Sunteți pe pagina 1din 8

BRIEF DE AGENTIE

1. COMPANIA produs sau serviciu ales (etapa din ciclu de via, cot de pia, etc.), istoricul vnzrilor i al evoluiei cotei de pia, comportamentul de cumprare al consumatorului, istoricul procesului de comunicare, etc. Specificul companiei: -> Interbrew Romnia este filiala local a concernului multinaional InBev, numrul 1 n topul mondial al productorilor de bere. Interbrew detine trei fabrici de bere, la Blaj, Ploiesti si Baia Mare. Prezent de 13 ani pe pia, InBev Romnia produce mrcile Stella Artois, Becks, Bergenbier, Lowenbrau i Noroc i import specialitile belgiene Leffe i Hoegaarden. Bergenbier este motorul principal de cretere pentru InBev Romnia. Marca Bergenbier a fost lansat n 1995. Bergenbier este din 1998 berea fotbalului romnesc i berea brbailor. La finele lui 2006, ntr-un studiu realizat de Brandient i D&D Research, Bergenbier a fost desemnat cel mai valoros brand romnesc de bere. -> In noiembrie 2008 are loc incheierea procesului de fuziune dintre InBev si gigantul american Anheuser-Busch, Anheuser-Busch, InBev devenind astfel cel mai mare producator de bere la nivel global si una intre primele cinci companii mondiale axate pe bunuri de consum -> Reprezentantii companiei au declarat in vara anului 2009 ca InBev Romania dispune de un portofoliu echilibrat de marci, care se situeaza pe toate segmentele pietei si are un plan de inovatii bazat pe studiile de cercetare calitative si cantitative ale preferintelor consumatorilor -> In octombrie 2009 Fondul de investiii CVC Partners a preluat a operaiunile din Europa de Est ale productorului de bere Anheuser-Busch InBev (AB InBev) din Europa Central, inclusiv cele din Romnia. Noul grup va fi denumit StarBev si va urmari dezvoltarea afacerilor. -> Odata cu schimbarile din ultimii ani de pe piata si cu cresterea puterii de cumparare, preferintele consumatorilor evolueaza si ele, iar comunicarea InBev Romania va fi adaptata targetului fiecarei marci, avand ca punct de plecare portretul consumatorului si preferintele sale -> Interbrew cheltuieste anual in publicitate in jur de 45 milioane de euro rate-card, publicitatea fiind importanta pentru orice jucator prezent in segmentele core lager si premium, strategia fiind de a crea si sustine marci si nu de a furniza produse 2. PIATA - date legate de comportamentul consumatorului, decizia de cumprare, ateptri fa de produs, percepii fa de diferite mrci, etc., pe baza unei cercetri (realizarea ghidului de interviu i realizarea de interviuri/focus-grupuri, etc.) 1. Alegere participani Participantii au fost alesi prin intermediul unui interviu din care rezulta daca sunt consumatori de bere, date demografice, ocupatia, preferinte in ceea ce priveste consumul de bere. Pentru a ndeplini obiectivele cercetrii am folosit ca metod de cercetare calitativ, focus-grupul. Eantionul a fost format din 9 persoane, care fac parte din piata de referinta datorita caracteristicilor comune, alctuind un grup omogen n pentru tema pusa in discuie. 2. Derulare focus-grup Pe parcursul desfasurarii focus-grupului s-au folosit ntrebri deschise (evitarea ntrebrilor dihotomice), referitoare la experiena trecut a participanilor i nu proiectarea lor n viitor; folosirea unor ntrebri care s-i pstreze pe participani concentrai i implicai n discuie. Ghidul de interviu va aborda urmtoarele discuii: Prezentarea moderatorului i a fiecrui membru participant la focus-grup. Prezentarea de ctre moderator a scopului pentru care este organizat focus-grupul. Numele si cateva caracteristici, serviciul, familie, hobby-uri. Modul de via al clientului pentru localuri (activ / pasiv, are job / nu are job) Cand,sau cu ce ocazii preferati sa consumati berea? Unde preferati sa consumati berea (acasa / baruri / alte locuri) Motivul pentru care frecventeaz un local (lips de ocupaie; discuii cu prieteni, colegi; relaxare, etc) Timpul de frecventare al localurilor (pauze ntre ore, n timpul orelor de curs/seminar, dup ore, n timpul liber, etc) 1

Fumtor/ nefumtor Consumati bere in functie de sezon? In ce sezon consumati cea mai multa cantitate de bere? Ce apreciai la o bere atunci cnd o cumprai (calitatea, preul, forma de prezentare, gustul, coninutul de alcool)? Tipul de bere preferat (blonda, bruna, aramie, alba, fara / cu alcool) Ati consumat bere in amestec cu alte bauturi alcoolice? Ce parere aveti, ati vrea sa consumati? Ati consuma bere mai puternic alcoolizata? Ati incercat sa consumati bere amestecata cu rom? Ce parere aveti? Credeti ca este nevoie de un asemenea produs pe piata? Vreti sa consumati un astfel de produs? Ce apreciati ca este important la un astfel de produs? Pretul influenteaza alegerea produsului? Ce cantitate de bere consumati saptamanal ? Berea pe care o consumai frecvent este ambalat la: sticl, doz, Pet, Keg? Care este motivul pentru care alegeti un numit ambalaj? ncheierea - mulumiri pentru participarea la derulare focus-grupului Concluzii focus grup -> preferinta pentru bere in defavoarea altor bauturi alcoolice nu difera in functie de statutul civil al consumatorului -> consumul frecvent de bere creste in mod semnificativ in timpul sezonului cald si al sarbatorilor -> in topul preferintelor tipurilor de bere se situeaza de departe berea blonda.Urmeaza berea bruna si cea fara alcool -> caracteristicile urmarite de consumatori la un anumit brand de bere: gradul de alcoolizare, gustul amar, gradul de limpezime, gradul de aciditate, designul ambalajului si forma sticlei -> criteriile de apreciere ale produsului bere sunt: spuma, culoarea, claritatea, consistenta, mirosul, gustul -> intentia de a cumpara se bazeaza si pe diferite ocazii si evenimente (sarbatori, aniversari, banchete) -> motivele care ii determina pe consumatori sa bea bere sunt legate mai mult de sezon si de faptul ca se pliaza bine in consumul cu alte produse decat de pret. Astfel berea este considerate agreata in consum, o necesitate de sezon si un produs alcoolic putin nociv sanatatii, comparativ cu alte bauturi. In functie de avantajele cautate gasim : euforia (berea cu alcool), sofatul (berea fara alcool), gustul (berea cu fructe) -> cei care consuma zilnic bere apreciaza faptul ca aceasta se gaseste permanent in reteaua comerciala si sunt in general multumiti de pretul acesteia -> creste preferinta pentru berea imbuteliata la PET, fiind considerata mai convenabila decat cea la sticle returnabile sau nereturnabile sau butoi -> consumul de bere se face preponderent acasa, dar si la baruri, restaurante si terase -> consumul de bere este influentat de mai multi factori: functionarea sezoniera a teraselor, iesirile prelungite la iarba verde, petrecerea concediilor si a timpului liber in spatii deschise etc.

3. CONCURENTA Piata romaneasca de bere este una dintre cele mai competitive din regiune, majoritatea companiilor internationale importante din domeniu fiind prezente, respectiv Heineken (prin Brau Union), Inbev (Interbrew), SABMiller (Ursus Breweries) si Carlsberg (URBB). Aceste 4 mari companii formeaza cea mai mare asociatie de producatori de bere din tara, Berarii Romaniei, care acopera circa 80% din piata autohtona a berii.

- Principalii concurenti interni: Producator Brau Union Romania Ursus Breweries SA Interbrew Romania United Romanian Breweries Bereprod European Food National Bere Holding Romania Bere Azuga Romania Bere Mures Robema Rosiori Romania Martens Galati Bere Satu Mare Marci detinute Heineken, Kaiser, Gosser, Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brau, Bucegi, Gambrinus Ursus, Timisoreana, Ciucas, Aurora, Cerbul 3, Ciucas, Stejar, Peroni Becks, Stella Artois, Leffe, Hoegaarden, Hopfen Konig, Efes, Caraiman, Bergenbier, Noroc, Lowenbrau Tuborg, Skol, Carlsberg, Holsten, Guiness, Kilkenny Burger si Mester Coroana Export, Coroana Moldovei, Zimbru Azuga Neumarkt Robema Senior, Damburger, Alutus, Soveja Sailer, Sanberg si Falken

- Poziionarea i concurena berii pe piaa romneasc n mare msur, berile care se consum n Romnia, cu excepii marginale, de genul Corona, fermentat din porumb, aparin categoriei lager - bere blond uoar, produs din mal i orzoaic. Exist patru mari 3

segmente pe aceast pia - value (berile ieftine, destinate unui consum larg), core (cele de uz general), premium i, respectiv, super-premium. Pentru fiecare dintre aceste segmente, strategiile de marketing sunt diferite; dac pentru mrci ieftine ca Noroc, Gambrinus sau Stejar conteaz n primul rnd preul de retail i volumul vnzrilor, n ceea ce privete Tuborg, Ursus, Becks (din categoria premium) sau Carlsberg, Peroni i Heineken (super-premium) elementul difereniator este, desigur, brandul. Aici se duce btlia publicitar i de marketing ntre cei patru mari productori multinaionali de bere, activi pe piaa din Romnia. SUPER PREMIUM: Stella Artois (InBev), Heineken (Heineken Romnia), Carlsberg (URBB), Peroni (Ursus Breweries) PREMIUM: Ursus (Ursus Breweries), Beck's (InBev), Tuborg (URBB), Silva (Heineken Romnia), Holsten (URBB), Gsser (Heineken Romnia), Redd's (Ursus Breweries) CORE LAGER: Bergenbier (InBev), Timioreana (Ursus Breweries), Golden Brau (Heineken Romnia), Ciuc (Heineken Romnia), Skol (URBB), Stejar (Ursus Breweries) VALUE BRANDS: Brger (European Food), Neumarkt (Heineken Romnia), Lwenbrau (InBev), Noroc (InBev), Bucegi (Heineken Romnia), Ciuca (Ursus Breweries), Gambrinus (Heineken Romnia), Albacher (Romaqua Group) . - Tipuri de concurenta a) Primara (concurenta directa) Produse identice cu branduri diferite: - Bere blonda (3-4,5% alcool vol.): Ursus, Ciuc, Tuborg, Timisoreana, Bergenbier, Silva, Premium Senior, Golden Brau, Damburger Royal, Kaiser, Carlsberg, Heineken, Stejar, Pilsner, Caraiman, Noroc, Ciucas, Burger, Skol, Stella Artois b) Secundara (concurenta directa) - Fara alcool: Schlossgold, Driver, Bergenbier, Ursus, Clausthaler - Slab alcoolica (0,5-1,5% alcool vol.) - Bere cu peste 4.5% alcool vol - Cu fructe: Redds, Corona, Heineken - Dietetica: Edelhopfen Dit Pilsner - Bere bruna: Silva, Ursus, Ciuc c) De solutii/Tertiara (concurenta indirecta) Lichior, Sampanie, Vin 4. MIXUL DE MARKETING sintetizat (accent pe produs) A. Produsul

- Dimensiunea corporal Atribute si caracteristici fizice: Continutul (apa, hamei, malt, cereale, tulpini de drojdie etc), Claritate si consistenta (bere filtrata si limpede), Continutul de alcool (in medie, o bere are 3-4.5% alcool), rezistenta la factori externi (rezistenta la zgarieturi si socuri a sticlei), Culoarea (data de maltul folosit), Aroma si mirosul 4

(berea proaspata poate avea un miros usor si fructat, dar si de mirodenii, miere sau paine), Confort (stare de buna dispozitie, relaxare, euforie), Gustul (majoritatea berilor au, in diferite proportii, toate cele patru gusturi: dulce, amar, acru, sarat), Spuma (alba, densa, inalta de 3-4 cm) Ambalaj - o nou sticl, acum verde, care urmrete ultimele tendine n ambalajele pentru bere i denot calitatea i prospeimea produsului - ambalajul PET a inregistrat o mare crestere in retail, in detrimentul berii la sticla - doza vanzarile au ramas constante - Dimensiunea acorporal Producatorul (InBev Romania), Licenta (ISO 9001, 2000), Pretul Marca -> Bergenbier este o marca colectiva sau de familie, fiind atribuita intregii linii de produse si este de asemenea o marca de fabrica, prin ea fiind protejat fabricantul -> Elementele de identitate ale marcii sunt: denumirea Bergenbier si emblema, logo: -> Este o marca-linie, avand urmatoarele sortimente de produse: - Bere blonda Bergenbier doza 0,5 L si sticla 2L - Bere blonda Bergenbier fara alcool doza 0,5 L - Bere bruna Bergenbier - Bergenbier Ice (editie de vara) - Dimensiunea comunicativ Promovarea: sampling in supermarketuri, pliante, afise in baruri, campanie publicitara directa (TV, radio, reviste) Modul de folosire: in orice moment al anului, berea poate fi consumata si impreuna cu diverse alimente (seminte, chipsuri, alune) sau tigari - Dimensiunea social Utilitatile produsului: ocupa timpul liber, relaxare, schimba starea de spirit Asocierea cu un anumit tipar: dinamic - Sistemul de sustinere asigurat produsului Termen de valabilitate (18 luni); Forma produsului (sticla, doza si pet) ; Sloganurile: (Prietenii stiu de ce) Eticheta: o imagine modern, proaspt i tinereasc: - noua etichet cu logo vertical, n culori noi i cu o grafic modern - Diferentierea produselor in industria berii - Fara alcool (pentru soferi, cu maximum 0,3% alcool): Schlossgold, Driver, Bergenbier, Ursus, Clausthaler - Dietica (hipocalorica): Edelhopfen Dit Pilsner - Cu gusturi diferite (caramel, fructe): Redds, Corona, Heineken Industria berii- un avantaj concurential durabil poate fi obtinut prin : utilizarea la maxim a capacitatii de productie pt. atingerea unui cost redus de fabricatie; dezvoltarea unei retele puternice de distributie; campanie importanta de publicitate pentru abordarea cu un produs nou a unui segment specific de consumatori. B. Promovarea tehnici promotionale utilizate 1. Campania promotionala Ziua barbatului cel mai important, neobisnuit si de amploare fenomen de comunicare realizat in Romania, intarind ideea de brand masculin - a cuprins 3 faze: militarea, declararea si celebrarea - pe parcursul primei parti a campaniei a fost lansata o editie limitata a berii la cutie,care a promovat mesajul oferind cateva motive pentru care ar trbui sa existe o zi a barbatului,fara a exista diferente din punct de vedere al pretului,compozitiei sau gustului. Fiind sponsorul echipei nationale de fotbal,Bergenbier a folosit cu aceasta ocazie imaginea unor fotbalisti pentru a sustine campania. Selecia canalelor de comunicare Pentru liderii de opinie: 3 valuri de direct mailing cu mesaje diferite pentru targetul feminin i pentru cel masculin Pentru mass media: conferin de pres, direct mailing (teasing), evenimente de pres, sampling n redaciile din mass media locale, zon special pentru pres la srbtoarea de Ziua Brbatului Pentru publicul larg: presa scris, radio, TV, site-ul oficial al campaniei www.ziuabarbatului.ro Crearea de vehicule destinate transmiterii mesajelor ctre media Pentru liderii de opinie: direct mailing, obiecte inovative care s sugereze rolul important al brbatului n 5

societate (becul, ciocnelul) Pentru mass media: comunicate de pres, mailing, obiecte inovative care s sugereze rolul important al brbatului n societate (becul, ciocnelul) Pentru publicul larg: articole n presa scris, online, tiri tv i radio 2. 2008 Campanie de fotbal ce a aratat, prin spotul Tricourile, ca suporterii sunt alaturi de echipa nationala. Bergenbier a lansat mesajul Romania in galben, aceasta campanie de advertising devenind in scurt timp un adevarat fenomen, caci mii de romani au purtat tricouri galbene in perioada Euro 2008 pentru a-si arata solidaritatea fata de echipa nationala - in a doua faza a campaniei mesajul s-a indreptat spre jucatori, prin spotul Discusul si indemnul Fiti barbati! 3. Promotiile - in special vara sau de sarbatori, ca mijloc de a rasplati consumatorii, avand un rol foarte important in fidelizarea marcii in randul acestora. Premii in bani, produse atractive sau relevante pentru consumatori sau baxuri de bere. Acestea se adreseaza mai ales consumatorilor interesati de segmentul mediu, cei pentru care pretul devine un element decisiv in segmentul de bere ieftina. - sunt sustinute prin spoturi TV si promotii la punctele de vanzare - Vara lui 2008 Bergenbier a lansat promotia nationala cu premii in ATV-uri, o campanie dinamica, de comunicare cu publicul tanar si energic, ce a inclus spotul TV bazat pe ideea de aventura, dar si print-uri si un site dedicat 4. 2009 Reinventare a brandului - din punct de vedere al personalitatii, ambalajului, retetei, etc - incheierea a 10 ani de sponsorizare a Nationalei si lansarea unui nou Bergenbier C. Amplasamentul / Distributia -> InBev Romnia deine n prezent trei fabrici de bere, la Ploieti, Baia Mare i Blaj, are peste 750 angajai i o reea de distribuie naional, prin canale lungi si intermediari (agenti, comercianti en gros, comercianti cu amanuntul). Practic exista doua canale principale prin care berea poate ajunge la consumatorul final: magazinele si horeca(hoteluri, restaurante, cafenele). -> Berea este achizitionata in special din hipermarketuri, mai mult de 50% din totalul vanzarilor de bere inregistrandu-se aici. Si asta datorita faptului ca magazinele mici si horeca se aprovizioneaza din hipermarketuri -> Deoarece produsul se afla in faza de maturitate distribuia trebuie s aib o acoperire foarte bun, cu cel mai mare numr de debuee, dar cu un numr redus de distribuitor -> avantaje: - o mai buna acoperire a pietei; - costuri de distributie mai mici; - o "personalizare" mai mare a procesului de vnzare. D. Pretul - este adaptat pozitionarii marcii pe categoria core larger si al preturilor produselor concurente de pe acest segment - produsul se afla in faza de maturitate al ciclului sau de viata, pretul produsului nu reprezinta un avantaj concurential, se pune accentul pe promovarea competitiva si foarte puternica - conditiile economice actuale pot duce la o crestere a materiei prime si altor costuri ale producatorilor (fixe si variabile), ce se reflecta asupra pretului produsului final - preturile aproximative pentru berea Bergenbier sunt: PET 5,7 lei ; Sticla 1,75 lei si Doza 2,5 lei 5. OBIECTIVE DE MARKETING Obiectivele campaniei de marketing pun accentul pe latura de construire a brandului, si se axeaza pe notorietatea brandului dar si pe volumul de business Bergenbier - cresterea brandului Bergenbier cu doua procente cota de piata pe canalul food si HoReCa, in perioada masurata, fara a folosi promotii asa cum fac competitorii directi ai brandului, situati tot in segmentul core larger (branduri de masa) - cresterea cu doua puncte procentuale a notorietatii over all a brandului - cresterea vanzarilor pe segmentul core larger - derularea unei campanii de promovare a sortimentelor imbuteliate la PET, ca urmare a orientrii tot mai mare a consumatorilor spre acest tip de ambalaj - mentinerea pozitiei intai pe piata avand brandul Timisoreana drept concurent direct 6

6. AUDIENTA pornind de la piaa int - descrierea audienei primare, secundare interzis audiena 18-25 ani! - Piata tinta Profil de consumator Piata berii este foarte ampla deoarece cuprinde toate persoanele care au peste 18 ani, atat femei cat si barbati, din diferite medii si cu diferita cultura. Cei care consuma bere in cantitati mai mari si care constituie piata tinta a berii pot fi considerate persoanele care intre 25 si 45 de ani, deoarece acestia sunt cei care dispun de resurse financiare mai mari si care pun accent pe anumite caracteristici ale berii care sa le satisfacta dorintele si nevoile. Acestia sunt de sex masculin, casatoriti sau singuri, consuma in mod obisnuit si frecvent berea blonda, cu alcool. Consumatorul roman este deschis fata de noile branduri si sensibil la campaniile de comunicare. El asociaza berea cu petrecerile, cu fotbalul, cu reuniunile prietenesti ori familiale si prefera sa o bea mai mult acasa decat la restaurant. Berea incepe sa fie preferata de tot mai multi romani, inaintea spirtoaselor sau a vinului. - Segmente de piata Cine sunt consumatorii de bere? - Cu ajutorul Insider, un instrument realizat de departamentul de strategie si cercetare al Graffiti BBDO, s-a conturat profilul consumatorilor a patru mari categorii de bere din Romania: super premium, premium, mainstream si economic. Insider este realizat pe baza datelor din studiul TGI, aprofundate prin utilizarea unor instrumente proprietate a retelei BBDO, printre care si Personal Drive Analysis, conceput sa analizeze motivatiile care determina comportamentul consumatorilor. A. Audienta primara = Familistii 54% - toate categoriile de varsta, exceptie 18-25 ani Egal repartizati in toate categoriile de varsta, consumatorii mainstream sunt in marea lor majoritate casatoriti, cu venituri si educatie medii. Sunt oameni simpli, nesofisticati, iar valorile care si motiveaza sunt: familie, siguranta stabilitate, prietenie. Sunt oameni multumiti, optimisti, care stiu sa se bucure de viata. Parerea celorlalti este importanta si pentru aceasta categorie si se sustine prin istetimea alegerilor fata de cei din jur (vecini, colegi...). Oricand vor fi mandri de o noua alegere, solutie inteligenta, vor dori sa o impartaseasca si sa primeasca aprecierea celor din jur. Berea e un prilej de bucurie, distractie, celebrare a intalnirii cu prietenii. Sunt cumparatori chibzuiti, restrictiile bugetului familial indreptandu-i spre cautarea unui compromis intre pret si calitate. Rational, o marca de bere apreciata de acest grup trebuie sa reuseasca sa imbine armonios prestigiul (calitate, traditie, s.a.m.d.) cu disponibilitatea (pret accesibil, distributie buna), elementul emotional cheie fiind bucuria sociala. Pe acest sector s-a impus marca Skol, fiind perceputa ca o bere pentru oameni tineri, cu simtul umorului, populara si contemporana. B. Audienta secundara - Profesionistii 24% - 25-34 ani Consumata in proportie de 50% de oameni cu varsta cuprinsa intre 25 si 34 ani, berea premium atrage persoane cu venituri si educatie medii si superioare. Aspiratiile lor sunt in directia recunoasterii profesionale si a atingerii stilului de viata occidental. Sunt increzatori in capacitatile lor, dar cu toate acestea aprecierea celorlalti in directia succesului si reasigurarea ca sunt pe drumul cel bun in atingerea acestuia sunt foarte importante pentru respectul de sine. Astfel, consumatorii premium si monitorizeaza imaginea si incearca sa isi construiasca una de succes: sa consume si sa detina marci de prestigiu. Sunt persoane deschise, independente, care apreciaza experientele noi. Isi petrec timpul liber cu prietenii si considera aceste situatii ca o evadare binemeritata, o rasplata pentru eforturile pe care le depun zi de zi, principiul lor fiind vreau tot ce e mai bun pentru ca dau tot ce am mai bun. Tuborg este liderul acestui segment, valorile folosite in comunicare reusind sa surprinda perfect profilul consumatorilor de bere premium. Un element important al succesului Tuborg este caracterul inovativ al marcii prin care incearca sa mentina vie legatura cu consumatorii sai. - Traditionalistii 16% - peste 45 ani Sunt barbati cu venituri si educatie medii si scazute, majoritatea casatoriti si mai in varsta decat consumatorii celorlalte segmente de bere (65% au peste 45 de ani). Sunt tipul omului de familie, care prefera stabilitatea si organizarea. Conservatori prin definitie, adera la valorile traditionale, pe care le aplica si in familia proprie. Nostalgici in privinta vremurilor bune din trecut, sunt neincrezatori in lucrurile noi, inovative, despre care considera ca fac mai mult 7

rau decat bine. Veniturile mici ii fac sa fie preocupati de asigurarea traiului cotidian si sa priveasca cu neincredere viitorul, pe care il percep mai degraba amenintator si asupra caruia considera ca nu au nici un control. Comportamentul de cumparare este in mare parte dictat de pret. Incearca insa, pe cat posibil, sa gaseasca o calitate de siguranta, nedaunatoare sanatatii, in segmentul marcilor ieftine. Procentul mare de consumatori pe care si reuneste acest segment se datoreaza in mare parte berilor locale care sunt preferate pentru prospetime si pentru contributia lor la mandria locala. Potrivit previziunilor facute de Datamonitor, acest segment va scadea, chiar si in conditiile unei cresteri a pietei de bere.

Segmentul 1 Bergenbier

Segmentul 10 Carlsberg Segmentul 9 Timisoreana prestigiu

Segmentul 2 Stella Artois

distractie naturala

gust placut efervescenta si claritate

Segmentul 8 Ursus

energizanta Segmentul 3 Becks

Bere

pret racoritoare Segmentul 7 Skol

aroma calitate Segmentul 4 Goesser Segmentul 5 Tuborg

Segmentul 6 Ciuc

Segmentarea pietei dupa avantajele cautate