Manevre Clinice - Examen Clinic PDF

12.01.
2013
MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC
Username / Parola inexistente

email Login Am uitat parola x Creaza cont nou
Home
Administratie Arta cultura Biologie Casa gradina Diverse Economie Geografie Gradinita Istorie Jurnalism Limba Literatura romana Management Medicina
Alimentatie nutritie Cosmetica
Exploreaza
Upload

medicina

I. CAP, GT
1. Regiunile capului si gtului
ALTE DOCUMEN
"ASPIRINA" (ACI
DERMATOZE PA ANIMALA Se spune ca
CARDIAC - radio
SISTEMUL OSO
Alternative naturi
Hipertiroidia si a
Personalitati Profesor scoala Sociologie Stiinta Tehnica mecanica Timp liber
CUM PUTEM ST INTR-ADEVAR N
Efectele favorabi stimularii adrene insuficienta card Coxartroza secu
2. Sinusuri faciale
www.scritube.com/medicina/MANEVRE-CLINICE-EXAMEN-CLINIC741991111.php
1/23
12.01.2013
3. Nevralgie nerv Arnold (N. occipital m are, ram dorsal N. spinal C2)
2/23
12.01.2013
- de luat n considerare la diagnosticul diferential al sindroamelor algice cu localizare la nivelul extremitatii cefalice; - cedeaza la analgezice antiinflamatorii de tipul Ketonal / Ketorol.
3/23
12.01.2013
4. Ram uri ale ACE Ramuri terminale:
- a. temporala superficiala; - a. maxilara. Ramuri colaterale: - a. tiroidiana superioara; - a. faringiana ascendenta; - a. linguala; - a. faciala; - a. occipitala; - a. auriculara posterioara.
5. Lim fonoduli capului si gtului
4/23
12.01.2013
6. Tiroida
Glanda endocrina situata n portiunea infrahioidiana a regiunii anterioare a gtului, n drep vertebrelor C7-T1 (sub cartilajul tioroid, deasupra primelor 3-4 inele trahea Prezinta 2 lobi uniti tul le). Lalouette (mai frec n stnga). v ent
7. Varia
5/23
12.01.2013
Sindromul Horner apare prin compresia ganglionului simpatic cervical superior.
II. TORACE
1. Glanda m am ara 2. Axila
III. ABDOMEN
1. Regiuni topografice abdom en Marile regiuni ale corpului uman sunt reprezentate de: cap; gt; trunchi: - torace, - abdomen, - pelvis [bazin], delimitat de linea terminalis [strmtoarea superioara] ntr-o portiune mare [bazin mare] si una mica [bazin mic]; membre.
6/23
12.01.2013
Literatura franceza mparteperetele anterolateral al abdomenului n 9 cadrane (prin 2 linii ori tale, ce unesc cele doua spine zon respectiv vrful coastelor X, si 2 linii ver ticale, ce merg pe mar ginea muschilor drepti amdominali):
- 3 cadrane laterale (pereche): hipocondru, flanc (regiune laterala), regiune inghinala (impro nu si fosa iliaca); priu mita - 3 cadrane mediale: epigastru (regiune subxifoidiana), mezogastru (regiune ombilicala) si hipo tru (re ne pubiana). gas giu
Autorii anglo-saxoni, mai pragmatici, mpart peretele abdominal anterolateral n 4 ca drane: doua ca drane superioare (stng, drept) (stng, drept).
7/23
12.01.2013
2. Exam enul clinic al abdom enului a) Inspectie: - simetrie; - distensie (meteorism, ascita, tumora); - mobilitate respiratorie; - durere la tuse; - manevra Holznecht.
8/23
12.01.2013
b) Palpare: - palpare sistematizata a abdomenului; - palparea diferitelor organe abdominale; - evidentiere lichid de ascita (semnul valului).
c) Percutie: - realizata de-a lungul unor raze ce pleaca descendent din epigastru; - determinare a diametrelor hepatice, splenic; - posibil: matitate, timpanism, hipersonoritate.
d) Auscultatie: - zgomote hidro-aerice intestinale;
9/23
12.01.2013

- zgomote hidro-aerice intestinale; - clapotaj gastric (stenoza pilorica); - focare de auscultatie vasculara.
3. Exam enul clinic al ficatului
4. Exam enul clinic al cailor biliare: - manevra Murphy (palpare profunda n inspir profund a punctului colecistic = in s ectie a liniei ombilic - axila dreapta cu rebordul costal drept) si semn Murphy (ma ter nevra Murphy pozitiva); - aria pancreatico-coledociana Chauffard.
10/23
12.01.2013

- aria pancreatico-coledociana Chauffard.
Semnul Courvoisier-Trrier, reprezentat de palparea veziculei biliare destinse si nedureroase la un pacient icteric, este foarte s coledociene distale de tip neoplazic.
5. Exam enul clinic al splinei
11/23
12.01.2013
6. Exam enul clinic al pancreasului - manevra Grott; - manevra Mallet-Guy.
1. Manevra Grott: pacientul este asezat n decubit dorsal, cu gambele flectate; sub regiunea lombara a pacientului, se introduce transversal un sul de aproximativ 8-10 cm grosime (sau pentru a diminua contractura peretelui abdominal anterior si a apropia peretele posterior de cel anterior (pancreasul este organ profund, retroperitoneal); examinatorul, cu mna dreap t dreptului abdominal stng, mpinge acest muschi catre linia mediana si patrunde profund n cavitatea abdominala, spre locul de ncrucisare a pancreasului cu fata laterala a coloanei vert pancreasului pe coloana verbrase provoaca durere n cazul afectiunilor pancreatice (inflamatorii sau tumorale) mai ales cefa te la locorporeale. De notat interpunerea stomacului ntre mna e
2. Manevra Mallet-Guy: este similara manevrei Murphy, dar efectuata pe partea stnga, la pa tul nemncat, aflat n decubit lateral drept, cu coapsele semiflectate pe abdomen; mna exa c ien costal stng, n directie superoexterna, paralel cu pla cutanat, pentru ca apoi sa si ndrepte degetele n directia regiunii laterovertebrale stngi, cautnd sa abordeze coada pancreasulu nul utila, care permi explorarea corpului si cozii pancreasului, prin evitarea obstacolului gastric. te 6. Exam enul clinic al regiunii apendiculare - puncte apendiculare; - manevra Jaw orski-Lapinski (Meltzer); - manevra Rovsing.
12/23
12.01.2013
Semnul lui Rovsing: palparea blnda cu palma ntinsa n fosa iliaca stnga si flancul stng pro c e uneori durere la nivelul fosei iliace controlaterale (datorita mpingerii retrograde a co du cecoapendiculara, ca si miscarii imprimate peretelui abdominal).
Semnul psoasului (manevra Jaworski-Lapinski): bolnavului aflat n decubit dorsal i se cere sa ridice membrul inferior drept ntins spre zenit, n timp ce palma stnga (dreapta) a exploratorului i apendiculara este comprimata ntre mna examinatorului si psoa pus n tensiune, genernd durere. s ul
7. Manevre de evidentiere a iritatiei peritoneale: - manevra Blumberg (rebound tenderness); - semnul clopotelului (Mandel): durere la percutarea abdomenului. 8. Exam enul clinic al aparatului urinar: n cadrul exam enului clinic al aparatului urinar, principalele manevre care se efectueaza sunt ur r ele: ma toa
a) m anevra Giordano-Pasternatzki (percutie lombara bilaterala, simetrica): percutia regiunii lom bare, cu vrful degetelor sau cu marginea cubitala a minii, declanseaza dureri n a glomerulonefritei acute, pielonefritei, abcesului renal sau infarctului renal (uneori sunt dureri extrem de vii).
b) palparea rinichilor (prin balotare); se poate face n decubit dorsal, decubit lateral si orto tism; fi situati profund sub coaste, rinichii nu sunt, n mod normal, accesibili palparii (se vorb s ta ind palpabili n caz de mobilitate anormala, ptoza sau marire de volum; pro deele posibile de palpare a rinichilor sunt urmatoarele: c e
- palpare bimanuala n decubit dorsal (procedeu Guyon): bolnavul este asezat n decubit dorsal, cu coap le ndoite pe bazin, n usoara abductie, si cu membrele superioare ntinse pe lnga s e relaxata; examinatorul, plasat pe partea dreapta a bolnavului, aplica mna stnga pe petele pos r e terior, cu vrful degetelor n unghiul costovertebral, iar mna dreapta pe peretele anterior a rebordul costal si nafara marginii laterale a dreptului abdominal; prin apro r ea celor doua mini (manevra de balotare), rinichiul poate fi palpat n cazul cnd devine accesibil acestei manev pie pozitia celor doua mini explotoare se rapor z a la ace repere si gesturi; r a tea leasi
- palpare bimanuala n decubit lateral opus rinichiului care trebuie examinat (procedeu Israeli); - palpare monomanuala n decubit dorsal (procedeu Glnard), posibila n cazul persoanelor slabe: cu o mna, examinatorul cuprinde sunt plasate posterior, iar policele anterior) imediat sub rebordul costal, n timp ce cu cealalta mna apasa continutul abdominal n
www.scritube.com/medicina/MANEVRE-CLINICE-EXAMEN-CLINIC741991111.php 13/23
12.01.2013
mna opusa (astfel, n timpul inspirului profund, se creeaza o hiper siu asupra rinichiului, care tinde sa coboare). pre ne
c) puncte ureterale (devin dureroase n caz de prezenta a calculilor sau inflamatiei la diferite niveluri ale ureterului): puncte ureterale anterioare:
- punct dureros superior (subcostal, Bazy-Albarran, Pasteau): se afla la intersectia liniei orizontale ce trece prin ombilic cu linia verticala ce trece prin punctul McBurney si corespunde vrfu la acest nivel semnifica suferinta bazinetala;
- punct dureros mijlociu (supraintraspinos, Hall-Tourneaux): este situat la unirea 1/3 mijlocii cu 1/3 externa a liniei bispinoase (dintre spinele iliace antero-superioare) si corespunde loculu segmentul pelvin ale ureterului;
- punct dureros inferior: corespunde portiunii terminale a ureterului, fiind barbat) sau vaginal (la femeie); puncte ureterale poste r ioare (evoca litiaza renala si pielonefrita): - punct costo te Guyon (localizat n unghiul format de coasta XII si coloana vertebrala); v erbral - punct costomuscular (localizat n unghiul format de coasta XII si masa musculara sacrolombara).
d) palparea vezicii urinare permite depistarea urmatoarelor elemente patologice: glob vezical (dis tensie vezicala importanta n retentia de urina, perceputa palpator ca formatiune sferica foarte dureroasa), tumora vezicala sau chiar litiaza vezicala mare.
9. Tuseul rectal 10. Exam enul genital la fem eie
EXAMENUL ZONELOR HERNIARE
Peretele abdominal prezinta constitutional unele zone anatomice cu rezistenta mai mica la cresr ea pre intraabdominale (se numesc "zone slabe preformate" ale pe te s iunii r etelui abdominal, p apar ca urmare a staiunor solutii de continuitate ale peretelui ab bi l r ii dominal con c utiv unor traumame, interventii chirurgicale sau agresiuni de alta natura), re z entate de: s e tis pre
- canalul inghinal;
14/23
12.01.2013
- canalul inghinal;

- regiunea vasculonervoasa de la radacina membrului inferior (lacuna vasculara, la muscu a); c una la r - ombilicul; - linia alba; - linia semilunara Spieghel si mai ales punctele Spieghel (intersectia cu arcada Douglas, n dreap si n stn ta ga); - trigonul lombar (Jean Louis Petit) posterior; - patrulaterul lombocostal (Grynfelt) posterior;
acestora li se adauga conventional o serie de zone slabe ce nu apartin propriu-zis peretilor abdonali: mi - zone slabe ale diafragmului superior; - regiune perineala inferior; - regiune obturatorie inferior; - regiune fesiera (ischiatica) inferior.
N.B.! n diagnosticul diferential al formatiunilor tumorale lombare, trebuie avute n vedere si posibilele hernii posterioare prin trigo lombo costal.
11. Manevre clinice defecte parietale
15/23
12.01.2013
N.B.! Cu pacientul n ortostatism, indexul explorator al examinatorului se in uea prin te men bazei hemiscrotului de partea resp si a n z gu tul ori inghinal superficial, situat superoextern de tuberculul pubic, n canalul inghinal (n mod normal nu poate fi introdusa dect pu ficiul poa sa se angajeze n acanalul inghinal, nseamna ca acesta este largit patologic). te
N.B.: o hernie este definita primar ca prezenta a unei formatiuni pseudotumorale parietale re ductibile la trecerea n clinostatism si ree n ortostatism.
Diagnostic diferential: a) n cazul herniei inghinale se face cu: - tumori benigne ale regiunii inghinale: fibroame, lipoame, angioame; - adenopatii inghinale; - chisturi de cordon; - hidrocel;
- varicocel etc.. b) n cazul herniei femurale se face cu: - hernia inghinala; - hernia obturatorie; - adenopatia femurala; - ectazia crosei venei safene mari; - anevrismul arterei femurale; - abcesul rece osifluent etc..
N.B.: Se descrie de fapt o regiune inghino-fem urala, separata n cele doua parti compo-nente de proiectia la piele a lig. inghinal (linia lui Malgaigne) n functie de raportarea to-pografic inghinale (situate deasupra linirei lui Mal-gaigne) si hernii femurale (situate sub linia lui Malgaigne); ramne n sarcina examinarii in-traoperatorii sa stabileasca diagnosticul de certitudine al uneia este doar orientativa).
16/23
12.01.2013
Continutul lacunei musculare este reprezentat de:
- pntecul musculo-aponevrotic al m. psoas iliac (cel mai puternic flexor din organism, excursia fiind asigu puterea de m. iliac); - N. femural si N. femurocutanat lateral (ramuri ale plexului lombar). Continutul lacunei vasculare este reprezentat, dinspre lateral spre medial, de: - ram femural al N. genitofemural; - a. femurala; - v. femurala; - limfonodul Cloquet-Rosenmller, n aria canalului femural.
La nivelul lacunei vasculare se produc, n caz de slabire a structurii peretelui abdomi-nal, herniile fem musculonervoase se pot produce foarte rar).
12. Diagnostic diferential procese patologice scrotale (palpare scrot)
Varicocelul este constituit din mase venoase marite de volum (dilatatii venoase variceale) ce por nesc de la nivelul testiculului si merg de-a lungul cordonului spermatic prin canalul inghina lombare.
Clasificare: - varicocel primitiv (idiopatic, esential), - varicocel simptomatic (secundar). Varicocelul primitiv afecteaza 10-20% din populatia masculina postpuberala; el poate fi uni sau bilateral, dar n 85% din cazuri afecteaza numai testiculul stng.
Clinic: n cele mai multe cazuri varicocelul reprezinta o descoperire ntmplatoare, cu ocazia u examinari fizice de rutina, la nivelul unor purtatori ce nu prezinta acuze cli sau inferti te nei nice li ta varicocelul se manifesta prin urmatoarele simptome si semne: - jena (greutate) pna la durere testiculara; - atrofie (micsorare) testiculara; - hemiscrot alungit, aton (flascitate datorata atrofiei cremasterului si dartosului);
- vene dilatate vizibile (daca sunt mari) sau palpabile (medii - mici) senzatie de "rme", "ma de gaina sau macaroane; se recomanda examinarea pacientului n ortostatism (exprimare mai pr te" - infertilitate. N.B.: orice senzatie de discom fort n regiunea genitala trebuie sa trim ita cu gndul la posibila exis t enta a unui varicocel!
17/23
12.01.2013

Diagnostic diferential se face cu: - hidrocel: aspect clinic diferit, diafanoscopie etc.; - hernie inghinofuniculara sau inghinoscrotala; - orhiepididimita: prezenta fenomenelor inflamator-infectioase foarte pronuntate; - varicocel secundar: investigatie paraclinica amanuntita n contextul clinic dat.
IV. MEMBRUL SUPERIOR
1. Vase sangvine (palpare puls)
18/23
12.01.2013
19/23
12.01.2013
2. Lim fonoduli
V. MEMBRUL INFERIOR
1. Trigonul Scarpa
2. Vase
20/23
12.01.2013
21/23
12.01.2013
3. Lim fonoduli inghinali
4. Manevre de elongare a sciaticului
22/23
12.01.2013
5. Manevre evaluare trom boza vene profunde
Tabloul clinic al bolii trom botice ale venelor profunde ale m em brului inferior n stadiul de flebotromboza: durere prin hiperextensie fortata a halucelui si dorsoflexie a piciorului la b Hom an's.
Document Info
Accesari: 17356 Apreciat:
A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site
Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou
<a href="http://w w w .scritube.com/medicina/MANEVRE-CLINICE-EXAMENCLINIC741991111.php" target="_blank" title="MANEVRE CLINICE - EXAMEN http://w w w .scritube.com">MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC</a>
Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2013 )
23/23

Manevre Clinice - Examen Clinic PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manevre Clinice - Examen Clinic PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

12.01.

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

Username / Parola inexistente

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

DERMATOZE PA ANIMALA Se spune ca

Personalitati Profesor scoala Sociologie Stiinta Tehnica mecanica Timp liber

CUM PUTEM ST INTR-ADEVAR N

Efectele favorabi stimularii adrene insuficienta card Coxartroza secu

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

5. Lim fonoduli capului si gtului

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

Sindromul Horner apare prin compresia ganglionului simpatic cervical superior.

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

d) Auscultatie: - zgomote hidro-aerice intestinale;

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

3. Exam enul clinic al ficatului

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

6. Exam enul clinic al pancreasului - manevra Grott; - manevra Mallet-Guy.

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

9. Tuseul rectal 10. Exam enul genital la fem eie

EXAMENUL ZONELOR HERNIARE

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

Continutul lacunei musculare este reprezentat de:

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

IV. MEMBRUL SUPERIOR

1. Vase sangvine (palpare puls)

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

3. Lim fonoduli inghinali

4. Manevre de elongare a sciaticului

MANEVRE CLINICE - EXAMEN CLINIC

5. Manevre evaluare trom boza vene profunde

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2013 )

S-ar putea să vă placă și