Sunteți pe pagina 1din 33

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Plan de afaceri

in Alimentatie publica si Agroturism Plan de afaceri S.C. ALBALACT S.A. Profesor Indrumator: Arghiroiu Armenita

S.C. ALBALACT S.A.

Profesor Indrumator:

Arghiroiu Armenita

Studenti:

Constantinescu Ionela-Roxana Florea Alexandra Scarlat Andreea Tatomir Alexandra

Bucuresti,

2012

1

Grupa: 8413

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

S.C. ALBALACT S.A.

A . DATE DE IDENTIFICARE A AGENTULUI ECONOMIC

1. Numele societăț ii: S.C. Albalact S.A.

2. Numar de înregistrare

La Oficiul Registrului Comerț ului: J01/70/1991

Cod fiscal/cod unic de înregistrare: RO 1755369

3. Forma juridică de constituire: societate pe acț iuni (S.A.)

4. Adrese, tel, fax, de la:

Sediul social : Oiejdea,Com. Galda de Jos, DN1, km 392+600, județ ul Alba

0258/816424; 0258/816738; 0258/846980

5. Tipul activităț ii principale ș i codul CAEN

Cod CAEN : Industria alimentară

Compania este un important producător de produse lactate localizat în Transilvania dar care î ș i vinde produsele pe întreg teritoriul ț ării, fiind posesorul mai multor mărci cunoscute pe piaț ă precum Zuzu, Fulga ș i De Albalact. Principalele produse ale companiei sunt reprezentate de laptele proaspăt ș i UHT, iaurturi, smântână ș i unt, cifra de afaceri pozi ț ionând-o printre primii cinci jucători din pia ț ă. Principalele activităț i desfăș urate de societate sunt: colectarea, prelucrarea, depozitarea ș i comercializarea laptelui ș i a produselor lactate.

6. Capitalul social: capitalul social subscris şi vărsat de 65.270.886,70 RON, împărţit în

652.708.867 acţiuni nominative, emise în formă dematerializată, cu o valoare nominală de 0,1 RON fiecare, la data de 27 decembrie 2010.

7. Asociaț i/acț ionari

Compania Albalact are peste 6000 de acț ionari ș i este listată la categoria Rasdaq a Bursei de Valori Bucure ș ti. Din 2009, Albalact de ț ine 95,67% din pachetul de ac ț iuni al societă ț ii Rarăul Câmpulung Moldovenesc.

Acț ionar

Acț iuni

Procent

alț i acț ionari/others

207.731.611

31,8261%

Ciurtin Petru

207.164.607

31,7392%

RC2 (Cyprus) Limited Cyprus CYP

166.100.478

25,4479%

2

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Ciurtin Petru-Raul

71.712.171

10,9869%

Total

652.708.867

100%

3

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

B. CONDUCEREA Ș I PERSONALUL SOCIETĂȚ II

1.Conducerea societăț ii

Funcț ia deț inută în cadrul societă ț ii comerciale în anul 2010

Nr.crt.

Nume ș i prenume

Funcț ia

1

Ciurtin Petru-Raul

Pre ș edinte Consiliul de administra ț ie

2

Ciurtin Petru

Vicepre ș edinte Consiliul de administra ț ie

3

Oancea Cornelia Mioara

Vicepre ș edinte Consiliul de administra ț ie

4

Miron Mihai

Vicepre ș edinte Consiliul de administra ț ie

5

Dîrzu Ioan

Vicepre ș edinte Consiliul de administra ț ie

CV(nume, prenume, vârstă, calificare, experienț ă profesională, funcț ia ș i vechimea în funcț ie)

Ciurtin Petru-Raul Vârsta

-Pre ș edinte CA -36 ani

Calificare -medic

Experien ț ă profesională

1998-1999

Medic debutant ș i medic stagiar Direc ț ia Sanitară a Jude ț ului Maramure ș

1999-prezent

A deț inut, pe rând, în perioade diferite, funț iile de: Director general,

Administrator unic, Pre ș edinte CA. În cursul anului 2010 a de ț inut func ț ia de

Pre ș edinte al Consiliului de Administra ț ie SC ALBALACT SA ș i Director

General al societăț ii.

Oancea Cornelia Mioara

Vârsta Calificare Experien ț ă profesională

-Vicepre ș edinte CA

-38 ani

-economist

Dec.2005-prezent

NEWEUROPECAPITAL SRL, Bucure ș ti: Director Private Equity

Sept. 2001-

CAPITAL SA (în prezent EFG Eurobank Finance SA) Bucure ș ti:

Nov.2005

Director Investiț ii

Iun.1998- Aug.2001

CAPITAL SECURITIES SA (în prezent EFG Eurobank Securities SA),

Bucure ș ti: Director Analiză ș i Vânzări, Analist

4

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Miron Mihai Vârsta Calificare

-Vicepre ș edinte CA -51 ani -farmacist

Experien ț ă profesională

Nov. 2008-Prezent

SC GLOBAL PHARMACEUTICALS (distribu ț ie de medicamente)-

Nov. 1997- Prezent

Director General SC EUROFARMACO SA Chi ș inău (produc ț ie de medicamente)-

Sept. 2003-

Pre ș edinte CA SC BIOEF SRL Bra ș ov (produc ț ie de lapte praf pentru sugari)-

Prezent

Pre ș edinte

1998- Prezent

SC BIOTERRA SRL ALBA (producț ie vegetală, fermă de vaci,

Sept. 2002- Sept.

producț ie piscicolă)- Administrator GRUP EUROPHARM Bra ș ov (produc ț ie de medicamente, distribuie de

2003

medicamente, reț ea de farmacii)- Administrator/Membru în CA

1994- Sept. 2003

SC PLASTICPHARM SA Bra ș ov (produc ț ie ambalaje din plastic pentru

1994-Sept. 2002

industria farmaceutică)- Pre ș edinte CA GRUP EUROPHARM Bra ș ov (produc ț ie de medicamente, distribu ț ie de

1994-1995

medicamente, reț ea de farmacii)- Preș edinte CA Dezvoltarea activităț ii private de producț ie de medicamente prin

1989-1994

înfiin ț area grupului de firme EUROPHARM Laboratorul de Microproducț ie Medicamente din cadrul dispensarului

1988-1989

Policlinicii Militare Buzău- Farmacist principal, ș ef de laborator Dispensarul Policlinicii Militare Buzău- Farmacist principal

1987-1988

Laboratorul de Microproducț ie al Spitalului Militar Sibiu- Famacist, ș ef

de laborator

Realizarea unui produs nou Multireptol comprimate cu extract de

Gemmae Populi, ac. Ascorbic ș i uleiuri volatile- folosit cu success în

1984-1987

tratamentul faringitelor ș i laringitelor Laboratorul de Cercetare ș i Microproduc ț ie al Spitalului Militar Ia ș i-

Farmacist stagiar

Colaborare cu colonel dr. fam. Nicolae Oita la diverse programe de

cercetare farmaceutică;

5

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Dîrzu Ioan

-Vicepre ș edinte CA

Vârsta

-44 ani

Calificare

-medic veterinary

Experien ț ă profesională

2008-prezent

Director General PREFERA FOODS

2008-prezent

Vicepre ș edinte CA SC ALBALACT SA

2005-2007

Director General ș i Administrator unic SC ALBALACT SA

2001-2005

Director la Direcț ia Sanitară Veterinară Alba

1997-2001

Circumscripț ia Sanitară Veterinară Control Alimente Alba Iulia- medic

veterinar ș ef de

circumscrip ț ie, având atribu ț ii de inspector al poli ț iei sanitare

1995-1997

veterinare Director la Direcț ia Sanitară Veterinară Alba- inspector de specialitate în cadrul

1994-1995

Biroului igienă alimentară ș i sănătate publică Circumscripț ia Sanitară Veterinară Cîlnic, județ ul Alba- medic veterinar

debutant

Participarea administratorului la capitalul societăț ii comerciale (acț ionarii principali)

Nr. Crt.

Numele ș i prenumele

Număr acț iuni deț inute

1

Ciurtin Petru

207.164.607

2

Ciurtin Petru Raul

71.712.171

Lista membrilor conducerii executive a societăț ii comerciale

Nr.crt.

Nume ș i prenume

Perioada

1

Ciurtin Petru Raul

Apr.2010-prezent: director general

   

Oct.2005-Dec.2007: director comercial

2

Simion Traian

Dec.2007-Mar.2010: director general

   

Apr.2006-Dec.2007: director ethnic

3

Paraschiv Bogdan

Dec.2007-Dec.2010: director general adjunct

4

Dragomir Dumitru

Mai 2008-prezent: director financiar

5

Mure ș an Cosmin

Dec.2007-prezent: director economic/audit intern

6

Anca Mihaela

Ian.2008-prezent: director resurse umane

7

Todor Cristian

Ian.2008-prezent: director IT

6

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

8

Militaru-Georgescu

Dec.2007-Dec.2008: director vânzări

Mihai

Ian.2009-Dec.2010: director logistică

   

Dec.2007-Dec.2008: director producț ie-planificare

9

Nicula Elena

Ian.2009-prezent: director producț ie

10

Miclea Cristina

Apr.2010-prezent: director marketing

11

Măndoiu Irina

Iul.2010-prezent: director comercial

   

Dec.2007-Ian.2010: director achiziț ii-operaț iuni

12

Oră ș an Horea

Feb.2010-Mar2011: director flotă, prezent director

aprovizionare materie primă

2.Personalul

Numărul mediu al angajaț ilor societăț ii comerciale în anul 2010 a fost de 643.În cadrul

societăț ii a fost organizat Sindicatul Liber al salariaț ilor până în luna decembrie 2010, când s-au iniț iat demersurile pentru desființ area sindicatului, cu sentinț ă definitivă de desființ are în luna februarie

2011.

C. DESCRIEREA ACTIVITĂȚ II CURENTE A SOCIETĂȚ II

1. Istoric al activitătii

Ț II CURENTE A SOCIETĂ Ț II 1. Istoric al activitătii Înfiin ț ată în 1971

Înfiin ț ată în 1971 sub denumirea de Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Alba, SC ALBALACT SA s-a privatizat în anul 1999 prin licitaț ie publică deschisă fiind privată apoi 100%.

În anul 2004, ALBALACT SA decide să intre pe segmental laptelui UHT cu un produs adresat unui segment de consumatori ceva mai speciali - copiii ș i mamele. De altfel, lactatele pentru copii ș i familie era un segment foarte putin exploatat, cu o ofertă destul de săracă. În urma unei investiț ii importante în linia Tetra Pak pentru producerea laptelui UHT la 1 litru s-alansat pe piaț ă brandul Fulga.

7

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Beneficiile produsului sunt sugerate ș i de sloganul Bunătate deLapte. Brandul Fulga a mai adus ceva nou pe piaț ă: animaț ia, ca mijloc fundamental de comunicare a brandului ș i a mesajului. În decurs de doar un an de la lansarea brandului Fulga, ALBALACT SA iese din rândul micilor producători locali de lactate ș i ajunge în primii 5 jucători de pe pia ț ă,,crescând cu peste 30% consumul de lapte ambalat UHT din România.

În anul 2006, compania ALBALACT SA lansează pe piaț ă produse noi, sub marca Fulga.Este vorba despre produsele Bunătăț i cu lapte - 4 sortimente de lapte cu ciocolată ș i arome defructe, ambalate în cutii de 250 ml, la care ulterior a adaugat un pai special, telescopic.

În urma unei investiț ii în valoare de 2 mil. Euro în linii de ambalare Tetrapak, lansează în luna martie gama de lactate proaspete (lapte pasteurizat, iaurt simplu ș i cu fructe, sana ș i lapte batut) sub brandul Zuzu, o nouă marcă de lactate produsă la standarde de calitate europene. Dar ce aduce ea prin nume, prin comunicare, prin design-ul de ambalaj este zâmbetul ș i plăcerea de a consuma produse lactate, pe lângă nevoia propriu-zisă de a mânca.

Ambalajele Zuzu sunt o premieră pe piaț a românească, fiind fabricate cu cea mai modernă tehnologie de ambalare.În aprilie 2008, Fulga face un pas important în extinderea gamei de produse prin lansarea iaurturilor proaspete. Iaurturile sunt produse după reț etele tradiț ionale ale ALBALACT din culture lactice selecț ionate de cea mai bună calitate. Fiind realizate special pentru copii, cunoscuț i drept extrem de pretenț ioș i atunci când este vorba despre alimentaț ie, iaurturile Fulga sunt foarte gustoase,au consistenț a cremoasă ș i bucăț i mari de fructe.

În septembrie 2009 s-a deschis o nouă fabrică ALBALACT SA amplasată în Oiejdea,fiind una dintre cele mai moderne ș i mari fabrici din SE Europei. Bazata pe o tehnologie de ultimăoră, fabrica este prevăzută cu instalaț ii complet automatizate ș i sisteme de control extrem de riguros al parametrilor de procesare ș i al celor de ambalare, asigurând un proces de produc ț ie fără întreruperi ș i fără probleme.

ș i al celor de ambalare, asigurând un proces de produc ț ie fără întreruperi ș

8

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Pe lângă produsele lactate proaspete comercializate sub brandurile Fulga ș i Zuzu, Albalact mai comercializează unt, iaurt ș i smântână sub marca omonimă "De Albalact".

Demarată în Mai 2006, noua fabrică ALBALACT SA din Oiejdea, deschisă în Septembrie2009, este una dintre cele mai moderne ș i mari fabrici din Sud-Estul Europei cu o capacitate instalată a fabricii de 200.000 litri de lapte zilnic.

Fabrica Albalact de la Oiejdea – cea mai mare investiț ie greenfield din ț ară – este dotată cu echipamente Tetra Pak de ultima generaț ie, atât pentru procesare cât ș i pentru ambalare: pesteurizator de lapte echipat cu bactofuga (pentru eliminarea microorganismelor), separator ermetic ș i standardizator automat de lapte, instalaț ii de ultrapasteurizare, unităț i de procesare pentru producț ia iaurtului, tancuri de stocare, ma ș ini de ambalat.

Fabrica este complet computerizată, cu urmărirea în timp real a tuturor parametrilor de procesare ș i ambalare. În ceea ce prive ș te strategia de cercetări ș i dezvoltare, Albalact are personal dedicat pentru dezvoltarea de produse noi ș i un laborator de microbiologie, echipat cu echipamente performante pentru controlul calităț ii, analize ș i determinări.

2. Produsele/ serviciile

Principalele produse realizate sunt:

FULGA-lapte de consum

ZUZU-lapte de consum

De Albalact-lapte de consum

RARĂUL-lapte de consum

Fulga lapte ș colar

Iaurt,sana, lapte bătut: Fulga, Zuzu, De Albalact ș i Rarăul

Smântână

Unt

Brânză topită ș i brânză de vaci

Lapte cu arome: Fulga

9

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Ponderea fiecărei categorii de produse sau servicii în veniturile ș i în totalul cifrei de afaceri ale societăț ii comerciale pentru ultimii ani:

Anul

2008

2009

2010

 

Ponderea

 

Ponderea

 

Ponderea

 

Produsul

în venituri

în venituri

în venituri

totale %

Ponderea în CA %

totale %

Ponderea în CA %

totale %

Ponderea în CA %

Produse lactate (lapte consum, lapte Fulga, lapte fresh UHT, produse proaspete, brânză proaspătă, smântână)

75,2

81,42

72,57

75,38

72,6

71,59

Unt

12,47

13,5

14,09

14,63

16,42

16,19

Lapte praf degresat/ integral

0,36

0,38

0,75

0,78

1,02

1,04

Brânzeturi

2,28

2,47

6,83

7,09

2,04

2,36

Alte produse

7,63

0

0,005

0,01

3,2

3,16

Mărfuri

2,06

2,23

2,03

2,11

4,7

5,66

3. Principalii furnizori de materii prime

Furnizorii de materie primă sunt:

producătorii interni 50,37%

ferma proprie 6,34%

furnizori externi (UE) 43,29%

Societatea are încheiate contracte comerciale cu ferme, asociaț iile zootehnice ș i societăț ile comerciale cu capital privat, precum ș i cu producătorii individuali mai mari.

10

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

În anul 2010 s-au colectat ș i prelucrat următoarele cantită ț i de lapte:

 

2009

2010

Lapte vacă-TOTAL

632.665

hl

711.416

hl

-producători individuali

66.130

hl

0 hl

-furnizori interni

279.276

hl

359.650

hl

-ferma proprie Vaidei

34.428

hl

45.131 hl

-furnizori externi (UE)

252.831

hl

306.635

hl

Furnizorii de materiale:

Numele firmei

Localitatea

Materiale furnizate

Thrace Greiner

Sibiu

Ambalaje

Supremia SRL

Alba

Stabilizatori

Rompetrol

România

Combustibil

Ambro

Suceava

Ambalaje

Tetra Pak

Suedia

Ambalaje

4. Descrierea sumară a procesului tehnologic actual

Beneficiind de o tehnologie de ultima oră, întregul sistem de procesare - tancuri, pasteurizatoare, sterilizatoare, preparare iaurt – este complet automatizat. Sistemul de procesare ș i de control a fost livrat de compania Tetrapak, lider mondial în domeniu.

Tancurile de stocare cu o capacitate totală de 210 tone de lapte, sunt prevăzute cu dispozitive de spălare automate, sonde de temperatură ș i sonde de nivel, precum ș i cu sisteme de alarmă, sisteme care evită depă ș irea capacită ț ii maxime de stocare a fiecaruia.

11

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Instalaț ia de pasteurizare este compusă dintr-un pasteurizator de lapte cu o capacitate de 20.000 litri pe oră fiind prevăzută cu senzori ș i sistem de control.

12

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism Hala de produc ț ie iaurt poate produce

Hala de producț ie iaurt poate produce peste 60 tone de iaurt/zi, fiind prevăzută cu instalaț ii de producere a aerului steril evitându-se astfel infectarea produsului cu germeni. În întreaga încăpere se pompează aer filtrat prin filtre Hepa ce elimină posibilitatea pătrunderii particulelor de praf în incinta respectivă.

Sterilizatoarele de lapte sunt folosite la prepararea laptelui UHT, aceste echipamente de ultimă generaț ie permiț ând procesarea unei game largi de produse: apă, lapte, suc, iaurt etc.

Spălarea ș i dezinfectarea echipamentelor de procesare se realizează cu ajutorul Statiei CIP echipată cu două unităț i de spălare ce nu permit ca soluț iile de spălare contaminate de laptele crud să ajungă în zona laptelui pasteurizat. Pentru a se asigura un proces de producț ie fără întreruperi ș i fără probleme există două staț ii de control dotate cu 6 calculatoare de mare putere care gestionează ș i supervizează întregul proces de producț ie generând liste de producț ie, rapoarte de producț ie ș i rapoarte de spălări.

Pentru a se asigura un proces de producț ie fără întreruperi ș i fără probleme există două sta ț ii de control dotate cu 6 calculatoare de mare putere care gestionează ș i supervizează întregul procesul de producț ie generând liste de producț ie, rapoarte de producț ie ș i rapoarte de spălări.

De asemenea, fabrica este dotată cu ma ș ini de ambalat produse UHT de ultima genera ț ie livrate tot de compania suedeză Tetrapak. Pe lângă capacitatea mare de producț ie, avantajul acestui tip de ma ș ină este acela că permite schimbarea formei de pachet relativ repede, oferind o mai mare diversificare în producț ie.

Sistemul de ambalare este foarte inovator, complet automatizat, echipat cu unitate de spălare ș i dispozitiv de comandă ș i control.

Ș i aici, ca ș i în camerele de preparare iaurt este o atmosferă controlată alimentată cu aer filtrat, astfel încât să nu se permită accesul impurităț ilor, prafului și a germenilor în zona de producț ie. Din momentul în care laptele intră în sterilizator, acesta nu mai are contact cu aerul decat în momentul în care consumatorul desface cutia de lapte acasă. În acest mod, printr-un control extrem de riguros al parametrilor de procesare ș i al celor de ambalare putem să dăm un termen de valabilitate de 6 luni la lapte fără a folosi absolut nici un fel de conservant sau alte substanț e chimice.

13

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

În acest mod, printr-un control extrem de riguros al parametrilor de procesare și al celor de ambalare putem să dăm un termen de valabilitate de 6 luni la lapte fără a folosi absolut nici un fel de conservant sau alte substanț e chimice.

Fabrica este prevăzută cu ma șini denumite Tetra Top care sunt cele mai mari ma șini dezvoltate de Tetrapak pentru ambalarea produselor proaspete. Ma șinile sunt echipate cu senzori care verifică și controlează permanent sistemele de acț ionare ș i ambalare ale maș inii. Sunt atât de performante încât pot detecta dacă pachetele au erori mari, precum și dacă sunt pachete răsturnate sau în pozi ție gre șită, eliminându-le în mod automat.

pozi ț ie gre ș ită, eliminându-le în mod automat. 5. Date privind principalele mijloace fixe

5. Date privind principalele mijloace fixe aflate in proprietatea societă ț ii

Activele corporale ale societă ț ii comerciale

Societatea desfăș oară o activitate regională acoperită de următoarele capacităț i de producț ie:

1. Fabrica de produse lactate Oiejdea, județ ul Alba- sediul central;

2. Ferma zootehnică Vaidei, Hunedoara;

3. Punct de lucru Afumaț i, județ ul Ilfov.

Societatea desfăș oară activităț i ș i prin intermediul punctelor de lucru deschise în ț ară în locaț ii închiriate:

4. Punct de lucru Alba Iulia, fără activitate;

5. Punct de lucru Baia Mare;

6. Punct de lucru Braș ov;

7. Punct de lucru Câmpulung Moldovenesc;

8. Puncte de lucru Cluj (birou ș i 2 magazine);

14

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

9. Punct de lucru Craiova;

10. Punct de lucru Iaș i;

11. Punct de lucru Timiș oara;

12. Punct de lucru Constanț a;

13. Punct de lucru Târgu Mureș ;

14. Puncte de lucru în Bucureș ti (2 magazine).

15

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Pe parcursul anului 2010 s-au finalizat o serie de investiț ii începute din anul 2009 ș i s-a început realizarea altor investiț ii absolute necesare derulării normale atât a procesului de producț ie, dar în special distribuirii acestor produse pe piaț a naț ională.

Principalele intrări de mijloace fixe:

Grupa de mijloace fixe

Suma

Mod dobândire

Terenuri ș i construcț ii

1.384.147

Cumpărare

Instalaț ii ș i maș ini

7.936.085

Cumpărare+leasing

Alte imobilizări- instalaț ii, utilaje ș i mobilier

82.800

Cumpărare

Avansuri imobilizări necorporale programe IT

496.717

Cumpărare

D. PIA Ț A ACTUALĂ A SOCIETĂȚ II

1. Principalii clien ț i

Principalele pieț e de desfacere sunt: județ ele Alba, Braș ov, Cluj, Iaș i, Dolj, Arad, Timiș , Maramureș , Constanț a, Suceava, municipiul Bucureș ti ș i altele, toate reț elele KA din ț ară.

Fiecare gamă de produse Albalact se adresează unui segment diferit de piaț ă, firma urmărind acoperirea a cât mai multe segmente de piaț ă fără să existe suprapunere de branduri.

Astfel,marca Fulga, făcând parte din segmentul laptelui ultrapasteurizat, este considerat produs premium și se adresează persoanelor care preferă o alimentaț ie raț ioanală ș i mai ales siguranț a în consum.Marca Zuzu se adresează în primul rând persoanelor tinere, independente, moderne ș i bine informate, dar ș i familiilor din mediul urban.

Produsele marca Albalact, nebeneficiind de o diferenț iere de imagine, sunt adresate persoanelor cu venituri mici ș i medii, dar care pun preț pe calitatea produselor.

În rândul clien ț ilor se numără ș i firmele de comerț prin careAlbalact îș i asigură vânzarea produselor: hypermarketuri (Carrefour,Cora),magazine cash&carry (Sellgros), supermarketuri (Mega

16

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Image, Billa) ș i magazine de tip discount (Penny Market, Kaufland).

17

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

SC ALBALACT SA realizează un procent de 54,96% din cifra de afaceri cu primii 10 clienț i, detaliaț i mai jos:

1. AUCHAN

2. BILLA

3. CARREFOUR

4. KAUFLAND

5. MEGA

6. METRO

7. PROFI

8. REAL

9. ROMANIA HYPERMARCHE

10. SELGROS

2. Sistemul de distributie

Metodele de distribuț ie sunt:

distribu ț ie direct cu mijloacele auto ale societăț ii;

livrarea de la depozitele proprii;

indirect prin distribuitori.

Distribu ț ia se realizează la nivel naț ional, prin propria reț ea de distribuț ie (flota de camioane care respectă toate reglementările în ceea ce priveș te condiț iile de transport al produselor lactate), prin marile lanț uri de hipermarketuri (Carrefour, Cora) supermarketuri(Mega Image, Billa) ș i cash&carry(Selgros) ș i prin depozitele proprii.

(Carrefour, Cora) supermarketuri(Mega Image, Billa) ș i cash&carry(Selgros) ș i prin depozitele proprii. 18

18

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Albalact are la nivelul tarii 6 centre de distributie si personal specializat pe toate segmentele de activitate: colectare,producţie, desfacere, control al calităţii etc.Dacă înainte de privatizarea integrală a societăţii(1999) capacitatea de lapte preluată zilnic era de aproximativ 6.000 de litri, în 2005 cantitatea de lapte a fost de peste 120.000 de litri, adică de 20 de ori mai mare. Reț eaua de distribuţie a fost diversificată încontinuu, astfel că in 2006 Albalact a fost prezentă cu produsele sale în aproape toată ţara. În anul 2006 ritmul de creș tere al Albalact este de aproape patru ori mai mare decât creș terea pieț ei de lactate în perioada ianuarie-septembrie 2006, capacităț ile actuale de producț ie ale Albalact fiind în imposibilitatea de a sus ț ine complet cererea.

După anul 2007, capacitatea de producț ie a companiei s-a mărit datorită punerii în funcț iune a fabricii de la Oidejdea, astfel încât reț eaua de distribuț ie a avut nevoie de diversificare ș i astfel s-au achiziţionat în continuare mijloace de transport pentru desfacerea produselor ș i încheierea de contracte cu lanț urile de hypermarketuri, supermarketuri ș i magazine de tip cash&carry la nivelul întregii ț ări (strategie extensivă). Factorul determinant al acestei strategii îl reprezintă consolidarea poziț iei pe piaţa de desfacere, piaț ă deja cucerită.

Compania Albalact are ș i magazine proprii, în Cluj ș i Bucuresti. Prin magazinele proprii "De Albalact", compania vine mai aproape de consumator cu produse lactate proaspete, dar ș i cu oferte speciale zilnice. Magazinele comercializează numai lactate Zuzu, Fulga, Raraul ș i De Albalact, ambalate ș i vrac, la preț uri competitive.

3. Concurentii

Pe piaț a lactatelor ponderea cea mai importantă a vânzărilor este deț inută de laptele de consum. Acesta înregistrează, potrivit unor estimări ale producătorilor din anul 2006 aproape 3 sferturi din piaț ă. Se constată existenț a pe piaț a românească a unui număr mare de mici producători locali, aceș tia făcând eforturi mari pentru realizarea investiț iilor în modernizare, condiț ie obligatorie după aderare. Concurenț ii de pe pia ț a laptelui sunt LaDorna (cu mărcile LaDorna ș i Lady Milk) ș i Friesland (cu mărcile Milli, Oke, Cedra-care aparț ine operatorului local preluat de Friesland, Napolact).

Conform unor studii efectuate de MEMRB în anul 2004,pe pia ț a iaurturilor există un număr de circa 24 de branduri active la nivel regional sau national( au o prezenț ă constantă în piaț ă).Principalii concurenț i direcț i ai firmei Albalact pe segmentul iaurturi sunt: Danone (mărcile Activia, Actimel,Natural, Cremoso, Casa bună, Savoarea, Delicios, Frutissima), Friesland (cu mărcile Milli, Mili ispita fructelor, Mili

simplu ș i pur, Oke), Covalact (cu mărcile Covalact ș i Câmpina), Lacta, Lactag, Ehrmann AG Germania/Randler Group, Dorna Lactate (cu marca LaDorna).

Producț ia de sana ș i lapte bătut a scăzut dramatic în perioada postdecembristă. În prezent acestea deț in o pondere foarte mică în totalul pieț ei atât ca volum cât ș i ca valoare. Totuș i, pe această piaț ă se aș teaptă creș teri considerabile ale vânzărilor, pe fondul schimbării obiceiurilor de consum la nivel naț ional, dar ș i modial. Trendul global către produse funcț ionale,sănătoase s-a impus ș i în

19

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

România în ultima perioadă. Pentru segmentul sana ș i lapte bătut cei mai importanț i concurenț i sunt Danone (lapte bătut), Fresland (cu marca Milli ș i Oke-lapte bătut și sana), Covalact (lapte bătut ș i sana), Lacta (sana ș i lapte bătut), Lactaprod (mărcile Pacolact ș i Pacolactate-sana ș i lapte bătut). Concurenț a între firme este foarte puternică pe acest segment, producătorii consolidându- și poziț ia în aș teptarea extinderii pieț ei, o dată cu aderarea.

Pe segmentul brânză proaspătă, concurenț ii firmei Albalact sunt Friesland (cu marca Milli ș i Oke), Covalact, Napolact,Dorna Lactate. Pe segmentul brânză topită ș i cremă de brânză piaț a este concentrată la nivelul unui număr mic de firme, cei mai importanț i concurenț i fiind:Hochland Romania/Whiteland (lider de piaț ă), Friesland (mărcile Oke ș i Frico).

Pia ț a untului, deș i mică ca dimensiuni, este aglomerată. Primele cinci firme deț in o cotă de piaț ă cumulată de 60,7% ca volum al vânzărilor (analiza iunie 2004-iunie 2005). Cei mai importanț i jucători pe acest segment sunt :Friesland (cu Napolact), Covalact, Lactalissi Meggle. Albalact se numără ș i ea printre cei cinci jucători importanț i.

4. Ac ț iuni de promovare a vânzărilor

Pentru crearea brandurilor Fulga ș i Zuzu, Albalact a apelat la Brandient, firmă ce furnizează clienț ilor săi servicii integrate de consultanț ă în marketing ș i branding, servicii creative de identitate verbală ș i vizuală, design de ambalaj, comunicare de brand, servicii de branding intern etc. Având reputaț ia unei echipe de specialiș ti cu experienț ă remarcabilă în management, marketing, design ș i comunicare, Brandient este implicată în crearea sau revitalizarea unor importante branduri locale.

Pentru sus ț inerea ș i creș terea activităț ii firmei s-a apelat la serviciile de creditare furnizate de băncile de pe piaț a românească ș i de asemenea s-au contractat fonduri Sapard (pentru finanț area fabricii de la Oidejdea care a fost pusă în funcț iune în prima parte a anului 2007).

Pentru a ajunge la o poziț ie pe piaț ă suficient de bună astfel încât să poată face faț ă concurenț ei puternice, Albalact trebuie să se orienteze tot mai mult spre promovarea produselor sale. Până în prezent aproape întreg portofoliul de produse al companiei a trecut printr-un proces de rebranding. Piaț a lactatelor are un potenț ial foarte mare de creș tere, în condiț iile în care pe această piaț ă nu sunt prezente decât foarte puț ine multinaț ionale, în timp ce producătorii independenț i sunt foarte mulț i, dar mici. Piaț a lactatelor este o piaț ă neconsolidată la nivelul jucătorilor independenț i, în care există una – două multinaț ionale care fac legea pe fiecare tip de produs.

Întrucât se doreș te câș tigarea unei poziț ii puternice pe piaț ă, s-a adoptat o strategie promo ț ională ofensivă care presupune alocarea unui buget considerabil.

Se doreș te informarea consumatorului despre efectele benefice ale consumului zilnic de lactate, care sunt deosebit de importante într-o dietă sănătoasă. Marca Zuzu îș i propune să transforme această necesitate de a consuma lactate într-o plăcere.

Astfel se continuă cu promovarea mărcilor prin canalul media reprezentat de televiziune. Campaniile vor consta în clipurile publicitare schimbate la anumite intervale de timp. încheierea unui parteneriat cu firma Lemon Design pentru promovarea iaurturilor marca Zuzu , firmă care face

20

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

publicitate în vagoanele de metrou, activităț i de promovare în interiorul unui număr stabilit de firme din oraș ele Bucureș ti, Timiș oara, Cluj Napoca, Iaș i ș i Oradea. Aceasta va consta mai exact în oferirea către angajaț ii firmelor de mostre din noul iaurt.

Pentru categoria de produse sana ș i lapte bătut promovarea vânzărilor se realizează prin intermediul oferirii unui plus de 50 de grame la fiecare cutie de 200 grame, activitate întreprinsă pe perioada verii (iulie-august) . Locaț iile alese vor fi lanț urile de hypermagazine Carrefour ț i Cora ț i supermagazine din toate oraț ele unde sunt prezente. Se doreș te de asemenea distribuirea în această perioadă către consumatorii ce vizitează magazinele a unei broș uri ce va cuprinde informaț ii despre caracteristicile produselor,sortimentele sub care pot fi găsite ș i beneficiile asupra sănătăț ii prin consumul lor.

Se vor adopta tehnici de merchandising ce vor urmări o amplasare mai bună a produselor în spaț iul de vânzare.

Tip de promovare

Valoare (euro)

TV

1.200.000

Publicitate la locul vânzării: pliante

400.000

Outdoor: rame de tip “Bombardier” în interiorul metroului

60.000

Promovare la sediul firmelor

200.000

Pentru consultanț a primită din partea firmelor Brandient ș i Mercury Research s-a alocat un total de 1,2 milioane euro, repartizat astfel : Brandient 60%, Mercury Research 40%.

Promovarea produselor societăț ii:

Campania promoț ională Zuzu între 18 iulie - 11 septembrie 2011. Pentru a participa la concurs

este necesară achiziț ionarea unui produs Zuzu cu eticheta verde sau capac promoț ional verde ș i un produs Zuzu cu eticheta galbena.

Premii oferite de Zuzu:

- 15 căni instant pe zi

- 1 Samsung I5800 Galaxy 3 Black pe zi

- televizor Samsung Led TV pe săptămână

- un Ford Focus Start Titanium.

21

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism ∑ Zuzu te de ș teaptă cu premii!

Zuzu te deș teaptă

cu premii!

publica si Agroturism ∑ Zuzu te de ș teaptă cu premii! Promo ț ie desfă ș

Promo ț ie desfăș urată până în 28 noiembrie 2010, comunicată naț ional printr-o campanie TV ș i completată de activităț i de trade marketing în magazine. Promoț ia natională a făcut parte din campania de promovare pentru relansarea brand-ului Zuzu.

Premiile oferite: frigorifică Whirlpool Fresh Control în fiecare zi, un Volkswagen Golf VI Trendline în fiecare săptămână sau o cană cu linguriț ă în fiecare oră.

Promovare la sediul firmelor

E. SITUA Ț IA FINANCIAR-CONTABILĂ A SOCIETĂȚ II

Elemente de evaluare generală (2010)

Profit brut:

1.177.451

lei

Profit net:

580.212 lei

Cifra de afaceri:

261.256.670 lei

Export:

-

Costuri:

Raportând cheltuielile de exploatare la veniturile din exploatare rezultă în 2010 un cost de 983 lei faț ă de 955,1 lei cost la 1000 lei venituri realizate în anul anterior. Cauza este scumpirea accentuată în anul 2010 a laptelui materie primă.

Lichiditate (disponibil în cont lei):

2.084.598

lei

22

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Veniturile din vânzarea produselor în anul 2010, în valoare de 242.974.403 lei, au înregistrat o creș tere faț ă de anul 2009 cu 10,02%.

Vânzarea de produse realizate pe parcursul anului 2010

Nr.crt.

Denumirea produs

Cantitate (to)

2009

2010

1

Lapte

42.006

47.547

2

Lapte ș i brânză topită ș colară

7.010

8.052

3

Iaurt, sana, lapte bătut, smântână, lapte praf

11.215

10.827

4

Brânzeturi

1.290

1.660

5

Unt

2.523

2.670

În aceeaș i perioadă de timp veniturile din exploatare au crescut cu 32.271.169 lei, ceea ce reprezintă o creș tere cu 13,87%.

23

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Contul de profit ș i pierderi se prezintă astfel:

lei

Denumirea indicatorilor

2008

2009

2010

Veniturile din vânzarea mărfurilor

4.249.462

5.134.734

29.457.497

Producț ia vândută

186.297.348

220.840.466

242.974.403

Venituri din subvenț ii

0

0

0

Cifra de afaceri

190.546.810

225.975.200

261.974.403

Variaț ia stocurilor

9.640.132

-763.519

-360.324

Alte venituri

3.726.930

7.362.156

3.443.126

Total venituri din exploatare

203.913.872

232.573.837

264.341.100

Cheltuieli privind mărfurile

3.115.475

4.040.429

20.559.415

Cheltuieli cu materia primă ș i materiale consumabile

120.743.304

135.219.191

151.977.696

Cheltuieli cu energia ș i apa

3.798.937

4.279.072

4.477.543

Cheltuieli cu personalul

19.815.236

21.852.040

23.582.203

Cheltuieli cu serviciile către terț i

35.078.045

35.428.849

43.535.261

Cheltuieli cu impozite ș i taxe

959.536

969.733

1.250.675

Amortizări ș i provizioane

10.522.355

12.813.615

13.459.848

Cheltuieli cu despăgubiri, donaț ii ș i active cedate

2.009.052

4.868.567

763.285

Ajustarea valorii activelor circulante

283.784

2.148.359

-317.731

Total cheltuieli exploatare

196.325.724

222.128.860

259.879.544

Rezultate din exploatare

7.588.148

10.444.977

4.461.556

Venituri financiare

2.380.757

2.135.252

4.936.596

Cheltuieli financiare

9.129.275

9.774.297

8.220.701

Rezultatul financiar

-6.748.518

-7.639.045

-3.284.105

Rezultatul current al exerciț iului

839.630

2.805.932

1.177.451

Rezultatul brut al exerciț iului

839.630

2.805.932

1.177.451

Impozit pe profit

233.051

202.153

597.239

24

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Rezultatul net al exerciț iului

606.579

2.603.779

580.212

 

lei

Repartizarea profitului

2008

2009

2010

Rezerve legale

41.981

140.297

133.935

Participarea salariaț ilor ș i a administratorilor la profit

-

-

-

Surse proprii de finan ț are

564.598

2.463.482

446.277

Dividende de plătit

-

-

-

În structura cheltuielilor de exploatare aferente exerciț iului încheiat la 31 decembrie 2010, ponderea au avut-o următoarele cheltuieli:

cheltuieli cu materia primă ș i materiale consumabile

58,37%

cheltuieli personal

9,05%

cheltuieli prestaț ii externe

16,72%

cheltuieli cu amortizarea

5,17%

cheltuieli cu piese, obiecte de inventor, ambalaj

0,12%

cheltuieli cu utilităț ile

1,72%

cheltuieli cu mărfurile

7,85%

alte cheltuieli cu taxe ș i impozite

0,5%

cheltuieli active cedate, despăgubiri

0,5%

TOTAL

100%

25

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Elemente de bilan ț

lei

Active

2008

2009

2010

Imobilizări corporale

109.590.979

116.132.779

111.112.189

Stocuri

22.057.522

21.381.481

18.969.495

Disponibilităț i băneș ti

3.793.999

2.897.068

2.417.297

Creanț e

25.229.591

28.096.673

45.174.556

Valoarea imobilizărilor corporale în anul 2010 a scăzut cu 4,5% datorită amortizării înregistrate. Stocurile în anul 2010 au scăzut comparative cu anul 2009 cu 12,7% datorită unei planificări riguroase a producț iei în vederea deblocării lichidităț ilor financiare ale societăț ii. Creanț ele în anul 2010 au crescut cu 60,78% datorită în primul rând creș terii cifrei de afaceri ș i a termenelor contractual privind plăț ile, dar ș i datorită deteriorării situaț iei economice generalizate, unii clienț i neachitând la termen datoriile către SC ALBALACT SA.

Situa ț ia vărsămintelor la bugetul statului aferente anului 2010 se prezintă astfel:

 

Sold început an

Constituit

Virat

Sold

1.Impozit profit

494.189

597.239

365.968

262.918

2.Impozit salarii

157.912

2.286.674

2.223.287

221.229

3.TVA

2.038.149

24.145.669

20.396.255

5.787.563

4.CAS, CASS, Somaj

564.994

7.827.871

7.674.189

718.676

La sfâr ș itul anului 2010 societatea avea contractate credite astfel:

linie credit de 6.000.000 EUR, sold 4.592.866 EUR, echivalent 19.679.514 lei

credit de investiț ii de 800.000 EUR, 93.351 EUR, echivalent 399.990 lei

credit de investiț ii de 500.000 EUR, 58.298 EUR, echivalent 249.795 lei

credit de investiț ii Galda de 5.000.000 EUR, 3.930.817 EUR, echivalent 16.842.767 lei

26

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

credit de investiț ii de 3.464.061 EUR, 2.004.690 EUR, echivalent 8.589.694 lei

27

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

G. ANALIZA SWOT A COMPANIEI

Matricea punctelor tari

Puncte tari

Nota (1-

Grad importan ț ă

Scor

10)

specific*

Poziț ia pe piaț a specifică (pe locul 5 ca CA)

10

0.15

1.5

Deț inerea în portofoliu a 2 mărci puternice

10

0.15

1.5

Calitatea produselor oferite

9

0.10

0.9

Diversitatea produselor oferite

8

0.05

0.4

Alinierea activităț ii firmei din toate punctele de vedere la normele Uniunii Europene (activitatea colaboratorilor care furnizează materia primă, propria fermă si de asemenea fabrica ce urmează să fie pusă în funcț iune)

10

0.10

1

Dublarea capacităț ii de producț ie a firmei datorită investiț iei în curs de derulare în fabrica de la Oidejdea

10

0.15

1.5

Reț eaua de distribuț ie este naț ională

8

0.05

0.4

Organizarea eficientă a activităț ii (în ț ară există 6 centre de distribu ț ie )

8

0.05

0.4

Reț eaua de colectare și desfacere bine organizată

10

0.05

0.5

Existenț a de personal specializat în centrele de distribuț ie (pe toate segmentele de activitate: producț ie, colectare, desfacere, control al calităț ii)

8

0.05

0.4

Viitoarea cre ș tere a capacită ț ii de producț ie datorită investiț iilor realizate în noua fabrică

10

0.10

1

SUMA PUNCTELOR TARI

   

9.4

Scor specific=Nota*Grad de importanț ă

28

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Matricea punctelor slabe

Puncte slabe

Nota

Grad

Scor

(1-10)

importanț ă

specific*

Capacităț ile de producț ie insuficiente până la momentul punerii în funcț iune a noii fabrici de procesare lapte

7

0.05

0.35

Gradul de satisfacere a cererii incomplete

7

0.05

0.35

Poziț ia pe piaț a de desfacere nu este consolidată suficient

10

0.20

2

Piaț a de desfacere este cucerită în mare parte

10

0.20

2

Cota de piaț ă diferenț iată pe categorii de produse

8

0.10

0.8

Deț inerea în portofoliu a unor categorii de produse

9

0.10

0.9

Nediferenț iate ca imagine

Reț eaua de colectare insuficient dezvoltată, având în vedere

9

0.10

0.9

viitoarea

cre ș tere a capacită ț ii de produc ț ie prin punerea în

funcț iune a noii fabrici

Reț eaua de desfacere insuficient dezvoltată, având în vedere

10

0.10

1

viitoarea

cre ș tere a capacită ț ii de produc ț ie prin punerea în

funcț iune a noii fabrici

SUMA PUNCTELOR SLABE

   

8.3

29

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Matricea oportunitatilor

   

Grad

 

Oportunită ț i

Nota

(1-10)

importanț

ă

Scor

specific*

Educarea consumatorului roman asupra importanț ei consumului de lactate

7

0.20

1.4

Cre ș terea puterii de cumpărare a popula ț iei

10

0.25

2.5

Ie ș irea de pe pia ț a românească a companiilor care nu vor implementa la timp normele UE

10

0.20

2

Ponderea ridicată care este alocată de consumatorul român achiziț ionării produselor alimentare

9

0.15

1.35

Politicile de dezvoltare agresive ale lanț urilor de hypermagazine ș i supermagazine, care vizează extinderea în provincie

10

0.20

2

SUMA OPORTUNITĂ Ț ILOR

   

8.25

Matricea amenin ț ărilor

   

Grad

 

Amenin ț ări

Nota

(1-10)

importanț

ă

Scor

specific*

Perspectiva unei concurenț e puternicedin partea companiilor prezente pe piaț a U E, având în vedere ca industria lactatelor înregistrează cele mai mici importuri ș i taxele vamale vor fi eliminate

10

0.25

2.4

Modificări în politica ț ărilor din UE

7

0.15

1.5

Modificări ale mediului natural

7

0.25

1.75

Modificări în contextul economic la nivel naț ional

9

0.15

1.35

Diversificarea ofertei firmelor concurente existente

10

0.20

2

SUMA AMENINŢĂRILOR

   

8.95

30

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

F. Descrierea proiectului

Deschiderea unei linii de procesare a laptelui de capra

Piata produselor lactate proaspete s-a dezvoltat si s-a specializat foarte mult in ultima vreme. Prin urmare, inovatia este foarte importanta, deoarece conduce la crearea de noi obiceiuri in randul consumatorilor - obiceiuri care, la randul lor, sustin cresterea vanzarilor. Trendul produselor lactate pe baza de lapte de capra a ajuns si in Romania. Dezvoltarea ca alternativa a acestui tip de lapte si derivate a aparut de la o serie de simptome de disconfort generate de lactoza din laptele de vaca si anumite proteine. Prin urmare, nutritionistii le considera o alternativa sanatoasa, avand in primul rand mai putine grasimi si implicit, colesterol. In compozitia laptelui de capra domina anumite tipuri de proteine, iar in cea a laptelui de vaca, altele. Aceste proteine fac din laptele de capra un produs indicat persoanelor care nu tolereaza laptele de vaca sau care au probleme de natura gastro-intestinala ori boli de inima. De asemenea, datorita continutului bogat in potasiu (circa 500 mg la o ceasca), laptele de capra este recomandat celor cu afectiuni cardiovasculare. Mai precis, impiedica cresterea tensiunii arteriale si are efect protector impotriva aterosclerozei. Daca in cazul laptelui de vaca grasimea se ridica la suprafata si se imprastie, in cazul laptelui de capra acest lucru nu se intampla.

Valori nutritionale 225 grame lapte de capra:

Calorii - 168 kcal Grasimi totale - 10.1 grame Grasimi saturate - 6.5 grame Proteine - 8.7 grame Lactoza - 10.9 grame Calciu - 327 mg Vitamina A - 483 Vitamina D - 124

Iaurt cu lapte de capră

Informaț ii nutriț ionale / 100 g de produs

Valoare energetică

267kJ/64kcal

Grăsimi

4 g

din care

acizi gra ș i satura ț i

2.4

g

Glucide

3.6

g

din care zaharuri

3.6

g

Proteine

3.4

g

Sare

0.1

g

Cheltuieli estimate:

Salarii: 2 ingineri tehnologi, fochist si 10 muncitori

6135 lei x 12 luni

Servicii analiza germeni( NTG, NCS, reziduuri ):

2000 lei X12 luni

Materiale consumabile pentru împachetat ( pungi+ pahare )

lapte 1800 buc. /zi x 365 zile x 0,1/ punga smantana 800 buc./zi x 365 x 0,25 /pahar iaurt 800 buc/zi x 365 x 0,25 / pahar

73.620 lei

24.000 lei

65.700 lei 73.000 lei

73.000 lei

31

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Management Specializarea Inginerie economica si Management in Alimentatie publica si Agroturism

Total ambalaje

Substanţe dezinfectante pentru echipamente si pardoseli

2100 lei x 12 luni

Combustibil :

6000 lei x 12 luni

Energie electrica :

5000 lei x 12 luni

211.700 lei

25.200 lei

72.000 lei

60.000 lei

Amortisment investitie :

– Pasteurizator

13.880 lei

– Masina impachetat lapte la pungi

13.820 lei

– Instalatie de preparat iaurt

7160 lei

– Masina de ambalat iaurt si smantana la pahare

18.420

lei

– Separator centrifugal

5860

lei

– Pompa CL 31 inox

1882

lei

– Pompa Vilo top S

407

lei

Compresor profesional

395

lei

Total amortisment

61.824

lei

Materii prime:

4500 l lapte de capra/zi * 3lei/l= 13 500 lei/zi 13 500 lei/zi*365 zile=4 927 500

Estimarea veniturilor:

Anul I

Produs

Trimestrul 1

 

2

3

 

Cantitate

Pret

Total (lei)

Cantitate

Pret

Total (lei)

Cantitate

Pret

Total (lei)

Lapte

150.000

4.5

675.000

230.000

4.5

1.035.000

275.000

4.5

1.237.500

Iaurt

70.000

3

210.000

90.000

3

270.000

132.000

3

396.000

Smantana

60.000

4

240.000

112.000

4

448.000

120.000

4

480.000

Total

   

1.125.000

   

1.753.000

   

2.113.500

32