Argumente bazate pe autoritate

Argumentul bazat pe autoritate se deosebeste atat de argumentele bazate pe fapte, cat si de argumentele bazate pe exemple, deosebirea constand in natura argumentului. Daca faptele sau exemplele aduc in fata auditoriului anumite aspecte concrete ale realitatii si il influienteaza pe acesta prin aceasta corectitudine, argumentele bazate pe autoritate ies din sfera concretului, plasandu-se in cea a abstractului, in cea a idealurilor sper care tindem, dar la care ajungem cu mare greutate. Recurgerea la astfel de argumente este universala. Desi unele tipuri de discurs ar fi incompatibile cu recurgerea la autoritate pentru a convinge auditoriul, totusi se recurge de multe ori la astfel de argumente in domeniile respective. Un exemplu in acest sens este discursul stiintific. In domeniul stiintei, nimic nu ar trebui sa ne determine convingerile in afara cunoasterii si adevarului descoperit in urma efortului de cercetare. Desi aici nu regasim invocarea autoritatii in stare pura, nici nu putem spune ca argumentul autoritatii lipseste cu desavarsire. Sustinem o idee pentru ca este sustinuta de un nume cunoscut, pentru ca vine dintr-o traditie de cercetare in voga si asa mai departe. Bineinteles ca apare intrebarea de unde nevoia de autoritate ? O prima incercare de explicatie ar veni din discrepanta dintre real si ideal, adica dintre ceea ce este si ceea ce individul isi imagineaza ca ar trebui sa fie. Este vorba de persistenat imperativului modelelor. Nemultumit de real, individul se raporteaza la ideal, iar in ideal se proiecteaza modelele. In inaintarea spre perfectiune, modelul fiintei perfecte este singurul argument posibil, singura autoritate cu sanse reale de urmat si convingatoare. Totusi, nu orice poate deveni obiect al argumentului autoritatii, ci numai indivizi, valori sau situatii care intruchipeaza ideea de perfectiune. De exemplu, invocarea lui Napoleon intr-un discurs propriu discursului militar este un recurs la argumentul autoritatii cu sanse mari de a fi convingator, dupa cum invocarea lui Churchill in discursul politic pot fi considerate argumente bazate pe autoritate. Argumentul bazat pe autoritate are o pondere mai insemnata in discursul politic si in discursurile inrudite cu acestea. Ca sa intelegem mai bine aceasta, putem da exemplu regimul politic din Romania in comparative cu democratiile occidentale, acolo unde situatia politica pe care noi vrem sa o construim functioneaza dj. Exista, diverse tipuri de autoritate la care discursul politic poate face apel in functie de auditoriul in fata caruia se afla, de continutul pe care il dezvaluie si de scopul pe care il urmareste. Autoritatea persoanei. Exista situatii, domenii sau imprejurari in care o persoana este urmata fara prea multa sovaire in actele sale tocmai datorita faptului ca s-a remarcat in situatia, domeniul sau imprejurarea care constituie fundalul actului discursiv. Exista si cazuri in care

persoanele invocate sunt autoritati ale domeniului la care se refera discursul. Deseori sunt invocati Machiavelli, Bismark in discursul politic, Platon, Aristotel, Kant in discursul filosofic. Autoritatea valorii. Fiecare domeniu al cunosterii umane este populat de valori. Acestea nu pot sa nu influienteze relatia discursului cu auditoriul sau, fiindca discursul intr-un anumit domeniu al cunosterii se centreaza pe propriile valori ale respectivului domeniu. Valoarea se fixeaza in timp. O valoare care dobandeste aceasta calitate pentru un domeniu oarecare nu o face instantaneu, ci prin functionarea ei temporala. Timpul a aratat ca adevarul este preferabil falsitatii, dreptatea preferabila nedreptatii. Deasemenea valoarea este rezultatul consensului general, cel putin ca tonalitate generala. Nici o valoare nu se impune ca valoare prin vointa unuia sau altuia dintre indivizi, ci prin vointa tuturor sau a marii majoritati. Temeiul acestui consens majoritar este diferit de la domeniu la domeniu. O alta chestiune are in vedere ca valoarea este rezultatul experientei generatiilor care i-au stabilit si utilitatea si consecintele favorabile pentru comunitate. Aceasta nu se stabileste intre indivizi apartinand unuia si aceluiasi timp, si intre indivizi din timpuri istorice diferite. Ca exemplu, exista valori pe care timpul le-a consacrat ca atare: binele, frumosul, adevarul. Autoritatea legii : Argumentul autoritatii in care este invocata legea tine in special de discursul juridic, dar apare si in discursul politic destul de des. Prima chestiune care trebuie subliniata este ca dinamica societatii este determinata de actiunea legii. Societatea este un rezultat al devenirii, este o dinamica permanenta din care rezulta mersul inainte al organismului social in general si al fiecarui sector in parte. A doua chestiune este reprezentata de ideea ca existenta organismului social e legata de dominatia legii. Asfel, existenta societatii nu poate fi imaginata fara respectarea unor norme minimale ale relatiilor dintre oameni. Astfel de societati, domnite de arbitrar, sunt sortite esecului, iar istoria este martora fidela acestor tip de efecte ale eludarii legii. In acest context ar trebui subliniat ca legea este rezultatul vointei majoritatii, aceasta vointa fiind determinata de importanta pe care o acorda legii in dezvoltatrea organismului social . In mod cert, discursurile diferite ale grupurilor de putere utilizeaza ca argument al autoritatii, legea. Eficienta unui astfel de argument depinde in mare parte de masura in care auditoriul sesizeaza o diferenta intre clamarea legii prin intermediul discursului si respectarea legii in practica puterii. Daca exista o concordanta intre fapte si vorbe in privinta legii, atunci efectul este favorabil, dar daca nu, atunci efectul este dezastruos. Nu poti vorbi despre lupta impotriva coruptiei, din moment ce esti la guvernare si coruptia este in floare.