Etapele creatiei eminesciene

1. Poezia scrisa intre 1866-1870 - este dominant modelul poeziei pasoptiste - modelul propriu nu este inca dezvoltat - creatia are la baza influentele scriitorilor Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade-Radulescu, Vasile Alecsandri. - 14 poezii antume (odele La mormantul lui Aron Pumnul, La Heliade, La Moartea Principelui tirbey, La moartea lui Neamtu, etc) - la nivel stilistic, se remarca Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie, marcata de un stil retoric.

2. Poezia scrisa intre 1870-1876 - epoca ieseana - poezia care deschide aceasta etapa Venere si Madona - o etapa a romantismului inalt - structura antitetica a poemelor, acumulari retorice in toate compartimentele stilului - sunt folosite interogatii, exclamatii retorice, multe mijloace si procedee romantice - se observa un romantism tumultuos, patetic, cu multe epitete folosite - poeme foarte ample (Calin, Fat-Frumos din tei, Memento Mori, etc) - intalnim, ca teme, iubirea si natura

3. Poezia scrisa intre 1876-1883 - o noua etapa reclasicizarea expresiei poetice intr-o viziune proprie - majoritatea poeziilor au o forma in care s-a renuntat la figurile de stil, in special la epitet in favoarea metaforei, creandu-se asocieri inedite de termeni - perioada in care Eminescu a cultivat poezia cu forma fixa sau forme complexe de versificatie: sonetele, glosa, oda in metrul antic - genialitatea este abordata ca tema

In opera eminesciana, se pot observa doua planuri cel al macrocosmosului si cel al microcosmosului.

La nivelul macrocosmosului, putem intalni natura si planul uman. Se observa o viziune romantica asupra naturii, deoarece Eminescu alterneaza perspectiva globala cu una focalizata, natura, fiind astfel suprinsa in multiple ipostaze.

Teme si motive in opera eminesciana

Natura La Eminescu, natura este umanizata in absolut (natura are o extensie a tinde la absolut). Astfel, se pot observa influentele lui Goethe si ale lui Spinoza. Afinitatile poeziei lui Eminescu cu filozofia trebuie intelese ca similitudini de viziuni asupra ideilor poetice. Poetul surprinde natura la 2 nivele: cosmic si teluric, fapt ce evidentiaza gandirea poetica, si concepe Universul ca pe o sfera in care cerul si pamantul se oglindesc unul in celalalt. Aceasta imagine reflecta dorinta poetului de a coexista cu natura. Se remarca melancolia specific eminesciana, generata de antiteza dintre conditia eterna a naturii si cea umana limitata. Natura -tema romantica si de specific national : este un mod de a exprima armonia si echilibrul ca o conceptie despre lume si viata a poporului roman (ex: Mai am un singur dor,Revedere); o exprimare a motivului comuniunii dintre om si natura (ex: Revedere , O, mama , Lacul , Dorinta , Sara pe deal ,Si daca); un mod de a sugera valorile eului poetic (ex: Sara pe deal), omul, ca centru al universului (ex:Scrisoarea I) si spiritul generator al lumii. Poezia eminesciana dezvolta modelul cosmologic platonian, adica lumea, materia este o copie fidela a Ideii. La maturitate, modelul este abandonat de Eminescu, in favoarea celui kantian (Modelul devine fiinta, iar gandirea este oglinda prin care divinitatea ajunge sa se inteleaga pe sine. Motive: Lacul reflecta eternitatea si reprezinta un centru securizant al padurii.

Codrul reprezinta o lume si cuprinde toate elementele cosmosului. De asemenea, el are toate virtutile spatiului magic, fiind insotit de atributele arhaitatii, puritatii si puterii. Sub lumina lunii, padurea devine un paradis, un topos cu puteri supranaturale, benefice. *Alte motive apar in gruparile:celest,acvatic,faunistic,vegetal,celest,meteorologic.

Iubirea tema redata la modul dual, implica atat suferinta, cat si adoratia. Este un sentiment de cunoastere, vital, o depasire a limitelor, oferita de poemul Luceafarul ca fiind cea mai complexa experienta erotica. Eminescu impinge sentimentul iubirii pana in zonele tulburatoare ale transcendentului. Femeia este proiectia visului sau de iubire; chiar si atunci cand chipul ei se incarca de materialitate voluptoasa, ea nu devine agresiva, ci se ascunde sub imaginea icoanei. Alterori, erosul apare ca aspiratie spre nefiinta, ca nevoie de autonegatie si este si factor cosmogenetic.

- lege fundamentala a universului genereaza lumea prin unirea principiilor masculin si feminin, a spiritului cu natura (ex: Luceafarul, Primind o alta lege) - iubirea - valoare romantica fundamentala (Luceafarul) o ora de iubire pentru vesnicia saPrimind o alta legeexperienta erotica transforma,converteste spiritul. - iubirea - lege generatoare a armoniei si echilibrului (Sara pe deal) - iubirea mod de a exprima patriotismul (Scrisoarea III, Revedere)

Motive specifice iubirii:

Motivul iubitei moarte caracterizeaza prima etapa a liricii eminesciene. Motivul visului de iubire caracterizeaza iubirile si reflecta faptul ca erosul este fluidul vital care anima intreaga natura. Iubirea libera iubirea fara de lege Motivul ingerului femeia sugereaza puritatea, coborarea sacrului in profan Somnul / reveria perfectiunea implinirii iubirii; cuprinde singurul spatiu in care iubirea este perfecta Visul posibilitatea de comunicare a doi indragostiti, care apartin unor lumi diferite. Demonul caracterizeaza iubita care il raneste, femeia frivola. O ipostaza ce se afla sub semnul pacatului. Fantasma este proiectia idealului feminin al poetului imaginat ca un viu cadaveric din cauza suferintei traita de eul liric. Are sens estetic, consolator. Singuratatea odata cu pierderea iubirii, se rupe legatura cu lumea. Modelul clar este Departe sunt de tine. Androginul cuplul de indragostiti regasiti in mijlocul naturii. Lacrima

Relevarea motivelor in functie de planuri:

Motive ale planului celest:

1. Cosmogonia - la Eminescu, reprezinta originea Universului, fie acvatica (Rugaciunea unui dac), fie din haos (Scrisoarea I, Luceafarul) 2. Apocalipsul este un motiv rar intalnit, din cauza viziunii destructive. Apare, insa, in 2 poeme : Scrisoarea I si Rugaciunea unui dac 3. Luceafarul semnificatia geniului si a inaccesibilului, a departelui. Apare in poemul Mai am un singur dor . Luceferii sunt simboluri ale orizonturilor nemarginite ale spiritului. 4. Steaua - simbol al departelui, o corporalizare a luminii care sugereaza eternitatea. 5. Luna sporeste vraja si misterul naturii, transfigureaza feeric natura si o invaluie intr-o lumina neobisnuita, pe care adesea poetul o reda prin expresii oximoronice. Este regina noptii, o divinitate ce este privita ca un miracol, in momentul in care apare pe cer. 6. Cerul spatiu al perfectiunii 7. Muzica sferelor scenografia poetica eminesciana are un fond muzical adecvat ce impresioneaza prin armonie 8. Zborul uranic atribut al geniului, care se poate intoarce in spatiul astral; reprezinta si imaginea mortii (Mortua est) 9. Soarele - element mitologic personificat; este unul dintre parintii luceafarului si apare mereu alaturi de luna, ca zeitati din panteonul dacic (Sarmis)

Motive ale planului acvatic:

- apa sugereaza oglindirea in eternitate 1. Marea - un mediu cosmogenetic, o metafora a infinitului, o dovada a leganarii (miscarea specifica universului eminescian); simbol al oglindirii, amplifica intregul Univers. 2. Izvorul simbol al scurgerii timpului, sugereaza tristetea (Floare albastra) 3. Lacul cu ajutorul acestui motiv, se creeaza ideea de sfera, de perfectiune (Lacul); este legat de ideea de fluiditate extinsa la scara intregii existente, care va evidentia instabilitatea conditiei umane (Scrisoarea IV) 4. Oceanul spatiul unor constructii fabuloase in Luceafarul, pe fundul oceanului se solidifica palate. (Memento mori) 5. Fluviul si raul elemente acvatice active 6. Valul sugereaza trecerea, efemeritatea conditiei umane (Glossa)

Motive al planului teluric: 1. Muntele simbol moral al dificultatii accesului la ideal sau al maretiei; un simbol al intregului Univers (Memento mori) 2. Spatiul mioritic si ondulat imaginea cadrului natural reprezinta blanda alternanta deal vale.

Motive ale planului meteorologic : 1. Noaptea motiv literar predilect in scenariul naturii romantic; in opera eminesciana, noaptea nu este intunecata, ci dominata de lumina lunii. 2. Crepusculul seara este momentul in care se intalnesc indragostitii (Sara pe deal) 3. Vantul vizeaza orice miscare a naturii care sugereaza miscarea de plutire, de instabilitate; un simbol al eternei treceri (Dintre sute de catarge)

Motive ale planului vegetal:

1. Codrul cadru ocrotitor, ce detine virtutile locului magic, cu atribute de arhaitate, putere; pastreaza valorile copilariei, povesti, doine, ghicitori, permanentele la care ratacitorul pierde accesul. Devine un geniu tutelar, un personaj mitic, ocrotind mitul arhaic al apararii pamantului si credintei. 2. Teiul copacul sfant care predispune la meditatie (Mai am un singur dor) sau la reverie (Luceafarul). Prezenta olfactiva sporeste magia momentului, iar florile de tei care cad creeaza o imagine dinamica, ce da impresia unui spatiu feeric. 3. Plopul prin inaltimea sa, este un simbol al ascensiunii, al supletei; poate sugera si decalajul in iubire. 4. Salcamul simbolul vietii si al ascensiunii, spiritualizeaza cuplul de indragostiti din natura (Sara pe deal) 5. Floarea de cires si floarea albastra simboluri ale fiintei iubite. 6. Romanita simbol al dimensiunii iudice, al sumarului erotic. 7. Nufarul - sugereaza feeria cadrului natural. 8. Trestia leganarea mitica, fluiditatea, scurgerea timpului. 9. Crengile cadrul securizant, bolta care apara individul suprins in natura. 10. Marmura - element de constructie al formelor arhitecturale sau termen de comparatie pentru fiinta iubita. 11. Cornul / buciumul asigura fondul adecvat tristetii amurgului. Muzica nu are numai un sens estetic de indiciu al frumusetii, ci sugereaza caracterul fluid, trecator al existentei.

Motive al planului faunistic:

1. Cerbul inzestrat cu atribute mitologice, iar mersul cardului de cerbi reprezinta misterul sacru al naturii (O, ramai ) 2. Greierul este antropomorfizat, devenind o fiinta jucausa; prin prezenta sa acustica, reprezinta melancolia, trecerea ireversibila a timpului. 3. Soarecele este simbolul timpului care devoreaza totul; melancolia este latenta.

a. Conceptul de poet : primeste valori diferite de-a lungul creatiei lui Eminescu: - poetul este un luptator un bard national (Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie) - poetul este un contemplativ Cezarul, ipostaza a eului (Imparat si proletar) - poetul este o constiinta sociala (Epigonii) si nationala (Revedere) - poetul este un instrainat, insingurat (Lucefarul, Oda in metru antic)

- poetul este un demiurg care genereaza universul poetic (Scrisoarea I) - poetul este o ipostaza a constiintei universale (Luceafarul, Rugaciunea unui dac) - poetul este o ipostaza a poeziei (Criticilor mei)

b. Conceptul de poezie: - poezia este o expresie a idealurilor nationale si sociale (Epigonii, Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie!) - poezia este o transfigurare a realitatii (Epigonii strai de purpura si aur) - poezia este geneza unui univers spiritual (Scrisoarea I) - poezia este adevarul in haina sensibila (Criticilor mei) - poezia este un joc, o delectare (Epigonii voluptuos joc cu icoane) - poezia este constiinta sacrului (Epigonii inger palid cu priviri curate) - poezia este un mod de a modela personalitatea (Luceafarul mreaja de vapaie) - poezia este o imagine a universului national (Revedere, Scrisoarea III) - poezia este universul constiintei (Luceafarul Din sfera mea venii - poezia este retorica (Criticilor mei cand nimic nu ai de spus) - poezia este lumea mitului (Calin - file din poveste, Luceafarul) - poezia este o arma ideologica (Imparat si proletar)