Problema 1 O societate are inregistrare venituri anuale din vanzari de bunuri in suma de 15.

000 um, dar se cunoaste ca aproximativ 3% din bunurile tranzactionate sunt returnate. Se mai cunoaste ca societatea practica un adaos mediu la total vanzari de 15% din pretul de vanzare. Care vor fi efectele in situatiile financiare? Societatea i va constitui un provizion pentru suma: 1.500.000.000 * 3% * 15% = 6.750.000 u.m. Dac au loc returnri de bunuri, acest provizion se va relua la venituri pentru sumele aferente adaosului bunurilor returnate.

Problema 2 O societate de productie prezinta urmatoarea situatie a stocurilor: produsele finite disponibile in depozit la inceputul lunii 3.000 um, valoare vanzari 28.800 um, exclusiv TVA, stoc final 2.000 um, stiind ca societatea practica la vanzare un adios de 20%, determinati productia lunii curente. Costul de productie aferent vanzarii = 28800 / 1.2 = 24000. Stoc initial + intrari iesiri = stoc final 3000 + X 24000 = 2000 deci productia curenta = 23000.

Problema 3 Pe baza urmatoarelor informatii, determinati valoarea bilantiera a activelor imobilizate, a activelor circulante si a capitalurilor proprii, conform OMFP 1752/2005: Imprum termen lung 653000, constructii 954000, provizioane depreciere imprum termen lung 15750, investitii financiare termen scurt 68350, materiale consumabile 268000, furnizori-debitori 64125, provizioane riscuri si cheltuieli 65850, amortizare constructii 354000, reserve 280500, subventii investitii 65000, capital social 800000, interese participare detinute pe termen lung 90000, marfuri 65000,terenuri 255000,rezultat reportat 56000. Active Imobilizate Constructii Amortiz constr Terenuri Interese part term lung Active Circulante Inv fin t scurt Mat cons Furniz debitori Marfuri Total Active 945,000 954000 (354000) 255000 90000 465475 68350 268000 64125 65000 1,410,475

Chelt in avans Datorii termen scurt Datorii termen lung Imprumut Provizioane Prov dep imprum term lung Venituri in avans Subventii investitii Capital si reserve Capital social

653000 15750 65000 1136500 800000 1

Rezerve Rezultat reportat

280500 56000

Problema 4 ntre o societate ALFA (locator) i societatea BETA (locatar) se ncheie un contract de locaiefinanare cu urmtoarele caracteristici: data semnrii contractului 1 ianuarie exerciiul N; durata contractului 3 ani; durata de via a bunului 8 ani; vrsmntul iniial 2.000 lei; sunt prevzute 3 rate de 100.000 lei, pltibile n ultima zi a anului; posibilitatea exercitrii unei opiuni de cumprare la sfritul anului 3 la preul de 20.000 lei; valoarea just a bunului la data semnrii contractului 280.738 lei; valoarea rezidual a activului este 40.000 lei; rata implicit a dobnzii anuale calculat de locatar 10%. Precizai, conform IAS 17, nregistrarea contabil efectuat de locatar.

1) Calculam valoarea actualizata a platilor minime

Valoarea actualizat a plilor minime de leasing (valoare care pornete de la valoarea plilor viitoare, discontndu-le la momentul prezent), concept prezent n reglementrile contabile, are rolul de a oferi o valoare actual (real) a unor pli viitoare, conducnd astfel la prezentarea n situaiile financiare a unor valori economice reale a resurselor economice i creanelor-datoriilor. VAPML = 2.000 lei +(100.000 lei/1.1) +(100.000 lei/1.12) +(100.000 lei/1.13) +(20.000 lei/1.13) = 265.711 2)Conform IAS 17, locatarul contabilizeaza activul inchiriat la valoarea cea mai mica dintre valoarea justa a bunului s valoarea actualizata a platilor minime de leasing Min (280.738 lei; 265.711 lei) = 265.711 Activ = Datorii in contracte de locatie-finantare 265.711 lei

Rata implicit a dobnzii dintr-un contract de leasing este rata de actualizare care, la nceputul contractului de leasing, face ca valoarea actualizat a plilor minime obligatorii i a valorii reziduale negarantate s fie egal cu valoarea just a activului. Problema 5 O societate achizitioneaza o cladire la costul de 800000 lei. Consultantul imobiliar estimeaza durata de viata a cladirii la 25 ani, iar firma anticipeaza vanzarea cladirii dupa 5 ani. Pretul actual de vanzare pentru o cladire similara cu o vechime de 5 ani este 290000 lei. Calculati, conform IAS 16, amortizarea anuala. Cladire achizitionata la 800000 lei. Estimare durata de viata utila 25 ani, vanzare anticipata dupa 5 ani. Pretul actual de vanzare pentru o cladire similara este de 290000 Valoare reziduala = 290000 Amortizare anuala = (800000-290000) / 25 ani = 20400 /an

Problema 6 Soc. ALFA SA are in stoc la inceputul lunii martie N: -sold initial materii prime: 2000, evaluat la cost de achizitie -sold initial marfuri 7500, evaluat la cost de achizitie In cursul lunii martie au loc urmatoarele operatii: 1) Achizitie materii prime la cost achizitie 1000, tva 19% 2) Achizitie marfuri la cost achizitie 200, tva 19% 3) Consum materii prime la cost 1500 4) Vanzare marfuri la pret vanzare 800, tva 19%, costul de achizitie fiind 600 lei La sfarsitul lunii, pe baza inventarierii, se stabilesc urmatoarele stocuri finale faptice: - stoc faptic materii prime 1700 - stoc faptic marfuri 6500 2

Contabilizati operatiile si prezentati situatia in conturile de stoc stiind ca intreprinderea utilizeaza metoda inventarului permanent. Sold initial materii prime 2000 Sold initial marfuri 7500

Achizitie materii prime cost achizitie 1000, tva 19% % 301 4426 401 1190 1000 190

Achizitie marfuri cost achizitie 200, tva 19% % 371 4426 401 238 200 38

Consum materii prime la cost 1500 601 = 301 1500

Vanzare marfuri pret vanzare 800, TVA 19%, cost achizitie 600 lei Presupunem vanzare pe credit comercial: 411 = % 707 4427 952 800 152

Descarcare gestiune marfuri vandute: 607 = 371 600

Inventariere la sfarsit de luna: Stoc faptic materii prime: 1700 Stoc scriptic: 2000 + 1000 1500 = 1500 Inregistrare plus de inventar materii prime: 301 = 601 200

Stoc faptic marfuri: 6500 Stoc scriptic: 7500+200-600 = 7100 Inregistrare minus de inventar marfuri: 607 = 371 Problema 7 Pentru a fabrica 90 buc din produsul B, in exercitiul N s-au angajat urmatoarele cheltuieli: - chelt directe 100000 - chelt indirecte 40000 din care: o chelt variabile 30000 o chelt fixe 10000 Capacitatea normala de productie este 180 bucati. Cheltuieli administrative 20000 Pierderi din rebuturi 8000 Sa se calculeze costul de productie conform prevederilor IAS 2 Stocuri. Argumentati solutia. Fabricare 90 bucati produs B 3 400

Chelt directe 100,000 Chelt indirecte 40,000 Chelt variabile Chelt fixe Capacitate normala productie Chelt administrative 20000 Pierderi din rebuturi 8000

30000 10000 180 bucati

Calcul cost de productie conform IAS 2: Alocarea regiei fixe asupra costului de productie se face pe baza capacitatii normale de productie. In cazul unei productii sub capacitatea normala, regia nealocata este contabilizata ca o cheltuiala a perioadei. In cazul unei productii peste capacitatea normala, valoarea regiei fixe pe unitatea de produs este diminuata Alocarea regiei variabile asupra costului de productie se face pe baza folosirii reale a capacitatii de productie. Calcul regie fixa recunoscuta drept cheltuiala a perioadei: RFP = Chelt fixe * (1-Nivel real activitate/Nivel normal activitate) RFP = 10000 * (1-90/180) = 5000 Calcul regie fixa incorporabila in costul stocului RFI = Regie fixa totala RFP RFI = 10000 5000 = 5000 lei Calcul cost de productie total 135000 Chelt directe 100000 Chelt indirecte (fixe) incorporabile 5000 Chelt indirecte variabile 30000 Calcul cost de productie unitary CPU = 135000/90 = 1500 lei / buc Calcul chelt neincorporabile in costul stocului - chelt generale de administratie 20000 - regia fixa recunoscuta ca si cheltuiala a perioadei 5000 Nota: cheltuielile excessive generate de ineficienta productiei sunt excluse din costurile stocurilor intrate in gestiune, de exemplu: - rebuturi / pierderi materiale / manopera sau alte costuri de productie peste limitele normal admise - costurile de stocaj, altele decat cele care separa 2 etape ale procesului de productie - costurile de desfacere Ca si principiu general, se includ in costul stocurilor numai in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care sunt necesare intreprinderii. Problema 8 Dispuneti de urmatoarele informatii: toate actiunile filialei au fost achizitionate cu 4600 lei. Valorile juste ale activelor achizitionate si ale obligatiilor preluate sunt urmatoarele: stocuri 1500, creante 200, numerar 2000, terenuri si cladiri 4000, furnizori 1600 lei, imprumuturi din emisiune obligatiuni 1500. Au fost efectuate plati de 4200 pentru achizitia cladirilor. Determinati fluxul de numerar provenind din activitatea de investitii conform IAS 7. Fluxul de numerar provenit din activitatea de investitii 4

Cumparare actiuni filiala Plati achizitie cladiri

(4600) (4200)

Nota: nu se creeaza fond comercial la achizitie intrucat pretul de achizitie al actiunilor reflecta activul net contabil al societatii achizitionate. = Pli privind achiziia filialei (1) Pli privind achiziia cldirilor Flux de numerar provenit din activitatea de investiii (1) Valoarea se determin astfel: Stocuri Creane Numerar Terenuri i cldiri Total activ Datorii (1.600+1.500) Activ net contabil Numerar Valoarea pltit pentru filial sau: Pli privind aciunile filialei Numerar Valoarea pltit pentru filial -2.600 lei -4.200 lei -6.800 lei 1.500 lei 200 lei 2.000 lei 4.000 lei 7.700 lei -3.100 lei 4.600 lei -2.000 lei 2.600 lei 4.600 lei -2.000 lei 2.600 lei

+ + + = = = + =

Problema 9 Societatea A achizitioneaza de la societatea B un utilaj al carui pret de achizitie este 520000. Pentru societatea B utilajul este produs finit. Contractul incheiat prevede posibilitatea fie a platii integrale la livrare a sumei de 520000 lei, fie a unei plati la livrare de 30000 lei urmate de o plata ulterioara, peste 1 an, de 510000. Precizati inregistrarile contabile in cazul celei de-a doua variante conform IAS 16 si IAS 18. Societatea A Pli ulterioare = 30.000 + 510.000 = 540.000 lei Cost = 520.000 lei Chelt cu dobnzile = 540.000 520.000 = 20.000 lei a) achiziie utilaj 540.000 lei % = 520.000 lei 213 20.000 lei 471 b) plat imediat furnizor 30.000 lei 404 = c) recunoatere chelt cu dobnzile 1.666 lei 666 =

404

540.000 lei

512 471

30.000 lei 1.666 lei (

20 .000 ) 12 luni
d) plata final furnizor 510.000 lei 404 Societatea B a) vnzare produse finite 540.000 lei 4111 = 512 510.000 lei

% 701 472 4111 766

540.000 lei 520.000 lei 20.000 lei 30.000 lei 1.666 lei ( 5

b) ncasare imediat crean 30.000 lei 5121 = c) recunoatere venituri din dobnzi 1.666 lei 472 =

20 .000 ) 12 luni
d)ncasare final clieni 510.000 lei 5121 = 4111 510.000 lei

Problema 10 Filiala F a capitalizat la 01.01.N. cheltuieli de constituire de 50000 care sunt amortizate in 5 ani Potrivit politicii grupului cheltuielile de constituire afecteaza contul de profit si pierdere in exercitiul in care se efectueaza (se aplica prevederile IAS 38 imobilizari necorporale). Efectuati retratarile de omogenizare in exercitiile N si N+1 daca pentru consolidare se utilizeaza metoda bazata pe fluxuri. I.n anul N n bilan: a)Se elimin cheltuielile de constituire capitalizate la nceputul anului: 50.000 lei 121 = 201 b)Se elimin amortizarea cumulat nregistrat 50.000 lei : 5 ani = 10.000 lei 10.000 lei 2801 = 121 II.n anul N n contul de profit i pierdere: 50.000 lei 6xx = 121

50.000 lei 10.000 lei 50.000 lei

10.000 lei 121 = 6811 10.000 lei Consecine asupra impozitului amnat: Valoare contabil cheltuieli de constituire (din situaii financiare consolidate ) = 0 lei Baz fiscal (din situaii financiare individuale) (50.000 10.000 amortizarea) = 40.000 lei Activ de impozit amnat = 40.000 lei x 16 % = 6.400 lei n bilan: 6.400 lei Impozit amnat = 121 6.400 lei n contul de profit i pierdere: 6.400 lei 121 = Venituri din 6.400 lei impozitul amnat II.n anul N+1 Se elimin amortizarea: 10.000 lei 121 = 6811 10.000 lei Valoare contabil cheltuieli de constituire (din situaii financiare consolidate) = 0 lei Baz fiscal (din situaii financiare individuale) (50.000 20.000 amortizarea) = 30.000 lei Activ de impozit amnat = 30.000 lei x 16 % = 4.800 lei n bilan: 4.800 lei Impozit amnat = 121 4.800 lei n contul de profit i pierdere: 4.800 lei 121 = Venituri din 4.800 lei impozitul amnat Problema 11 Cum poate fi exclus un asociat din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata? Poate fi exclus din societatea in nume colectiv: a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie; d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. Poate fi exclus din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat (art. 222 din Legea 31/1990): a) asociatul care, pus n ntrziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; 6

c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administraie ori contravine dispoziiilor art. 80 i 82. Dispoziiile art. 222 lit.c din Legea 31/1990 care prevd posibilitatea excluderii asociatului care se amestec fr drept n administraie, se folosete de capitalul social sau de bunurile societii, sau ia din fondurile societii mai mult dect i s-a fixat pentru cheltuielile fcute, motive invocate de reclamant pentru excludere, nu se aplic asociatului dintr-o societate cu rspundere limitat. Dispoziiile legale se refer doar la asociatul dintr-o societate cu rspundere nelimitat, cum sunt societile n nume colectiv i n comandit simpl. n atare situaie, aciunea reclamantei pentru excluderea prtului,asociat neadministrator ntr-o societate cu rspundere limitat este inadmisibil. d) asociatul administrator care comite fraud n dauna societii sau se servete de semntura social sau de capitalul social n folosul lui sau al altora. n practica jurisdicional s-a artat c prin fraud n dauna societii se nelege orice aciune sau omisiune intenionat svrit de asociatul administrator, indiferent dac prejudiciul condiionat de lege se produce n sfera gestiunii interne sau n sfera relaiilor cu terii; precum i indiferent dac fraudarea are ca suport exercitarea atribuiilor n calitate de administrator sau exercitarea drepturilor i obligaiilor societare n simpla calitate de asociat. S-a considerat c este fraud n dauna societii: - prin expertiza efectuat n cauz s-a stabilit c asociatul a retras din cont o sum pentru achiziionarea din strintate a unor utilaje i aparatur electronic, operaiuni care n-au fost evideniate n contabilitatea societii. - a desfurat o activitate prejudiciabil pentru societate, prin evidenierea n gestiune a unor cantiti de mrfuri mai mici dect cele primite n fapt, spre folosul propriu, precum i prin deinerea abuziv i exclusiv a unor documente ale societii(carnet cec, tampil). - contractarea n numele societii a unor mprumuturi bancare, achiziionarea de bunuri de valoare, cum ar fi televizoare color i calculatoare, precum i majorarea capitalului social, toate realizate unilateral de asociatul administrator, fr acordul celuilalt asociat, constituie fraud. Nu pot fi considerate fraud n dauna societii: neglijena, inabilitatea, dezinteresul n afaceri, atta timp ct acestor fapte le lipsete elementul voliional care s permit calificarea lor ca fiind un act de nelciune. e) concurena neloial. La SNC, SCS i SRL, asociaii nu pot lua parte, ca asociai cu rspundere nelimitat, n alte societi concurente sau avnd acelai obiect de activitate, nici s fac operaiuni n contul lor sau al altora, n acelai fel de comer sau ntr-unul asemntor, fr consimmntul celorlali asociai. n acest caz numai societatea poate s cear excluderea asociatului. De asemenea, poate s decid c asociatul care a fcut actele de concuren a lucrat n contul ei sau poate s cear despgubiri. Acest drept se stinge dup trecerea a 3 luni din ziua cnd societatea a avut cunotin de actele de concuren neloial, fr a fi luat vreo hotrre. Nu poate fi exclus un asociat pentru motive prevzute la art.222,dac: 1. mprejurarea c au fost sesizate organele de poliie pentru fapte penale, nu este de natur s dovedeasc existena unor fraude, din moment ce o asemenea sesizare nu s-a finalizat printr-o hotrre penal de condamnare, rmas definitiv. 2. Soul asociatului administrator a nfiinat o alt societate comercial, la care acesta nu este asociat, iar activitatea acestei S.C. nu afecteaz societatea nfiinat de prile n litigiu. 3. Lipsa de activitate fizic sau intelectual n folosul societii. 4. Suma ce nu apare predat la casierie reprezint moned divizionar de metal pn la 10 lei inclusiv, ce rmnea n magazin fr eviden, practic probat prin depoziiile de martori ale vnztorilor. 5. Refuzul de a recepiona i pune n vnzare mrfurile primite, i de angajare a personalului calificat. 6. Neparticiparea la adunarea general. Clauzele enumerate de lege au caracter limitativ i, dac n actul constitutiv nu au mai fost prevzute altele, acestea vor fi interpretate strict. Problema 12 Sa se analizeze riscul de lichiditate asociat acestei companii si sa se furnizeze masuri pentru echilibrarea situatiei ei financiare NU EXISTA DATE SUFICIENTE PENTRU A RASPUNDE. Problema 13 Analizati evolutia ratei de rotatie a activului circulant net, a levierului financiar si a ratelor de rentabilitate in cazul SC TITAN SA. 7

NU EXISTA DATE SUFICIENTE PENTRU A RASPUNDE. Problema 14 Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare cheltuielilor in vederea determinarii impozitului pe profit. Dati unele exemple in urma carora pot rezulta elemente similare veniturilor si cheltuielilor.

Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, dincare se scad veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similareveniturilor i cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Norme metodologice: 12. Veniturile i cheltuielile care se iau n calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele nregistrate n contabilitate potrivit reglementrilor contabile date n baza Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i orice alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile i se adaug cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal. Exemple de elemente similare veniturilor: - diferenele favorabile de curs valutar, rezultate n urma evalurii creanelor i datoriilor n valut, nregistrate n evidena contabil n rezultatul reportat, ca urmare a retratrii sau transpunerii; - rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, n situaia n care au fost deductibile din profitul impozabil. Exemple de elemente similare cheltuielilor: - diferenele nefavorabile de curs valutar, rezultate n urma evalurii creanelor i datoriilor n valut, nregistrate n evidena contabil n rezultatul reportat, ca urmare a retratrii sau transpunerii; - cheltuiala cu valoarea neamortizat a cheltuielilor de cercetare i dezvoltare i a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost nregistrat n rezultatul reportat. n acest caz, cheltuiala estedeductibil fiscal pe perioada rmas de amortizat a acestor imobilizri, respectiv durata iniial stabilit conform legii, mai puin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. n mod similar se va proceda i n cazul obiectelor de inventar, baracamentelor i amenajrilor provizorii trecute n rezultatul reportat cu ocazia retratrii situaiilor financiare anuale.

Problema 15 Societatea comerciala A din Franta (inregistrata in scop de TVA ca persoana impozabila normala) trimite pentru testare societatii B din R|omania (inregistrata in scop de TVA cu art. 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din Franta la depozitul lui B din Romania, urmand ca daca B este multumit sa le retina, iar in caz contrar sa le returneze. Analizati speta din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operatiunilor, locul lor, precum si obligatiile ce revin platitorilor de TVA daca bunurile se returneaza. Art. 134^1 - (1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute in prezentul capitol. (2) Pentru livrarile de bunuri in baza unui contract de consignatie sau in cazul operatiunilor similare, cum ar fi stocurile la dispozitia clientului, livrarile de bunuri in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, astfel cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt livrate la data la care consignatarul sau, dupa caz, beneficiarul devine proprietar al bunurilor. Norme metodologice: (2) Pentru bunurile transmise in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, se considera ca transferul proprietatii bunurilor a avut loc la data acceptarii bunurilor de catre beneficiar. Bunurile transmise in vederea verificarii conformitatii sunt bunurile oferite de furnizor clientilor, acestia avand dreptul fie sa le achizitioneze fie, sa le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate in vederea testarii este un contract provizoriu prin care vanzarea efectiva a bunurilor este conditionata de obtinerea de rezultate satisfacatoare in urma testarii de catre clientul potential, testare ce are scopul de a stabili ca bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv. 8

Problema 16 Prezentati cum se determina impozitul pe mijloacele de transport achizitionate in timpul anului. Exemplu : O persoana fizica detine un autoturism cu o capacitate cilindrica de 2400 cm3. Valoarea taxei asupra mijloacelor de transport este de 860 lei/500 cm3. Stiind ca persoana fizica a achizitionat automobilul pe data de 18 februarie 2009, determinati cuantumul taxei asupra mijloacelor de transport de plata catre bugetul local. Impozit anual=2400 cm3/500 cm3 = 4.8 => 5 fractiuni x 860 = 4300 lei./an=> 358.3 lei/luna Impozitul se datoreaza de la data de 1 a lunii urmatoare dobandirii, deci de la 01.03.2009 => impozitul datorat pt.anul 2009 = 4300 x 10/12=3583.3 lei Problema 17 Aprovizionarea presupune: a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incat comanda sa contina date reale e) Produsele comandate sa se obtina in timp util f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si correct g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate Identificati si enumerate riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Oganizarea aprovizionarii tehnico-materiale trebuie astfel condusa incat sa contribuie la: asigurarea completa, complexa si la timp a unitatii economice cu mijloace de munca si obiectele muncii, asigurarea conditiilor optime de depozitare a resurselor materiale, alimentarea rationala a locurilor de munca cu resursele materiale necesare, utilizarea rationala a resurselor materiale, astfel incat sa se respecte normele de consum stabilite si stocurile de productie determinate. Forme de aprovizionare Concretizarea relatiilor de aprovizionare presupune alegerea formei prin care se va concretiza procesul de aprovizionare propriu-zis: aprovizionarea de la furnizor unic sau nu, directa sau indirecta, pe baza de contract sau comanda etc. Alegerea formei de aprovizionare se bazeaza pe analize diagnostic riguroase prin care sa se identifice oportunitatile fiecarei modalitati si mai ales posibilitatile firmei de a le valorifica. In asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice, dar se vor utiliza si criterii de alta natura (sociale, politice etc.) Aprovizionarea de la un furnizor unic-daca in general se recomanda sa nu se apeleze la un singur furnizor (pentru evitarea cresterii gradului de dependenta), exista situatii in care aceasta forma de aprovizionare este eficienta si anume: in cazul in care furnizorul detine monopolul tehnic in ce priveste fabricarea unui produs, daca un furnizor ofera un nivel de calitate, pret si service deosebit, in cazul in care se pot obtine reduceri de pret sau ale cheltuielilor de aprovizionare. Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea punerii in concurenta a furnizorilor si riscul de crestere a gradului de dependenta fata de furnizor. Aprovizionarea de la mai multi furnizori-in vederea reducerii puterii de negociere a furnizorilor se recomanda aprovizionarea pentru aceeasi resursa de la mai multi furnizori. Argumentele unei asemenea optiuni, ca si conditiile in care este eficienta sunt foarte diverse dintre care: se evita posibilitatea incetarii totale a aprovizionarilor in conditiile aparitiei unor situatii deosebite ( greve, incendii, faliment), se asigura punerea in concurenta a furnizorilor (obtinerea unor preturi mai bune, cresterea eforturilor de adaptare la cerintele consumatorului), etc. Aprovizionarea directa-evita efectuarea unor cheltuieli suplimentare, cum ar fi comisionul perceput de intermediar pentru acoperirea costurilor si pentru obtinerea unui profit, permite o bune cunoastere a 9

nevoilor consumatorului de catre furnizor respectiv a posibilitatilor producatorului de catre consumator etc. Aprovizionarea indirecta-permite minimizarea stocurilor de productie prin cresterea gradului de siguranta a aprovizionarilor, prin nivelul cantitatilor cumparate de la producator de catre intermediar se asigura pentru acesta anumite oportunitati (reducerea costurilor, reducerea riscului desfacerii productiei), permite cresterea gradului de disponibilitate a resurselor, prin posibilitatea de amplasare a intermediarului in apropierea consumatorului. In functie de implicarea intermediarului, aprovizionarea indirecta poate fi:prin tranzit organizat (presupune ca intermediarul sa participe numai la concretizarea relatiilor de aprovizionare in formule juridice, celelalte activitati-de plata si transfer a produselor-realizandu-se direct producatorconsumator), prin tranzit achitat (presupune ca si plata facturilor sa se faca prin intermediar) sau prin depozit. Aprovizionarea prin depozit-reprezinta aprovizionare prin angrosist si presupune ca pentru consumator intermediarul sa devina furnizorul. In acest caz toate activitatile: de concretizare juridica, de transfer a produselor si de plata se fac prin intermediar, de cele mai multe ori relatia producatorconsumator, din punct de vedere formal, neexistand. Se recomanda in cazul unor comenzi reduse si/sau al unor produse care nu necesita o conlucrare deosebita producator-consumator. O forma particulara in cazul aprovizionarii prin depozit o reprezinta aprovizionarea garantata, caz in care intermediarul preia in totalitate sau partial functiile aprovizionarii: studiul pietei, depozitarea, optimizarea transportului etc. Aprovizionarea pe baza de contract-contractul ofera o reducere a riscului in aprovizionare din punct de vedere cantitativ, calitativ dar si al conditiilor de aprovizionare; pe de alta parte, contractul reprezinta o dependenta fata de anumite clauze care incalcate provoaca efecte negative asupra consumatorului. Apare astefl imposibilitatea fructificarii anumitor oportunitati pe piata cum ar fi reducerile de pret, aparitia de noi furnizori etc. Aprovizionarea pe baza de comanda are avantajul ca se pot negocia conditiile de aprovizionare in functie de situatia existenta pe piata la un moment dat; riscul mare consta in modificarea defavorabila a conditiilor care ar fi putut fi formulate in cadrul unor contracte la parametri mai favorabili-de exemplu cumpararile la termen-cand se incheie un contract pentru aprovizionari care se vor face ulterior, dar in conditiile stabilite in prezent. Aprovizionarea in comun are rolul de a permite obtinerea unor avantaje oferite de cresterea volumului si valorii aprovizionarilor: cresterea puterii de negociere, posibilitatea obtinerii unor rabaturi de pret, minimizarea cheltuielilor de transport etc. Elaborarea planului si a programelor de aprovizionare Continutul planului de aprovizionare trebuie sa evidentieze o situatie reala, judicios dimensionata in ceea ce priveste volumul necesarului de consum, care se va corela ulterior cu strategia generala conturata de conducerea asigurarii materiale in raport cu tendintele si mutatiile ce se inregistreaza pe piata interna si internationala de materii prime. Continutul planului si programelor de aprovizionare a unitatilor economice se defineste prin mai multi indicatori specifici care, in functie de natura lor economica, pot fi grupati pe doua categorii: 1. indicatori care reflecta necesitatile de consum de materii prime, materiale, combustibili s.a., destinate realizarii activitatii de ansamblu a unitatii economice, in primul rand a celei de baza (fabricatia de produse, executarea de lucrari, prestarea de servicii), in vederea indeplinirii obiectivelor strategice finale: - necesarul pentru realizarea planului si programelor de productie, desfasurarea activitatii de ansamblu a unitatii economice-Npl - stocul de resurse materiale la sfarsitul perioadei de gestiune-Ssf - necesar total de resurse materiale pentru realizarea planului de productie, a activitatii generale a unitatii economice-Ntpl 2. indicatori care evidentiaza sursele si potentialul de acoperire cantitativa si structurala cu resurse materiale a necesitatilor de consum: - stocul preliminat de resurse materiale pentru inceputul perioadei de gestiune-Spi - alte resurse interne-Ari - necesar de aprovizionat cu resurse materiale de pe piata interna si internationala de materii prime si produse-Na Pentru ca activitatea generala a unitatilor economice sa se desfasoare in bune conditii este necesara asigurarea unui echilibru perfect si stabil intre necesitati si resurse pe intreaga perioada de gestiune. Acest echilibru se exprima prin relatia: Npl+Ssf=Spi+Ari+Na necesar total de resurse materiale(Ntpl)=surse totale de acoperire a necesarului Orice abatere de la aceasta egalitate determina fie imobilizari nejustificate de resurse materiale, fie aparitia lipsei de materiale, ambele stari generand consecinte nefavorabile pentru intreprindere. 10

Elaborarea programului de aprovizionare presupune fundamentarea fiecarui indicator in parte: 1) Necesarul de resurse pentru desfasurarea activitatii unitatii economice se poate determina prin mai multe metode: -metoda calcului direct-atunci cand pentru fabricatia mai multor tipuri de produse sau sortimente se foloseste aceeasi materie prima: Npl=SQpi*Nci, in care volumul estimat al productiei Q si norma de consum specific se refera la produsul varianta constructiva i. Metoda calcului direct, bazandu-se pe cunoasterea productiei fizice programate si pe normele de consum specific de aprovizionare cu motivare tehnico-economica, conduce la determinarea unei marimi reale pentru acest indicator. -metoda de calcul pe baza de analogie-se foloseste atunci cand nu se cunosc normele de consum specific de aprovizionare la materialele si produsele respective, din acest motiv utilizandu-se normele de consum specific la alte produse asemanatoare , analoage: Npl=Q*Nca*k Q-volumul de productie programat dintr-un anumit tip de produs; Nca-norma de consum specific de aprovizionare pentru materialul respectiv la produsul analog; k-coeficientul de corecti ce reflecta deosebirile existente intre cele doua tipuri de produse; -metoda de calcul pe baza sortimentului tip-se poate utiliza pentru cazurile in care in programul de productie sunt prevazute un numar mare de sortimente din acelasi produs. In acest scop se determina mai intai sortimentul tip, respectiv acel sortiment a carui norma de consum este cea mai apropiata de norma de consum medie ponderata, calculata pentru inreaga gama de sortimente. Npl=Sqi*Ncst Qi -volumul de productie din sortimentul de productie de tipul i; Ncst-norma de consum la sortimentul tip. 2) Stocul la sfarsitul perioadei de gestiune-are scopul de a asigura desfasurarea normala a procesului de productie pe parcursul derularii perioadei de gestiune; acesta va constitui suportul material principal de formare a stocului de la inceputul perioadei urmatoare. Este recomandabil ca fiecare unitate economica sa-si calculeze o serie de categorii de stocuri de resurse materiale: stocurile curente, stocurile de pregatire sau de conditionare, sezoniere, de siguranta. Dimensionarea corecta a stocurilor de resurse materiale influenteaza pozitiv ritmicitatea productiei si viteza de rotatie a mijloacelor circulante. a) stocul curent (Sc)-reprezinta cantitatea de material necesara pentru asigurarea continuitatii procesului de productie intre doua aprovizionari succesive cu materialul respectiv de la furnizori, in conditii normale de activitate. Sc=Cmz*T Cmz-consumul mediu zilnic din respectivul material; T -intervalul mediu de timp, in zile, intre doua livrari succesive; b) stocul de siguranta (Ssig)-reprezinta acea cantitate de materiale ce trebuie sa existe in unitate pentru a se folosi in productie atunci cand se epuizeaza stocul curent, iar materialele comandate nu sosesc la termenele prevazute de la furnizori. Ssig=Cmz*(t1+t2+t3) t1-timpul necesar stabilirii legaturii cu furnizorii si pentru pregatirea de catre acestia a unui lot de livrare; t2-timpul necesar transportului materialelor de la furnizor la beneficiar; t3-timpul pentru descarcarea, receptionarea, si inmagazinarea materialului. c) stocul de pregatire (Spr) sau de conditionare este necesar la acele unitati economice unde materiile prime trebuie sa fie supuse unei pregatiri prealabile intrarii in procesul de productie. Spr=Cmz*tpr tpr-timpul de pregatire pentru acel material. d) stocurile sezoniere (Ssez)-reprezinta cantitatile de materiale destinate asigurarii continuitatii si desfasurarii normale a productiei,in cazul conditiilor sezoniere de productie, aprovizionare sau transport. Ssez=Cmz*ti ti-timpul de intreruperi, in zile calendaristice, in aprovizionarea cu materialul respectiv. 3) Necesarul total de resurse materiale (Ntpl)-asigura evaluarea estimativa a tuturor necesitatilor de consum pentru un anumit tip de resursa. Ntpl=Npl+Ssf Dupa ce s-a fundamentat partea de necesar a programului de aprovizionare tehnico-materiala urmeaza sa se stabileasca sursele de acoperire a acestui necesar. 1) Stocul de materiale de la inceputul perioadei de program-reprezinta cantitatea de material ce se prelimina sa existe in unitate la inceputul perioadei de gestiune; se calculeaza adaugand la stocul de materiale existent in momentul elaborarii programului de aprovizionare, intrarile de materiale din momentul elaborarii programului de aprovizionare si pana la inceputul perioadei de program si scazand consumul de materiale estimat in acelasi interval de timp. 11

2) Indicatorul alte resurse interne cuprinde diferite categorii de resurse materiale rezultate din procesele tehnologice de prelucrare, materiale si piese refolosibile rezultate din dezmembrari de mijloace fixe scoase din uz etc. 3) Necesarul de aprovizionat (Na)-evidentiaza cantitatea de materii prime noi si materiale refolosibile, de combustibil, de piese de schimb s.a. care trebuie asigurata de la furnizori, deci din afara unitatii, pentru acoperirea cererilor de consum ale inreprinderii. Na=Npl+Sf-Spi-Ari

Problema 18 Receptia presupune: a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate; b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii; c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct inregistrate; d) Protejarea materialelor primate; e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente; f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare; g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre depozit si de la depozit; h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp; i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Identificarea riscurilor -inexistenta unor proceduri/monografii privind achizitia si receptia materialelor -procedura/monografia nu este cunoscuta de catre personalul desemnat cu achizitia si receptia materialelor -comisia constituita pentru receptia materialelor nu are calificarea si pregatirea necesara pentru receptionarea acestora, atat cantitativ cat si calitativ. -existenta unor comenzi de materiale care nu sunt pentru nevoile intreprinderii -existenta unor comenzi la preturi mai ridicate decat nevoile intreprinderii -existenta unor comenzi care nu reflecta nevoile inreprinderii -a avea bunuri primite care nu au fost comandate -receptionarea unor materiale care nu corespund din punct de vedere cantitativ si calitativ -nesolutionarea diferentelor constatate la receptie -neconcordanta intre preturile inscrise pe factura si preturile stabilite prin contract -neconcordanta intre preturile inscrise pe factura si preturile din nota de receptie -inregistrarea eronata in contabilitate a materialelor primite -exista materiale transferate de la depozit catre alte deparatamente, pentru care nu s-au intocmit note de transfer sau materiale date in consum pentru care nu s-au intocmit bonuri de consum -evidenta stocurilor nu este corecta -exista diferente intre evidenta de gestiune si contabilitate -diferentele constatate cu ocazia inventarierii nu au fost evidentiate corect in contabilitate -depozitarea materialelor in conditii necorespunzatoare care favorizeaza deprecierea lor -depozitele nu sunt pazite, nu au sisteme de alarma, exista riscul pierderii,al furtului, risc de incendiu -exista materiale periculoase pentrucare nu au fost luate masuri suplimentare de depozitare si manipulare -personalul responsabil cu depozitarea materialelor periculoase nu a fost instruit pe linia protectiei muncii -exista materiale returnate furnizorilor din motive de neconformitate, pentru care nu s-au intocmit documentele de iesire Proceduri de control intern care pot diminua riscurile enumerate: -verificarea modului de intocmire a notelor de comanda, daca acestea au un format standard, sunt numerotate, sunt autorizate de catre un responsabil -identificarea furnizorilor, verificarea contractelor de livrare intocmite cu furnizorii -verificarea existentei unei persoane sau unei comisii de receptie 12

-verificarea daca persoana responsabila cu receptia este calificata, are atributii clar stabilite, prin fisa postului privind receptia materialelor, este suficient de instruita privind atributiile si raspuderile sale -verificarea modului de intocmire a receptiilor, calcule aritmetice ale acestora, materialele inscrise pe factura corespund cu cele inscrise in nota de receptie, cantitativ si valoric, notele de receptie sunt semnate de catre responsabil -verificarea fizica a bunurilor primite -verificarea si compararea notelor de comanda cu facturile si cu receptiile -verificarea trimiterii la contabilitate a facturilor insotite de notele de receptie -verificarea daca toate miscarile de materiale sunt autorizate si inregistrate -verificarea inregistrarii in fisa de magazie a borderourilor de livrare si de receptie -verificarea daca toate diferentele de inventar constatate intre inventarul fizic si fisiere au fost corect inregistrate si daca toate diferentele au fost semnate de catre un responsabil -verificarea existentei unei polite de asigurare a stocurilor impotriva incendiului, furtului Pentru materii prime, materiale, obiecte de inventar, marfuri, ambalaje: aprovizionarea cu active circulante materiale pe baza de comenzi sau contracte tehnologice corespondenta dintre datele inscrise in documentele de receptie si cele inscrise in actele de insotire a marfii solutionarea diferentelor constatate cu ocazia receptiei bunurilor, receptia transportului, receptia cantitativa si receptia calitativa respectarea termenelor de livrare prevazute in contracte si aplicarea masurilor sanctionatorii prevazute in contractele economice concordanta dintre sumele datorate, asa cum rezulta ele din documentele de insotire si receptie, ori cele achitate efectiv, asa cum rezulta din documentele de plata inscrise in extrasele de cont bancar organizarea si conducerea evidentei operative a aprovizionarilor pe baza Registrului de comenzi si Fisei de urmarire a executarii comenzilor concordanta datelor inscrise in acestea si documentele de receptie si livrare concordanta dintre datele inscrise in Fisa de magazine si documentele de receptie

Pentru produse finite, semifabricate, animale si pasari din productia proprie: existenta documentelor de predare vizate de controlul tehnic de calitate inscrierea datelor din documentele de predare in fisele de magazine inregistrarea corecta in evidenta contabila a veniturilor obtinute din stocarea produselor finite pe baza preturilor de inregistrare si a cantitatilor realizate actualizarea valorii productiei stocate cu diferentele de pret determinate efectuarea punctajelor periodice intre evidenta tehnic-operativa si cea contabila

Problema 19 Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune: a) Implementarea strategiilor de marketing; b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta; c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Identificarea riscurilor - de a vinde bunuri clienilor ndoielnici -de a vinde bunuri pentru preuri care nu sunt autorizate i a acorda reduceri care nu sunt n concordan cu procedurile societii. - de a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda - de a trimite bunuri neconforme din punct din punct de vedere de vedere cantitativ si calitativ al comenzii -de a realiza vnzri fr a pune la zi situaia stocurilor -de a accepta comenzi fr a avea stocuri disponibile -de a face livrri de bunuri care nu sunt recunoscutede ctre clieni din punct de vedere calitativ, cantitativ i al comenzii -de a avea clieni ndoielnici fr a nregistra un provizion -plti efectuate care nu sunt nregistrate 13

Proceduri de control intern care pot diminua riscurile enumerate: -verificarea clientul prin cerere de referine Client din partea bncii sau a colaboratorilor cunoscuti, verificarea permanenta a soldului clientilor si stabilirea unui sold maxim -verificarea notei de comanda (daca are nr.de inregistrare si este facuta de persoana autorizata), a preturilor si a reducerilor (daca sunt acordate de persoana autorizata) -bunurile bunuri trimise trebuie s aib comenzi semnate de persoane autorizate -examinarea bunurilor din punct de vedere cantitativ, calitativ i al comenzii -completarea fisei de magazie -verificarea nivelului stocurilor prin asigurarea unui stoc minim stabilit -verificarea semnaturii de primire de catre client a facturii sau a documentul care atest livrarea (avizul de insotire a marfii) -verificarea scadentarului soldurilor clienti si urmarirea recuperarii debitelor restante de la clientii indoielnici -verificarea inregistrarii platilor, respectiv a facturilor emise Organizarea structurala si procesuala a sistemului vanzarilor firmei Organizarea structurala si procesuala a activitatii de vanzari se concretizeaza practic intr-o structura organizatorica reprezentand ansamblul aranjamentelor functionale (compartimente, functii, posturi, nivele ierarhice, relatii), astfel conceputa in scopul indeplinirii cu minima cheltuiala de catre firma a sarcinilor de vanzari pentru: produse finite, colectii, subansamble, piese de schimb, bunuri de consum, resurse secundare (stocuri neutilizabile, materiale recuperate din procesele primare si dezmembrari), ambalaje, care sa asigure cerintele consumului pentru piata interna si/sau externa. Sistemul organizatoric-functional specific activitatii de vanzare este caracterizat de existenta a doua componente indispensabile: a) componenta de management (de conducere); b) componenta procesuala ( de executie); a) In ceea ce priveste componenta de management activitatea de vanzari comporta o multitudine de variante organizatorice, respectiv: 1.organizarea sistemului de vanzari 2.organizarea pe centre teritoriale a activitatii cercetare piata- comercializareservice post vanzare; 3.organizarea vanzarilor de marfuri pe zone geografice externe. a1) structura organizatorica astfel fundamentata si practicata de firma in domeniul vanzarilor este necesar sa asigure:coordonarea operativa, performanta si integrala a sistemului; controlul operativ curent, in paralel cu asigurarea conditiilor indeplinirii sarcinilor, obiectivelor si competentelor pe toata structura procesuala a sistemului organizatoric; fundamentarea in conditii de performanta, oportunitate si eficienta a planurilor si programelor de vanzare, service si valorificare inclusiv a resurselor secundare devenite neutilizabile; fundamentarea strategiilor de vanzare a produselor pe diverse piete pe baza prezentei concurentilor, a costurilor totale promotionale, a factorilor sezonieri, precum si a traditiilor pietelor locale si zonale etc. a2) aceasta varianta organizatorica are in vedere ca pe baza unei structuri optim determinate sa efectueze in exclusivitate operatiunile de: -cercetare piata, studii vanzari,analiza vocii clientului; -comercializare efectiva de produse finite si piese de schimb; -operatiuni de depozit; -operatiuni de service pentru produse aflate in termen de garantie si post garantie; -operatiuni de incasari si recuperari creante. a3) reprezinta in principiu o forma derivata a2), cu mentiunea asupra particularitatilor faptului ca operatiunile se produc in afara granitelor tarii, in conditiile unui sistem organizat pe centre zonale, cu activitati si personal functie de volumul tranzactiilor precum si cerintelor conditiilor specifice in ceea ce priveste activitatea de service. b) Componentele procesuale ale sistemului organizatoric inglobeaza activitati, atributii, sarcini si responsabilitati grupate si specializate pe compartimente functionale pentru indeplinirea cerintelor operatiilor specifice in domeniile: -marketing, strategii vanzari, vocea clientului; -negocieri, incheiere contracte, evidenta; -fundamentare plan-programe vanzari, urmarire realizare, derulare; -fundamentare preturi-cheltuieli, analiza eficienta; -transport-asigurari, expeditii marfuri; -facturare marfuri, operare-evidenta vanzari, incasari, urmarire recuperare creante; -depozite pregatire pentru vanzare-livrari produse finite-piese de schimb, distributie; -derulare programe vanzari; -coordonare centre comercializare-service; 14

-colectare-valorificare ambalaje-resurse secundare. Un sistem organizatoric caracterizat de eficacitate si eficienta in vanzari se fundamenteaza stiintific pe ratiuni de operativitate si cost controlat din toate punctele de vedere. Totodata, un sistem organizatoric in domeniul vanzarii elaborat stiintific presupune sa garanteze in orice moment desfasurarea in cele mai bune conditii a cerintelor de operativitate si eficienta in relatiile cu productia si piata.

Problema 20 Imaginea fidela este: a) o consecinta a regularizarii si sinceritatii conturilor b) o conditie pentru a emite o opinie fara reserve c) un criteriu de apreciere a situatiilor financiare RASPUNS CORECT: A. Problema 21 Exprimarea unei opinii motivate potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele semnificative, conform unei referinte contabile identificate, constituie: a) obiectul unei misiuni de auditare a situatiilor financiare b) scopul fundamental al auditului bancar c) definitia auditului extern in general RASPUNS CORECT: A. Problema 22 Elementele probante reprezinta informatii care au la baza: a) numai documente justificative si documente contabile b) documente justificative, documente contabile si alte surse c) surse interne si surse externe RASPUNS CORECT: B. Problema 23 Rolul si importanta dosarului permanent Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. Ele nu au deci nevoie s fie cercetate n fiecare an. Clasarea lor ntr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la zi. Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la altul a elementelor de recunoatere a intreprinderii. Dosarul permanent contine documente si tabele cu semnificatie permanenta asupra activitatii unitatii auditate. Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea documentelor i consultarea lor. Fiecare seciune poate fi materializat printr-un despritor comportnd un sumar al coninutului. inerea la zi se efectueaz pe sumar, indicnd data introducerii documentului. Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz: - PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti; - PB (dosarul permanent, Seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern; - PC (dosarul permanent, Seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile precedente; - PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente; - PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social; 15

PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice;

- PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externe;

Problema 24 Explicati semnificatia datarii raportului de audit Raportul de audit trebuie datat deoarece aceasta informeaz cititorul c auditorul a analizat efectul asupra situaiilor financiare i asupra raportului privind evenimentele i tranzaciile cunoscute de auditor care s-au produs pn la acea dat. Deoarece responsabilitatea auditorului este de a ntocmi rapoarte asupra situaiilor financiare ntocmite i prezentate de ctre conducere, auditorul nu trebuie s dateze raportul nainte de data la care situaiile financiare sunt semnate sau aprobate de ctre conducere. Problema 25 Utilizarea lucrrilor auditorului intern. Auditorul trebuie s analizeze activitile auditorului intern i incidenele poteniale asupra procedurilor de audit ale sale. Auditorul intern, fcnd parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul, evaluarea i controlul pertinenei i eficacitii sistemelor contabile i de control intern; anumite aspecte ale lucrrilor sale pot fi utile auditorului extern. Activiti ale auditorului intern care pot fi utile auditorului extern: - examenul sistemelor contabile de control intern; - examenul modului de respectare a textelor legislative precum i al politicilor i directivelor stabilite de conducerea intreprinderii. - examenul informaiilor financiare i de gestiune; - evaluarea costurilor, rentabilitatea i eficiena unor tranzacii i operaiuni; Auditorul extern are obligaia s obin o cunoatere suficient a auditului intern pentru a planifica i aborda n mod eficient auditul. Criterii de evaluare a lucrrilor auditorului intern: - statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii; - natura i ntinderea lucrrilor de audit intern efectuate; - competene tehnice; pregtire tehnic adaptat i o experien ca auditor intern; - organizarea profesional; planificarea, supravegherea, controlul i documentarea corect a lucrrilor, existena manualelor de audit, programarea de lucru i a dosarelor de lucru corespunztoare Problema 26 Ce este riscul inerent? Riscul inerent reprezinta posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori ce pot fi semnificative, fie ca sunt luate in considerare in mod individual, fie cumulate cu erori din alte solduri sau categorii de tranzactii, presupunand ca nu a existat un sistem de control intern. Problema 27 Prezentati 10 lucrari de efectuat cand examinati conturile de capitaluri proprii De obtinut si de analizat lista operatiilor care afecteaza capitalurile proprii, privind in special noile emisiuni, rascumpararile de actiuni De cercetat restrictiile care ating distribuirea beneficiilor nedistribuite sau a conturilor de capitaluri proprii De informat daca s-au produs schimbari semnificative in entitate in raport cu anul precedent in ce priveste 16

detinerea sau structura de capital In caz de pierderi trebuie verificata existenta unei capacitati de finantare suficiente continuarii activitatii De analizat orice modificare a capitalului social prin prisma respectarii reglementarilor legale si statutare De verificat respectarea egalitatii : Capitaluri proprii inainte de repartizare = capitaluri proprii dupa repartizare + distribuiri de capital (dividende) De analizat operatiile care privesc miscarile ce au loc in cadrul capitalurilor proprii , in special cele ce au loc ca urmare a afectarii rezultatului net al exercitiului De analizat , in cadrul grupurilor de societati, interesele minoritare, operatiunile intra-grup De consultat procesele verbale ale adunarii actionarilor, ale consiliilor de administratie in ceea ce priveste masurile stabilite referitoare la capitalurile proprii De evaluat fundamentarea informatiilor date in notele anexe la situatiile financiare privind capitalurile proprii

Problema 28 Explicati independenta absoluta si independenta relative a expertului contabil Independenta absoluta a expertului contabil numit din oficiu de catre organele in drept deriva din obligatia acestuia de a tine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abtinere si recuzare prevazute de codul de procedura civila si alte reglementari procedurale speciale, care sunt aceleasi cu cele privind judecatorii. Expertii contabili care se afla in situatii de incompatibilitate, abtinere sau posibilitati de recuzare trebuie sa le aduca la cunostinta organului care i-a numit. Independenta relativa deriva doar incompatibilitatea profesiei contabile cu orice activitate salarizata in afara Corpului sau cu orice activitate comerciala, cu exceptiile prevazute de lege. Problema 29 Ce contine un Raport de expertiza calificat? Raportul de expertiza calificat (sau cu observatii) cuprinde: - raspunsul in scris la observatiile si obiectiile formulate de partile in litigiu asupra raportului de expertiza contabila se redacteaza de catre expertul contabil dupa inaintarea raportului de expertiza la organul care a dispus efectuarea expertizei si examinarea acestuia de catre parti, care, in situatia ca nu sunt de acord cu concluziile expertului , formuleaza observatii si obiectii motivate. Problema 30 Onorariile si independenta. Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului de ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinata cu atentie, caci independenta poate fi pusa in cauza. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli si furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect, acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari. Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislatia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu e obligatorie. Onorariile fixate de tribunal sau de alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in acesta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Problema 31 17

Care dintre urmtoarele ajustri aduse profitului din bilant, n vederea determinrii capacittii beneficiare a ntreprinderii, este inexact: a) corectii legate de politica de amortizare a ntreprinderii; b) corectii legate de politica de salarizare a ntreprinderii; c) corectii legate de politica de comercializare a ntreprinderii. RASPUNS CORECT: C.

Problema 32 Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei firme ? Fluxurile de trezorerie sunt acele profituri ale firmei, disponibile tuturor furnizorilor de capital catre firma dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societatilor. Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizari, dar inaintea dobanzii. FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT: Profit (pierdere) pe an + dobanda pe datoria la terti - economia la impozitul afferent intreprinderii datorata deductibilitatii dobanzii pentru datoria la terti +impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numeraqr - cheltuieli de capital +/- deducerea/cresterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditatilor/datoriilor Flux de trezorerie Problema 33 Care sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului? Premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului sunt: - Superprofitul va exista daca rentabilitatea generata de ntreprindere este superioara celei ce s-ar obtine plasand pe piata (financiara) un capital echivalent cu activul net corijat (ANC). - Supraprofitul apare ca urmare a suplimentului de rentabilitate realizat in raport cu valoarea strict patrimoniala. Problema 34 Carei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice (ex. ANC) Valoarea patrimoniala matematica are la baza o optica potrivit careia valoarea firmei ia in calcul numai bunurile aflate in proprietate. Problema 35 Marcati afirmatia corect n privinta verificrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului comercial: a) actiunile juridice n curs pentru litigii cu caracter comercial; b) actele de proprietate asupra bunurilor ntreprinderii; c) actele de nchiriere asupra bunurilor utilizate de ntreprindere. Actiuni juridice litigii caracter comercial 18

RASPUNS CORECT: A. Problema 36 Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public O caracteristic a profesiei o constituie acceptarea responsabilitii acesteia fa de public. Publicul profesiunii contabile este format din clieni, donatori de credite, guvernani, angajatori, angajai, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanatorilor i alte persoane care se bazeaz pe obiectivitatea i integritatea profesionitilor contabili pentru a menine funcionarea corespunztoare a economiei. Aceast ncredere impune profesiunii contabile o rspundere public. Interesul public este definit drept bunstarea colectiv a comunitii i a instituiilor deservite de profesionistul contabil. Responsabilitatea profesionistului contabil nu nseamn numai s satisfac necesiti individuale ale unui anumit client sau angajator. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu; auditorii financiari independeni ajut la meninerea integritii i eficienei situaiilor financiare prezentate instituiilor financiare ca suport parial pentru mprumuturi i acionarilor pentru a obine capital; directorii financiari au atribuii n diverse domenii de management financiar i contribuie la utilizarea eficient i efectiv a resurselor entitii economice sau publice; auditorii interni furnizeaz asigurarea n privina existenei unui sistem de control intern corect, care sporete ncrederea n informaiile financiare externe ale entitii; experii n impozite ajut la stabilirea ncrederii i eficienei, precum i la aplicarea corect a sistemului de impozitare; consultanii manageriali au o responsabilitate fa de interesul public n susinerea lurii unor decizii manageriale corecte. Problema 37 Despre Standardele Internationale de Calitate Consiliul pentru Standarde Internaionale de Audit i Certificare, consiliu normalizator de standarde independent sub egida Federaiei Internaionale a Contabililor (IFAC), a finalizat Proiectul Claritate*, cu publicarea ultimelor apte Standarde Internaionale de Audit (ISA-uri), urmnd aprecierile i aprobarea Consiliului de Supraveghere n Interes Public (PIOB) privind procedura stabilit. Ca rezultat al acestei importante realizri, auditorii din ntreaga lume vor avea acces la 36 de ISA-uri i Standarde Internaionale pentru Controlul Calitii actualizate i clarificate. Standardele sunt toate expuse n noul Centru Claritate pe site-ul IAASB (http://www.ifac.org/IAASB/). Odat cu finalizarea Proiectului Claritate, IAASB a publicat toate standardele sale de audit ntr-o form proiectat pentru a mbunti gradul de nelegere i implementarea acestora, precum i pentru a facilitate traducerea lor. Standardele clarificate se aplic pentru auditul situaiilor financiare pentru perioade care ncep la 15 decembrie 2009 sau ulterior acestei date. Preedintele IAASB Arnold Schilder a remarcat "Realizarea semnificativ de a finaliza Proiectul Claritate la termen - nu ar fi fost posibil fr conducerea dedicat a predecesorului meu, John Kellas, i fr eforturile neobosite ale membrilor IAASB i ale consultanilor de specialitate. Ne face plcere s punem la dispoziie publicului suita complet de standarde, pentru ca prile interesate s poat urma paii necesari pentru a asigura implementarea adecvat a acestor date anterior datei intrrii n vigoare". Titlurile ultimelor ISA-uri clarificate sunt urmtoarele: ISA 210 (rentocmit), Termenii misiunilor de audit; ISA 265, Comunicarea deficienelor din controlul intern celor nsrcinai cu guvernarea i conducerea; ISA 402 (revizuit i rentocmit), Consideraii de audit privind entitile care folosesc prestatori de servicii; ISA 700 (rentocmit), Formarea unei opinii i raportul privind situaiile financiare; ISA 800 (revizuit i rentocmit), Considerente speciale - auditri ale situaiilor financiare ntocmite n conformitate cu Cadrele generale de scop special; 19

ISA 805 (Revised and Redrafted), Considerente speciale-Auditurile situaiilor financiare singulare i elemente specifice, conturi sau puncte dintr-o situaie financiar; i ISA 810 (revizuit i rentocmit), Misiuni de raportare asupra situaiilor financiare rezumate.

Auditul de calitate asupra serviciilor contabile prestate de membrii Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia, denumit n continuare Corpul, se desfoar n baza: 1. Standardelor internaionale emise de Federaia Internaional a Contabililor (IFAC): a) Standardului internaional de control al calitii (ISQC) nr. 1; b) Declaraiei internaionale de practic profesional (IPPS) nr. 1, intitulat "Asigurarea calitii serviciilor profesionale"; c) Declaraiei privind ndeplinirea obligaiilor de membru (SMO) nr. 1, emis de Consiliul IFAC n noiembrie 2004, aprobat prin Hotrrea Conferinei naionale a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia nr. 05/55 din 26 martie 2005; 2. Recomandrii CE din 15 noiembrie 2000 (nr. 2001/256/CE) privind exigenele minime n materie de control de calitate al serviciilor profesionale; 3. Metodologiei CE, care prevede dou abordri ale controlului de calitate: a) controlul prin persoane angajate de organismul profesional, de alt autoritate sau entitate; b) controlul prin membri activi cu pregtire corespunztoare. 4. Ordonanei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitii de expertiz contabil i a contabililor autorizai, republicat 5. Regulamentului de organizare i funcionare al Corpului, aprobat prin Hotrrea Conferinei naionale a Corpului nr. 1/1995, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 276 din 27 noiembrie 1995, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 153 din 28 martie 2001; 6. Codului etic naional al Profesionitilor contabili, aprobat prin Hotrrea a Consiliului superior al Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia nr. 07/80/2007, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 429 i 429 bis din 27 iunie 2007, seciunea 100 "Introducere i principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual". Problema 38 Rolul organismului profesional pentru elaborarea codurilor de etica. Elaborarea Codului etic: La nivelul IFAC : aprobarea o d Consiliul IFAC comitetele de lucru permanente care emit: SIC (IAS), Norme internaionale pentru practica Auditului, Principiile internaionale n domeniul Educaiei, Principiile de etic profesional Deontologie.n 1998 IFAC avea 128 membri, cu 2 milioane de profesioniti, reprezentnd 91 de ri. n 1998 a aprobat Codul internaional al Etciii Profesiei Contabile care stabilete: norme de conduri i principii fundamentale ce trebuie respectate de toi profesionitii contabili, n vederea realizrii obiectivelor comune. La nivelul unei ri: Organismele profesionale IFAC din fiecare ar au i responsabilitatea introducerii i mbuntirii cerinelor eticii detaliate. n Romnia: CECCAR ca membru IFAC, n 1995 a elaborat Codul privind conduita etic i profesional a EC i CA Comisia pentru elaborarea normelor profesionale Comisia pentru urmrirea aplicrii normelor profesionale Conferina Naional a CECCAR aprob Codul privind conduita etci i profesional a EC i CA CS asigur elaborarea i completarea Codului privind conduita etic i profesional a EC i CA.

20

Codul etic naional al profesionitilor contabili din Romnia, aprobat prin Hotrrea nr. 50/2002 a Conferinei Naionale, a fost revzut n cadrul prezentei ediii, reclasificat i redenumit, n conformitate cu Codul etic internaional al profesionitilor contabili ediia 2005 ca urmare a obligaiilor statutare ce decurg pentru C.E.C.C.A.R. din calitatea sa de membru al IFAC. Prezentul cod se adreseaz tuturor profesionitilor contabili definii ca atare i angajailor contabili din cadrul asociaiilor profesionale ale acestora, patronate de C.E.C.C.A.R. Acest cod a fost adoptat de Consiliul Superior al Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia n baza Hotrrii nr.70 din 21 ianuarie 2006. Codul etic naional al profesionitilor contabili din Romnia stabilete norme de conduita pentru profesionitii contabili i formuleaz principiile fundamentale care trebuie respectate de ctre profesionitii contabili n vederea realizrii obiectivelor comune. Profesionitii contabili din Romnia acioneaz n diferite entiti i ramuri ale economiei naionale ca liber-profesioniti sau ca angajai; scopul de baza al Codului, trebuie insa ntotdeauna respectat.

Problema 39 Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisioane. Nu trebuie acceptata nicio plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este platita pentru a acoperi anumite atitudini abuzive ale clientului sau incalcari ale legislatiei. Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor (pe parcurs, se pot incheia acte aditionala). Nu se pot incheia contracte globale Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile. Este interzisa impartirea onorariilor intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor. Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute. In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei (procedura dreptului comun). Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un onorariu provizoriu, care se depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de judecata.Acest onorariu provizoriu se plateste in contul Biroului Local de Expertize de pe langa Tribunalul Judetean. Dupa finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la instanta de judecata o nota de fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de plata in sarcina partilor. De regula, fundamentarea onorariului se face in functie de timpul de munca alocat, de complexitatea lucrarilor si de alte cheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati, cazare, cheltuieli de editare, etc.Instanta de judecata dispune plata diferentei de onorariu, punandu-i in vedere expertului contabil sa depuna lucrarea la primul termen.Dupa depunerea raportului de expertiza contabila , functionarul de la biroul local transfera sumele incasate in contul biroului local in contul personal al expertului care a efectuat lucrarea. Aceasta modalitate de decontare a onorariilor pentru expertii judiciari este reglementata de OG 2/2000, iarr fundamentarea onorariilor se face de regula printr-un tarif pe ora.De asemenea expertii contabili trebuie sa faca fundamentarea onorariilor si in functie de recomandarile cuprinse in Tarifele orientative publicate de catre CECCAR.

21