Sunteți pe pagina 1din 46

METODICA PREDARII FIZICII.

Metodica este o parte a didacticii care studiaza principiile, metodele si formele de predare invatare a unei discipline scolare tinand seama de specificul acesteia. Metodica are in vedere atat teoria cat si practica procesului didactic . Metodica predarii fizicii urmareste fundamentarea stiintifica a procesului de invatamant al fizicii si face recomandari privind metodele, mijloacele si strategiile de optimizare a acestuia, dorindu-se astfel un ghid teoretic si practic pentru profesorul de la catedra, conducatorul nemijlocit al activitatii de invatare scolara a fizicii. Didactica studiaza procesul de invatamant urmarind dezvoltarea armonioasa a personalitatii elevului in concordanta cu idealul educational si cu sarcinile sociale ale epocii respective. Metodicile de predare ale diverselor materii scolare se subordoneaza didacticii generale . Metodica predarii fizicii este o particularizare a didacticii la cazul studiului fizicii, scopul cel mai important al metodicii predarii fizicii ramane imbunatatirea modalitatilor de transmitere a cunostintelor de fizica, urmarind participarea constienta a elevilor la procesul de instruire si autoinstruire ,la desavarsirea propriei lor personalitati. FIZICA STIINTA ,FIZICA MATERIE SCOLARA. Fizica scolara este derivata din fizica stiinta dar se deosebeste de aceasta nu numai prin gradul de aprofundare si prin intindere ci si prin faptul ca elevul isi insuseste ceea ce fizica ca stiinta a achizitionat prin cautari laborioase si de durata. Fizica scolara condenseaza cunostintele de baza, le prelucreaza didactic si le face accesibile elevilor, astfel incat sa se realizeze un transfer optim de cunostinte elevilor in domeniul fizicii. Ca stiinta si ca obiect de invatamant fizica studiaza fenomenele generale ale naturii, continand un ansamblu de adevaruri stiintifice structurate pe domenii ca mecanica, acustica, termodinamica, electricitatea, optica, fizica starii solide si fizica atomica Metodica predarii fizicii precizeaza care parte a stiintei poate fi preluata de fizica scolara si cum vor fi prelucrate pedagogic aceste continuturi spre a fi asimilate cu minim de efort de catre elevi Alaturi de matematica, chimie, biologie, fizica are un rol important in formarea tehnico-stiintifica a elevilor, cunostintele de fizica fiind absolut necesare pentru obtinerea oricarei pregatiri, fie stiintifica fie umanista, tehnica sau artistica. SARCINILE METODICII PREDARII FIZICII Metodica predarii fizicii trebuie sa stabileasca ce si cat sa se invete , in ce ordine , dar mai ales cum sa se invete , in acest scop isi elaboreaza criterii de selectare a cunostintelor de fizica care se preiau de fizica scolara, precizeaza ce deprinderi si ce priceperi se cer formate la elevi , determina volumul si ordinea de invatare, ca si modalitatile prin care elevii isi vor insusi cunostintele respective . Principalele sarcini ale metodicii predarii fizicii sunt : -stabileste criteriile de selectare a continuturilor de idei, notiuni si probleme de baza ale stiintei fizice; -ordoneaza si sistematizeaza aceste continuturi care, corelate cu cele de la alte materii , formeaza un sistem unitar; -intocmeste si perfectioneaza programele de fizica, analizeaza si aproba manualele scolare de fizica; -stabileste metodele, procedeele si mijloacele ,ca si formele de organizare care sa permita insusirea continuturilor selectate; -prelucreaza stiintific metodele didactice clasice si cauta metode mai eficiente , pe care sa le integreze sistemului de invatamant al fizicii; -asugura relatii de colaborare profesor-elevi, echilibrul functional intre predare si invatare, intre gradul de prelucrare didactica a continutului si efortul pretins elevilor in asimilare; -evalueaza eficienta procesului de invatare scolara a fizicii si propune solutii de ameliorare a acestuia; -urmareste formarea la elevi a deprinderilor eficiente de instruire si autoinstruire. SURSELE METODICII PREDARII FIZICII : -practica instructiv educativa a profesorului in procesul didactic ; -literatura de profil pedagogic, didactic, metodic; -programele scolare de fizica si indicatiile metodice oficiale;

-lucrarile consfatuirilor si simpozioanelor pe teme didactice; -cercetari proprii privind optimizarea invatamantului fizicii. PREGATIREA DE SPECIALITATE SI CEA METODICA A PROFESORULUI Facultatea asigura studentului atat o pregatire de specialitate cat si una metodica-didactica, urmarinduse integrarea acestuia la absolvire cu maxima eficienta la catredra. Disciplinele de specialitate contin fundamentele specializarii ca fizician, pregatirea pedagogico-metodica si formeaza pentru cariera didactica, dar aceasta pregatire este insuficienta. Aceasta insuficienta este determinata de ponderea redusa a pregatirii metodice din facultate dar mai ales numarului prea mic de ore de practica pedagogica prevazut in planul de invatamant cat si al modului de organizare si desfaasurare. Numai imbinarea armonioasa a cunostintelor de specialitate cu o pregatire temeinica de metodica poate asigura reusita unei cariere didactice. De mentionat locul culturii generale a profesorului care ii permite intelegerea intr-un context mai larg a specialitatii lui si isi poate adapta metode specifice altor domenii, fapt care ii va largi baza teoretica si aplicativa permitand inovatiile si creatia in profesiunea lui. ABORDAREA SISTEMICA SI TEHNOLOGICA A FIZICII . Stiintele fizicii au inregistrat insemnate progrese atunci cand s-a descoperit ca, in toate domeniile , indiferent daca acestea se refera la natura , societate , sau gandire poate fi pusa in evidenta existenta unor elemente constituite in sisteme . Recunoasterea acstora se poate face prin manifestarea unor caracteristici generale si anume : intre elementele componente exista o legatura reciproca , impreuna cu mediul sau , orice sistem formeaza o unitate specifica ; componentele unui sistem reprezinta subsistemele sale ; orice sistem este de regula o componenta a unui suprasistem . Aceste insusiri au fost puse in evidenta si in domeniul educatiei , care contine un ansamblu de elemente realizate in mod voluntar si organizat in unitati cu scopul atingerii unor obiective specifice . Educatia ca sistem apare ca element component al suprasistemului societate si la randul ei contine o serie de subsisteme dintre care unul este educatia , scoala sau invatamantul . Invatamantul la randul sau, are o serie de subsisteme care se refera la diferite domenii de instruire, iar subordonate acestora se recunosc disciplinele de instruire s.a.m.d.

societate

educatie

educatie scolara ( invatamant )

instruire pentru un domeniu

instruire printr-o disciplina Raporturile de subordonare ale sistemelor din domenil educatiei . Pentru a recunoaste calitatea de sisteme a unei situatii pedagogice trebuie sa existe urmatoarele elemente : _ situatia respectiva sa se desfasoare ca un proces continuu ; _ procesul sa fie plasat intre o "intrare " reprezentata de nivelul de comportament al elevilor care urmeaza a participa la procesul de instruire si un produs final reprezentat de rezultatele obtinute prin influentarea sistematica exercitata asupra elevilor participanti la proces; _ procesul sa fie orientat prin obiective determinate din afara sistemului ; _ procesul sa se realizeze ca urmare a alegerii unei strategii care valorifica o multime de resurse ( metode de invatamant , forme de organizare a procesului instructiv - educativ , resurse materiale ) si tine seama de restrictii ( conditii reale , timp , nivelul participantilor ) . - functionarea sistemului sa fie asigurata de circuite permanente de informatie , de conexiune inversa care sa permita : - evaluarea produsului ; calitatea - evaluarea strategiei ; eficienta

- evaluarea progresului .

Analiza acestui model permite diferentierea celor doua laturi convergente care caracterizeaza un proces de invatamant : 1. actiunea de instruire desfasurata sub conducerea profesorului ; actiune care cuprinde : proiectarea ; desfasurarea ; evaluarea si perfectionrea procesului de instruire ; 2. actiunea de invatare desfasurata de elevi care sunt sprijiniti sa invete in cadrul procesului de instruire prin imbinarea optima a tuturor resurselor de care se dispune . Necesitatea de a optimiza functionarea unui sistem a condus la elaborarea unor stiinte particulare care au constituit treptat , tehnologiile respectivelor sisteme . O stiinta devine matura in momentul in care isi dezvolta tehnologii specifice de aplicare . In acest sens tehnologia reprezinta o modalitate stiintifica de proiectare , realizare , evaluare si optimizare a unui sistem . Odata cu abordarea sistemica a procesului de invatamant s-a conturat necesitatea optimizarii functionarii lui , aparand tehnologia procesului de invatamant sau tehnologia scolara . Tehnologia scolara ca scop urmareste : n cresterea continua a calitatii si eficientei invatamantului n optimizarea functionarii lui n concordanta dintre exigentele societatii adresate invatamantului si posibilitatile lui de a le rezolva in timp util . Ca modalitati de aplicare se refera la toate elementele unui sistem de instruire si cuprinde : n n selectionarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor proiectate elaborarea strategiilor prin care se imbina resursele in cadrul unui proiect tehnologic

n n n

desfasurarea actiunii de instruire in concordanta cu proiectul evaluarea rezultatelor reglarea ( perfectarea ) pe baza rezultatului evaluarii

Deci conceptul de tehnologie scolara desemneaza o modalitate riguroasa de proiectare, desfasurare si evaluare a procesului de invatamant conceput ca sistem cu scopul sporirii calitatii si eficientei sale . Informatii preliminare pentru proiectarea unei tehnologii scolare : Pentru a se proiecta tehnologia scolara a unei teme sau subteme din programa scolara profesorul are nevoie de trei categorii de informatii preliminare care privesc : _ continutul programei in vigoare si al manualului scolar al disciplinei _ nivelul de pregatire si posibilitatile elevilor care vor studia disciplina ; _ conditiile existente pentru desfasurarea instruirii .

Informatii oferite de continutul programei si al manualului scolar . PROGRAMA SCOLARA este documentul oficial care ofera informatii generale cu privire la : _ profilurile de scoli generale , licee , sau licee la care se studiaza disciplina . _ continutul de instruire al disciplinei , repartizat pe teme ; _ timpul prevazut in planul de invatamant , eventualele restrictii pentru diferite profiluri de licee. _ repartizarea orientativa a timpului pentru fiecare tema, obiective generale , urmarite prin studiul disciplinei _ indicatii metodice generale asupra modului cum trebuie realizate lectiile , legarea lor de cerintele de calificare in profesiile pregatite prin profilurile respective , folosirea resurselor materiale s . a . Deci o programa scolara indeplineste functii de : - directionare - delimitare si - indrumare Precizarea continutului de instruire al fiecarei teme delimiteaza atit aria tematica, cat si gradul de detaliere in care urmeaza sa fie studiata. Prezentarea continutului are forma unei succesiuni de teme, urmand ca detalierea sa fie asigurata de manualul scolar. In cazul temelor cu un continut mai bogat programa scolara detaliaza subtemele componente . Privitor la timpul de care dispune o tema, programa scolara furnizeaza mai multe 1. 2. precizeaza timpul global pentru intreg anul scolar, in ore, numar de lectii, de categorii de informatii : saptamani in anul scolar

repartizeaza orele pe diferite tipuri de activitate si de regula in doua categorii : a b ore de predare, verificare curenta si lucrari practice . ore de recapitulare, cand sunt rezervate ore pentru pentru verificare trimestriala, tezele sunt mentionate separat .

3. 4.

distribuie orientativ orele disciplinei pentru fiecare tema + orele pentru teze+ recapitulari precizeaza unele restrictii de timp care intervin in functie de profilurile de liceu sau in cadrul aceluiasi pr ofil pentru cursurile de zi si cele serale

5.

programa scolara mentioneaza si obiectivele generale care trebuie realizate in cadrul intregii discipline si care vor trebui regasite sub diferite forme in obiectivele lectiilor.

Acestea se refera la : formarea gandirii - tehnica - economica - medicala - juridica - etc. deprinderile principale care urmeaza sa si le formeze elevii in cadrul convingerile - a caror formare trebuie urmarita cu perseverenta ; atitudinile pe care trebuie sa si le formeze elevii odata cu studiul disciplinii , s . a . disciplinei .

In cadrul unui proiect de tehnologie scolara pentru oricare din temele disciplinei, aceste obiective vor viza formarea deprinderilor si de asemenea a convingerilor si atitudinilor care se realizeaza in timp indelungat si sub influienta convergenta a instruirii in cadrul mai mai multor discipline scolare . In ceeace priveste informatia cu caracter metodic , in programe se insista asupra adoptarii continutului la specificul sectorului de activitate pentru care se pregatesc elevii, la necesitatea adaptarii la diferite acte normative sau la noile achizitii ale stiintei si tehnicei . In unele programe se prezinta si indrumari cu caracter bibliografic, informatii asupra resurselor materiale folosite s.a . In ceea ce priveste manualul scolar, care este alternativ, acesta dezvolta continutul de instruire al tuturor temelor din programa scolara intr- un volum de informatii de aproximativ 2-3 pag. din manual pentru o lectie , iar profesorul hotaraste din care manual se studiaza. In manual se concretizeaza fondul de cunostinte corespunzator fiecarei teme, sunt oferite aplicatii, modele de rezolvare a unor probleme ca si elemente completive, cum sunt lecturile suplimentare . Consultarea manualului ofera profesorului posibilitatea de a se edifica asupra : _ _ _ _ sistemului de notiuni ; concepte ; clasificari si reguli ce trebuie insusite de catre elevi ; gradul de detaliere pana la care se poate ajunge ;

_ modele grafice folosite pentru explicarea unor fenomene ; _ tipuri de probleme propuse spre rezolvare

NIVELUL DE CUNOSTINTE SI DEPRINDERI NECESARE ELEVILOR LA INCEPUTUL STUDIERII UNUI CAPITOL SAU A UNEI TEME. Tinand seama de faptul ca fiecare elev se gaseste la inceputul instruirii, intr-o anumita pozitie fata de nivelul necesar de pregatire teoretic ar trebui ca pentru fiecare sa se individualizeze o strategie de instruire corespunzatoare. Desi acest fapt este doar un deziderat pe care poate il va rezolva invatamantul asistat de calculator, totusi profesorul trebuie sa cunoasca gradul de omogenitate sau neomogenitate al pregatirii si posibilitatile elevilor cu care va lucra . Problema se pune cu termeni diferiti daca profesorul se intalneste pentru prima data cu elevii respectivi sau ii cunoaste din anii anteriori . Pentru obtinerea de informatii privind nivelul scolar devine necesar : -sa se aplice un test initial care sa evalueze nivelul cunostintelor si al capacitatilor in legatura cu notiunile acestei discipline, studiate de elevi in anii anteriori . - sa se efectueze observatii sistematice in primele lectii ale anului scolar pentru a depista masura elevii detin deprinderi de activitati intelectuale, deprinderi practice de interes general si deprinderi de folosire a unor resurse didactice . - Ca urmare a acestor evaluari initiale profesorul se poate intalni cu situatii deosebit de variabile de exp. : 1. elevii au un nivel slab de pregatire scolara, dar detin deprinderi de folosire a resurselor didactice si au deprinderi de lucru intelectual satisfacator . elevii au nivel bun de cunostinte, dar nu beneficiaza de deprinderi practice .

2.

3. o tehnologie scolara va corespunde numai daca se gaseste in fata unei colectivitati foarte omogene. in caz contrar tehnologia scolara trebuie elaborata in varianta corespunzatoare particularitatilor majoritatii elevilor, urmand ca pentru ceilalti sa se aplice o serie de masuri : 4. folosirea de probleme, exercitii si aplicatii cu dificultati de rezolvare si care sa serveasca unei activitati diferentiale . organizarea unor activitati de instruire independenta, in care profesorul se poate ocupa de elevii cu performante mai slabe .

6 utilizarea in primele lectii a unor activitati variate ca resurse ( metode diferite, mijloace de invatamant variate etc. ) 7 In alte cazuri este necesara organizarea unor activitati extrascolare : a. consultatii b. rezolvarea de probleme in colectivitate , etc.

Elevii cu interese si motivatii deosebite pentru studiu pot fi cuprinsi in cadrul unui cerc stiintific in cadrul caruia prin activitatea de cercetare, rezolvari de probleme, confectionari de resurse didactice sa le stimulam capacitatea creativa orientandu-i spre activitati scolare si profesionale .

INFORMATII ASUPRA CONDITIILOR DE CARE DISPUNE PROFESORUL PENTRU DESFSURAREA INSTRUIRII. Conditiile reale de care dispune un profesor pentru elaborarea si aplicarea unei tehnologii didactice se pot manifesta fie ca resurse fie ca restrictii . De exemplu prezenta unui mediu de instruire bine dotat ii ofera alte posibilitati de proiectare, organizare si desfasurare a lectiei decat in situatia in care nu beneficiaza de un laborator sau cabinet special De aceea informatiile din acest domeniu trebuie sa ofere profesorului siguranta asupra resurselor pe car e se poate bizui in proiectarea tehnologiei didactice si sa-l sensibilizeze asupra restrictiilor de care trebuie sa tina seama . Informatiile utile sunt de mai multe categorii si pot fi obtinute sub forma unor intrebari asa cum rezul ta din tabelul urmator : Nr. Domeniul careia ii apartin informatiile Intrebari utile necesare

1.

Mediul de instruire - Exista un domeniu de instruire special amenajat ? - Pot fi organizate experiente de laborator ? - Mobilierul scolar permite organizarea instruirii in diferite variante : ( pe grupe , independente etc.) ? -Se dispune de echipamente tehnice pentru comunicare audio-vizuala si de care anume ? - Exista posibilitati de obscurizare ? - Pot fi depozitate fara risc diferite resurse materiale ? etc.

2.

Dotarea cu mijloace de invatamant prevazute in normativele - De ce mijloace de invatamant prevazute in normativele de dotare se dispune? - In ce cantitate exista ? - De ce mijloace de invatamant caracteristice predarii se dispune ? - Exista mijloace de invatamant realizate prin autodotare?

3.

Culegeri de probleme exercitii si aplicatii -Se dispune de culegeri de probleme pentru fizica ? - Colectiile care se gasesc in dotarea scolii ?

-In ce numar de exemplare? -Exista probleme elaborate de colectivul de catedra ? 4. Posibilitati de folosire a unor resurse particulare -Se poate organiza o activitate de instruire in intreprinderea sau institutia care tuteleaza liceul ? -Elevii pot avea acces la laboratoarele uzinei etc. ? -Pot beneficia elevii de o biblioteca de specialitate ? -In cadrul instruirii se poate beneficia de specialisti din afara scolii? 5. Posibilitati de autodotare -Pot fi multiplicate materialele din dotare grafice ? - Pot fi antrenati elevii in activitatea de autodotare ? -Se dispune de un laborator foto sau un xerox in liceu ? -Se pot construi aparate, machete, etc. in cadrul atelierului scolii ? 6. Posibilitatea folosirii unor resurse puse la dispozitie de alte instutii ? -Pot fi imprumutate filme didactice si care anume? -Pot fi imprumutate de la alte scoli truse pentru efectuarea experientelor ? -Pot fi aduse temporar unele echipamente audio vizuale? - Exista indrumari metodice pentru fizica ?

7.Tehnologiile didactice - Exista seturi de teste de evaluare sau alte materiale cu caracter metodologic ?

Prin raspunsurile la aceste intrebari, profesorul obtine informatii utile pentru elaborarea unor proiecte de tehnologie didactica. Dar profesorul nu se va limita numai la inventarierea conditiilor si a proiectelor de tehnologie didactica. Rareori se intampla sa se dispuna de la inceput de tot ceea ce este necesar. Aici isi spune cuvantul creativitatea si inventivitatea profesorului . OBIECTIVELE PEDAGOGICE ALE FIZICII Proiectarea unei tehnologii didactice are ca punct de plecare precizarea rezultatelor care se sconteaza c a vor fi realizate de elevi prin invatare . Exprimarea acestor rezultate in limbaj pedagogic constitue obiectivele pedagogice specifice ale fizicii. Sursele necesare pentru formularea obiectivelor pedagogice : - programa scolara ; - manualul scolar ; - indrumarele de lucrari de laborator - indrumarele de instruire practica. REGULI PENTRU FORMULAREA OBIECTIVELOR a) Formularea obiectivului sa exprime actiunea observabila prin care elevul urmeaza a exterioriza comportamentul dorit . Distingem mai multe categori de obiective pedagogice : - obiective care se refera la formarea deprinderilor motorii si senzoriale ; - obiective care specifica formarea atitudinilor . b) Pentru a se descrie un comportament specific acestor categorii de obiective trebuie sa se aleaga un verb care exprima cu claritate o actiune sau o activitate specifica a elevului. Pentru fizica pot fi folosite cu succes aproximativ 100 verbe, dintre care cele mai uzuale sunt prezentate in urmatorul tabel : Verbele prin care pot fi exprimate comportamentele dorite a exprima, a recunoaste, a defini, a identifica, a descrie a rezolva, a reprezenta, a interpreta, a diferentia, a calcula, a preciza, a recunoaste, a efectua, a compara, a extrage, a interpela, a clasifica, a ordona, a demonstra, a explica, a completa, a stabili, a aplica, a determina, a observa, a extrapola, a elabora, a analiza, a separa, a identifica, a deduce, a examina, a formula, a caracteriza, a experimenta, a descrie, a aduna (date), a sintetiza, a prezenta, a numi, a evalua, a valida, a argumenta, a aprecia, a decide, a utiliza, a opera , a comenta, a inlocui, a nota, a obtine (informatii ) a executa, a reconstitui, a realiza, a produce, a proiecta, a prelucra, a interoga, a planifica, a construi, a calcula, a audia, a viziona, a opera . a accepta, a persevera, a efectua constiincios, a incuraja, a respecta, a rezista, a convinge, a te angaja, a alege .

Comportamentele care urmeaza a fi formate Insusirea unor noi cunostinte Formarea deprinderilor intelectuale

Formarea deprinderilor motorii, senzoriale Formarea atitudinilor

c)

Formularea obiectivului trebuie sa precizeze conditiile in care elevul va proba formarea comportamentului dorit . Formularea obiectivului trebuie sa precizeze criteriile de analizare dupa care performantele probate de ele vi vor capata o semnificatie pedagogica .

d)

STABILIREA CRITERIILOR DE REALIZARE A OBIECTIVELOR PEDAGOGICE Criteriile de realizare care ofera semnificatia ca un obiectiv pedagogic a fost realizat sau nu se id entifica prin stabilirea limitei minime admisa de performanta.Dar aceste limite de realizare sau nerealizare ale obi ectivelor pedagogice, trebuiesc stabilite cu ajutorul unor criterii cat mai obiective, aceste criterii respecta urmatoarele puncte de vedere: - importanta obiectivului pentru practica profesionala - importanta lui pentru realizarea obiectivelor altor teme ale aceleasi discipline sau a altor discipline : - dificultatea pe care o prezinta pentru elevi realizarea comportamentului specificat de obiectiv ; - gradul de complexitate al obiectivului ; noutatea pe care o prezinta pentru elevi ; - posibilitatile elevilor care participa la studiu in conformitate cu performantele realizate in etape anterioare ; - timpul indicat de programa scolara pentru parcurgerea temei ; etc. Fiecare din aceste criterii admite variatii cantitative, care pot fi mari, medii, sau mici, iar performantele elevilor pot fi ridicate, medii, sau slabe. In functie de aceste variatii se inregistreaza si o anumita influienta pe care o pot exercita asupra limitei minime de performanta a obiectivului analizat . Intrucat analiza obiectivului trebuie realizata prin folosirea tuturor criteriilor mentionate poate fi folosit un sistem de punctaj pentru limitele de variatie ale fiecaruia asa cum se prezinta in tabelul urmator : Criteriul 1. 2. 3. 4. 5. Importanta obiectivului pentru practica profesionala Importanta obiectivului pentru realizarea altor obiective pedagogice Dificultatea obiectivelor Complexitatea obiectivelor Noutatea pentru elevi Situatii in care 3 puncte mare mare mica mica grad mic ridicata se acorda 2 puncte medie medie medie medie grad mediu punctajul 1 punct mica mica mare mare grad mare scazuta

6.

Performantele majoritatii elevilor care se instruiesc Timpul necesar pentru realizarea obiectivului

medie

7.

durata suficienta

durata medie

durata

in raport cu timpul acordat de programa scolara

redusa

Pentru exemplificare se prezinta cazurile a trei obiective pedagogice oarecare carora urmeaza a li se stabili in limite cat mai corecte performanta minima admisa. Analiza fiecarui obiectiv si a conditiilor de realizare cu ajutorul celor 7 criterii mentionate anterior a condus la urmatorul tabel :

punctaj O1 3 3 1 1 2 2

punctaj O2 1 1 1 1 1 2

punctaj O3 3 3 3 2 3 2

1 2 3 4 5 6

Importanta obiectivului pentru practica profesionala Importanta obiectivului pentru realizarea altor obiective pedagogice Dificultatea obiectivelor Complexitatea obiectivelor Noutatea pentru elevi Performantele majoritatii elevilor care se instruiesc Timpul necesar pentru realizarea obiectivului in raport cu timpul acordat de programa scolara Total

14

19

Variatiile de punctaje ale acestei tehnici sunt intre 7 si 21 puncte . Daca se raporteaza punctajele realizate pentru fiecare din obiectivele prezentate, la numarul de 21 puncte ( 7 pozitii ori 3 puncte pentru fiecare obiectiv din tabelul anterior ) echivalent cu o performanta maxima 100 % se obtine : Pentru obiectivul

; INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA NIVELULUI DE REALIZARE A OBIECTIVELOR PEDAGOGICE

Rezultatele scolare ale fiecarui elev se concretizeaza in rezultatele invatarii personale . Intrucat aceste efecte nu se pot masura direct, fiind parti ale comportamentului psihic individual al fiecarui elev, ele trebuiesc exteriorizate si traduse in marimi masurabile = rezultatele probate de elevi si care pun in evidenta nivelul de formare a comportamentelor dorite si exprimate prin obiectivele pedagogice. Masurarea acestor rezultate ofera informatii de masurare in valori absolute. Pentru a avea o semnificatie pedagogica clara, sa devina informatii de evaluare scolara, trebuie comparate cu anumite etaloane . Deci pentru obtinerea unor informatii de evaluare scolara sunt necesare urmatoarele actiuni :

probarea de catre elevi a nivelului de pregatire la care au ajuns ; masurarea rezultatelor probate ; evaluarea lor .

Realizarea acestor actiuni necesita folosirea unor instrumente de evaluare a rezultatelor scolare care d evine parte integranta a oricarui proces de tehnologie didactica .

PARTILE COMPONENTE ALE UNUI INSTRUMENT DE EVALUARE 1. 2. Testul elevlui ( proba elevului ) care reuneste un anumit numar de itemuri date elevilor spre rezolvare . Etalonul de rezolvare care cuprinde : raspunsurile corecte ale fiecarui item ; punctajul integral itemului .

3. Etalonul de convertire a punctajelor in note scolare . 1. Testul elevului, cuprinde itemuri adresate acestuia si care permite sa se aprecieze efectele actiunii sale de invatare.Numarul de itemuri dintr-un test este cel putin egal cu numarul obiectivelor care se evalueaza. Stabilirea numarului exact al itemurilor rezulta din tipurile de sarcini de instruiri continute de obiectivele care se evalueaza. Este indicat ca un obiectiv pedagogic sa fie evaluat printr-un singur item. Raspunsul format de elev se considera ca exteriorizeaza nivelul la care s-a format comportamentul specificat de obiectivul pedagogic respectiv . 2. 3. Etalonul de rezolvare cuprinde : raspunsurile corecte ale tuturor itemurilor testului si modul in care se acorda punctajul . punctajul corespunzator performantei maxime . Etalonul de convertire pentru itemuri cuprinde : - tabelul de date necesare pentru convertirea punctajelor in note scolare - nomograma de convertire a punctajelor in note scolare .

A CERINTE CALITATIVE PENTRU INSTRUMENTELE DE EVALUARE A REZULTATELOR SCOLARE

Ca in orice alt tip de masurare, apar erori de masurare. Unele sunt legate de puterea de apreciere a fiecarui examinator, altele sunt erori sistematice (erori de justete) . De aceea este necesar ca : instrumentele de evaluare sa limiteze la minim posibil erorile prezentate in informatiile de evaluare, ceea ce implica fundamentarea metrologica a etaloanelor si scalelor . RESURSELE TEHNOLOGIEI DIDACTICE Pentru desfasurarea unei actiuni cu caracter didactic este nevoie de un ansamblu de conditii metodologi ce, materiale, organizatorice si temporale. Prezenta conditiilor necesare le confera statutul de resurse in timp ce absenta lor constituie restrictii. Resursele didactice ale unei discipline scolare, reprezinta ansamblul elementelor componente ale procesului de invatamant menite sa-i sprijine pe elevi sa realizeze obiectivele pedagogice sub indrumarea directa sau indirecta a personalului didactic . Prezenta acestor resurse poate fi constatata in orice lectie care ar fi analizata . De aceea primul pas in realizarea unei tehnologii didactice este stabilirea si inventarierea tuturor resurselor didactice, ceea ce presupune : n delimitarea continutului de instruire corespunzator fiecarui obiectiv si organizarea sa in cea mai avantajoasa ordine de parcurgere de catre elevi stabilirea metodelor de invatamant pe care le va folosi profesorul in diferite momente ale lectiei precizarea problemelor, exercitiilor si aplicatiilor implicate in folosirea metodelor de invatamant ; inventarierea formelor de organizare in care s-ar putea desfasura instruirea elevilor . identificarea resurselor materiale de care se dispune: mijloace de invatamant si celelalte conditii materiale de care se dispune pentru realizarea obiectivelor propuse . distribuirea timpului planificat pentru parcurgerea temei respective .

n n

Pentru proiectarea unei tehnologii didactice sunt necesare urmatoarele categorii de resurse didactice : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Continutul de instruire organizat ; Metodele de invatamant ; Fondul de probleme, exercitii + aplicatii . Formele de organizare ale instruiri Mijloacele de invatamant . Mediul de instruire . Timpul de instruire .

Se stie ca invatarea se desfasoara intr-o succesiune de momente. De aceea si continutul de instruire va trebui sa fie parcurs de elevi intr-un singur sens, liniar .

METODELE DE INVATAMANT Metodele de invatamant reprezinta modalitati sistematice de lucru de care se pot servi profesorii in acti vitatea de instruire si elevii in aceea de invatare, capabile sa conduca spre realizarea obiectivelor pedagogice propuse . Profesorul trebuie sa opteze pentru folosirea in diferite momente ale lectiei, a acelor metode care ofera potentialul pedagogic cel mai adecvat fata de obiectivele care urmeaza a fi realizte de catre elevi .

METODE DE INVATAMANT

Metode de comunicare A.Prin limbaj oral: a.Metode expozitive -descrierea explicatia; prelegerea b.Metode conversative -conversatie eurestica;discutia ; B. Prin limbaj scris -instruirea prin lectura C.Prin limbaj oral-vizual -instruire prin mijloace vizuale, auditive ; audio-vixuale Metode de explorare A.Metode de invatamnt investigare directa: observatie dirijata, observatie independenta, efectuare de incercari experiente, inventarea de solutii noi, efectuare de experiente ;

B.Metode de explorare indirecta: 1.metode demonstrative, demonstrare prin efectuare de experiente, demonstrarea cu obiecte, fenomene reale , cu ajutorul reprezentarilor grafice ; cu mijloace sonore, cu mijloace audiovizuale, cu ajutorul calculatorului, cu modele spatiale, clinica, cu ajutorul desenului pe tabla. C.Metode de modelare - studiere pe modele ; 3) Metode bazate pe actiune: efectuare de exercitii - aplicatii

Metode de actiune efectiva: - analiza ( studiul ) de caz ; efectuarea de lucrari practice de laborator efectuarea de lucrari practice de atelier; efectuarea de produse ;

Metode de actiune simulata: efectuare de proiecte, instruire prin jocuri didactice, instruire prin jocuri de simulare , instruire pe simulator . Metode de instruire programata : instruirea cu programe cu raspuns construit ;

instruire cu programe cu raspuns la alegere ;

1) a) b)

INSTRUIREA PRIN METODE EXPOZITIVE Caracterizare - se realizeaza pe baza audierii unor prezentari orale efectuate de catre profesor .

Continutul activitatii

Activitati desfasurate de : Profesor transmite informatii verbale prin : - descriere - explicatii - prelegere - instructaj c) Potential pedagogic : _ permite transmiterea unui volum mare de cunostinte in timp redus . _ asigura desfasurarea procesului de invatamant intr-un ritm planificat . _ constituie un cadru corespunzator de argumentare stiintifica . _ solicita concomitent mai multe procese psihice esentiale : gindire , imaginatie, afectivitate . d) _ Cerinte de aplicare: Elevi - urmaresc expunerea - participa pe plan mental la intelegerea si memorarea noilor cunostinte .

Continutul transmis sa beneficieze de : nivel stiintific ridicat argumentatie logica si ierarhizare riguroasa a ideilor . claritate

e)

accesibilitate, expresivitate formularea concluziilor partiale si generale . sa fie folosita prin alternare frecventa cu demonstratia .

Limite ( inconveniente in aplicatie )

- comunicarea in sens unic profesor _elev . - solicitarea in mica masura a gindirii independente . - produce plictiseala si oboseala auditorului . nu asigura conexiunea inversa de catre elevi in diferitele momente ale. expunerii.

2) INSTRUIREA PRIN METODE CONVERSATIVE

a)

Caracterizare - Instuirea se realizeaza prin convorbiri organizate si desfasurate sub conducerea profesorului . Favorizeaza perfectionarea relatiei profesor - elev, stimuleaza efortul elevilor pentru exprimari clare si raspunsuri corecte . Dezvolta ambitia elevilor de afirmare intelectuala, curiozitatea si initiativa lor.

b)

c)

Cerinte de aplicare - sa se bazeze pe cunostinte, experiente si observatii anterioare intuitive folosite , - sa vizeze un singur raspuns , - sa induca o tensiune psihica pentru aflarea raspunsului ;

d)

Limite - inconveniente de aplicare -nu asigura in suficienta masura in sistematizarea cunostintelor ; -participarea efectiva la conversatie revine numai unui grup de elevi din clasa . -fragmenteaza problemele in discutie si nu asigura continuitea activitatii individuale a elevilor .

-nu se poate folosi in cazurile in care noile cunostinte nu sunt sprijinite de o experienta anterioara sau de materiale intuitive . -oboseste elevii mai mult decat alte procedee de instruire .

3)

INSTRUIRE PRIN METODE DE COMUNICARE CE FOLOSESC LIMBAJ SCRIS SAU ORAL VIZUAL .

a)Caracterizare :instruirea elevilor fara participarea directa a profesorului prin organizarea unei activitati de invatare desfasurata cu ajutorul sau sub indrumarea unor materiale elaborate s pecial acestui scop . b)Instruirea se bazeaza pe autoinformare si se realizeaza prin : -primirea de informatii , -prelucrarea informatiei . Primirea informatiei de poate realiza dupa urmatoarea schema : -manual citire -materiale bibliografice -alte materiale scrise vizionare -materiale grafice - diagrame - scheme - harti - planuri etc. -fotografii, ilustratii -materiale proiectabile - statice - diapozitive - folii - dinamice - filme

auditive - discuri - benzi sonore - emisiuni radio audio-vizuale - montaje audiovizuale statice - emisiuni T.V. - inregistrari magnetice

Prelucrarea informatiei poate fi facuta la toate nivelurile de invatamant cu scopul formarii tehnicilor de munca intelectuala a elevilor . Se poate obtine astfel : - intocmire de planuri pentru lucrari individuale - alcatuire de rezumate - extragere de date si citate - intocmire de conspecte - intocmire de fise ( bibliografice , terminologice ) - intocmirea de clasificari , - efectuarea de operatii matematice c)Avantaje : - dezvolta capacitatea intelectuala de planificare si organizare - formeaza algoritmi de lucru - stimuleaza spiritul de initiativa si capacitatile individuale de activitati nedirijate de profesor - sporeste increderea in fortele proprii . d) Limite , inconveniente : favorizeaza decalajul intre elevi ca pregatire necesita eforturi personale importante conexiunea inversa se realizeaza prin parcurgerea materialului studiat . favorizeaza lenea de a gandi, incat elevii se obisnuesc sa primeasca informatia gata elaborata .

4) INSTRUIRE PRIN PROBLEMATIZARE a)Caracterizare : modalitate a elevilor in care se imbina : rezolvarea de probleme si situatii problema valorifica experientele anterioare ale elevilor completarea fondului de cunostinte efectuarea unui efort personal de rezolvare .

b)Continutul activitatii

In raport cu gradul de participare al elevilor instruirea problematizata se poate desfasura: dirijat sau independent c)Avantaje : - stimuleaza participarea elevului la cunoastere prin efort personal . - contribuie substantial la educarea sistemului de gandire - formeaza deprinderi de munca intelectuale - familiarizeaza elevul cu modul de solutionare a unor situatii tipice cu care se poate intalni in practica profesionala .

d)

Cerinte de apicare - trebuiesc avute la dispozitie seturi de probleme, daca nu, profesorul si le elaboreaza singur . - problemele si situatiile problema sa fie adoptate strict la posibilitatile de rezolvare ale elevilor. - sa fie aplicate continuu, ca elevii sa se deprinda cu acest mod de lucru.

e) 5)

Limite - inconveniente cere timp variabil din partea elevilor in functie de posibilitatile lor . la elevii neatenti produce oboseala .

INSTRUIRE PRIN METODE DE EXPLORARE DIRECTA

a) Caracterizare : Instruirea elevilor prin organizarea si stimularea unor activitati de investigatie proprie pentru dobandirea si formarea de cunostinte, capacitati si deprinderi apropiind investigatia de specificul cercetarii stiintifice . b)Continutul activitatii se realizeaza prin : observare dirijata observare independenta efectuare de incercari - experiente inventare de solutii noi

Consta in observarea unor materiale si fenomene, consemnarea observatiilor, descrierea, interpretarea si formularea concluziilor .

Urmareste formarea deprinderilor de a sesiza ce este esential si semnificativ in realitatea inconjuratoare . Avantajele explorarii directe : - dezvolta spiritul de observatie, gandire logica si creativitatea . - creeaza spiritul analitic . - se asigura descoperirea legaturilor cauzale dintre fenomene . - imbina gandirea cu activitati motrice senzoriale . - favorizeaza gandirea si diminueaza activitatea de memorare . - sporeste motivatia si increderea in fortele proprii . - asigura remanenta cunostintelor dobandite si usureaza transferul lor ulterior.

Cerinte de aplicare Profesorul trebuie sa aiba competenta pentru : - proiectarea procesului de invatamant in raport cu elementele caracteristice acestei metode ; - dirijarea cat mai discreta a elevilor.

Materialele de lucru trebuie sa corespunda nivelului de dezvoltare psihica a elevilor , folosinduse ca tipuri de invatare : - explorarea de tip inductiv - unde cunostintele se obtin prin imbinarea unor date particulare cunoscute; - explorare de tip deductiv in care cunostintele noi se obtin prin combinarea de idei generale.

Inconveniente de aplicare : - necesita timp indelungat de aplicare . 6) Caracterizare : Instruirea se realizeaza prin prezentarea de catre profesor, direct sau mediat, a unor fenomene, obiecte, activitati, calcule sau experiente . Activitati desfasurate de : INSTRUIREA PRIN METODE DEMONSTRATIVE

Profesor -prezinta si descrie un material intuitiv, efectuiaza experiente,activitati practice sau calcule matematice - selectioneaza observatiile rezultatele si faptele esentiale si formuleaza probleme care trebuie rezolvate . - analizeaza + sintetizeaza concluziile partiale; Formuleaza concluzii generale .

elevi -urmaresc,observa, receptioneaza, noteaza, efectuiaza scheme, - selectioneaza observatiile rezultatele si faptele esentiale si formuleaza probleme care trebuie rezolvate . - noteaza concluziile, isi alcatuiesc pe plan mental scheme de actiune si sisteme de operatii logice .

Avantaje : 1 2 . 3 4 5 favorizeaza gandirea deductiva stimuleaza interesul si motivatia elevilor pentru invatare . usureaza intelegerea si executarea corecta a unor operatii . stimuleaza observatia , reduce verbalismul in instruire . favorizeaza formarea reprezentarilor prin desfasurarea procesului de invatamant de la concret la abstract

Cerinte de aplicare: - Observatia elevilor trebuie orientata asupra elementelor caracteristice si esentiale ; - Elevii sa efectuieze si o serie de actiuni ca desene, scheme, calcule, consultari de tabele etc. - In comunicarea didactica sa fie solicitati cat mai multi analizatori ai elevilor - Obiectele demonstrate sa poata fi observate cu usurinta de catre elevi fie direct, fie indirect cu ajutorul instalatiilor de proiectii , T.V. in circuit inchis etc. Materialul demonstrativ sa fie selectionat si pregatit temeinic pentru a corespunde scopului . Limite - inconveniente de aplicare - Efectele demonstratiilor ilustrative si practice depind de calitatea mijloacelor de invatamant folosite; Conexiunea inversa nu se poate asigura pentru toti elevii in timpul demonstratiei. - Gradul de participare a elevilor este in general redus.

7) INSTRUIREA PRIN METODE DE MODELARE Caracterizare : Se bazeaza pe construirea unor rationamente prin analogie care considerand asemanarea exterioara a do ua fenomene , dintre care unul este bine cunoscut, sugereaza posibilitatea existentei unor relatii structurale sau functionale intre ele .

Se folosesc doua categorii de modele : model similar model analogic

- modelul similar reprezinta o reproducere simplificata si la alte dimensiuni a unui obiect, fenomen, sau proces care, prin pastrarea caracteristicilor esentiale, sprijina pe elev sa dobandeasca cel putin o informatie in plus despre originalul modelat . Exemple de instruire cu modele similare : 1) 2) Modelele care ilustreaza la scara redusa obiectul ce urmeaza sa fie studiata . Modele care permit adancirea investigatiei prin desfacerea in parti componente principale: macheta demonta bila a unui motor .

Modelul analogic sprijina elaborarea rationamentelor prin analogie in care pe baza studierii comparative a dou a sisteme analoage si a stabilirii de echivalente intre unele insusiri ale lor se realizeaza transferul de insusiri noi de la un sistem la celalalt . Efectuarea rationamentului prin analogie necesita sprijinirea lui pe un model exprimat prin semne sau simbol uri - model ideal, care in ordinea crescanda a dificultatilor se construieste sub forma modelelor grafice, logico matematice si cibernetice . Exemple de instruire cu modele analogice : 1) Model grafic nul faza faza faza

faza

nul

Se cere sa se stabileasca de ce numai in una din situatiile A si B in care prin organismul omului a trecut curentul electric, s-a ajuns la consecinte grave . 2) Modelul logico - matematic

Se prezinta elevilor un numar de exemple privind mai multe persoane, dintre care unele nu indeplinesc minimul de solicitari profesionale, iar altele realizeaza in limite cantitative variabile si se cere ca din analiza acestor situatii sa se formuleze conceptul de " capacitate de munca ".

in care P S

capacitatea de munca posibilitatile organismului solicitare profesionala

Variatiile capacitatii se pot prezenta dupa cum urmeaza : P > S : P = S : P < S : > 1 , capacitate de munca sporita =1 < 1 capacitate de munca normala capacitate de munca redusa

P = 0 :

= 0

incapacitate de munca

MODELUL CIBERNETIC se refera la modelarea diferitelor sisteme si subsisteme existente in cele mai variate activitati ca : - functionarea reflexa a sistemului nervos . - functionarea sistemica a procesului de invatamant - functionarea unei instalatii automate . 8) a) INSTRUIREA PRIN METODE DE ACTIUNE EFECTIVA Caracterizare : instruirea prin efectuarea repetata si sistematica de actiuni sau operatii cu scopul formarii priceperilor si deprinderilor a abilitatilor de invatare si a algoritmilor de rezolvare . Continutul activitatii . In cadrul fizicii principalele metode de invatamint se refera la : - efectuarea de exercitii-aplicatii , - analiza (studiu) de caz - efectuare de lucrari individuale . Efectuarea de exercitii - aplicatii se realizeaza prin mai multe modalitati , raportate la scopul lor , dupa cum urmeaza : Tip de exercitii Pentru formare de deprinderi Scopul exercitiului Formarea deprinderilor de rezolvare Formarea deprinderilor de executie Exemple - operatii matematice - exercitii de : desenat - proiectare - construirea de aparate - stimulare - manuirea de aparate si unelte - exercitii pentru comunicare orala sau scrisa -exercitii pentru comunicare in limbaj grafic . exercitii pentru comunicare in linbaj lo gico-matematic . - exercitii pentru cazuistica specifica a profilurilor de meserii: electronice , metalurgice etc.

b)

Formarea deprinderilor

de comunicare

Formarea deprinderilor de a analiza cazurile specifice unei profesiuni

Formarea deprinderilor de investigare independenta

- masurarea - prelevari de probe - efectuare de analize - demontare de aparate - colectari de materiale - efectuarea de depanari - exercitii de recunoastere - exercitii de : rezumare, conspectare, fisare , clasificare , sistematizare, grupare . Repetarea informatiei memorate - Exercitii de relatii cu publicul - Formulare de decizii - Interogatoriu - Alcatuirea de referate - Elaborarea de proiecte

Formarea deprinderilor de sistematizare

Exercitii pentru stocare de informatii Exercitii prin asumare de roluri

Exercitii pentru stimularea creativitatii si inventivitatii

INSTRUIREA PRIN JOCURI DIDACTICE Caracterizare Se aplica in activitatile de destindere cu scopul dobandirii sau consolidarii unor cunostinte, algoritmi si capacitati . Se disting: - jocuri didactice cu suport material - jocuri didactice fara suport material In prima categorie intra depistarea erorilor dintr-un desen, gasirea unor solutii materiale care stimuleaza observatia, atentia, imaginatia, promptitudinea folosirii cunostintelor . In a doua categorie la care participantii simuleaza diferite activitati sau isi asuma roluri . Avantaje:- fiind o activitate atractiva stimuleaza motivatia de participare, interesul, ambitia, atentia . - stimuleaza spiritul de observatie - contribuie la formarea spiritului de echipa . Conditii de aplicare : jocurile cu suport material necesita un numar mare de exemplare corespunzatoare grupelor de participanti

- trebuie plasate dupa activitati in care elevii au fost solicitati mai intens . - trebuie asigurata o competitie si posibilitatea desemnarii de castigatori . 10) INSTRUIRE PROGRAMATA Caracterizare: Modalitate de instruire in care elevul parcurge in ritm propriu si independent un continut de instruire cu ajutorul unui program de un tip anumit care ii asigura posibilitatea autoverificarii dupa fiecare rezolvare si ii ofera prin tehnica de elaborare , conditii de reusita . Se bazeaza pe urmatoarele principii: - inaintare in pasi mici - raspunsul activ al elevului - intarirea, (verificarea ) imediata a raspunsului dat - gradarea dificultatilor - asigurarea ritmului individual . Prin calitatile sale un material de instruire programata indeplineste functiile unui meditator individual care d irijeaza pasii de instruire ai elevului prin informare corecta si ritmica .

FORMELE DE ORGANIZARE A INSTRUIRII

Organizarea instruirii poate fi abordata din patru perspective : 1) dupa modul cum sunt repartizate sarcinile elevilor: - sarcini frontale - sarcini diferentiale 2) dupa modul de participare al elevilor la efectuarea sarcinilor didactice: -participarea colectiva - intreaga clasa rezolva aceesi problema -participare pe grupe -participare individuala 3) dupa modul in care este dirijata activitatea elevilor :

- activitati efectuate independent - activitati dirijate de profesor - activitati dirijate de echipe de profesori - activitati dirijate prin programe de instruire 4) dupa forma de desfasurare a activitatii didactice, procesul de invatamant se poate organiza ca : - lectii in scoala - independent de orar - in cadrul orarului scolar - activitati practice - in cabinete - laboratoare - sali de simulare - terenuri de instruire - spatii speciale - activitati productive - in inteprinderi si institutii de - in ateliere scoala cu plan de . - activitati de evaluare prin: - probe - lucrari scrise - examene - concursuri , etc. - vizite didactice - excursii didactice MIJLOACE DE INVATAM^NT Invatamantul foloseste un numar mare si variat de resurse materiale atat pentru sprijinirea procesului de invatamant , cat si pentru activitatile care intra in componenta sa . Mijloacele de invatamant reprezinta sursele materiale care pot sprijini activitatea de invatare a elevilor cat si organizarea si desfasurarea procesului de instruire in vederea realizarii obiectivelor scolare si evaluarii rezultatelor obtinute prin instruire . In categoria mijloacelor de invatamant intra : -mijloace de invatamant concepute si realizate intentionat . profil productie

- mijloace de invatamant preluate din alte domenii .

Categorii de mijloace de invatamant Inventariind cea mai mare parte din mijloacele de invatamant , ele se pot clasifica in raport cu suportul material de prezentare si anume : - suporturi sonore - suporturi vizuale - suporturi audio-vizuale - alte tipuri de suporturi 1) Suporturi-transparente- filmice- diapozitive vizuale -diafilme -microfilme -imagini stereoscopice -folii si modele pentru retroproiector -planse pentru retroproiector - fotografice- fotografii , ilustrate fotografice - planse - desenate - vacumate - tablouri - harti - atlase - aplice pentru tabla magnetica sau de fetru - grafice: - jocuri grafice - modele - manuale scolare - indrumare de lucrari practice - fise de lucru

- manuale de instruire programata - culegeri de probleme - truse de modele grafice - materiale realizate pe alte suporturi vizuale 2) Suporturi sonore - inregistrari pe benzi magnetice - discuri sonore - emisiuni radiofonice - alte suporturi sonore 3) realizate pe suporturi audiovizuale - filme didactice - emisiuni T.V. - montaje audiovizuale - inregistrari pe magnetoscop - materiale realizate pe alte suporturi audiovizuale

4)

realizate pe alte tipuri de suporturi -colectii -naturalizari - preparate microscopice - truse didactice -jocuri cu obiecte -modele spatiale - mulaje - machete statice - machete fuctionale - simulatoare

MEDIUL DE INSTRUIRE

Mediul de instruire trebuie sa detina o serie de insusiri , dupa cum urmeaza : Domeniul Cerinte pedagogice Continutul cerintei Asigurarea unui cadru corespun-zator tuturor metodelor de invatamant care pot fi folosite in tehnologia didac-tica a disciplinei Asigurarea unui cadru pentru practicarea celor mai moderne for-me de comunica-re didactica Asigurarea desfasurarii pro-cesului de invata-mant in diferite forme de organi-zare Asigurarea cadrului de mani-festare a unor re-latii de cooperare intre participanti Exemplificari - posibilitatea de a se practica : demonstratii, observatii inde-pendente, efectu-ari de experiente, exercitii caracte-ristice profesiei - posibilitati pentru : comunicare statica vizuala; comunicare audio-vizuala; co-municare sonora - posibilitatea de a oferii sarcini frontale sau diferentiale, de a lucra in colectiv, pe grupe sau independent , indi-vidual sau dirijat - posibilitatea ca profesorul sa in-drume diferentiat elevii . - posibilitatea ca elevii si profe-sorii sa coopereze pentru rezolvarea unei sarcini - posibilitatea ca elevii sa lucreze cu toate resursele materiale existen-te si necesare - posibilitatea de a organiza si des-fasura experiente diferite si de scurta durata . - posibilitatea stocarii tuturor resurselor mate-riale necesare - posibilitatea manipularii operative in procesul de invatamant - posibilitatea de a trece cu usurinta de la un moment la altul al lectiei , chiar atunci cand sunt necesare resurse materiale diferite - protectia instalatiei de alimentare electrice , cu gaz , apa . protectia depozitarii obiectelor cu risc de accidentare - existenta instalatiilor necesare de electricitate ; alimentare cu apa ,gaz etc. - plasarea antenei colective sau de circuit inchis pentru telereceptoare . - ambianta coloristica adecvata - mobilier cu forme moderne . - posibilitatea organizarii unei biblioteci a catedrei - posibilitatea ca profesorul sa des-fasoare o activi-tate de cercetare .

Asigurarea conditiilor de folosire variata si diferentiata a resurselor materiale

Cerinte ergonomice

Asigurarea conditiilor pentru pastrarea tuturor resurselor mate-riale necesare dis-ciplinei Rationalizarea eforturilor depuse de participanti Asigurarea conditiilor de securitate totala a activitatii participantilor Asigurarea realizarii tehnice in acord cu natura activitatii , care se desfasoara

Cerinte tehnice

Cerinte estetice

Asigurarea unei ambiante placute pentru activitate Asigurarea conditiilor de pregatire a activitatii didactice

Cerinte privind activitatea profesorului

Cerinte privind activitatea extrascolara

Asigurarea cadrului pentru activitatea unor cercuri cu elevii

- posibilitatea organizarii unei activitati stiintifice a elevilor .

Locul de instruire Organizat in institutii scolare

exemple

Existente in afara scolii si folosite pentru instruire.

-Cabinete de specialitate; laboratoare scolare; ateliere scolare; poligoane energetice; loturi experimentale; muzee scolare; sali de simulare; parcuri scolare; ferme scolare; vehicule scolare; santiere scolare; restaurante s[none1]colare; magazine scolare; etc. Intreprinderi; teren agricol; santiere de constructii; gospodarii agricole; institutii sanitare; biblioteci; scoli de aplicatii; vehicole; laboratoare uazinale; nave scoala; etc.

Cerinte psihopedagogice privind elaborarea unei tehnologii didactice : 1) 2) - insusirea unor noi cunostinte - formarea deprinderilor intelectuale

- formarea deprinderilor senzomotorii 3) - formarea de atitudini

Existenta etapelor de instruire pentru insusirea unor etape noi : Obtinerea informatiilor Prelucrarea informatiilor Exersarea si aplicarea concluziilor Conexiunea inversa finala. Formarea concluziilor si confirmarea sau corectarea lor

Planul de desfasurare al unei teme va reuni urmatoarele tipuri de secvente : n n n secventa introductiva secventa de instruire secventa finala

secventa de evaluare in care se aplica testul elevului

Cerinte privind valorificarea resurselor didactice Resursa didactica Organizarea continutului de instruire Cerinte Parcurgerea continutului de instruire sa asigure : - continuitatea informatiei - sistematizarea informatiei 2) Continuitatea si sucesiunea invatarii sa se asigure prin alternarea cailor inductiva si deductiva . Instruirea sa se realizeze prin experienta directa si participare nemijlocita la cunoasterea realitatii . Substituirea realitatii in procesul instruirii sa fie folosita numai daca nu se poate asigura contactul nemijlocit al elevului cu ea . Instruirea sa se faca prin participarea activa a elevului . Instruirea sa se asigure printr-o varietate de metode si prin alternarea lor in cadrul lectiei . Elevul sa-si aplice cunostintele in conditii noi si variate . Elevul sa aiba surse de informare pentru rezolvarea independenta a sarcinilor cerute printr-un efort de gandire . Sa se foloseasca studiul individual . Sa se succeada repetitiile si sa intervina intaririle . Obtinerea informatiei prin conexiune inversa sa produca : - procesul de invatare - organizarea , conducerea si desfasurarea lectiei . 10) Conexiunea inversa sa fie prezenta: dupa rezolvarea fiecarei sarcini realizate independent la sfarsitul fiecarei secvente de instruire

Metode de invatamant

- ori de cate ori se simte nevoia, de catre elevi, de a se confirma sau infirma propriile rezolvari .

11) Informatiile de conversiune inversa sa fie: clare, complete, simple, sa se obtina rapid si cu procedee variate 1) Existenta unui fond permanent de problematizare a unor situatii variate de investigare si cautare de solutii de catre elevi . 2) Problemele si situatiile problema sa cuprinda situatii tipice cu care elevul se va confrunta in practica . Prin rezolvarea de probleme sa se urmareasca : 4) sesizarea existentei unei probleme intr-o situatie data rezolvarea si indicarea solutiei optime identificarea elementelor noi din solutie evaluarea posibilitatii de aplicare a solutiei . Cu ajutorul fondului de probleme sa se urmareasca

Fondul de probleme exercitii si aplicatii

3)

- alcatuirea unui plan de incercari succesive de rezolvare a problemei date (strategie experimental faptica ) . - formarea de deprinderi intelectuale bazate pe succesiune de rationamente deductive ( strategia algoritmica ) simplificarea activitatii de rezolvare prin alegerea corespunzatoare a ipotezelor ( strategia euristica ) . 1.Instruirea sa fie organizata in forme alternative, si sa determine interventii creatoare ale elevului . 2. Sa se lucreze atat frontal cat si diferentiat . 3. Sa existe atat momente de lucru dirijate ale elevilor, dar si independente. 1) Sa fie folosit direct de elev in mod creativ . 2) 3) Sa asigure perceperea obiectelor si a fenomenelor studiate . Sa asigure :

Formele de organizare

Resursele materiale

- comunicarea informatiei - diversificarea instruirii - participarea continua a elevilor - insusirea de noi cunostinte,deprinderi, ati -tudini

- rationalizarea eforturilor 4)Sa se desfasoare intr-un mediu adecvat

CERINTE PRIVIND PREVENIREA APRITIEI PREMATURE A OBOSELII LA ELEVI (CERINTE ERGONOMICE) . 1. Elevul sa invete sa aplice reguli de munca intelectuala prin care sa-si foloseasca eficiennt timpul scolar si extrascolar . Invatarea sa se sprijine pe: - activizatea elevilor pe toata durata lectiei - atractvitatea modalitatilor 3. Sa fie respectate legile antrenamentului : - invatarea sa fie continua - cu intensitati progresive - din ce in ce mai complexe - sa alterneze munca fizica cu munca intelectuala - sa respecte curbele zilnice si saptamnale de 4. 5. 6. 7. . oboseala

2.

Sa nu depaseasca posibilitatile fizice si intelectuale de invatare ale elevului. Existenta conditiilor igienice ale incaperilor Suma orelor de instruire scolara si extrascolara sa nu depaseasca 8-10 ore pe zi. Trecerea in mod lent de la o activitate la alta.

ELABORAREA UNUI PROIECT DE TEHNOLOGIE SCOLARA . Tehnica de lucru cuprinde o serie de succesiuni de faze in care profesorul isi formuleaza o serie de intrebari problema si isi materializeaza raspunsurile in diferite componente ale proiectului. Nr Problemele fazelor 1 Care sunt informatiile prelimi- nare cu care se incepe proiecta- rea Solutiile si metodele in care se concretizeaza -Consultarea prevederilor programei scolare -Obtinerea informatiilor

tehnologiei didactice.

asupra particularitatilor si nivelului elevilor.

-Informatii cu privire la conditiile reale de aplicare a tehnologiei didactice. Ce vor trebiu sa stie -Formularea sa faca la sfarsitul obiectivelor pedagogice instruirii pentru temei tema respectiva? respective. Ce continut de -Delimitarea instruire continutului de instruire corespunde fiecarui si transporta-rea obiectiv. lui intr-o organigrama In ce ordine trebuie -Stabilirea succesiunii realizate de parcurgere a obiectivele continutului pentru fiecare obiectiv in parte si trebuie parcurs continutul de instruire corespunzator? Care va fi structura Stabilirea planului de planului de desfasurare a instruirii instruire in timpul pentru intreaga tema pe afectat temei? lectii si secvente. Cum se va Stabilirea etapelor desfasura instruirea pentru fiecare secventa in cadrul fiecarei a temei. lectii din Elaborarea tehnicilor de tema? instruire pentru diferite momente.Conceperea de noi resurse didactice Testul elevului de elaborat Etalonul de rezolvare si de acordare a punctajului Etalonul de convertire punctaj-note. Asamblarea materialelor elaborate in fazele ante-rioare in proiectul de teh-nologie didactica. -Organizarea mediului

Instrumentele de evaluare

Structura proiectului de tehno- logie didactica a temei Implicatiile aplicarii proiectului de tehno-logie

didactica in conditiile reale.

de instruire -Realizarea si multiplica-rea mijloacelor de invatamant -Interpretarea rezultatelor obtinute -Ameliorarea proiectului cand este necesar acest lucru

10

Ce informatii ofera autoeva-luarea proiectului de tehnologie didactica?

Pentru asamblarea proiectului de tehnologie didactica trebuiesc respectate urmatoarele puncte: -obiectivele pedagogice -organigrama continutului de instruire -diagrama continut-obiective -planurile de instruire: -planul de desfasurare pentru lectia 1,2,3... -setul de probleme ,exercitii si aplicatii -lista mijloacelor de invatamant si descrierea lor -instrumentele de evaluare: -testul elevului -etalonul de evaluare -etalonul de convertire punctaj-note. Desfasurarea instruirii Functiile profesorului care aplica un proiect de tehnologie scolara. Nr. crt 1. Functiile profesorului Organizator al procesului de invatamant Sens de optimizare -Asigurarea tuturor conditiilor cerute de desfasu-rarea proiectului de tehnologie di-dactica. -Obtinerea prealabila a tuturor resurselor mate-

riale necesare. -Prospectarea mediilor de instruire . -Organizarea rationala a fluxu-rilor si circulatiei in laborator, ate-lier sau cabinet si eliminarea stagnarilor. -Distributia rationala a locu-rilor de lucru. -pregatirea ope-rativa a materi-alelor cu care vor lucra elevii. -Antrenarea elevilor pentru organizarea locurilor de lucru si desfasurarea unor tehnici dife-rite de instruire -Prezenta elevilor (apelul). -Coordoneaza unitar toate activitatile educative ale elevilor -Imprimarea unor relatii de coope-rare cu elevii. -Obtinerea opera-tiva a informatiilor privind efectele actiunii de instru-ire -Reglarea opera-tiva a procesului de invatamant in raport cu informa-tiile primite -Elaborarea anticipata a mai multor solutii pentru acele obi-ective pedagogice care folosesc resurse materiale conditionate de anumiti factori tehnici. -Folosirea integrala a timpu-lui de instruire.

Conducator al procesului de invatamant

Evaluarea rezultatelor scolare

- Obtinerea informatiilor de evaluare pentru intreg colectivul de elevi . - Evidenta dinamicii performantelor individuale - Selectia elevilor cu rezul-tate diferite care au nevoie de tratari diferite . - Oferirea situ-atiilor prin care elevii sa-si poata evidentia aptitudinile, interesele si optiunile scolare si profesionale . - Practicarea de variante diferite de tehnologie didactica si validarea celor cu care se obtin rezultatele cele mai bune .

Cercetari in domeniul tehnologiei didactice

Cerintele privind relatia profesor elevi 1) Elevul trebuie stimulat sa gandeasca, sa obtina noi cunostinte, de catre profesor prin intrebari de tipul : " de ce ? ", "cum ? ", "in ce scop "? Dezinteresul intr-o lectie al elevilor este determinat si de profesor cum isi organizeaza lectia . Profesorul trebuie sa constientizeze ca in colectivele celor mai multe clase cu care lucreaza sunt elevi cu performante bune, mijlocii si slabe. Succesul actiunii sale va fi conditionat de ridicarea performantelor elevilor slabi si mijlocii . Respectul si stima elevilor fata de profesor se obtine prin competenta, caracterul ferm si drept al profesorului si obiectivitatea lui . In fiecare ele, profesorul sa vada o personalitate care sa se dezvolte sub indrumarea sa . La reusita unei lectii trebuie sa se considere nu numai satisfactia profesorului,ci si a elevilor, care sa fie antrenati de o asa maniera incat sa nu simta cand a trecut lectia SCOLARE

2) 3)

4)

5) 6)

EVALUAREA REZULTATELOR

Instumentele de evaluare pot fi folosite in mai multe momente ale procesului de instruire si anume : - la inceputul instruirii - pe parcursul instruirii

- la sfarsitul unei etape de instruire . Testele corespunzatoare acestor etape se grupeaza atfel : - teste initiale - la inceputul instruirii pentru a se cunoaste nivelul de pregatire si omogenitate al colectivului - teste de progres - (formative) pe parcursul instruirii in cadrul unei teme. - teste finale - (sumative) aplicate dupa invatarea unei unitati didactice, o tema , dupa un trimestru , examen anual .Din punct de vedere practic cele mai utilizate probe de evaluare sunt cele sumative .Prin aplicarea testelor de obtine trei tipuri de evaluare : - evaluare predictiva - prin care se stabilese prezenta sau absenta cunostintelor necesare pentru realizarea unor noi obiective de instruire . - evaluare formativa - prin care se constata progresul elevului . - evaluare sumativa prin care se constata remanenta efectelor invatarii .

Functiile pedagogice obtinute prin evaluare : - functia diagnostica - are rol constatativ ; - functia ameliorativa - prin care se obtin informatii asupra resurselor incluse in instruire . - functia prognostica - in urma careia se pot estima perspectiva scolara sau social-profesionala a unui elev .

Etapele actiunii de evaluare a) b) c) d) Aplicarea testului si obtinerea raspunsurilor de la elevii evaluati ; Compararea fiecarui raspuns cu etalonul de rezolvare si acordarea punctajului corespunzator Calculul notei scolare . Interpretare rezultatelor si adoptarea de masuri cu caracter ameliorativ .

PROIECT DE TEHNOLOGIE SCOLARA* *Acest proiect a fost realizat de profesori de fizica din Constanta. (Nu cunosc autorul). OBIECTUL Fizica cl.a-XI-a TITLUL LECTIEI: Recapitulare capitolul Optica geometrica si ondulatorie DURATA 4-6 ore

OBIECTIVE FUNDAMENTALE: sistematizarea si fixarea notiunilor legate de reflexie , refractie aplicarea formulelor fundamentale la diferite tipuri de sisteme optice .Scheme recapitulative . OBIECTIVE OPERATIONALE : formarea deprinderii de sistematizare , mobilitate in gandire , - sa aleaga ecuatii potrivite pentru diferite tipuri de dioptrii sau oglinzi . - sa stie sa rezolve problemele test stabilind corespunzator semnele conventionale . - sa aplice practic notiunile insusite . - sa confrunte rezultatele obtinute cu constructiile grafice si sa sesizeze eventuale erori de calcul . - sa rezolve probleme experimentale . TIPUL LECTIEI :de sistematizare si recapitulare . METODE SI PROCEDEE :conversatia , problematizarea , rezolvarea unor probleme noi , evaluarea , lucrul cu fisa . MATERIALE DIDACTICE : componentele din modulul 3 fise de lucru . DESFASURAREA ACTIVITATII : Evenimentele lectiei si timpul aproximativ Recapitularea notiunilor necesare (30 minute). Verificarea modului de competare a fisei (10 minute). Activitatea de rezolvare a sarcinilor din fisa nr.2 (1ora). Activitatea profesorului Activitatea elevului

Solicita elevii sa completeze fisa nr.1 Solicita elevii sa corecteze fisele, compara cu fisa comple-tata de profesor si proiecteaza fisa la retroproiector . Antreneaza elevii sa urmareas-ca indicatiile din fise . Verifica daca elevii au inteles ce au de rezolvat . Difuzeaza fisele de munca independenta si solicita rezolvarea problemelor experimentale propuse verifica montajele .

Completeaza fisa

Corecteaza fisele cu creon rosu (eventual se schimba fisele cu vecinii ) - ridica unele probleme neclare Completeaza sau rezolva problemele test .

Rezolva activitatea din fisa nr 3 (2 ore )

Realizeaza experimentul, culege datele nece-sare rezolvarii problemelor .

FISA 1

Natura suprafetei Forma suprafetei I-a formula fundamentala II-a formula fundamentala Distante focale, constructii de focare Construiti imaginea unui obiect FISA 2 1)

Suprafata transparenta

Suprafata reflectatoare

Sferi- Plana Asociatii de ca dioptrii R=

Sferice

Plane R=

converg diverg converg diverg

Se da o oglinda concava cu raza de curbura de 40 cm. La 60 cm. de oglinda se aseaza un obiect de 1cm. Aflati :pozitia , marimea si natura imaginii .Construiti mersul razelor de lumina. Se inlocuieste oglinda cu o lentila biconvexa cu razele de curbura egale cu 40 cm. si cu n=1,5. Calculati : x2 ; b ; natura imaginii daca obiectul se afla la aceeasi distanta .

2)

3)

La 1,5 cm. de lentila data, in dreapta se aseaza un dioptru plan cu n=1,5 . Cu cat se deplaseaza imaginea ? Cat este marirea liniara transversala ? Daca in locul dioptrului se aseaza o oglinda plana , ce puteti spune despre imaginea finala ? Pe lentila data cade un fascicol de lumina alba paralel cu axa optica principala , ce fenomen se produce ? prin ce se caracterizeaza ? dar daca lentila contine cianina ? Puteti descrie cantitativ fenomenul ? de ce date mai aveti nevoie ? In locul dioptrului plan se plaseaza o oglinda concava cu raza de curbura de 40 cm.Calculati pozitia imaginii si b . La lentila data se alipeste o lentila identica , spatiul liber se umple cu apa n= 1,33, iar fata ultimei lentile se arginteaza .Care este convergenta sistemului ? La distanta de 1,5 m de lentila data se plaseaza o lentila plan concava cu n=1,5 si raza de curbura egala cu 40 cm. Aflati : pozitia imaginii finale fata de prima lentila, marimea imaginii si natura ei.

4) 5)

6) 7)

8)

FISA Nr. 3 Probleme propuse Material didactic Activitatea elevului Activitatea profesorului

O raza de lumina cade sub diferite unghiuri de incidenta pe fata plana a unui semicilindru din sticla.Sa se calculeze indicele de refractie al sticlei si vitezele de propagare a luminii in sticla. Sa se determine unghiul de deviatie minima a unei radiatii monocromatice la trecerea printr-o prisma optica si sa se calculeze indicele de refractie al prismei Se trimite o raza de lumina alba pe o prisma optica .Ce se observa . Cum se numeste feno-menul ? Sa se obtina fenomenul de difractie prin retele optice.Sa se studieze de cine depinde marimea interfranjei. Sa se deter-

Disc

Realizeaza gradat, instalatia Masoara unghiurile de incidenta si refractie Determina viteza luminii Compara rezultatelesi explica diferenta intre valorile obtinute si cele din tabele

-Verifica instlatia -Observa modul de lucru,pune intreba-ri de verificare , -trage conluzii

-Semicilindru din sticla, -Proiector

banc optic suport de prisma, raportor proiector, filtre ,coli de hartie

-Observa mersul razelor monocromatice prin prisma -Masoara unghiul de deviatie minima

-Verifica instlatia -Pune intrebari aju-tatoare , -Da indicatii

banc optic suport de prisma raportor proiector filtre banc optic proiector suporturi cu retele, fante, filtre, lentile convergente ecran

-Determina -Observa modul indicele de refractie de lucru al prismei Da indicatii -Compara rezultatele cu valorile din tabele, expli-ca diferenta Observa fenomenul -Pune intrebari , de verificare Defineste dispersia si explica cauza -Obtine sinteza luminii -Obtine culori comple-mentare -obtine fenomenul de difractie -masoara interfranja -observa variatia interfranjei la variatia lungimii de unda , constanta -Cere sa se faca deosebirea dintre dispersia normala si anomala.

-Verifica instlatia -Observa modul de lucru. -Da indicatii, pune intrebari -trage conluzii

mine lungimea de unda prin difractie

retelei calculeaza lradiatiei monocromatice folosite -Compara rezultatele, explica neconcordanta dintre datele din tabele si valorile obtinute -Obtinerea imaginii in lentile -urmareste marimea si felul imaginii in functie de distanta -determina distata focala a unei lentile convergente.

Sa se studieze fomarea imaginilor in lentile ; marimea si felul lor. Sa se determine distanta focala a unei lentile convergente.

banc optic lentile ecran lumanari

-Verifica instlatia -Urmareste modul de lucru -Verifica rezultatele obtinute

Proiect de activitate didactica (model)**

Scoala ........................... Profesor........................ Disciplina Fizica Clasa a-XI-a Tipul lectiei: De comunicare si insusire de noi cunostinte Obiective operationale: Dupa activitatea didactica elevii vor fi capabili :

O1 sa defineasca fenomenele de reflexie si refractie

O2 sa enunte legile reflexiei si refractiei; O3 sa aplice corect legile studiate in rezolvari de probleme simple.

Resurse: r1 continutul invatarii a fost alcatuit pornind de la obiectivele fixate si in stransa legatura cu manualul de fizica cl.IX si prevederile programei scolare; r2 clasa este neomogena din punct de vedere al capacitatilor de invatare . Se impune un ritm moderat de parcurgere a sarcinilor stabilite. r3 conditiile materiale folosirea laboratorului de fizica. Strategii didactice: s1 metode de instruire: Conversatia, explicatia, experimentul demonstrativ, observarea; s2 materiale didactice ( se enumera materialele didactice ce vor fi folosite, creta colorata ...) s3 metodele si materialele vor fi combinate iar explicatia fenomenului va fi insotita de observarea directa a acestui fenomen de catre elevi. Scenariul activitatii didactice Eveniment didactic Activitatea de invatare continut activitatea profesorului activ.elevilor informational captarea atentiei anunta titlul lectiei noi devin atenti, si prezinta in mod observa sumar materialul mate-rialele didactic adus enuntarea obiectivelor face cunoscut elevilor asculta planul lectiei si faptul si urmaresc ca trebuie sa retina obiectivele definitiile si legile studiate reactualizarea arata legatura cu raspund oral manual cunostintelor anterioare undele mecanice, se cer definitii editia.. ale fenomenelor. descrie experimentul, se cer elevilor sa comenteze experimentul repetand definitiile, se corecteaza raspunsurile gresite se remarca cazurile particulare ale fenomenelor de refractie

organizarea invatarii

noteaza observatiile, raspund intrebarilor

obtinerea performantei

asigurarea conexiunii inv.

evaluarea performantelor asigurarea retentiei si transferului

prin intrebarile puse se asigura de gradul de asimilare a noilor cunostinte propune spre rezolvare probleme legate de fenomenele studiate anuntarea temei pentru acasa

rezolva problememe date noteaza tema data

** Ovidiu Caltun: Metodica predarii fizicii 2001 Ed. Univ. Al I. Cuza Iasi.

Bibliografie.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Ovidiu Florin Caltun. Metodica predarii Fizicii.Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" Iasi 2001. E.Tereja. Metodica predarii fizicii.Univ.Al.I.Cuza.Iasi. Aisberg E Fizica in viata de toate zilele. Ed. Albatros.Iasi. 1973 Balibanu F.,Man S.Elemente de metodica predarii fizicii 1968 Bunescu V. s.a. Instruirea programata, E.D.P. 1968. Cerghit I. Filmul in procesul de invatamant . E.D.P. Cerghit I. Curs de pedagogie. Univ. Bucuresti1988. Gheorghiu A.,Popovici M. Elemente de tehnologie didactica E.D.P. 1983. 1970 1990

9.

Hainault L. Programe de invatamant si educatie permanenta E.D.P. 1981.

10. Hutten E. The Ideas of Physycs, Edinburg1967. 11. Ionescu M. Lectia intre proiect si realizare, Editura Dacia , Cluj , 1982. 12. Jinga I. Inspectia scolara, E.D.P1984.. 13. Golu P. Invatare si dezvoltare,Ed.St. Enciclopedice 1985.

14. Kamenetki E.S.Metodica predpodovnaia v srednei skole.Ciasnaia voprosa.Moscova1978 15. Moisil C.G.Cascada metodelor in fizica.Ed Albatros1985. 16. Moisil I. s.a. Indrumatorul profesorului pentru predarea fizicii in gimnaziu.E.D.P. 1978. 17. Tomescu D.Metodica predarii fizicii.Univ.Bucuresti. 1988 18. V.Ciupina,V.Marza. Metodica predarii fizicii I.P.Constanta 1974 19. Manualele disciplinelor de specialitate in vigoare 20. Programele de fizica in vigoare.

Reviste : 1. 2. 3. 4. Forum, Invatamant liceal si tehnic profesional. Tribuna invatamantului Revista de pedagogie