colu l

Ş i c h ia r î n fr a n cez ă

erm ană, prep oz i ţii l e

s

î n t s t ric t s u b s ta nti v e

iib e r, unt er , um : a u - d es su s d e, au - d essous

( d essus, dessou s,

s

d e , au t o ur de , c a r e

to u r) c u a r t i co l ş i pr e p oz i ţ i i l e

rom â n ă, aces te aşa- z i se p r e p oz i ţ i i

j ect i ve l e

p os e s i v e ,

e cons trui es c

c h ia r , c a o r i ce s ub s t a nt i v e , la ca r e s e ref e r ă este r e p re z e n t a t ă

c

dac ă n o ţ i une a de s ub s t a nt iv

în i nt enţia d e s e mn i f i care

m o i , d e l a nt e d e m i , d a r l i t e r a lm e nte ,

A

î nt î lni m ,

p r i nt r - un pr onume

ş i în s p a ni o l a

p e r s ona l (as t fe l : Înain t ea m ea , d ev ant

Î n fa ţa m e a , e n m i d e l a nt e , da n s m o n d ev a nt ).

po pu l a ră,

în s p ec i al

în Am er i c a ,

u n d e

cel a ş i

l u cru se î nt î mp l ă

de ex e mpl u , d e l a nt e m i a , a r ri ba suy o e tc .

2

7 2

pr eva lea ză î n raport cu n or mel e comp ete nţ ei e locu ţ ion a l e ( a ş a cum, de

a

lt fe l , pr eval ea z ă ş i î n ra po r t cu regulile l imbilor ; ef i nfra , nota 4 ) , d e ci

p

e ntru c ă e x istă moti v e p e nt ru a ad m ite că incoer en ţ a

la nivelul

d e s e mn ă ri i e s t e a nul a t ă d e o coe re nt ă l a un alt n i v e l .

5.

2 . 2. Într- a d ev ă r ,

e xistă ce l p u ţin t re i t ipuri d e s uspendare

a

norm e lor d e " co e r e nţă " în d isc u rs, ca re sînt p erfe ct l e g iti m e din punct

und i h r Ve rh âlt ni s s z u

e inand e r , B e rlin , 1 8 55 , p. 220 . Cf B . C ro ce , "Que st a t avo l a r oto nd a e q u a dr a ta " , î n Pr o b l e mi di est e t i c a , B ar i , 1 9 4 9 , p p . 1 7 3 - 1 7 7 .

I Gram matik , L ogik un d P s yc h o l og i e,

ihr e P ri n c i pi e n

2 G es amm e lt e A uf s ăt ze z ur S pra c h p h i l o s oph i e , M i . inch e n , 1 9 2 3 , p . 1 .

3 A ce s t lu c r u nu im pl ic ă ,

to tu ş i , ca r a cterul . a se r na ntic '' s a u . rron l og i c ' ' a l e g r a m a ti ci i .

G ra m a t i ca ( GR AM ATIC A 2 )

fu n cţi i lo r gr amat i ca l e) ş i a r e , dup ă c u m am v ă z ut , prop r ia sa log ic itate ( cf 2. 3 ) .

este î n t o t dea u n a "se m a n ti că "

( se r ef e r ă l a s e m a ntic a

4 D a r , î n aces t c az, g r a m a tic i a null ui Ste i nth al ar t r e bui să t a că c hi a r dacă a r f i vorba

î nt r - o

su s p e n d a r eg ul i l e l imbil o r s u b m o ti vu l

e re g ulil e u n e i l i mbi a nume . Într - a de vă r ,

d

li m b ă (sa u în m ai m u l t e l im bi ), d a r poate

d i sc u r s u l s e r ea l i z e ază î n totdea un a

pr o prii l o r s c o puri e x pr es i v e . Cf ., d e exe m p l u , c h ia r î n fo l os ir e a co t id i an ă a l im b aj ului,

m o du l în car e î i v o r b i m unui stră i n car e nu cun oaş t e b in e lim b a no as t r ă ( sa u dac ă d o rim

s ă - I im it ă m p e aces t s t r ă in ).

2

73

Eugeniu Co ş eriu

= ve d ere lingvi s tic: suspen d area m e t c f o r ică, sus p endarea m e talin gvis ti c ă ŞI c ~a c are se p oa t e n um i ex t ravaga n tă.

(ş i

deser:znatel e l or) sî nt , în reali t ate, d oa r semn i ficanţi sim b o l ic i p entru un conţinut de o r di n s up er i or, care es t e se nsul d iscu rsu lu i (sau a l

"textului " )

. m e t a fo r ic ă"

a li m b a jului , pr opr i e atît poezie i , c ît ş i an um itor t i p uri d e

g l ume şi jocuri d e cuvinte. Astfe l , gr au, g rii n ş i gold e n, în v e r s ur il e lu i Goethe, ca s e mne din l im b ă , în s eamn ă c u sigurantă gri " verde " şi

" auriu". În să a c e s te semnificat e şi d esem natele 101: si~t , l ~ ~ : î n d ul l o r ,

semnifi c anţi

"senmif i catele " a cestor a nu s înt nicidecum contradictorii , î ntruc î t a ceste

" s em nif icate d e t ex t " nu s înt s emnificatel e

"a u ri u " - ut ili zaţ i ca s impli se mnific a nţi - , ci s î nt cei '~i mboii za ti d ~

aces t e semnifi c ate d e limbă. G o e the nu s pune că aur i ul este ve rd e, c i c ă

c eea ce es t e s imboli za t

simbolizat prin "ve rde " (ş i de culoare a verde ca atare). E l nu vorbeşte

d espr e culorile din r ealita te , ci prin interm e diul culorilor utili za t e ca

si mbo luri: coe r e n ţa poetic ă pri v e şte ni ve lul "se n s ulu i", nu n i ve lul

se mn if ic at ulu i şi a l dese m nă rii I .

In

p r i m ul

caz, se mni f ic a tele

ling visti ce "co ntr a dict or ii "

aflat î n di sc u ţie:

este toc m ai ceea ce num i m u tiliz ar e

s i mbolici l a n i ve lul se n s ului tex tului ; i a r l a a c est ni ve l

de limbă

g ri "

ve rde "

prin " auriu " are calitătile

a c eea c e este

Î n al doi le a c a z , in c o er enţa aparţin e " realit ă ţii" dese mn a t e, care este ,

l a rî n d ul e i , un d i s curs. Este cazul unui discurs a bsurd , citat ca atare

ca, d e e x e mplu , I o n afi rm ă c ă ob iec t e l e r otun de s înt

î n t r -un a!t d i s c urs,

p ăt r ate. I n acest caz , a b sur dul d is cu rs u lu i , ci t a t nu afe ct e a ză în n i c i un mod di scursu l -, în care e c i t a t . D impotrivă: co e renta d e d esemn a re a

d~ s c u r s ului . met al i ngvist ic ce r e c a "real i tat ea" de s p re car e v orb eşte (=

di sc u rs ul c it a t) să fie pr ez entată aşa cum e s te , adic ă cu caract e rul s ău

ab s u r d.

de

"coerenţă" se pr o duc e p e ntru că pur ş i simp lu , dinco lo de o rice s ens

m et afori c , se dor eş t e tocm a i e x primar ea a ce va ab s u r d .

În sfîrşi t , î n a l tr eilea c az, sus p en d are a in t e n ţ i o n at ă a n ormelor

I S - a r putea

inter p reta

în mod analog

exemp l ul

co l or l es s

gr ee n

i d eas s l eep

f u r i ou sly , dacă ar es t e pătra t ă, d acă

fi un vers d i n t r - o poezie , ba chiar şi exemplul a ce a s t ă m a s ă rotu ndă ea a r f i , d e exem p l u , o g lum ă des p re o dis c uţ i e l a o "masă r ot un dă " l a

c a r e a u p a rticipat p a t r u per soa ne . Să o b se r vă m , în plu s, că a utili za ca si mb o lu r i nu

" r eal i t ăţi l e" ca atare, ci " r eal it ă ţ il e n um it e ", e s t e o p os ibili ta t e specifică l imbaj ul ui .

274

L og ica l imbajului ş i logic a gr a matic i i

5.2.3 . Pe de a ltă parte , nici logicianul autentic (care poate că nu este

exact log i cian ull a care se gîn d ea Steintha l ) n - ar p r otesta î n primul şi . în

a l d o il ea c az , î n care coere n ţa l a un a n um it ni ve l an ul ează (sa u chia r

lingvist ş i a dmit e ş i

i

ex p r i mat; iar l i n gv i st ul î l acceptă cu condiţia să ex i ste o co~ren ţ ~ între gî n d i r e a a b sur d ă ş i expresia sa . Lingv i s tul, în c a lit ate de lingvist, n u

suspendarea "extravagantă",

logician , din acest punct d e ved e re,

rec l amă) o i ncoerenţă l a un

a l t ni v e l . Sing ur a d iferenţă î ntre

este că l i ngvistul

întrucît absurdu l

p oate

fi g îndit

ş

pretinde

co ere nţa

î ntre gîndire

şi obiect ul

să u , ci c o erenţa

intre

exprim a re ş i gîndire .

 

.

.

.'

_

6 . 1 . D oar l a ni ve lul di sc ur s ului este posib ilă o r e l aţi e n emi jlocit ă

într e limbaj ş i logic a a pofantică. Ace astă r e l aţie es te supusă, to t u şi, un e i

s

e r i i de res trictii.

6. 2 . Î n pr imul r î n d , treb u ie să fie vor b a d e u n discu r s e n unţiativ sa u ,

ce l puţ i n, r ed u c tib il l a as e rţiuni. Stoicii di ferenţia u d eja, .î n aces t ~ens 1, aser t iunea (di;iOJţta), ad i că acea form ă e l e m e ntară a dI S Cu rsulUI c are

poa te f i ad e vărată

po r u n c a , ru gă mint ea , ind emnul , ex prim a rea dorin ţ ei, ~ mpre c a ţia - ca re nu pot fi discut a t e în termen i de a d evă r a t sau f a l s 2 . II: a l d oi l e~ r î nd , re l atia mentionată este p osibilă doar î n c az ul d isc ur s u r Ilor e n u n ţ i a u ve,

~ az u:

d i s cu rs urilor c a re se r e f eră la o realitat e c o n sidera tă c a fiind extenoa r a

î n s in e, şi n u În caz ul di s cur s u r ilor prin

int enne diul că rora s e constr ui eşte sa u se presu p u ne o re ali tat e, Astfel ,

sa u fa l s ă , d e alt e forme - pr e cum inte ro ga ţia ,

aparţin î n d ' u n iv e r s u l u i di s cursu l u i " obiectua l ,, 3,

şi ante r ioară di s cur s uril or

adi~ă

î n

O dis ee a nu e ste nici ad e vărată, ni c i fa l să din pu nctul d e vedere al

l ogicii apofan tic e, într u cît - c a d isc u rs p oe t ic - nu es t e un di sc u rs î ~

car e să s e v o rbea scă de s p re o r ea lit a t e existe nt ă ş i e x terioară di s cur s ului

î n si n e, c i , dimpotrivă, es t e u n d iscurs î n ca re se con s trui eşte o rea lit a te:

O dis ee a nu se r efe ră l a o rea l itate, ci e ste o rea lita te. Acelaşi lucru se

po at e s pune , mut at i s mutandis, d e spre d isc u rsu rile care iau ipo~ e tic ~n

di scu t i e

,

o " r e a li tate" oarecare (de t i pul: " S ă p resup unem o reali t ate in

I CI H. Steinthal , Râm e rn , 1 2, Berlin,

Amst e rd a m , 1951 , p. 8 5. 2 Ceea ce n u exc lu de ca pr e mi s el e interogaţ i ilor , r u găminţi lo r etc . să po a tă , l a rînd ul lor , să fi e a d evăra t e sa u fa l se , to cm a i î n măs u ra î n ca r e sîn t r e duc t ib i l e l a ase r ţ iuni . 3 Refe r i t or l a " uni ver s u ril e de di scur s " , c f D e t e r m i nar e şi cadru, p . 232.

und

G esc hi c ht e d er Spra c h w i s s e n sc hajt

1

8 90, pp. 3 17 - 31 8 ,

ş i LM. B ochenski ,

b

e i den Gri ec h e n

A n c i e nt For mal L og i c,

27 5

Eugeniu Coşer i u

o realitate presupusă poate fi imposibilă sau absur d ă , da r

f a ptul de a o presupune n u este nici adevărat nici f a ls '. În sfîrşit ,

di s cu rs ul a p ofa nt i c a dec v at " vorbeşte" doar prin int e rm e diul sistemului

d e ex pr es i e căr u ia î i cor e spunde , în timp ce di s cur s urile enun ţ i a ti v e î n

limbaj ul . natu r a l "

s i t u aţ i a ş i l a "lucruri l e" care se p res u p un e c ă s înt cunosc u te şi , de ac eea,

s î nt î n esenţă "e liptice " din punctul d e v edere al v erbali ză rii tot a le po s ibile a ace lor conţ i nuturi pe c ar e, totu ş i , le e x primă 2 .

6.3 . 1 . A n a l i z a apofant i că a f aptelor de limbaj - anali ză care se

r e f e r ă, direct s a u indi r ect , la no ţ iun e a

p roprietatea d e " adev ărat "

criteri u de id e n ti f icar e funcţională - se p oate a p lica, prin urma r e , doar

d iscursu lu i e nu nţiat i v î n sens u l pe ca r e toc m ai l- am p reciza t ; În p lu s , n u

se p oate , fi r eş t e, apl ic a u n u i di scur s com pl ex, c i t r e bu ie făc u tă separat

pentru fieca r e din a s erţiunil e con ţi nu te În di s cur s. C u a c est e r est r ic ţi i, această a n a li ză e s t e p e rf e c t l egi t i m ă ş i po a te aduc e o contribu ţ i e va l oroasă l a a n a li za lingvistică .

care

"

) :

utilizează î n acel a şi timp şi referinţa implicită l a

d e ade vă r ş i util izează t oc m a i

acest e ia dr e pt

sa u " fa l s" ori implic aţii l e

6.3 .2. În a c e a s tă p ri vin ţă,

to t u ş i , t re buie să av e m grij ă să n u

Log i c a l i m b a julu i ş i logic a gr a m a ticii

pr eze ntul ling v istic ş i ce l l ogic ( "a cum" ). De f a pt , P e tru d oar m e nu

. implică în nici un caz că P e t r u a r dormi În . •a cest mome nt . C I, de

e xe mplu : Ce ma i fac b ă i eţi i d u m i ta l e?

P etru doarme; sau ( a r ă t i ndu - i c ui v a c a m e r e l e dintr - un a p a rtam e nt):

Ac e sta este dormitoru l

- C a de o bi ce i : I on munceş t e ş i

lu i I on . - Şi P etru unde doarm e ? - P etru

doarme în camera de a l ături . Iar pr o p oz iţia en un ţ iati vă P etru doarme

est e o " aserţ iun e",

i e ste a de v ărată sa u f alsă d oa r

dac ă i se aplică î n mod concr e t lui Petru c ar e doann e (sa u care nu

doarm e ) , ş i n u ca propoziţie a lim bi i române 1 . Într - ade vă r , ca f apt d e

l im b ă, o propoziţie enunţiativă nu e s te o a s erţiune determ i n a t ă, ci do a r

posibi l itatea

d iferite. Astfel, d e exemplu , propo z iţia I on scrie , co n siderată ca fapt

virt u a l a l l i m bii ro m âne , are, f ireşte, un "se nm ifi cat d e lim b ă " , dar, în

c eea ce p riveş t e vi rtu a l itatea (simplă posib ili t a t e), nu este nici adevăr a tă

nici f a lsă, ş i v a

un - s au ca un - discurs a plica t un e i realităţi dete nnin a t e. Într - adevăr,

e nun ţiat i vă care expr im ă o j u de c ată"),

Î n sen s ul p r opriu a l t er m e nului ( = "pro p oz i ţie

ş

m ai mul tor a se r ţ iuni,

incl u siv a u nor a s erţiuni logice

put ea fi a d evărată sa u f als ă do a r d a c ă se va u til iza În t r -

c a po s ibilit a te a limbii , aceas t ă pro p oz iţi e cap ă tă o s er ie de "semnificate

confundăm

a n a li z a

log i c ă

c u cea l i n gvi stică ,

va lo a r ea

lo g i că

i

de vorbire", î nt r u c î t se poate ap lica nu d oa r p e n tru d ife r ite e x emp l e al

semnifica tul

l i ng v i s t i c , aserţiu n ea

ca fa p t d e gîn di re

( , j ud e c a t ă " )

ace l u i aşi t i p d e d esemnare, c i şi pe ntru d ifer i te tipuri de de s emnare.

exprimat li ngvis t i c ş i propo ziţia e n unţia ti vă ca fa pt de l imbaj. Citim d e exemplu , Într -u n a r t i c ol c u o rie nt are logi c istă , că ex p re s ia P e tru do a rme

î l imp l ică pe "ac u m ", d ar nu şi pe " a i ci". E i b ine , într - un s en s, această afirmaţie relev ă un a d evăr eleme n tar , a n ume că ver b ul d o arm e (ca

d a r nu şi

verb) implică ş i exprimă timpul ( î n acest caz p r ezen t u l ),

spaţiuL În alt sens, aceeaş i afirm aţ ie tr ă de a ză t oc m ai c o n f u z i a între as e r ţ iune (sau judecat ă) şi propo z iţia enunţiativă şi , în part i cular , între

I T o tu ş i , es t e dre pt că , d a că se acceptă - c hi a r d acă pro v i z oriu ş i c on di ţ i ona t - o

realit a t e pr es upu s ă, as erţiun i le c a r e se r efe r ă l a ace a s t ă r ea l itate vo r put ea fi, la rî ndul

l o r , a d evăr a t e sau fa l se, î n v irtut ea implic a ţ ii l o r

poa t e afirma ş i d es p re d is cursul p oe ti c : a s e r ţ iuni l e c a r e s e referă l a r ea lit a t ea c o n s truit ă

î n O d i s eea s e ver if ic ă î n ş i pr i n r ea l it a t e a care ap a re în a ceas ta. 2 Cf lB. Ro sse r ş i A.R.

" Mr . Ro s s e tte: It is r a i n ing. / M r . Tu r q u er : Yo u

mean i t i s ra i n in g in I thaca , N ew York,

a t 2 p . m . , Ju l y 14 , 1 950 , fo r you do not know w h et h e r o r n o t i t i s n ow rain i ng in E l Paso , Te xas . "

i po t ez ei acceptat e . A c e l aş i lucru se

în săş i Od iseea ş i p o t fi ade v ă r ate s au f a l se cu pri v ir e l a

Turqu e t te, Man y - v a l u e d Lo g ic s , Amsterd a m , 1958 , p. 3:

276

A s tfel, p o a t e însenma că " Ion scrie În acest moment"

sa u că "are

obiceiu l d e a scrie" , că " este scriitor" ( d e ex e mp l u: C e o c upaţie a u

fra ţ ii Popescu ? - Pa u l pr e dă ş i lan scrie) sa u , eventual , că " a scris o

scr is o a re al cărei conţinut se cunoa ş te" ( l on scrie din Br ă ila că

şi d oa r prin unul sau altul din ac e ste semnificate de vorbir e propo z iţia

în ch estiune v a putea f i ade v ăr a tă sa u falsă (şi , în fiecare caz , doar cu

conditia ca ea să fie folo s ită

Acea s t a , în ceea ce pri veş te l in g v i s tica. În acelaşi timp, î n s ă , tre buie semn a lat că , în realitate , în c ee a c e p r iveş te logica , în analiza apofantică

nici m ă c a r nu e s te vorba de propo z iţiile

d i s cur s uri s au ca discursuri , şi nici de aserţ iunile ca atare , ci, la drept

enunţiative r ea liz a t e î n

) etc .,

în uni v e r sul discursului " obiectual" ) .

vorbind , d e jud ecăţ il e pe care ace s t e a le exprimă . Logicie nii a f irm ă că

I D e j a Pl a ton ( Sop h . , 2 6 3 a - b ) semn a l a că af i rmaţ i i l e de tipul . T eete t os s tă jo s " ,

.Teeteto s z boară " ( v orb ea, f i re ş t e , de pro p o z iţiile

a d ev ă r a te s a u fa l se ca po s i bil i t ăţi

s it u a ţi i r ea l e şi concrete , în c are Te e t etos e aşez at jos sa u s tă în picio a r e , z bo a r ă s au nu .

greceşt i cores p u n ză to a re ) ,

nu sînt

a le l i mb aj ului ,

c i doa r ca p r o p o z i ţi i a p l icate u n or

277

E ugeniu Coşe r i u

ade vă rul e st e o p ro prietate a " enunţuri l or", iar lingviştii , din cau z a unei

ve chi con f u z i i din gr a matica logicistă , înţ e l e g

ad e sea că e s t e vorb a d e

e nu n ţ uri l i n gv i sti ce, a dică de p r opo z i ţ ii s a u , c e l pu ţ in , d e p r o p oz i ţ ii le

en u n ţ ia ti ve, î n ti m p ce , î n r ea l i t a t e , logicien ii a u înţe l es în to td e aun a pr in

"e nunţ " nu propo z iţia en u n ţ iativă lingvistică , nici a serţ iun ea ca a tare

(co n ţ inut + expre si e ) , ci ex clu s iv c o n ţ inutul d e d ese m n a r e

ase r ţ i u ni f o lo s i te î ntr- un ca z co n cre t i ,

ca z u ri , a r put e a f i ex p rimat ş i p r in alte p r o p o z iţii î n ac e eaşi li m b ă ş i , î n

prin c ipiu ,

a l un e i

con ţi nu t car e, î n f i e care din

î n ori ce limbă . Prop o z iţia Ion sc r i e , chi a r ca propo z iţie

în tim p c e şi î l e x prim ă

as er ţ iunile , nu e s te " adevăr î n română ", " ad ev ăr în e ngl e ză " e tc . Pe de

a l tă parte, propoziţ i a e n unţia t ivă es t e un fa pt forma l de lim b ă: este o

propoziţie care afirmă s a u neagă din punctu l d e v e d e r e a l form e i . D a r o propoziţie enun ţ iati v ă nu es te neapărat " o aserţiune " , adic ă e x pr e sia unei judecăţi: poate e x prima ş i alte conţi n uturi de discur s, d e e x e mp l u,

ord in ul (li veţi s pun e dumneavoas t ră

e x prima şi prin a l t~ tipu r i de propoziţii; d e ex e mplu , prin a ş a- z i s ele

întrebări " retorice". In sfîr ş it , un a ş i ace eaşi p r opo z i ţ i e en un ţ i a ti v ă po a te

exprima mai multe j u decăţi, iar mai m u lte propoziţii e nunţiat i ve pot exprima u nu l şi ace l aşi proc e s. Astfe l , s-a ob s er v at deja cu mu lt t imp în

u r m ă că Du m n ez e u, in v i z ibil , a c,: " e atlum e a v i z ibil ă con ţi ne tr e i judecăţi

( " DUl l1 l l eze u e st e i n v izibil " , " Dumnezeu a c r e at lum e a " , . L umea este

v i z ib i l ă " ) , c eea ce este ade vă rat , chiar dacă c e i care au s emna l at acest

lucru s - a u aflat a deseor i în c ontrad ic ţie c u e i înşişi , întrucît , în acelaşi tim p , av e au t e nd inţa să iden tifi ce propozi ţ ia enun ţ iati v ă cu judecata t cf

i n f r a, n ota 2) . Şi , v ic eve r s a , un enunţ pr e cum A firm

r ea l i z a t ă î n di s c u rs , es t e tot o propoziţi e

a d e v ăr ul " lucru rilor " ,

pe ca re î l probea ză

rom â nească , jud e căţil e

). Iar jud e căţile

se pot

c ă ce r ul este conţine două

a lb ast ru (s au , m a i bine, Afi r m: cerul e s t e alb a s t r u) propoziţii enunţiative , dar o singură judecată 2 .

1 I nt r - a de v ă r ,

sto i c i i c o n s ider a u at:icofJa ş i , î n a cel a ş i f el , r u g ă min te a , i n t e ro g a ţ i a ş i

a lte tI~un de d i s cur s p e c ar e l e dis t in g e a u , nu c hi a r c a t i pu r i d e discu rs c a a t a re (Aayo~),

C I ca ti p u r i d e Ac:KraV (d i c ibi le) : al e c eea ce se a firmă În d i s c u r s .

c u jud e c a t a ,

de la Po r t- R oya l

2 C o n f u z i a pr o p oz i ţ i e i e n un ţ i a t i ve

A mauld c u judecat a

c

u aserţ iu n e a

ş i , î n con se ci nţă,

p r ov i n e, . dup ă c um s e ş ti e , di n G r a m maire

(

pr

g

e n e ral e e t rai so n n ee

id e ntific a u,

1 66 0 ). Intr- ad e văr , o po z i ţ i a enu n ţi a ti vă

ş i Lan c e lot

p e d e o p arte,

ex pli cit, (I I , 9) că

(Gra mm. ge n. II , 1 ) - de ş i re c un oş t ea u

u ne l e p ro p o z i ţ i i e nun ţ ia ti ve

c

on ţ i n

m ai mu l t d ec ît o jud eca t ă

( ceea ce im p li că

278

Log i ca l im b aj u l u i ş i l og i ca gramati ci i

6.3.3. D in t o ate ac e ste moti ve, i n g e rc ăr ile

a ctu a l e de a a n a liz a

di s cu rs urile d i n pu nc t de ve d ere log i c , în c e rc ări într e prinse c u spera nţ a

d e a a ju n g e pe a c eas tă ca l e unică l a i d entif i car e a ş i d es c riere a - funcţiil o r

lin gvistic e , se re d uc l a ni ş te d e m e r s u ri d e pl asa t e ş i inutile da c ă se î n ţel eg e

c ă limbil e sînt s i s t e me

s înt d e m e rsu ri a b sur d e

l i mbil e i st o ri c e s înt c o n siderate c a f iin d doar lim b a j e de d ese m n are şi s e

c o n f und ă pl a nul l i mb ii ş i p l a nul di s cur s ului, conţinutul lo g ic I .

conţin u t ul l in gv ist ic ş i

d e s e mnific a ţ ie, ş i nu s i s t eme de dese m n are; ş i

ş i e ron a t e d ac ă nu se î n ţ e l ege ac es t l u cr u , d acă

nu în s ea m nă , fir eş t e , c ă log i ca ar t r e bui exc lu s ă d in

ling v i stică. Dimp ot ri vă . D ar tre bu ie s ă în ţ e l eg e m foart e b in e în ce fe l

p oate logica s ă contr i b u i e c u a d e vă rat l a pro g r e s ul lingv i s t i c ii. Dup ă

p ă rere a noastră - î n acord cu ce ea ce a m arătat - ex ist ă dou ă utiliză r i

7.1 . A c east a

r

ezo n a bile p e c ar e le put e m d a l ogicii î n c împul lin gv i s tic ii: o u t i liz a r e

p

ara l ogi s mul :

, , 0 j ud ec a t ă

s î n t m ai m ul t e j udec ăţ i " )

- ş i , p e d e alt ă p a rt e , co n s id er ă

propo z iţi a e nun ţ i a ti vă c a p r opoz i ţ i a

prin e x c e l e n ţă

(chi a r d acă r ec un o s c că e x i s t ă ş i

alt e t i pu ri). Ac e s t f a pt a f os t s em n a l at

Gramati c i i ge n e ra l e,

î n zi l e l e noastre ca un m er i t p a rtic ul a r

a s timu l a t ş i a t r an sforma t

d a t f i i nd fa p t ul că a c e a i d e n t i fic a r e

al

s t udiil e s in ta cti ce. Ac east ă o b s e r v a ţ ie

b e nefici a t

În s ă tr e b u i e d i f e re n ţ i a t ă

ve de r e pr a gm a tic ,

p o z iti ve. Î n i s to ri a ş tii n ţ e l or ,

c e rcet a r ea , c hi a r ş i ce r ce t a r ea c a re tr e b u i e s ă l e e l i mi ne (c ee a c e , î n caz u l

l

a ctual e, c omp l e t e r o n a t e din p u n c t de v e d e re t eore ti c , d a r , d e a l t f e l , f oar te

"s

Gramati c i i g ene r a l e n u în ce t e a z ă ,

fo a rte g r a v ă, din m o m e n t ce identificar ea

d upă c um s - a vă z ut , com pl e t fa l să ş i i mpli că o î ntr eag ă se ri e d e c o nfu z ii .

v e r b a l e al e une i

es t e,

p e ntr u ace s t mo ti v , s ă f i e o er o a r e , b a c h i a r u na

nu e s t e fa l s ă, d e oa r ec e

d e v al oa r e a

g e n e r al ă

s

tud i il e si n t a cti ce

a u

e f ec ti v d e p e u r m a a c e s t e i m o da li t ă ţi

va l oa r e a p r a g m a t ic ă

de a pun e problema pr o po z i ţie i .

d e a d e v ă r . Din p un ct de a u fo s t , m ăcar p a r ţ i a l ,

ef e c te l e ero ri i din G ra m at i c a

er ori l e a u d ese o r i efe c t e p ozit i v e , d eoarece s t i mu l ează

ge n e rale,

ci ş i alt or fo rm e a l e l i ngv i s t i c i i

in g visti c ii ,

t i mul a n te " ) .

se a p l i că nu d o a r G ra m a ti c ii

C u toate

aceste a , din pu n ct u l d e ve d ere a l va l o r i i d e a d evăr , e r oare a

pr o p oz iţiei e n u n ţ i a t ive

c

i d o a r o semant i că

a t i mpu ril or

c u j ud e c a ta

1 A s tf e l , n u ex i stă o " l og ică ",

l im bi. I a r ac eastă se m a nti că

d e d esemn a r e a l e d i s c u rsu r i l o r

cu va l o r il e d e a de v ă r . A s tf e l s e f a c e l ogic ă , şi nu l i n g v i s t i c ă ,

ve dere e l imi nă din star t l u a r ea î n c a lcul a p lan u lu i li m bii şi a funcţ i i l o r

ca at a r e . Greşea l a

r aţ iun e d e a f i , ş i ea se p oa t e f ac e ş i c u p r i v ir e l a di s cur su ri l e Gre ş e ala co n st ă î n a pr e tind e ş i a c r e de c ă s e fac e lin gv i sti că

chi a r d a c ă în r ea li t a t e

ni c i m ă car nu se f a c e co r e c t .

nu s e de s cop e ră d oa r p r in demonstr a r ea c onţ i n u t u r i lo r

p a r t ic u l are ş i prin r e l a ţ i o n a rea

a c e s t o r c o nţi n ut uri

î ntru c ît a c es t pun c t d e

l in g v i s t ic e

n u constă , fireşt e , î n fa p t ul d e a f a c e l og ic ă. L ogi ca a r e p r o pr i a

d i n limbil e i s t o ric e . ş i se d esc ri u limbil e ,

se f a ce l og i c ă , c eea ce îns eamn ă

c ă , î n plu s , acea s tă l og ic ă

279

Eugeniu Coşeriu

pe care o vom numi utilizare n ecesară ş i o a l ta, p e ca re o vom numi

u tili z are l e gitimă . Uti l i z area

c a

discurs şt iinţi f ic, ling v istic a trebuie să r e sp e ct e norm e l e s t a bi l it e ş i formulate de logică p e ntru orice di s curs a pofantic; i a r c a metalimbaj

ştiinţific,

genera l i . Utili z a r ea " l eg itimă"

limbajul lo g i c ( d e desem nare) ca te r men de com pa raţie în abo r d a rea limbilor istorice , m a i prec i s , atît în ved e rea descri e ri i , cît ş i - mai al e s - în veder e a comp ară r ii coerente şi omogene a a ce s t or li m b i . În acest ultim s e ns , o lingvis t i că " log i că" n u ar f i , tot u ş i , decît o formă r a fi na tă a

metodei onoma s iologice ". 7.2. Fără î nd oia l ă,

ş i o "l og i că forma lă a

semnificării" sa u "a sem n i fi ca t e l o r l i n gv i st ic e" .

într- un

s t ructurarea sa ar aparţin e un e i m e t a l ogic i va labil e , î n prin c ipi u, pe ntru

orice li m b ă " n a tur a l ă"

logică m ul t ip l ă - cu tipolo gia l ogică co re s pun z ătoare - ş i aceast ă

normelor l i m b ajelor ştiinţ if ic e în (dar nu n e cesa r ă) e ste folo s ir e a unui

" nece s ară "

es te utili z a re a care pri veşte

structu ra şi structurare a

lingvisticii înseşi, i n c lu s iv a gram a ticii :

trebu i e

să corespundă

s - a r pu tea const i tui

Această log i că a r fi ,

se n s, d i f eri tă pe n tr u f i e c are l im b ă; iar co ndiţiil e pri v ind

p

osibilă .

Însă a p are înt re bar e a

d acă a c eastă

meta l ogi c ă a or i căre i l o g i c i a sem ni fi c a t el or a r a v e a moti ve s u f i c i e nt e să se ju s t if ic e . În r e a lit at e , o l o g ic ă a se mni f i c at e lor n-ar fi , î n s u b sta nţa sa, d ec ît

se m an ti ca func ţ ion ală a f i e că r e i l im bi , " tipolo g ia "

co i nci d e c u tipol ogia lingvistică în domeni ul seman t i c , i ar m e t a l og ica

logicilor semnificatel or n-ar fi altceva decî t te oria (e pi ste m ologi a )

d escrie ri i se m antice f uncţio n ale.

dezvo l te aceste di scip li ne î n t r -o m an i e r ă coere nt ă ş i bin e funda me nt a t ă,

l i ngvişti i vo r avea nevo i e î ncă o da t ă d e l og i că

logicieni l or . Dar logicienii ar tre bu i , din punctu l l or d e ve d e r e, să facă

un efort pentru a înţe l ege în ce constă lingvist ic a şi să se ob iş nu iască să

m

e n ţ i o n a t ă

a r

În o r ice caz , d acă se h otărăsc să

şi de co l a b orarea

1 Ch i ar at u nc i cî n d acest

fapt - d i n mo t ive ce p ri v esc , î n p a rti c ul a r ,

f u nc ţ i a

l ing v istici i în l umea actua l ă ş i , în gene r a l , f u ncţ i a sa în ca d rul c u lt ur i i um a ni s te - nu

i mpl i că n e apărat u t il izarea une i notaţ i i s i mbol i c e sau ma t emat i ce .

de s pre care s e v or b eş t e î n an u m i t e t i puri de

anal iză gram a t i ca l ă , foarte l a modă în z il e l e noa s tre , n u s înt s tr uc tu r i l e l i ngvistice l a u n ni v e l ma i " de adî n cim e", c i n i ş te s tru ct ur i cu ca r e se po t c ompara s t ru ct ur i l e ef e c ti v

d i n p u nct de

vedere l in g vistic.

280

li

2 " S t ruc tu r i le

n gvi s tice :

l o g i ce " a le propoz i ţ iil or

struct u ra li ngvi s tică d e a dîncim e e s te stru c t u r a f u ncţ i o n a l ă

Logic a limb a jului ş i logica g ramaticii

~

distingă funcţiil e l ingvistice a l e con ţ inuturilor lo~ice ş i să nu ~onsidere limbil e i s torice - s i s t e me de se mnif icare - ca Şi cum a r fi Sisteme d e

d esemnare .

281