Sunteți pe pagina 1din 21

POVESTI TERAPEUTICE

POVESTI TERRAPEUTICE

Am un copil ru, neasculttor! E nzdrvan, dar mai mult dect ar trebui! Nu reuesc s m mai neleg cu el! Sunt sintagme pe care orice printe le rostete la un moment dat. Pentru a arta cine este eful, muli prini greesc n ncercarea de a-l determina pe cel mic s fie asculttor, fr s-i intereseze substratul comportamentului copilului. Urmrile acestei btlii pot fi dezastruoase i l pot determina pe copil s-i piard ncrederea n sine. Curaj Fiecare persoan e unic prin felul ei de a fi, prin modul n care acioneaz n anumite circumstane. n timp ce unii copii sunt foarte ndrznei i dornici c nvee lucruri noi, alii stau retrai i nu au curajul s intre n joc, de team s nu greeasc, s nu fie criticai. Ba mai mult, dac prinii nu sunt cei care i ncurajeaz s i alunge teama, cei mici vor fi puternic angoasai. Ca i adulii, copiii se tem de necunoscut. Pot fi ei determinai s fac fa oricrei situaii? Bineneles, dar trebuie s tim cum s procedm!
2

Etape Primii ani de via sunt deosebit de importani pentru a-l stimula pe cel mic s aib ncredere n sine. O etap, foarte important, este s-l lai s se descurce singur, pornind de la mbrcat sau dezbrcat, chiar dac i ia foarte mult timp s fac asta. Va veni apoi momentul legatului ireturilor. Este un experiment greu pentru copil, dar chiar dac se va chinui s dobndeasc ndemnarea, trebuie ncurajat s ncerce. - Explic-i cu rbdare de ce anumite lucruri pot fi periculoase. - nva-l s foloseasc o furculi n loc s-i interzici! - Nu uita s-l felicii pentru reuit! - n primii ani de coal nu-l descuraja! - Chiar dac nu va fi primul n clas, asigur-l c el este ntotdeauna pe primul loc n inima ta!

Comportament neadecvat n perioada de cretere apar probleme n comportamentul copiilor, agresiunea fa de ali copii, agresiunea verbal sau opoziia fa de aduli. Sunt motive care reuesc s-i descurajeze foarte tare pe prini, care au impresia c au un copil ru, neasculttor. Atunci, mama i tata ncearc s devin autoritari, creznd c nzdrvanul doar de fric ar putea s asculte. Se creeaz un cerc vicios. Copilul se revolt cnd printele ncearc s fie autoritar, printele se simte i mai descurajat i ncearc s fie i mai autoritar cnd copilul nu l ascult. Sunt momente n care printele ar putea s ncerce s-l ajute. El trebuie s neleag care este scopul copilului, consider Anda Pcurar, psihoterapeut, membru al Asociaiei pentru Psihologie i Psihoterapie Individual i al Federaiei Romne de Psihoterapie.

Scopuri Exist patru scopuri ale copilului: - Un prim scop este atragerea ateniei. Fie c nu primesc suficient atenie din partea prinilor, fie c primesc, scopul lor n general este s atrag atenia. ncep s aib diferite comportamente neadecvate cnd vine cineva n vizit sau cnd merg pe strad ori cnd tiu c printele nu poate reaciona fa de ei. - Al doilea scop este puterea. Copilul intr ntr-o lupt de putere cu printele, care ncearc s fie autoritar, iar copilul ncearc s-l provoace. - Al treilea scop: descurajarea. n acest caz, cel mic se simte descurajat i ncearc s reacioneze. Se retrage social i nu mai vrea s fac nimic. Nu mai vrea s se joace cu ali copii, nu mai vrea nimic! Aici se ncadreaz genul de copil care n-a fost niciodat lsat s fac ceva, pentru c mama face tot. Acest lucru se ntmpl pentru c el ajunge la concluzia c e mai bine s nu mai ncerce s fac nimic dac tot nu-i iese ceea ce i propune.

- Rzbunarea este al patrulea scop. Unii copii se revolt n ascuns. Acetia sunt cumini acas, iar la coal fac numai prostii. Sunt i copii care i arat revolta i tiu s-i ating pe prini acolo unde-i doare i s-i fac s sufere. Prinii trebuie s evalueze i s vad care este scopul copilului. Pentru c el nu face prostii fiindc aa vrea, ci pentru c nu tie cum s reacioneze. Este descurajat. Printele poate s fie un prim terapeut, poate evalua un pic situaia. Dect s-l pedepseti i sl nchizi n camer, mai bine iei tu din camer cteva minute, respiri adnc i te gndeti. E mai greu, dar e mai bine.

POVETI TERAPEUTICE. Dac, orice ai face, nu reuii s fii pe aceeai lungime de und cu copilul, exist i alte metode pentru a-l determina s neleag mai bine c se comport greit. Un exemplu n acest sens ar fi povetile terapeutice. Acestea pot fi standard sau pot fi create de prini. Orice printe poate s creeze poveti terapeutice, cu mesaj, gen fabule, din care copilul s neleag ceva, afirm psihoterapeutul Anda Pcurar. FINAL REALIST. Pornind de la personajele care i plac copilului cei, pisici, o maimuic de la Grdina Zoologic putei dezvolta o poveste care s aib un final realist, aa cum ar dori i printele s se ntmple. Mesajul nu trebuie s fie ca n basme, unde prinul i prinesa vor tri fericii pn la adnci btrnei, ci asemntor celui din fabule. Nu trebuie s-i explicai celui mic tlcul povetii. l va nelege singur i va lua atitudine. Doar c printele trebuie s aib rbdare. Pentru c dintr-un copil foarte descurajat nu poi s-l faci s devin numrul unu n clas, dar l poi ajuta s capete ncredere n el

MESAJ. Este foarte greu s determini un copil descurajat s-i recapete ncrederea de sine. Iar prinii trebuie s fie cei care l susin n aceast privin. S aib rbdare, pentru c acest lucru nu se poate petrece peste noapte. Este un progres minim, dar benefic, momentul n care copilul ncepe s discute cu colega de banc. GRIJ. Copiii nva permanent, dar e bine s avem grij la ceea ce nva. Pentru c un copil care este criticat nva s condamne, dac va fi ridiculizat, va deveni timid, n timp ce un altul care triete cu ruine se va simi vinovat permanent. De asemenea, un puti, care triete ntr-un spirit de toleran, va nva s fie rbdtor, cel ncurajat va nelege ce este ncrederea. Un copil, care este nvat ce este recunotina, va ti ce este aprecierea. Dac va tri cu acceptare i prietenie, copilul va descoperi armonia de a tri alturi de ceilali.

POVESTEA NR 1. TRANSFORMAREA Tria odat, n fundul unei mlatini, cteva larve care erau foarte nedumerite n legtur cu ceea ce se ntmpla cu suratele lor dup ce acestea urcau la suprafa, deoarece nici una din ele nu mai revenea n locul de unde plecase. Curioase i chiar uor speriate, ele s-au hotrt ca prima dintre ele, care va pleca, s se ntoarc i s le povesteasc cum este acolo sus. Foarte curnd una dintre ele a simit un imbold irezistibil de a pleca i a nceput s urce uor pe tulpina unei flori. Ajungnd pe petalele florii, ea s-a odihnit puin i ncet, ncet a nceput a se schimba, pn s-a transformat ntr-o superb libelul. i-a luat zborul, dar n-a uitat de promisiune i a ncercat fr succes s atrag atenia larvelor rmase n mlatin. i-a dat seama ntr-un trziu c, dei surorile ei, pe care le vedea acolo jos, ar fi putut s-o

vad, nici una n-ar fi reuit s recunoasc n frumoasa libelul larva care fusese odat. POVESTEA NR .2 Traia odata o minunata pisicuta de angora care se numea Roscovana. Desi traia intr-o casuta fermecatoare, ea nu era fericita defel pentru ca aici, lucrurile nu se petreceau intotdeauna asa cum ar fi dorit ea. In familie avea adeseori sicane si tot felul de lucruri dezagreabile. Uneori fratele sau mai mare o agasa si o tachina prea mult; alteori mama sa striga sau chiar ii interzicea sa actioneze asa cum i-ar fi placut. Astfel, in casa, Roscovana avea rareori linistea dorita si se simtea adeseori bine singura cu problemele sale. Amicii de la scoala credeau ca Roscovana zambeste prea putin; uneori ea parea foarte obosita, atat de obosita incat casca la ore. Si erau norocosi prietenii care reuseau sa-i vorbeasca, pentru ca Roscovana era putin vorbareata. Rareori spunea ceea ce gandea.

10

Intr-o zi, Roscovana apare in clasa cu totul altfel. Ce schimbare! Era aproape incredibil! Curios lucru, incepand din aceasta zi Roscovana suradea tot timpul; este plina de energie la scoala si prietenii se ingramadeau in jurul ei pentru a auzi ce spunea, atat de mult si bine vorbea. Avea o multime de lucruri de spus sau de povestit! Dar, ce s-a intamplat? De unde aceasta modificare de comportament? Mister! Doar Roscovana stia cu adevarat ce se intamplase. Unii povestesc si azi ca Roscovana vede acum lucrurile altfel pentru ca o zana buna i-ar fi dat curajul sa infrunte dificultatile. Altii spun ca un magician i-ar fi dat talentul de a-si schimba modul de a vedea lucrurile, pentru ca Roscovana ar avea acum un buton magic de care se poate folosi oricand si cat de des doreste. Eu am auzit spunandu-se ca acest buton ar fi pur si simplu plasat pe lobul urechii sale drepte. Roscovana nu il poate vedea. Dar butonul magic este acolo intr-adevar, pentru ca Roscovana nu trebuie decat sa-si frece lobul urechii drepte si de indata butonul magic face minuni. Si ce minuni! Fratele mai mare este enervant? Mama este nerabdatoare? Tata este furios? Roscovana nu se mai lasa

11

ranita de atitudinea celorlalti. Roscovana are butonul magic, de care se foloseste. Si ea il utilizeaza atat de des cat are nevoie. Si de fiecare data cand Roscovana se foloseste de butonul sau magic, se simte bine si din ce in ce mai bine. Iata! Si asa continua misterul Roscovanei. Ea utilizeaza butonul sau magic si de fiecare data in inima sa este tot mai bine. Si in pofida tuturor dificultatilor pe care le intalneste, Roscovana surade si are intotdeauna o multime de lucruri de povestit prietenilor sai. Simti ca te raneste comportamentul negativ al celorlalti fata de tine? Te influenteaza intr-o asa masura incat preferi sa iti restrangi comunicarea cu ceilalti, sa te retragi in singuratate? Aminteste-ti ca Roscovana a reusit sa infrunte dificultatile, sa-si schimbe modul de a privi lucrurile, sa se simta din ce in ce mai bine, utilizand butonul magic. Si tu poti sa-ti descoperi propriul tau buton magic pentru a avea tot mai multa incredere in tine, pentru a-ti exprima

12

nevoile, supararile, preferintele, sentimentele, pentru a te simti bine impreuna cu ceilalti si cu tine insuti. POVESTEA NR.3 Un fermier descoperi intr-o buna zi un cuib de acvile abandonat, cu un ou in el. Lua oul si il puse in cuibul unei gaini din ograda sa. Se nascu, in mijlocul gainilor, o pasare de toata frumusetea care invata desigur sa se poarte ca o gaina. Fermierul se ocupa mult de noua sa gaina si facea totul pentru a o proteja. O rasfata si ii aducea imediat tot ceea ce aceasta cerea. Acvila gaina devenea pe zi ce trece foarte dependenta de fermier, care nu-si dadea seama de raul pe care il face. La un moment dat, acvila vazu pe cer o pasare mare care plana si spuse: - Intr-o zi si eu voi zbura ca aceasta pasare. Atunci, fratii si surorile sale au inceput sa rada de ea. Rusinata, regreta ca

13

spusese aceste cuvinte si continua sa manance graunte din tarc. Intr- o buna zi, o zana buna trecu pe acolo si vazu acvila regala vegetand in mijlocul gainilor. Atunci ea ii spuse fermierului: - Cred ca iti iubesti foarte mult pasarea ta rara, dar cred ca nu-i faci nici un serviciu tinand-o in aceste conditii. Te gandesti prea mult la tine. Aceasta pasare nu este fericita si atunci cand va fi prea mare nu-si va mai dezvolta calitatile sale extraordinare si potentialul sau nelimitat. A doua zi, dupa ce a stat pe ganduri, fermierul nostru a luat pasarea in maini si a lansat-o in aer. Acvila a avut din fericire timp sa-si deschida aripile si sa aterizeze jalnic pe pamant, in hohotele de ras ale gainilor. Dar omul nu se descuraja, ci urca pe acoperisul hambarului si spuse pasarii: - Esti o acvila, zboara! Si o lansa in aer. Dintr-un reflex spontan, acvila isi deschise aripile, plana cateva secunde deasupra curtii si ateriza in mijlocul gainilor uimite

14

Atunci fermierul urca muntele din apropierea fermei sale si lansa acvila spre cer. Cu batai de aripi din ce in ce mai mari, acvila incepuse sa zboare fericita pe cer, din ce in ce mai sigura de ea. Periodic, ea revenea sa-l vada pe fermier si pe prietenele sale, gainile, care o considerau de acum inainte ceea ce ea era intradevar, o acvila regala. Te recunosti in atitudinea supraprotectoare a fermierului ? Oferi celorlalti chiar si fara a-ti cere ? Ai tendinta de a-i proteja, rasfata pe ceilalti, intr-o asemenea masura incat le creezi o dependenta de tine? Te lasi protejat, rasfatat, condus, de ceilalti fara sa-ti dai seama? Amintesteti de fermier, care dupa ce a fost consiliat de zana cea buna, a dat drumul acvilei din ograda sa, lansand-o in aer pentru a-si deschide aripile sa zboare. Amintesteti de acvila care desi crestea alaturi de gaini, avea dorinta de a zbura precum o acvila regala. Si tu iti poti redirectiona atentia dinspre ceilalti spre tine, lasandu-le celorlati autonomia necesara pentru a devenii ei insisi, pentru a-si dezvolta o mai buna incredere in propria persoana.
15

Bivolul si cotofana de George Toparceanu

Pe spinarea unui bivol mare, negru, fioros, Se plimba o cotofana Cand in sus si cand in jos. Un catel trecand pe-acolo s-a oprit mirat in loc: -Ah, ce mare dobitoc! Nu-l credeam asa de prost Sa ia-n spate pe oricine... Ia stai, frate, ca e rost Sa ma plimbe si pe mine! Cugetand asa, se trage indarat sa-si faca vant, Se piteste la pamant Si deodata -zdup!-ii sare Bivolului in spinare...
16

Ce s-a intamplat pe urma nu e greu de-nchipuit. Apucat cam fara veste, bivolul a tresarit, Dar i-a fost destul o clipa sa se scuture, si-apoi Sa-l rastoarne, Sa-l ia in coarne Si cat colo sa-l arunce, ca pe-o zdreanta, in trifoi. -Ce-ai gandit tu oare, javra?Au crezut-ai ca sunt mort? Cotofana, treaca-mearga, pe spinare o suport Ca ma apara de muste, de tantari si de tauni Si de alte spurcaciuni... Pe cand tu, potaie proasta, cam ce slujba poti sa-mi faci? Nu mi-ar fi rusine mie de vitei si de malaci? Bivol mare si puternic, gospodar cu greutate, Sa te port degeaba-n spate?...

17

Racul, broasca i tiuca

Racul, broasca i o tiuc ntr-o zi s-au apucat, De pe mal n iaz s-aduc Un sac cu gru ncrcat. i la el toi se nham: Trag, ntind, dar ieu de sam C sacul st neclintit, Cci se trgea neunit. Racul napoi se da, Broasca tot n sus slta, tiuca foarte se izbea i nimic nu isprvea. Nu tiu cine-i vinovat; ns, pe ct am aflat,
18

Sacul n iaz nu s-a tras, Ci tot pe loc a rmas. Aa-i i la omenire, Cnd n obte nu-i unire.

oarecele i pisica

Un oarece de neam, i anume Raton, Ce fusese crescut sub pat la pension, i care n sfrit, dup un nobil plan, Petrecea retirat ntr-un vechi parmazan, ntlni ntr-o zi pe chir Pisicovici, Cotoi care avea bun nume-ntre pisici.

Cum c domnul Raton ndat s-a gndit S o ia la picior, nu e de ndoit. Dar smeritul cotoi, cu ochii n pmnt, Cu capu-ntre urechi, cu un aer de sfnt,
19

ncepu a striga: "De ce fugi, domnul meu? Nu cumva i fac ru? Nu cumva te gonesc?

Binele oricesc ct de mult l doresc i ct mi eti de scump, o tie Dumnezeu! Cunosc ce ruti v-au fcut fraii mei, i c avei cuvnt s v plngei de ei; Dar nu sunt cum crezi; cci chiar asupra lor Veneam s v slujesc, de vrei un ajutor.

Eu carne nu mnnc; ba nc socotesc, De va vrea Dumnezeu, s m clugresc." La st frumos cuvnt, Raton nduplecat, Vznd c Dumnezeu de martor e luat, i ceru iertciuni i-l pofti a veni Cu neamul oricesc a se-mprieteni.

i duse pe la toi, i l nfi


20

Ca un prieten bun ce norocul le d. S fi vzut la ei jocuri i veselii! Cci oarecii cred mult la fizionomii, -a acestui strin atta de cinstit Nu le nfia nimic de bnuit.

Dar ntr-o zi, cnd toi i deter un bal, Dup ce refuz i limbi i cacaval, Zicnd c e n post i nu poate mnca, Pe prietenii si ceru a-mbria. Ce fel de-mbriri! Ce fel de srutat! Pe ci gura punea, ndat i jertfea; nct abia doi-trei cu fuga au scpat. Cotoiul cel smerit E omul ipocrit.

21