Istoria medicinei universale

Index Boli si tratamente Istoria medicinei universale Medicina egiptului antic

Medicina egiptului antic

Unul dintre cei mai autorizati cunoscatori antici ai Egiptului, celebrul istoric HERODOT (484 -425 i.c.n.), in istoria sa mentiona cu caldura: \"Voi povesti mai pe larg despre Tara Egiptului, pentru ca are cele mai multe minunatii de admirat decat orice alta tara si care ne infatiseaza lucruri mai presus de puterea cuvantului, fata de orice parte a lumii.7\' Revenind la contemporaneitatea noastra, remarcam faptul ca atunci cand se vorbeste de Egipt, rememoram cu un sentiment de grandoare: existenta Piramidelor, a Nilului, a dunelor de nisip, a obeliscurilor, a Sfinxului, a CREDINTEI AZN NEMURIRE, a imenselor coloane din marmura, a sarcofagelor si a fastuoaselor temple. Pe locul urmator al ansamblului de observatii din amintirile noastre se situeaza chipul lui Ramscs. imaginea Cicopatrei. statuile \"colosilor\", realizate din diodorit, cuart rosu, profir, alabastru, onix, lapis-lazuli, turcoaze sau chiar calcar si serpentina. Tot in acest grup intra obiectele de cult si palatele acoperite cu placi de aur (simbolizand carnea zeilor) sau de argint (numite oasele zeilor); nu uitam sa ne aducem aminte de lemnul pictat, de basoreliefurile expresive, de mumii, de masti, de chipurile zeilor-soim, a zeitelor-vultur, a zeilor-sacali, tauri sau crocodili etc. Se impune, de asemenea, bogatia de faianta inventata in aceasta tara acum 4000 de ani; de asemenea, descoperirea geometriei in mileniul 2 i.e.n. (geos = pamant, metros = masuratoare), ca si elucidarea unor importante repere de astronomie. La randul ei, inventia PAPIRUSULUI de catre egipteni care a revolutionat in mod deosebit scrisul si, in acelasi timp, raspandirea culturii. Toate aceste realizari au fost obtinute pe o suprafata de pamant locuibil (fara desert) nu mai mare decat intinderea Belgiei. Pe acest teritoriu s-a impus o cultura omogena, uniforma, imuabila, foarte atasata la traditiile locale, orgolioasa si mandra de superioritatea ei morala fata de popoarele din jur. Aceste trasaturi s-au reflectat si in evolutia medicala din aceasta tara. TREPTELE PRIN CARE A TRECUT MEDICINA din Egipt au fost, pe rand, influentate de conceptiile religioase, toate avand proprietati ndecative. 1) ANIMISMUL apela la VINDECAREA prin actiunea unor forte oculte induse de te, ape, duhuri, spirite etc. 2) TOTEMISMUL - credinta in simbolurile comune unei ginti sau fratii; de exemplu, animale (lup, caine, sacal, soim, vultur), cu efecte, de asemenea, ndecative. 3) FETISISMUL - venerarea unor obiecte, carora li se atribuiau rtuti magice, ndecatoare. 4) TABUISMUL - se baza pe anumite interdictii cu caracter sacru care, daca erau incalcate, atrageau AZMBOLNA,VIRI. 5) MAGIA (invocarea demoniior in procesul de VINDECARE). 6) ZOOLATRIA se baza pe solicitarea ajutorului VINDECA,TOR din partea unor animale dinizate, ca de exemplu: pisici, pesti, crocodili, serpi, tauri, vaci, berbeci, lei, hipopotami, soimi, sacali, ereti, pasarea Ibis etc. Pana acoio se ajunsese, incat unui oras din Egipt i s-a acordat numele de Crocodilopoiis, iar taurului Apis i s-a construit la Memfis un grajd sacru intr-un templu, fiind un obiect de adoratie perpetua. Credinta in ndecarea zoolatrica a avut un asemenea aplomb, incat s-au inventat imagini compozite (semi-umane de zei, animale), de exemplu: om cu cap de crocodil, femeie cu cap de vaca, barbat cu cap de sacal, de soim, de vultur, de caine etc. Cea mai inalta SCOALA, DE MEDICINA, din intreaga antichitate a fost deschisa la MEMFIS. Ea a pornit de la principiile ca omul este compus din trei parti constitutive: 1) Corpul material (anatomic);

3) Elementul \"dublu\" sau \"principiul tal\" din om (avand forma exacta a corpului material)-

2) Sufletul imaterial (inzibil);

Corpul u se ingrijeste medical, pentru ca sufletul sa nu-l paraseasca. Corpul defunct, de asemenea, trebuie ingrijit, pentru ca sufletul sa aiba loc sa se reintoarca si sa reintre in acest corp. SCOALA DIN MEMFIS avea cea mai celebra biblioteca din lumea antica, si anume cea din TEMPLUL LUI IMHOTEP. Aceasta scoala de medicina se bucura de o atare recunoastere in lumea Mediteraneana, incat la aceasta scoala s-au format mari somitati ale medicinei din acele timpuri, ca HIPOCRATES, GALEN, DIOSCORIDES etc. De altfel, o buna parte a cuceririlor medicinei egiptene au ramas in uz si astazi. Se presupune ca la aceasta scoala s-a format si pRCFNEU. De retinut ca numerosi medici arabi, recunoscuti in istorie, au fost egipteni la origine. Patronul Scolii de Medicina din Merjifis, ca de altfel a intregii medicini din Egipt, a fost zeul SERAFIS, pe care autorii greci, si apoi cei romani, l-au identificat cu ASCLEPIOS, deci AESCULAP. Acest zeu egiptean a fost recunoscut AZN AZNTREAGA LUME MEDITERANEANA,. NuIntamplator, de altfel, numele lui se intalneste si in DACIA, inscriptionat pe monede din sec. 1, sculpturi si stele funerare. Apelarea grecilor la invatatura egipteana din scolile de pe valea Nilului era recunoscuta de catre istoricul grec HERODOT ca strict necesara, deoarece egiptenii contemporani erau socotiti de el ca fiind \"cei mai intelepti\" si \"cei mai invatati\" - \"mult mai isteti la minte decat elenii\" (Istorii, 2). Scoala medicala din Memfis sustinea unicitatea actului de creatie, unitatea lumii si determinismul ei spre ordine si organizare, natura fiind ordonata si organizata de zeul MAAT, care a dat ca sens omului sa-si perfectioneze singurele valori umane: onestitatea tii generozitatea. Datele de baza ale medicinei egiptene au fost cuprinse in peste 10 papirusuri, dintre care mentionam urmatoarele: 1) PAPIRUSUL ED WIN SMITH a fost scris la inceputul mileniului 3. in el sunt cuprinse 48 de observatii prind OPERATIILE CHIRURGICALE, referindu-se la fracturi, entorse, raniri, corpi straini, infectii. 2) PAPIRUSUL EBERS din mileniul 2 cuprinde 875 de retete medicale si vraji. Din acestea, peste 100 sunt retete pentru bolile de ochi, foarte frecvente in acea perioada in Africa de Nord si Orientul Apropiat. Acest papirus se refera si la autopsiile facute pe cadavre si pe mumii. 3) PAPIRUSUL BRUGSCH (1250 i.c.n.) contine 170 de prescriptii pentru diferite afectiuni. 4) PAPIRUSUL HEARST (1250 i.e.n.) ne prezinta 260 de retete pentru tratamentul muscaturilor, a durerilor de dinti si a caderii parului. 5) PAPIRUSUL CHESTER BEATTYLE trece in resta arsurile si marea varietate a afectiunilor oculare, indicand totodata tratamentul corespunzator. 6) PAPIRUSUL RHIND, pe langa multiplele clemente de organizare, se refera si la tratamentul unor afectiuni patologice umane. O multime de medicamente au fost enuntate in aceste papirusuri, administrate sub forma de extracte, pulbere sau tincturi, ca de exemplu: 1) SCILA MARITIMA cu efect tonic cardiac si diuretic.

3) MACUL cu efect opiaceu.

2) RICINUL cu actiune laxativa. 4) LEMNUL DE CEDRU - mineralizam. 6) RODIA - dezinfectant.

5) SMIRNA - dezinfectant.

7) MA,TRA,GUNA care, prin continutul ei in atropina si scopolamina, indeplineste un rol antispastic si cardioaccclerator.

9) La aceste produse vegetale se adauga mineralele cu efect medicamentos, ca: SA,RURILE de plumb, oxidul de fier, antimoniul, sarurile de mercur, sulfatul de magneziu, sarurile de calciu. Toate avand o posologie si indicatii foarte bine silite. 10) Pentru actiunile lor afrodisiace si tonice generale, au fost intrebuintate diferite GHEARE, COPITE si COARNE de animale. 11) Se faceau ANESTEZII locale preoperatorii cu acid carbonic (zapada carbonica), rezultat dintr-un amestec de PIATRA, MEMFICA, (calcaroasa) tratata extemporaneu cu otet.

8) GRA,UNTE DE IN si altele

13) Intre interventiile chirurgicale, erau cunoscute EXTIRPAREA tumorilor,

12) Se SUTURAU marginile ranilor.

aplicarea de ATELE pentru fracturi, luxatii si entorse, interventia pentru prolaps uterin, VENESECTH, operatii de CATARACTA, si tratamentul retentiei de urina. 14) In diferite situatii exista conngerea ca MUZICA avea un excelent efect curativ, observatie impartasita, de altfel, si de alte popoare din antichitate, in toata istoria medicala egipteana nu s-a renuntat la farmece, exorcisme si rugaciuni pentru alungarea demonilor. Etiologia a fost in permanenta banluita de duhuri rele, de demoni patrunsi in organism, de blesteme si de ideea pedepsei dine, dar totodata nu au fost neglijate si alte cauze, ca de exemplu: ranirile, frigul, caldura, parazitii si defectiunile alimentare. Nu o data, pe langa droguri, medicii imparteau si amulete (talismane), facand chiar descantece.In papirusuri este expusa o intreaga Metodologic a ACTULUI MEDICAL, care cuprinde; diagnosticul, simptomatologia, tratamentul, prognosticul si cateva comentarii. Pe drept cuvant, aceste observatii din papirusuri au folosit ca model pentru actualele foi de observatie. Pe langa bolile chirurgicale pe care le-am enumerat, papirusurile contin referiri la: boli abdominale diverse, la bronsite, laringite, plcurezii, pneumonii, dentopatii, afectiuni ginecologice, ale pleoapelor, a conjunctitelor catarale si granuloase, a febrei tifoide, a parazitozelor intestinale, a malariei, a epilepsiei, erizipelului, a metritelor, a contuziilor, constipatiilor, bilhariozei (schistosomiazei), cu localizari arterio-venoase, intestinale, insotite de anemie, ciroza hepatica si Hematuria de Egipt. In afara scolii de medicina de la Memfis, existau si scoii medicale pe langa temple. Medicii absolventi ai acestor scoli medicale erau impartiti in: 1) specialisti in bolile capului;

3) specialisti in boli abdominale;

2) specialisti in boli ale coloanei vertebrale; 4) internisti; 5)oculisti;

6) dentisti 7) Chirurgi.In general, medicina si magia, cu toate interferentele lor, erau socotite ca doua profesiuni total distincte. La fel si obstetrica, nasterile, fiind conduse, in mod obisnuit, de moase si nu de medici. Ca si la vechii greci, intelegerea FIZIOLOGICA, cuprindea doua conceptii: 1) Conceptia umorala si 2) Conceptia pneumatica. Astfel, se sustinea ca ia fiecare inspiratie omul aspira \"un principiu u\", luat din aer, pe care inima il pulseaza in sange care, la randul sau, il transporta in toate umorile din corp. Medicii aveau, in general, notiuni elementare fiziologice despre functionalitatea corpului (rolul secretiilor, procesul de digestie, excretiile, actiunea respiratorie). Ei nu se raportau la organe in parte, ci la organism luat in totalitatea lui. Cu toate ca nu se efectuau disectii, medicii cunosteau, probabil prin colaborare cu imbalsamatorii, oasele, organele interne (ficat, plamani, splina etc), muschiul cardiac, vasele. Regimul alimentar in perioada de evolutie a bolii indica: pepeni, dovlcci, laptuca, smochine, curmale, rodii, fructe sicomar, te medicinale. In perioada de convalescenta, regimul se putea completa cu: bob, linte, fasole, mazare, ceapa, usturoi, nuca de cocos, ta de e, masline, telina, rizomi comestibili, rizomi fainosi ai lotusului alb si albastru, partea de jos a papirusului, graunte de in, peste uscat, paine fara sare, tulpina de bambus, radacina si floare de lotus, ulei de susan, prepelite, pasari mari (rata, gasca), nde curmale, bere de orez. Pentru apararea SA,NA,TA,TII SOCIALE, legile egiptene s-au inspirat dupa legile sumeriene si codul lui Hamurabi. Violul era aspru pedepsit, la fel si adulterul feminin; ca rezultat, natalitatea a fost mult mai crescuta decat in tarile vecine. Herodot a ramas surprins de numarul foarte mare de copii. Existau, in intelesul cuvantului, reale eforturi pentru cresterea natalitatii. Medicii, care efectuau circumciziile, destul de frecvente si obligatorii la preoti, sustineau ca ele asigura fertilitatea. Fetitele se puteau casatori la 12 ani, iar baietii la 15 ani. Femeia, deci mama, era stapana casei, ea era foarte bine tratata. Casatoria se facea la libera alegere. Exista o reala egalitate a sexelor, femeile ajungand deseori regine. Alaptatul copiilor se facea pana ia varsta de 3 ani. Deosebita grijapentru mama copiilor a dus la dedicarea celor mai frumoase poezii inchinate femeilor, la grija de a le impodobi cu diademe, cercei, peruci de toate formele, bratari la maini si la glezne, mese si bucle false, parfumuri, pomezi, lotiuni fixative. in apararea feminitatii procreatoare. invatatul PTAH-HOTEF, in poemele sale, proclama apreciativele pe care ie merita mama copiilor nostri: \"Q vorba inteleapta este mai ascunsa decat piatra verde de smarald, dar ea roate fi gasita la orice femeie, chiar si la sclava la.\" Medicii si preotii insuflau ideea luptei pentru ata, dar si intelegerea senina a mortii, in sensul continuarii etii si dupa moarte. Atat ata, cat si moartea erau

prite cu distinctie si demnitate: toate actiunile, arta, religia si filozofia glorificand eternitatea. Cultul soarelui Ra, dand sperante conngatoare, a avut un loc de cinste in intreaga actitate medicala. inngerea mortii era supremul ideal medical! Din papirusurile pomenite reiese ca medicii egipteni cunosteau 320 de boli si peste 180 de medicatii.

Medicina antica chineza,

intreaga evolutie spirituala si materiala din tara brazdata de Fluviul Galben, Fluviul Yangtze si \"Fluviul Perlelor\" (Z Huziang)-s-a dezvoltat intr-un climat marcat de un puternic melanj de MORALA,, FILOZOFIE si CREDINTE RELIGIOASE. Aparitia acestui amestec a avut ca punct de plecare cultul stramosilor, solidaritatea familiala, traditiile, obiceiurile si formele vechi de cultura, la care s-au adaugat ca rezervor spiritual activ. Filozofia lui CONFUCIUS (Kong-zi), a lui LAO-ZI si a lui MENCIUS (Meng-zi) a propovaduit cultul zeitatilor TIAN (cerul), HU TU (zeita pamantului) si al zeului KUNG-KUNG (sarpele cu chip de om). Medicina, ca orice activitate umana, a fost si ea, la randul ei, influentata de acest climat. Nu mai departe decat in domeniul bolilor, de la inceput s-a admis ca fiecare BOALA, ARE ZEII EI PROTECTORI, ca de exemplu: CIUMA, VA,RSATUL, ASTMUL, POJARUL etc, zei recunoscuti si de cele trei religii de baza ale Chinei, ce s-au cristalizat sub numele de CONFUCIANISM, DAOISM si ulterior BUDHISM, fondate inainte vreme de Kong-zi, Lao-zi si Budha. Pictogramele, ca si scrijeliturile pe \"oase de ghicit\" (scapule, sternuri sau centuri pelviene) vorbesc de faptul ca inca din perioada imparatului SHENNONG (unul dintre primii dinasti) s-au descoperit proprietatile CURATIVE AT.F UNOR TE, De altfel, pe aproximati200.000 de \"OASE DE GHICIT\" - de bovine, de caprine, de ovine sau carapace de broasca testoasa - au fost mentionate \"leacuri\" contra unor boli. Scrierea pe os, sugerand \"imaginea\" obiectului sau a actiunii, din perioada dinastici SHANG (1766 - 1122 i.e n.) continea intrebari ca: bolnavul este vindecabil sau nu, peste cat timp etc. Cu aceste mentiuni, placile osoase erau supuse arderii, in urma careia se interpretau crapaturile aparute pe suprafata scrisa. Aceste semne reprezentau veriile oracole vizuale (pozitive sau negative). I. In ceea ce priceste Etiopatogenia. atat medicii, cat si filozofii sau preotii, admiteau in mod unanim ca BOLILE apar cand ARMONIA DINTRE OM SI UNIVERS se rupe prin interventia agentilor externi (anotimp, vant, caldura, frig sau umezeala) ori a agentilor interni (emotii, frica, durere, ura, placere, bucurii), cat si a unor mancaruri, bauturi ori insecte veninoase. Stransa legatura dintre om si univers a reprezentat un punct de reper permanent, avandu-se in vedere succesiunea anotimpurilor, cele 5 planete, 5 viscere, 5 clime, 5 planete, 5 puncte cardinale (4 + 1 centrul), 5 clemente primordiale ale naturii, rotatia astrelor, luna, soarele etc. Chinezii, fiind profund traditionalisti, au silit liante ale omului cu macrocosmosul, cat si cu microcosmosul, care s-au transmis generatie de generatie, pornind de la | experienta primilor autohtoni, populatia MIAO. transmiterea s-a facut prin scris si era laconica, deoarece continea un fond sarac de cuvinte scrise pe o lama osoasa (intre 10 si 65 de expresii). Cu toate ca scrierea a evoluat calitativ, fondul de cuvinte a ramas in continuare sarac, indiferent de faptul ca aceste cuvinte au fost sapate in \"stele de piatra\" in jurul anului 175 i.e.n. sau elaborate cu cerneala si penel in anul 115 i.e.n., ca in 105 e.n. sa apara inscriptii chiar pe hartia abia descoperita. Chinezii in general si medicii in special considerau ORGANISMUL CA UN MICROCOSMOS ASEMENEA MACROCOSMOSULUL total supus legilor acestuia, in care dominau cele 5 ELEMENTE: APA. FOCUL. PA,MA,NTUL. LEMNUL si METALTJL. Totul era interpretat, in medicina, prin prisma acestor puncte de vedere, indiferent de faptul ca medicina era EMPIRICA, sau se folosea de MAGIE, VRA,JITORIE sau ASTROLOGIE. De altfel, la curtile imperiale ale chinezilor se bucurau de o deosebita influenta prezicatorii si vrajitorii de toate felurile. Cauzele bolilor erau zeificate, deci trebuiau imblanzite. VA,NTURILE din deserturile Mongoliei, ce se abateau asupra locuitorilor de pe Fluviul Galben, erau cauza a nenumarate imbolnaviri sezoniere. Dar aceste vanturi aveau ca stapan pe zeul FENG PO, deci el irebuia INVOCAT DE CA,TRE MEDICI in procesul de vindecare al bolilor. La fel, era invocat stapanul ploii,

YU SHI, sau stapanul tunetelor, LE GONG. Prin intreaga organizare a vietii din China, FAMILIA STA,TEA IN EPICENTRUL acestei organizari. II. Traditia medicala chineza veche inca din primele 3 milenii punea in centrul obiectivelor sale Medicina sociala, deoarece in conceptia lor ordinea universala spre care tind toti oamenii si care este proprie intregii naturi trebuie sa cuprinda viata sociala, sanatatea, sentimentele si gandirea omului. Viata familiala reprezenta epicentrul medicinei sociale, care acorda o nespus de mare grija mamei si copilului. CONFUCIUS silise ca norma obligatorie maxima: \"Femeia este principala legatura in relatiile familiale\", pe care medicii o propovaduiau si o incurajau cu asiduitate. La fel, si principiile filozofului MO-ZI (479 - 381 i.e.n.) privind \"austeritatea\" erau pazite de catre intreaga societate. Cuvantul chinez de \"SOTIE\" se scria cu aceleasi ideograme ca si cuvantul \"EGAL\"- intrajutorarea intre sot si sotie era perfecta, fiind unanim evidentiat principiul \"AZNTRE SOT SI SOTIE TREBUIE SA, EXISTE AZNDATORIRI RECIPROCE\", pentru prevenirea oricaror vicisitudini cauzate de munca excesiva sau de boli. inaltul grad de apreciere al femeii, ca principal factor in etnogeneza, 1-a facut pe vcnetianul MARCO POLO sa constate: \"NU EXISTA, GELOZIE SAU SUSPICIUNI FATA, DE FEMEIA CHINEZA,. Aceasta este tratata cu deosebit respect, fara cuvinte necuviincioase\". Modul acesta de apreciere deosebita a femeilor a facut posibil faptul ca inca din secolul 3 i.e.n. unele dintre ele sa ocupe functii de PREOTESE DE RANG AZNALT si chiar de PREOTESE VINDECA,TOARE Pentru prevenirea degenerarilor genetice, nu se admitea casatoria intre doi parteneri daca aveau ACELASI NUME. Solidaritatea familiei era fundamentala si ea era silita prin copii, de preferat in NUMA,R MARE. \"Nu exista pacat mai groaznic decat lipsa de pietate fata de familie\", spunea filozoful CONFUCIUS. Si asa cum reiese din toate datele istorice pe care le aveau, chinezii se supuneau cu mult sarg acestui principiu. Despartirea era posibila, dar numai prin consimtamantul mutual in cazuri extreme, ca STERILITATE, EPILEPSIE sau ADULTER. Daca nu intervenea despartirea, femeia, mai ales in cazuri de sterilitate, admitea concubinajul sotului si-l trata cu respect si pe el, si pe partenera sa, dar ramanea in continuare stapana casei, avand grija deoasebit de umana fata de copin naturalizati. Din cele mai vechi timpuri, s-a incurajat natalitatea, ca scop principal al vietii. Ansamblul normelor etice de convietuire dirija si activitatea preotilor, ca si a medicilor. Cele trei religii existente (confucianis, daoism si budhism) admiteau invocarea de catre medici a zeilor protectori impotriva fiecarei boli in parte (CIUMA,, VA,RSAT, ASTM, POJAR etc). Conceptia cosmogonica punea aparitia tuturor fenomenelor, ca si a bolilor, pe seama celor doua principii contrarii YANG si YIN. ECHILIBRUL dintre ele se sustinea ca da \"Ordinea Universala\", STAREA DE SA,NA,TATE. Dezechilibrul intre aceste doua principii ducea la DEZORDINE, LA STAREA DE BOALA,. Aceste doua principii convietuiesc in fiecare fiinta in raporturi diferite, date de veriile combinatii ce ajung pana la 11.520 de variante, fapt ce se exprima tot prin atatea fenomene patologice. YANG este un principiu masculin, iar YIN are o origine feminina. Principiul masculin inseamna: lumina, primavara, vara, aerul, soarele, culoarea rosie, caldul, uscatul, numerele impare fi. 3. 5. 7. 9). in timp ce principiul YIN simbolizeaza intunericul, iarna, toamna, pamantul, luna, negrul, umedul. recele si numerele pare (2. 4. 6. 8. 10). VIATA ESTE O CONTINUA, ALTERNANTA,: lumina-intuneric, vara-iarna, zi-noapte, par-impar, frumosurat, rau-bun, gratios-dizgratios, SA,NA,TOS-BOLNAV. Aceste elemente contradictorii salasluiesc in acelasi fenomen, obiect sau actiune, deci si in om. in cele 6 carti ale lui Confucius sunt urmarite atent aceste contradictii si intrun mod mai special in \"Analele primaverii si ale toamnei\" in care autorul mentioneaza: \"sa cauti in tine cauza nereusitei tale\", deci in contradictiile tale interne, concluzionand ca \"in toate treburile trebuie sa te arati foarte atent\", fiindca orice lucru este compus din 2 principii diferite ce se gasesc in proportii inegale, cu dominanta fie in al factorului Yang, fie al celui Yin. Dn punct de vedere emhriologic. aceste principii puteau fi legate de existenta ductusurilor genetice ale lui Wolff si Muler (de tip Mesenephricus sau paramesencphricus). Din punct de vedere fiziologic, predominanta principiului Yang in organism accentueaza functiile, in timp ce principiul Yin duce la scaderea functiilor, de aceea medicii vorbeau de boli de tip Yang, de exemplu in insolatii. febre eruptive, dizenterii intestinale, hepatite, colite, epistaxjsuri. hemoragii. si de boli Yjq in bronsite, laringite. pneumonii, rinite. amigdalite, lombargii etc. Medicii chinezi acordau o deosebita importanta pulsului, descoperind peste 200 de pulsuri tahicardice sau bradicardice, din care 26 prevesteau moartea. III. Conceptia anatomica era foarte deficitara, in intelesul cuvantului, vaga, admitandu-sc ca \"inima produce sangele\", ca \"plamanul este unul singur\" si ca \"suflul vital\" inspirat de el trimite sangele din inima in corp, ca \"ficatul

este centrul inteligentei, el trimitand sangele primit din inima in toate celelalte viscere\", ca splina arc o functie de nutritie\". Ciudata era si ideea privind rolul in procesul de reproducere a rinichiului drept, iar a rinichiului stang in \"evacuarea toxinelor\". Pupa medieji chinezi, viscerele se imparteau in VISCERE GOALE (Yin), ca de exemplu stomacul, ca urinara, cula biliara, intestinul subtire, intestinul gros, si VISCERE PLINE: rinichiul, inima, ficatul, splina, testicoli etc. Nu sunt amintite in scrierile lor: ovarele, pancreasul, maduva spinarii, sistemul nervos central, sistemul nervos periferic. Creierului nu i se dadea nici o importanta, gandirea fiind un atribut al ficatului. Boala nu era localizata in diferite organe. Pentru medicii chinezi ORGANISMUL ERA UN TOT UNITAR, abordarea diferitelor viscere fiind imposibila, deoarece preotii interziceau orice fel de disectie. IV. Din aceste motive, si tratamentele au vizat, in special, raspunsul intregului organism pe linie nervoasa, mecanismul terapeutic avand evidente rezultate prin REFLEXOTERAPIA indusa de ACUPUNCTURA si TGNIPUNCTURA,.In tratamentul prin acupunctura se foloseau ace fine, lungi de 10-20 cm, confectionate din argint, otel sau aur, care se introduceau transcutan pana in tesutul celular subcutanat al tegumentelor sistematizate pe diferite meridiane. Actiunea reflexa se efectua prin 360 de puncte de excitatie. Dupa modul de introducere (intepare directa sau insurubare), se obtineau fie efecte excitante, fie inhibante asupra unor receptori nervosi din diferite organe.In acest mod se tratau: CONTRACTURI, SPASME, ALGII, NEVRALGII, MIGRENE, CEFALEI, LUMBALGII, SCIATICE si unele forme de SURDITATE. inteparea timp de 30-60 de secunde era considerata ca arc un efect CALMANT, in timp ce aceeasi manopera efectuata 5-6 minute avea rezultate stimulante. Ignipunctura consta din mici cauterizari ce duceau la stimularea generala a organismului sau la distrugerea unor tesuturi (vegetatii). Ignipunctura stimulativa se efectua prin aprinderea pe piele a unor mici gheme de bumbac care au fost, in prealabil, imbibate cu uleiuri de plante medicinale, aromatice, excitante etc. Atat acupunctura, cat si ignipunctura nu se administrau in boli cu leziuni organice, ci numai cu disfunctii. Din punct de vedere medicamentos, retinem faptul ca medicul IUN-TZEN (212 i.e.n.) a scris o sectiune de farmacologie in care erau expuse 113 RETETE, cuprinzand 170 de feluri de MEDICAMENTE. Erau frecvent intrebuintate sarurile de oxid de mercur, de SULFAT DE SODIU, de FIER, de ARSEN, cat si o multime de vegetale cu efect terapeutic (substante amare si extracte de SECARA CORMUTATA,), cat si diferite decocturi din familia ARTE-MISIA. Chiar si in uleiul preparat pentru ignipunctura erau incluse diferite PUDRE DE TE. Religia daoista, fondata de LAI-ZI in secolul 4 i.e.n., a introdus nenumarate practici dietetice, NORME PRIVIND VIATA SEXUALA,, reactualizarea magiei, IGIENA RESPIRATIEI si o seama de masuri psihoterapeutice de reprimare a instinctelor. Tot daoismului ii revine ii revine si introducerea ANALGEZICELOR AZN CHIRURGIE, a HELIOTERAPIEI si a KINETOTERAPIEI (kineziterapia). Budhismul, la randui lui, a incurajat dietetica si multitudinea tehnicilor respiratorii care se efectueaza si azi la toate varstele.In aparitia bolilor, cat si in evolutia lor, chinezii nu s-au ferit sa acorde un rol bizar dragoniior, cat si unor divinitati protectoare a usilor, a patului, a casei. V. incurajarea de catre medici si de catre religie a dieteticii a pus la dispozitia bolnavilor peste 200 de FELURI DE MA,NCARE: 40 pe baza de fructe, 17 racoritoare, 19 pateuri, iar in perioada de convalescenta lista se completa cu 29 de feluri de peste uscat, 57 de prajituri si chiar 54 de feluri de bautura. Era preferat meiul (mamaliga), orezul, graul, orzul, ficatul, rinichii, 18 varietati de taslole, 9 de orez, 8 de pere, 11 de caise. Nu se consumau produse din lapte. in plina sanatate erau admise si bauturile fermentate din mei, orez (asemanatoare berii), dar condimentate cu diverse mirodenii. Avea o mare trecere atat la bolnavi, cat si la sanatosi, CEAIUL EUFORIZANT, cu atat mai mult cu cat apa sterilizata prin fierbere proteja organismul de diferite epidemii destul de frecvente.In momentul decesului se presupunea ca sufletul vegetati(PO) ramane legat de corpul omului pe care 1-a slujit si dupa moarte. Spre deosebire de acesta, sufletul aerian (HUN) se intoarce la Stapanul Suprem, cum era numit de Confucius (555 - 479 i.e.n.).

Medicina veche aZn japonia

\"DAI NIPPON\" este numele Japoniei, care in traducere libera inseamna \"Locul de origine al soarelui\". Potrivit legendelor, Japonia a luat fiinta proclamata de zeii IZAMAGI si IZAN AMI odata cu facerea lumii si a ZEITEI SOARELUI. Populatia autohtona, numita AIMU, care s-a pastrat pana azi doar in nordul arhipelagului, a fost de origine paleosiberiana, peste ea asczandu-se alte populatii de origine chineza, coreana si din insulele Pacificului. Primele urme de civilizatie s-au afirmat abia in secolul Vli.e.n.. in urma unei epoci neolitice deosebit de prelungite. Tara in specia! saraca, imprastiata in peste 500 DE INSULE, cu 3-4 cutremure pe zi, cu aproximativ 50 de vulcani activi, cu furtuni, musoni, cicloni si peste 10 taifunuri pe an, localizata intr-o clima glaciala iama si tropicala vara, a impus omuiui un spirit exceptional de ACTIV. De altfel, japonezul in genere se caracterizeaza printr-o deosebita dorinta de cunoastere, o vie perspicacitate, dublata de o evidenta acuitate spirituala, de un marcat spirit pragmatic, toate puse in slujba unei corecte organizari a muncii, bazata pe un atasament total fata de locul de munca, de Patrie si de tot ce face. Datele pe care le am in legatura cu MEDICINA JAPONEZA, subliniaza faptul ca in perioada dominanta a credintei SHINTOISTE, a acestei religii animistnaturaliste, Japonia era impanzita de DOFTORI AMBULANTI, de VINDECA,TORI si de VA,NZA,TORI DE DIFERITE IERBURI cu efect vindecator. Abia ulterior, prin fuziunea shintoismului cu budhismul, spiritul japonez, pozitiv, pragmatic, neatras de speculatia filozofica, a reusit sa infiinteze in anul 701 e.n. PRIMA UNIVERSITATE dotata si cu o FACULTATE DE MEDICINA,, prin care s-au facut cunoscute un numar record de 1025 de PRODUSE FARMACEUTICE. Cu toate acestea, unirsitatea independenta putea convietui cu frecntele CORPORATII DE GHICITORI care aau cuvant si in domeniul afectiunilor morbide, a evolutiei lor, a medicatiei si, in special, a prognosticului. Nu putem preciza ce cunostinte anatomice sau fiziopatologice aau medicii japonezi, dar e sigur ca medicina propriu-zisa era cu certitudine practicata in manastiri de catre BONZII BUDHISTI inca din primele decenii ale secolului V sub influenta maestrilor medici niti din CHINA si COREEA. De altfel, un medic corean este cel ce a infiintat in acel timp PRIMA SCOALA, MEDICALA, LA OSAKA, care a avut un numar important de studenti ce au denit, ulterior, tot atatia practicanti. Secolul VI deschide larg drumul TERAPEUTICII prin faptul ca un medic chinez aduce in Japonia un numar de 160 DE VOLUME DE FARMACOLOGIE. De altfel, acest inceput duce la crearea in \"Tara Soarelui\" a unui oficiu al MEDICAMENTELOR inzestrat cu personal specializat in extragerea din te a unor riile produse medicamentoase de tip pulberi, infuzii, decocturi, ceaiuri sau tincturi. Publicatiile medicale in domeniul farmacologiei, in care japonezii s-au dodit adevarati maestri, nu au contenit. Astfel, in anul 900 e.n. a aparut un tratat in care erau analizate nu mai putin decat 1025 de PRODUSE FARMACEUTICE. Acest tratat a fost urmat de mai multe volume de dictionare alfabetice ale medicamentelor, ca si de o adevarata ENCICLOPEDIE, ce-i drept, aparuta tardiv in anul 1707, care trata originea, forma si intrebuintarea unui mare numar de produse naturale, incluse in 1000 de volume editoriale. Cu toate acestea, influenta credintei shintoiste nu putea fi evitata nici in actele malefice si nici in cele benefice, deci si a imbolnavirilor. Rolul unor \"KAMI\", ce intruchipau spiritele, focul, lumina, vantul, sufletul stramosilor, al fluviilor, al muntilor, apelor, izvoarelor, lacurilor si chiar al orezului sau al falusului (ca simbol ai proercatiei) erau frecnt invocate de catre VINDECA,TORI, DOFTORI sau chiar MEDICI.In invocatiile ce se faceau in scopuride ajutorare, deci si a vindecarilor, era des solicitata divinitatea solara suprema ATAMARU, fiindca, in calitatea ei de surana a cerului, aa puteri si asupra luminii datatoare de sanatate si a FERTILITA,TII naturii si a FAMILIILOR. Prin aceasta suprema divinitate putea fi influentata atat luna, cat si stelele, si de asemenea pamantul si apele. Prin aceste invocari se AZMBINA CULTUL NATURII CU CEL AL SPIRITELOR. Tot in scop vindecator se apela in fiecare locuinta la ajutorul STRA,MOSILOR ale caror spirite erau adapostite inrr-o \"casa a spiritelor\", simbolizata de o ladita ce adapostea inscrise pe o placa de gresie numele stramosilor. Pentru imblanzirea acestor spirite, se aduceau zi de zi diferite ofrande. Din secolul VII, sub influenta medicinei din China, a inceput si in Japonia aplicarea tratamentului prin ACUPUNCTURA si IGNIPUNCTURA,. Acupunctura respecta MERIDIANELE CLASICE silite de chinezi, iar ignipunctura folosea o intreaga varietate de IERBURI TA,MA,DUITOARE care, in prealabil, erau uscate, apoi aprinse pe suprafata tegumentelor in puncte cu ro! reflex in protectia cutanata a unor organopatii, operatie numita de catre medicii

japonezi MOXA. Ierburile tamaduitoare nu erau simplamente recoltate din flora salbatica. Pentru achizitionarea lor s-au organizat chiar cultivari in laboratoare anume create. Astfel, din datele pe care le am, in unele gradinarii se cultivau peste 3000 DE PLANTE MEDICINALE pe care medicii bonzi le distribuiau chiar GRATUIT SA,RACILOR, medicii de profesie, mai bine pregatiti fiind foarte putini in Japonia. Productia de medicamente a reprezentat o preocupare permanenta a medicinei japoneze. Astfel, in cele 48 de volume scrise de medicul ONO RAZAN sunt enumerate 1882 DE MEDICAMENTE, insistandu-se atat asupra proprietatilor acestora, a indicatiilor in diferite boli, cat si a modului de intrebuintare si chiar asupra posibilitatilor de falsificare. Din cele enumerate in acest modul, reiese deosebita apreciere pe care japonezii o acordau MEDICINEI NATURISTE. Printre indicatiile medicale ce neau parnit retinem aplicarea FRUNZELOR DE VOLBURA pe suprafata tegumentelor agresate prin intepaturi de insecte, CEAIUL DIN FRUNZE DE BAMBUS contra durerilor de stomac, CEAIUL DIN RA,DA,CINA, DE BUJOR in tratamentul diareelor, alimentatia cu ALGE MARINE si diferite specii de cton in tratamentul diabetului- De retinut faptul ca foarte multe din aceste preparate medicamentoase erau folosite si in medicina terinara in tratamentul animalelor bolna. S-au folosit, de asemenea, si tratamente biologice, ca de exemplu PROTEINELE DIN ALBUSUL DE OU in vindecarea arsurilor de diferite grade. In general, medicii japonezi, ca si preotii lor, au fost spirite poziti. incarcate cu o mare doza de pragmatism, nefiind atrasi de speculatii filozofice. De aceea, in operele lor predomina TRATAMENTUL si mai putin CONTEMPLATIA, Cel putin in inceputurile ei, medicina japoneza nu s-a distins prin incercari etiopatologice, insasi MOARTEA fiind privita nu ca un RA,U AZN SINE, ci ca o REINTEGRARE FIREASCA, A DEFUNCTULUI AZN NATURA,, o BINEFACERE. Deosebita stima si atractie pentru natura, atat in viata, cat si dupa moarte, explica cultul rarisim acordat FLORILOR, ARBORILOR PITICI (bonzai), IZVOARELOR, MICILOR LACURI, PIETRELOR NATURALE, NISIPULUI, cat si IERBURILOR TA,MA,DUITOARE. De aceea, sa nu ne mire faptul ca inca din anul 1542 in Japonia se fac cu mare frecnta expozitii de flori ikebana. si nu numai in \"Palatul de Argint\" al monarhului, ci chiar si in piete publice.

Medicina antica, indiana,

La venirea indo-europenilor (arienilor) in subcontinentu! indian. in mileniul 2 i.e.n.. acestia au fost uimiti de existenta unei civilizatii DRAVID1ENE exprimata prin peste 100 de asezari proto-urbane, cu strazi principale paralele, drepte si largi de 10 metri, canalizate prin conducte de teracota, si case cu 1 -2 etaje prezute cu camere de baie. Ba, mai mult decat atat, au fost de-a dreptul stupefiati de \"temperamentul blajin\" al localnicilor ce au intampinat pacific miile de \"care de lupta\" venite sa-i supuna. Bastinasii stapaneau o grafie antica proprie si total deosebita de scrierile sumeriene, egiptene sau chiar chineze si aveau un aderat cult al \"Zeitei-Mame\". reprezentata prin nenumarate statuete de fildes, aur, argint si jad inchinate fecunditatii. Fuziunea indo-europeana yu cea dravidiana a dus la un dualism religiosfilosofic ce s-a perpetuat prin BRAHMANISM, apoi prin HINDUISM si BUDISM (in secolul IV i.e.n.). Toate aceste curente filosofico-religioase propoduiau idei ca: \"Fiecare individ este arhitectul propriilor sale necazuri\" (fizice sau psihice); \"Nenorocirile sunt fructul propriilor comportari\" (deci si bolile); \"Este necesara cunoasterea EU-lui propriu pentru salrea individuala\" (autocunoasterea); \"Toata materia palpita de viata\"; \"Materie fara viata nu exista\"; \"Viata fiecaruia se confunda cu viata (sufletul) lumii.\" Aceste idei au fost completate de principiul \"facerii de bine\" pentru a ajunge la perfectiune (NIRVANA) si de angajamentul \"nimeni nu are dreptul de a face rau\". Sub aceste auspicii s-a dezvoltat MEDICINA INDIANA,, care avea

un puternic impact PREVENTIV cand sustinea ca \"ne construim propriile necazuri\" (prin alimentatie nerationala, oboseala, suparari, rautate, conflicte, expuneri la inteniperii etc.). \"Sa ne cunoastem intai pe noi\", spuneau sacerdotii-filosofl-medici indieni, apreciind totodata ca \"toate principiile din natura exista si in noi\" (apa, focul, caldura, miscarea, lumina, intunericul, mineralele, aerul, celulele si fibrele), principii ce, in diferite proportii ori amestecuri sau stari fizice (inghet, frig, pioaie, furtuna etc), pot dauna starii de sanatate. Cunoscand toate acestea, rolul omului si, implicit, al MEpiCULUI, era firesc sa se dedice \"facerii de bine\" si totalei abtineri fata de \"rau\", fiindca \"NIMENI NU ARE DREPTUL DE A FACE RA,U.\" Se excludea da capo \"EUTANASIA\", \"intreruperea sarcinii\", \"avortul\", \"divortul\", \"parasirea copiilor\", \"marginalizarea batranilor\", duvelor, inlizilor sau a orfanilor\" printr-o \"totala abtinere de a face rau\" nu numai oamenilor, dar si animatelor si chiar lumii vegetale dinjur. Totul a fost acceptat cu multa intelepciune si seninatate de poporul \"pacifist indian\". Medicina indiana propoduia cu un mileniu, mai devreme principiile morale ale crestinismului. VIATA STI1NT1FTCA, MEDICALA, propriu-zisa a inceput in India cam in mijlocul MILENIULUI 2 i.e.n., fiind conditionata de diversele contacte cu MESOPOTAMIA, cat si cu unele traditii medicale CHINEZE, care erau dominante in Extremul Orient, ca de exemplu STRA,NSA LEGA,TURA, AZNTRE \"OM\" SI UNIVERS. Primele SCOLI MEDICALE au luat fiinta abia in secolul 5 i.e.n.; parintele intaiei scoli a fost ATREYA, considerat drept cel mai mare medic indian autentic. intaturile acestei scoli, la inceput orale, au fost detaliate in scris abia in primul mileniu al erei noastre, si anume in secolul 2 e.n., fiind consemnate in limba sanscrita de catre CARAKA si SUSRUTA. Aceste prime debuturi medicale s-au imbinat strans cu intamantul de gramatica, literatura, matematica si logica din secolul 4 i.e.n. UNIVERSITA,TILE din BENARIS, TAX1LA, KANCI, AJANTA si NALANDA, care au ajuns pana ta un efectiv de 80.000 de STUDENTI, cu peste 100 de SA,LI DE CURS si nenumarate \"MARI BIBLIOTECI\",

Studiile universitare, chiar daca aveau profile MEDICALE, nu excludeau dintre obiective filozofia, logica si cosmogonia etc.In toate BIBLIOTECILE la care neam referit abundau cele mai vechi scrieri sacre indiene intocmite in mileniul 3 si 2 i.e.n., precum Rig-Veda. Samo-Veda. Yudiur-Veda si Atharua-Veda. LITERATURA MEDICALA, VEDICA,, aparuta in aceste scoli si universitati, a adus o bogata nomenclatura de ANATOMIE EXTERNA, si INTERNA, si un important registru TERAPEUTIC de PLANTE MEDICINALE si MINERALE de uz intern si extern. Dar merita mentionat faptul ca intamantul medical, in afara de universitati, se mai efectua si in MA,NA,STIRI si SCOLI PARTICULARE pentru tinerii cuprinsi intre rsta de 12 si 18 ani. REFERINDU-NE LA BOLI, retinem ca CARAKA si SUSRUTA le impart in tratatele lor in doua grupe: 1. Boli date de cauze exogene, ca: accidente, lovituri, julituri, presiuni, arsuri, intepaturi etc. 2. Boli date de elemente si substante ce constituie UNIVERSUL AZN CARE TRA,IM (pamantul, apa, focul, miscarea, ntul, eterul, spatiul si timpul).In spirit medical, s~a conchis ca din COMBINAREA ACESTOR ULTIME ELEMENTE deri: SA,NGELE, CARNEA, GRA,SIMEA, MA,DUVA, LAPTELE, LIMFA (OCHIUL), VASELE si SPERMA. SA,NGELE si LAPTELE au, de exemplu, ca elemente constitutive: apa, miscarea si focul. CARNEA are in prim pamantul si focul. GRA,SIMEA este dominata de elemente din pamant si apa, ca si madu spinarii si a oaselor in general. LIMFA este rezultata din combinarea pamantului cu miscarea, ca si sperma, de altfel. Iar VASELE reprezinta o combinare a principiilor dominante din came si sange. Toate aceste elemente se gasesc si in GA,NDIRE SI INTELECT. Gandirea si intelectul au in plus ca elemente constitutive spatiul si timpul. Acelasi lucru se intampla si cu sentimentele si actele de constiinta. Elementele despre care am vorbit realizeaza in fiinta umana un tot unitar cu legaturi permanente intre corp, perceptii, instincte, sentimente si constiinta. Parc destul de complicat, de fantezist, dar daca analizam biochimic, cosmogenic si in mod logic, conceptia vedica nu este departe de ader.In CONCEPTIA BUDHISTA,, de asemenea, fiinta umana era constituita din 5 clemente legate strans intre ele: CORP, SENTIMENTE, PERCEPTII, INSTINCTE si

au format mii de medici.

CONSTIINTA,. Constiinta, ca element superior, silea \"da capo\" ca pentru FIECARE OM ABSOLUTUL ESTE UN ADEVA,R CONSUBSTANTIAL, DE CARE NU NE PUTEM DESPA,RTI NICI CA ORIGINE, NICI CA PREZENT SAU VIITOR. Vorbind de PERCEPTII, medicii indieni au acceptat punctul de vedere al JAINISMULUI din secolul 3 i.e.n., dupa care perceptiile prin simturi nu sunt egal impartite pe toate treptele existentelor vitale. Astfel, VEGETALELE nu realizeaza lumea exterioara decat pe linie TACTILA,; VIERMII prin tact si GUST;

ALBINELE prin tact, gust, miros si VA,Z;

FURNICILE prin tact, gust si MIROS; MAMIFERELE prin tact, miros, z si AUZ;

OMUL se deosebesle de lumea vegetala, viermi, furnici, aibine sau mamifere prin faptul ca el. ca si \"flintele divine\". \"ZEII\", detine si clementul TNTF.LECT. Spre deosebire de LUMEA VIE (cu suflet), exista si lumea fara suflet, dar care intra totusi in constituirea omului si de care MEDICUL TREBUIE SA, TINA, SEAMA. Aceasta lume fara suflet contine: materia inerta, mobilitatea, spatiul, timpul, miscarea, clerul si, in special, impalpabilul INTELECT si SUFLETUL care face parte din KARMAN-ATMAN = SUFLETUL UNIVERSULUI. Acest KARMAN nepalpabil nu poate fi impartit in atomi ca aerul, apa, pamantul si focul, atomi care, prin miscare, CREEAZA, FORMELE. De aceea, Sufletul Universului (Dumnezeu) nu are forma. Fara a avea atomi, KARMANUL (Sufletul Universului) este ca si materia, adica VESNIC. Deosebindu-se de alte popoare, MEDICII indieni sustin ca BOLILE NU APAR CA O \"PEDEAPSA, A ZEILOR\", de vina fiind in primul rand \"COMPORTAMENTUL BOLNAVILOR\" \"excesele de tot felul\": alimentare, eforturile fizice, psihice, expunerea la frig, la caldura, la umiditate, soare, ploaie, nt, cat si conflictele sociale, familiale, lipsa de igiena, de cumpatare, de prevedere, de toleranta, de echilibru. Vorbind despre ALIMENTATIA bolnavului si a omului sanatos, medicina indiana a interzis mai multe alimente considerate ca nepotrivite, and un potential patogen, numite RAJAFICE sau TAMASICE (pe primul loc fiind unele categorii de CARNE). Spre deosebire de acestea, alte alimente au fost admise ca nepatogene - SATTVICE. Vom insista asupra acestor ultime alimente, trecandu-le in revista. 1. Alimentele de origine animala declarate ca sattvice (NEPATOGENE) sunt: laptele de ca, smantana, branza, laptele batut, untul topit, carnea de prepelita, de paun, de vrabii. 2. In grupul fructelor sunt mentionate: merele, bananele, portocalele, strugurii, perele, piersicile, smochinele, stafidele, curmalele, arahidele, lamaile, migdalele, agrisele, trestia de zahar, rodiile. 3. Zarzaturile de tip: rosii, castraveti, dovleac, conopida, vinete, cartofi, rza, spanac, fasole, linte, bame, orez, orz, mazare, morcovi, uleiuri din seminte de in, susan, mustar, chimion, piper, maghiran, cuisoara, grau, napi, zahar alb si tot felul de boabe de legume. Foarte multi MEDICI INDIENI au sustinut inca din antichitate ca pentru mentinerea sanatatii CARNEA NU ESTE NECESARA,. Chiar daca unele secte au admis totusi consumul de carne, nici una nu a fost insa de acord cu alimentarea cu CARNE DE VACA. Mai mult decat atat, s-a sustinut ideea ca ingerarea acestui aliment ar determina CANCERUL, TETANIA, BOLILE RINICHIULUI, ALBUMINURIILE si LIMFOAMELE. Recunoscandu-se din cele mai vechi timpuri ca \"Omul este identic cu Absolutul\", s-a cautat abordarea paralela a relatiilor ce exista intre DETERMINISMUL OMULUI SI NATURA,. S-a impus acest lucru, deoarece in permanenta s-a recunoscut de toti MEDICII INDIENII ca exista o relatie stransa intre starea de SA,NA,TATE A OMULUI SI FORTELE NATURII, reprezentate de DYIANS, AGNI, VARUNO, INDRA, PARJANYA, MITHRA si VAYU. - DYANS - PILAR, deci \"Cerul\", ar interveni in viata omului nu numai prin horoscop, ci si prin solstitii, eclipse, ploaie de stele, meteoriti, fulgere, trasnete etc. - AGNI - FOCUL, sau \"Ignis\" in limba latina, intervine prin arderile interne cu efect METABOLIC, ANTIMICROBIAN, ANTIMICOTIC, ANTIPARAZITAR, ca regulator al TEMPERATURII corporale, ca protector fata de asperitatile din mediu, ca stimulator al miscarii, al gandirii si in ultima instanta a intregului \"Suflu vital\". - VARUNO - \"Noaptea\" - are un efect echilibram al starilor de excitatie sau de inhibitie, stimuland imaginatia creatoare, capacitatea de sinteza si analiza a proceselor de gandire etc. - INDRA - \"Furtuna\" - era un element de mare importanta intr-o lume

bantuita de musoni, deoarece ea poate perturba activitatea CARDIACA,, RESPIRATORIE, TENSIUNEA ARTERIALA,, PULSUL, PRESIUNEA LICHIDULUI CEFALO-RAHIDIAN, activitatea de echilibru a OTOLITELOR, intervenind in bolile REUMATOIDE etc. - PARANYA - \"Ploaia\" - pe langa accentuarea M1CROBISMULUI din FOCARELE DE INFECTIE (ORL), PULMONARE, RENALE etc, intervine in starile REUMATISMALE pendente de fronturi atmosferice, ca: SPONDILOZE, SPONDILARTRITE, ARTROZE, LUMBALGII, NEVRALGII DE TR1GEMEN etc; de asemenea, are un rol stimulant nu numai in dezvoltarea BACTERIILOR, a VIRUSILOR, ci si in cea a FUNGIILOR $ a

- MITHRA - VISNU * \"soarele\"; intr-o zona cu temperaturi frecvent peste 40 de grade, INSOLATI1LE au fost deseori semnalate in cauzalitatea diverselor BOLI (CUTANATE) ale aparatului RESPIRATOR, RENAL, CARDIO-VASCULAR, ale FICATULUI, MENINGELUL OCHILOR etc. Dczoltarea CANCERULUI a fost, de asemenea, frecvent constatata, ca si agrarea diverselor boli organice in contextul iradierilor, cat si a feluritelor parazitoze externe sau interne. - VANYU (SUFLUL VITAL) a fost conceput ca un nt ce insufla energie, viata intregului organism prin zeci de CANALICULE interne, ce leaga organ de organ si aparat de aparat. Ideea VANYU, care are un deosebit caracter practic, sta la baza filozofici YOGA. intatura voga face parte din cele 6 STSTEMF filozofice hinduse si a fost initiata de MEDICI TL PATANYAN1 MAHARSKI cu 300 de ani inaintea erei noastre, fiind conceputa ca o metoda de unire a sufletului (suflului) individual cu Suflul Vital Suprem. Principiile MEDICULUI PANTANYANI sustin ca in organismul uman exista sase CENTRE YOGURE, localizate in diferite zone ale corpului nostru. Din aceste zone apar sufluri vitale care, prin canaliculclc la care ne-am referit, comunica intre ele. CIRCULATIA DEFECTUOASA, A ACESTOR SUFLURI AR STA LA ORIGINEA BOLILOR. Pe de alta parte, prin aceste CANALICULE vointa individuala s-ar uni cu vointa cosmica. Medicul la care ne referim sustinea UNITATEA FIZIOLOGICA, A CORPULUI UMAN, legat prin nenumarate sufluri vitale, cat si unitatea corpului uman cu cel SUPRAUMAN (UNIVERS), unitate realizata pe baza unor EON[ de TIMP, care trec din materia MINERALA, in cea VEGETALA,, apoi jn. cea ANIMALA,, iar prin OM in materia SUPRAUMANA,. Mai mult decat atat, MINTEA umana este formata din particule foarte fine provenite din hrana pe care o ingeram. Rolul ALIMENTATIEI RATIONALE fiind, in acest mod, implicata, sustinandu-se ca \"NOI SUNTEM CEEA CE MA,NCA,M\". Deci \"OMUL ESTE AUTORUL PROPRIULUI SA,U DESTIN, pe care ei insusi si-l creeaza.\" \"Lupta pentru atingerea perfectiunii (a sanatatii, a fericirii) constituie natura proprie a fiecarei fiinte omenesti\". Toate combinatiile de principii vitale enumerate, la randul lor, pot fi influentate de factori predispozanti, ca de exemplu EREDITATEA (pe care indienii nu o contesta). Pe langa acesti factori predispozanti, interevin si factori declansand, foarte frecvent de origine alimentara. Astfel, clementul FOC, prezent in BILA,, poate fi stimulat de ALIMENTE GRASE, CA,LDURA, EXCESIVA,, BA,UTURI FERMENTATE, PICANTERII, SOARE, FRICA,, EMOTII, SUPA,RARE, AZNCLINARE SPRE FRICA,, SPRE TRISTETE TEMPERAMENT COLERIC, EXTAZ, NESIGURANTA,, GRIJ PASIUNE, AMBITII, ORGOLII, NECUMPA,TARE etc. MEDICII INDIENI au fost, prin sistemul lor de examinare directa si complexa, REMARCABILI OBSERVATORI. Astfel, CARAKA. in TRATATUL LUI DE MEDICINA,, in care sunt cuprinse 62 de boli, descrie cu multa pertinenta rietatea TUMORILOR INTERNE, apoi a CELOR CUTANATE. Aceeasi importanta o acorda BOLILOR PSIHICE, ca si unor FEBRE, marii lor rietati, ca si cauzelor ce le produc (BOLI INFECTIOASE, expuneri la TEMPERATURI AZNALTE, SOCURI HEMORAGICE etc). Un modul aparte cuprinde bolile RENALE, ca si diferitele CASECSII si diverse cauze ale mortii. Pe aceeasi linie de cercetare a mers si MEDICUL ANTIC SUSRUTA. care enumera cauzele diverselor ULCERE si aspectul lor clinic. Cercetarea lui CARAKA si SUSRUTA mai cuprinde prezentarea clinica a riatelor CONVULSII, ncomitand nici EPILEPSIA. La toate acestea se adauga bolile CONTAGIOASE, cu mentiuni clare pentru ERIZIPEL si TETANOS. La modulul CHIRURGIE sunt tratate in mod special cauzele FISTULELOR si tratamentul acestora, cat si etiopatogenia HEMOROIZILOR. Medicina indiana, cu toate inclinatiile ei filozofice, rareori a dat importanta in studiul etiologic al bolilor factorului SUPRANATURAL, MOTIVA,ND APARITIA DIVERSELOR MALADII PRIN ELEMENTE CONCRETE UNANIM VALABILE. Astfel, in declansarea BOLILOR PSIHICE, pentru medicii acestui subcontinent, inca din antichitatea vedica, aveau o deosebita influenta tipurile psihologice

microorganismelor.

cu \"inclinare spre frica, spre tristete, spre melancolie\", ca si pasiunea (RAJAS) nestavilita, agitatia, depresia, impulsivitatea, izbucnirile de manie. nestapanirea. nccchilibrarca. egoismul, dorintele de placeri, lentoarea si chiar inertia. Pentru intocmirea unui rechizitoriu anamnezic cat mai precis, medicii antici indieni porneau de la premisa cunoasterii cat mai perfecte a EU-lui INDIVIDUAL. Toate aceste masuri aveau in vedere \"eliberarea individului de anumite tare interne, de anumite conflicte, concepte, pareri, stari psihologice, ganduri aberante, obiceiuri nesanatoase, and in vedere faptul ca in intuitia acestor medici \"TOATE NENOROCIRILE MEDICALE SUNT FRUCTUL PROPRIEI COMPORTA,RI\". Foarte mult au contribuit, in general, in evolutia gandirii indiene, si in particular in cea medicala, CONCEPTIILE DESPRE LUME ale filozofiei BRAHMANE. HINDUSE. BUDDHISTE si JAINISTE.In special BUDDHA (SIDHARTA GAUTAMA - 566 - 486 i.e.n.) a transmis o seama de aderuri perene prin care se poate ajunge ia insaturarca suferintei. \"A UCIDE UN EMBRION ESTE LA FEL DE MARE PA,CAT CA A UCIDE UN OM\", spunea Buddha.In spiritul lui, MEDICUL trebuie sa acorde cea mai inalta grija NASTERII si fenomenului BOALA,, dedicandu-si intreaga viata dorintei \"facerii de bine\" si \"abtinerii de a face rau\".Impletirea conceptiilor filozofico-religioase despre viata cu cele MEDICALE a perfectat consensul urmarit de HINDUISM, si anume \"AJUNGEREA LA IDEALUL SUPREM NUMIT AZN MOD SIMBOLIC AOMA\" (se citeste asa cum se scrie si in romana si in sanskrita), nume ce simbolizeaza CUNOASTEREA DESA,VA,RSITA, (suprema). Ce frumos subliniaza eposul popular: \"A fi OM e lucru mare\" sau \"OM cu litere mari\". Reiese din cele de mai sus ca numele de OM din indo-europeana comuna, lasat mostenire tuturor popoarelor indoeuropene, reprezenta la inceput idcea de perfectiune si dorinta de perfectare, pana [a ajungerea la idealul suprem al ABSOLUTULUI. Acest drum nu putea fi realizat de fiinta umana decat prin \"renuntarea la DORINTELE VANE POTRIVNICE SA,NA,TA,TII\", prin \"cultirea stapanirii de sine\", prin \"invingerea urii\", a nitatii, a spiritului de \'Vendeta\", prin cultirea \"iubirii\", a \"blandetii\" si compasiunii, fiindca \"toate nenorocirile (deci bolile) sunt fructul propriei comportari\", care ne indeparteaza de ABSOLUT. Toata gandirea indiana preconizeaza necesitatea \"sa se tinda spre starea de LINISTE, de REPAUS, de PACE, de ECHILIBRU, de iluminare, de topire a tuturor asperitatilor in linistea ce caracterizeaza de mii de ani ABSOLUTUL, in NIRVANA ce nu inseamna pasivitate, non sens, lipsa de actiune, de miscare, deci non progres, ci LIPSA DE ATITUDINI VANE, de TENDINTE CONFLICTUALE, de ORGOLII si SBUCIUME INUTILE\". * * *In identificarea bolilor de catre medicii antici indieni s-a urmarit cu mare asiduitate \"SIMPTOMATOLOGIA\" numita \"imprejurarile de aparitie a bolilor\" (datele anamnestice). Bolnavul era examinat in totalitate, deci complet, pe baza ANATOMIEI externe si interne cunoscuta in acel timp (si nu numai printr-un singur aparat: EKG, EEG, Computer tomograf etc). Ca $i la toate popoarele din antichitate, medicina veche indiana a acordat o deosebita importanta CHIRURGIEI. Astfel, s-a impus din timpuri stravechi in India interventia chirurgicala in COLECISTITE LITIAZICE (colecistectomia), ca si interventia OFTALMOLOGICA, PE CRISTALINUL OCHIULUI in CATARACTE. Nu au fost ignorate SUTURA,RILE perforatiilor abdominale in urma unor cauze interne sau, mai frecvent, a injunghierilor. Cu deosebita pricepere si ingeniozitate s-au suturat (cusut) PLA,GILE PERFORATE, TA,IATE, MUSCATE etc, folosindu-se pentru inchiderea lor, ca AGRAFE CHIRURGICALE, MANDIBULELE FURNICILOR MARI (ale ragacelor).In SARCINILE compromise s-a efectuat inca de pe atunci EMBRIOTOMIA FA,TULUI MORT Dar cu toate ca intreruperea sarcinii era bine cunoscuta de medicii indieni, nu a fost mentionat nici im caz de incalcare a CODULUI LUI MA,NU prin AZNTRERUPERI DE SARCINA,. MEDICINA PREVENTIVA, a fost in tot timpul antichitatii indiene strans unita cu principiile de igiena si, pe un mai larg, cu principiile de morala sociala si individuala. Astfel, SPA,LATUL plamani era o masura obligatorie atat inainte de masa, cat si inaintea investigatiilor medicale si a actelor operatorii.In terapia medicamentoasa, pe langa o sumedenie de CEAIURI, INFUZII, UNGUENTE si ULEIURI, s-au intrebuintat si substante chimice ca SILICATII, CARBONATII, SULFATII etc. Servitul mancarii se facea pe o frunza da bananier in prealabil spalata si care se schimba la fiecare fel de mancare. Era obligatoriu SPA,LATUL PE DINTI cu diferite lichide ce aveau efect deodorizant (frunze de santai, suc de stafide, de arahide, de susan, de chimion etc.) dupa flecare masa.

Conform CODULUI LUI MA,NU, \"femeile\" au fost create pentru a aduce pe lume copii, acesta era sensul vietii in familia indiana. Baza societatii era familia. Dar nu orisice familie, ci \"FAMILIA AZNCHEGATA,\". Adulterul, dealfel foarte rar, era aspru pedepsit de catre magistratii laici, care erau sever controlati in acest sens, deoarece se spunea ca \"JUSTITIA E SINGURUL PRIETEN CE-TI RA,MA,NE SI DUPA, MOARTE\". Cu atare legislatie, si MEDICII isi vedeau strictamcntc de medicina aprobata prin iege (neexistand avorturi). Deosebita grija privind REPRODUCEREA interesa atat religia, cat si justitia si CONGREGATIA MEDICALA,. O femeie sterila putea fi repudiata de sot in al optulea an de casatorie. Toata arta indiana acorda o deosebita ONOARE NATALITA,TII, in special prin SCULPTURI ce preamareau CULTUL FEMEII AZNSA,RCINATE, a mamei, a fecunditatii, a falusului. FIDELITATEA ERA OBLIGATORIE PA,NA, LA MOARTE, legatura intre sot si sotie fiind inalienabila, bazata pe o sila AFECTIUNE RECIPROCA,, fara de care nu se putea concepe REPRODUCEREA SPETEI UMANE, considerata ca prima obligatie a familiei indiene. Obstea medicala era unanim apreciata. Semnificati este RETRIBUTIA PE CARE MEDICII O PRIMEAU din partea statului indian. Astfel, un medic primea un salariu de 2000 PANA, ce era echilentul a 48 de dinari de aur, din care se puteau cumpara 8 cai, 16 boi sau 184 kg de grau. Acest salariu era de 6 ori mai mic decat al printilor din familia regala, dar de 2 ori mai mare decat al profesorilor reputati (pe care, dealtfel, indienii ii tineau la marc cinste). Aceasta apreciere deosebita a medicilor era indusa nu numai de activitatea directa \"la patu! bolnavului\", ci si de faptul ca intreaga gandire medicala a acestora deri direct din CONCEPTIA DESPRE LUME A INDO-ARIENILOR. Medicina indiana a influentat puternic medicina sumeriana, babiloniana, asiriana si pe cea din Urartu, Egipt si Asia Centrala, principiile ei fiind transmise pana in Grecia si Roma antica.

CA,SA,TORIA era obligatorie, ca si REPRODUCEREA.