Capitolul: I

Tema 1: Didactica fizicii, caracterizare generala.

1. Didactica fizicii una din stiintele pedagogice.
2. Obectul de studiu functiile si compartimentele didacticii fizicii.
3. Metode de investigatie utilizate in didactica fizicii.
Didactica fizicii una din stiintele pedagogice.
Didactica fizicii (sau metodica predarii fizicii sau metodica fizicii) sa constituit ca stiinta la
sfirsitul secolului XIX gratiei aparitiei unei discipline de invatamint obligatoriu cu numele
fizica.
Aceasta disciplina a aparut in scoala datorita progreslui tehnic de la adoua jumatate a
secolului XIX ca orice alta stiinta are si ea obectul sau de studiu care este studiul legitatilor de
predare si invatare a fizicii.
Pentru a defeni sarcinile didacticii fizicii e nevoe de raspunns la trei intrebari
1.
Pentru ce se invata fizica?
2.
Ce sa invatam la fizica?
3.
Cum sa invatam sa predam fizica?
Nici o alta stiinta nu da raspuns la aceste intrebari
Raspuns:
1.
Didactica fizicii determina obectivele cursului scolar de fizica.
2.
Didactica fizicii determina continutul si structura cursului de fizica.
3.
Didactica fizicii elaboreaza, adapteaza si valideaza experimental metodele si
procedeele didactice eficiente in predarea, invatarea fizicii, mijloacele didactice, formele
de predare a fizicii intr-un cuvint tehnologiile didactice.
In afara de aceasta didactica matematica indeplineste urmatoarele functii.
Functia instructiva: in procesul realizarii acestei functii, elevii insusesc niste cunostinte din
domeniu fizicii.
Elemente de structura a cunostintelor din domeniul fizicii:
1.
Notiunile, fenomenile, starile de agregare a substantei, proprietatile.
2.
Fapte stiintifice.
3.
Teorii
4.
Legi
5.
Tabloul fizic al luminii
Functia dezvoltativa (de dezvoltare): realizarea acestei functii presupune dezvoltarea la
elevi a gindirii si formarea unor deprinderi ( lucru individual de rezolvare a problemelor de
realizare a unui experiment).
Functia educationala: realizarea acestei functii presupune formarea la elevi a unor trasaturi
de caractere pozitive.
Luind in considerare functiile si sarcinile didacticii fizicii putem da urmatoarea definitie:
DEFINITIE- Didactica fizicii este una din stiintele pedagogice care cerceteaza legitatile
si mijloacele de instruirea, (dezvoltare) educarea elevilor in procesul invatarii fizicii.

Obectul de studiu, functiile si compartimentele didacticii fizicii.

1

Problemele generale a didacticii fizicii: acest compartiment se ocupa cu determinarea

obectivelor a structurii continutului cursului de fizica, metodele, procedeele didactice, formele
de organizare a activitatii didactice, mijloacele didactice
Probleme speciale a didacticii fizicii: acestea reflecta metodologia predarii invatarii a unor
etape concrete din fizica inclusiv metodologia formarii notiunilor.
Metodologia si tehnica experimentului fizic scolar: in acest compartiment se studiaza
metodologia proectarii si realizarii experimentului scolar. Tot in acest compartiment se studiaza
mijloacele didactice a experimentului fizic scolar. Acest compartiment mai studiaza ansamblu
de tehnici de minuire efecienta a mijloacelor didactice numita tehnica experimentului.

Metode de investigatie utilizate in didactica fizicii.

Ca si in orice alta stiinta didactica fizicii are metodele sale de investigatie:
1.
Observatia pedagogica: reprezinta contemplarea proceselor fenomenelor specifice
actului didactic fara interventia observatorului (asistarea la orele de fizica).
Obectul observatiei pedagogice poate fi destul de variat relatiile profesor-elev, metodele
utilizate de profesor, lucru de sinestatator, mijloacele didactice.
Ca si in fizica prin intermediul observatiei pedagogice, observatorul colecteaza niste date
care sunt fixate intr-un profocal (carnet de note)
O varietate a observatiei didactice este observatia documentara, cu alte cuvinte in acest caz
colectam date in proces de invatare la fizica nu din observari dar din documente.
Pot fi observate urmatoarele documente:

Proiecte didactice la lectie;

Proiectul didactic de lunga durata a profesorului;

Agenda elevului;

Registru;

Dosarele personale ale elevului;

Caietul elevului pentru lucrari de control, laborator, portofoliu.

2.
Experimentul pedagogic: este o metoda de investigatie a procesului de invatamint
care permite studiul legitatilor laturilor, acestui proces in conditii special create.
Exista diverse forme ale experimentului pedagogic, noi vom studia una mai aprofundata
care se bazeaza pe comportarea rezultatelor scolare obtinute in doua tipuri de clase:
1.
clase experimentale
2.
clase martor.

Schema experimentului pedagogic de comparare.

Selectatea claselor:

Clasa
experimentala

Clasa martor

Clasele experimentale sunt clasele in care se va preda pe nou (metode, continuri, mijloace
noi) pe care vrem sa le validam cu ajutorul experimentului
Clasele martor sunt clasele in care se preda ca de obicei.
La aceasta etapa este important ca in ambele clase sa fie elevi cu aproximativ acelasi nivel
de dezvoltare a abilitatilor.

Determinarea nivelului initial in domeniul cercetat.

2

N.I.e

N.I.m

Desfasurarea procesului de invatare.

In clasele experimentale cu introducerea, factorului experimental pe nou, iar in clasele
martor, traditional.

Determinarea nivelului final in domenul cercetat.

N.t.e

N.t.m

Calcularea cresterei nivelui in clasele experimentale.

C.N.e

C.N.m

Compararea cresterei nivelului final

C.N .e.
C.N .m

Valori numerice utilizate la predarea datelor experimentului

pedagogic
Coeficientul de pletitudine al indeplinirii unei activitati al conostintelor din
domeniul fizicii

k
Unde

1 N
ni
nN i 1

N
n

este numarul de operatii ce alcatuesc activitatea indeplinita de elevi

este numarul de operatii efectuate corect de catre elevii

este numarul de elevi testati

reprezinta numarul operatiilor efectuate corect de catre toti

elevii

Pentru a determina nivelul initial de formare a abilitatilor de rezolvare a problemelor

experimentului sa propus urmatoarea problema experimentala.
Problema:
Avind la dispozitie voltmetru, amperimetru, sursa de curent, bec electric, fire de conexiune
si intrerupator determinati puterea electrica a becului.
La solutionarea corecta a acestei probleme elevul trebuie sa indeplineasca correct
urmatoarele operatii:
3

1.
2.
3.
4.
5.

Scrierea formulei puterii electrice;

Elevul trebuie sa deseneze schema electrica a circuitului;
Sa monteze correct circuitul;
Elevul trebuie sa masoare correct la bec tensiunea si intensitatea;
Sa efectueze calculele.

Factorul (coeficientul) de varietate

k
k
e k
2

Coeficientul de eficace.

Tema 2.
Structura si continutul cursului de fizica.
1.
Diverse structuri ale cursului de fizica.
2.
Structura continutul cursului de fizica scolar in Republica
Moldova.
Diverse structuri ale cursului de fizica.
In istoria predarii fizicii (mai bine de 100-150 ani) au existat cursuri cu diferite structuri.
Primele cursuri de fizica aveau structura liniara, specific pentru cursuri cu asemenea strategii,
este faptul ca toata materia din toate compartimentele este studiata o singura data si nu se mai
revine la notiunile studiate anterior.
Cursurile liniare exista si-n prezent
Atunci cind aceste cursuri sunt eficiente, este necesar de predarea unui volum nu prea mare
de continuturi relativ scurt. Cursurile mai sunt compacte, economice, sistematice.
In cazaul cind volumul cunostintelor creste cursurile cu asemenea structura se ciocneste cu
unele dificiente.
Cursul trebuie studiat pe parcursul a mai multor ani.
In clasele mici VII-VIII elevii vor fi impusi sa studieze continuturi dificile
(principiul mecanicii Newtoniene) care elevii nu le inteleg, iar in clasele mari elevii vor
studia lucruri elementare.
Deci cursul cu asa structura nu corespunde cu particularitatile de virsta a elevilor.
Nu se respecta principiul accesibilatii.
Pe la inceputul secolului XX au aparut cursuri de alta structura numita structura
concentrica
Structura concentrica este specific pentru aceste cursuri, este ca materia studiata este
reprezentata la doua sau uneori trei concentre.
La primul concentru sunt studiate cele mai accesibile continuturi din fiecare compartiment al
fizicii.
La cel de-al doilea concentru aceleasi fenomene sunt studiate la un nivel mai larg cu
aplicarea unui aparat matematic sofisticat plus alte continuturi, dar care deasemenea sunt
accesibile elevilor de virsta respectiva.
Cursurile cu structura concentrica au lichidat principala deficienta si anume:
necorespunderea particularitatilor de virsta a elevilor, insa au aparut alte deficiente.
Un curs concentric necesita un numar mai mare de ore, cu parere de rau nus.
De ordin psihologic
Sa observat o scadere a interesului fata de materialul invatat a doua sau chiar si-a treia oara.
Prin anii 20 ai secolului XX au aparut cursuri cu structura radicala (pe trepte)
Specific pentru cursurile cu astfel de structura este faptul ca materia din domeniul fizicii este
studiata la doua-trei trepte
La prima treapta ca si in cazul structurii concentrice erau studiate cele mai accesibile
continuturi din aproape toate compartimentele fizicii.
5

La treapta doua erau studiate fenomene si legi mai complicate, dar care se bazau de regula
pe aceea ce sa studiat la prima treapta
De exemplu:
La prima treapta elevii invata legea lui Ohm pentru o portiune de circuit, iar la treapta doua
invata legea lui Ohm pentru circuitul intreg, care nu poate fi inteleasa fara a repeata legea lui
Ohm pentru o portiune de circuit.
Astfel in cazul cursurilor radiale se omite studiul repetat al materiei de la treapta precedenta
fapt care permite sa facem economie de ore si astfel spus, structura radiala a luat cei mai bun de
la structurile precedente, si anume: de la structura concentrica a luat corespunderea
particularitatilor de virsta, de la structura liniara caracterul compact sistematic si economia de
ore.

Structura continutului cursului de fizica scolar in Republica Moldova

In Republica Moldova structura si continutul cursului de fizica este reflectat in urmatoatele
documentatii (legea invatamintului)
1.
Conceptia predari-invatarii fizicii in invatamintul scolar (1995-1996):
In conformitate cu acest document fizica urma a fi studiata din clasa V pina in a XII, in
clasele V-VI se propunea studiul unui curs propedeutic (pregatitor) care avea scopul sa
motiveze elevii in studiul fizicii, se propunea sa se puna accentul pe experiment.
In claselele VII-IX se propunea studiul sistematic de fizica care cuprindea toate fenomenile
si legile din majoritatea compartimentelor fizicii.
Tot conform acestui document in clasele X-XII urma sa fie studiat un curs mai aprofundat de
fizica (bazat pe teoriile principale ale fizicii: mecanica, moleculara, electrodinamica, optica
geometrica, elemente de fizica cuantica, elemente de fizica umanistica, fizica atomului si
nucleului. Cu utilizarea unui aparat matematic mai sofisticat).
Acest curs urma a fi predat in functie de profil: umanist, biologie- chimie, fiz-mat, e.c.t.
La profilul umanist urma a fi predat un curs care sa asigure un nivel anumit de cultura
generala
La celelalte profiluri fizica urma sa asigure o pregatire buna pentru facultate.
2.
Curriculum scolar de fizica:
In acest document se contine repere conceptuale obectivele generale si cele de referinta,
continuturile, activitatile de predare-invatare si sugestii metodologice si sugestii de evaluare
3.
Planul cadru:
Numarul de ore la fiecare clasa de invatamint in timpul unei saptamini, luna, simestru.
4.
Continutul cursului scolar de fizica este operationalizat in manualele scolare:
Inafara de manualul elevului mai este si manualul prafesorului.
Prin urmare in conformitate cu curriculum scolar de fizica in clasa VI este studiat un curs
propedeutic cu menirea de a motiva elevii, bazata pe experiment. In clasele VII-VIII se preda
un curs sistematic ce contine studiul fenomenilor mecanice, termice, electromagnetice si
optice, iar in clasea IX se invata un curs de generalizare care contine studiul echilibrului
mecanic, interactiunile prin cimpuri si undele electromagnetice.
In clasele liceale este studiat un curs aprofundat de fizica ce are la baza principalele teorii
fizice. Acest curs este studiat la profil real si umanist care se deosebesc nu numai prin
complexitatea materiei, dar si dupa logica expunerii, la profilul umanist se pune mai putin
accent pe profunziunea cunostintelor in schimb se atrage atentia la aspectul istoric al dezvoltarii
fizicii, unde la profil real mai multa atentie se acorda aplicatiilor tehnice.
6

Tema 3.
Formele de organizare a activitatii didactice la fizica
1. Clasificarea formelor de organizare a activitatii didactice
(F.O.A.D.)
2. Lectia, forma principala de organizare a activitatii didactice.
Tipologia lectiilor de fizica
3. Conferintele instructive la fizica
4. Seminarele de fizica.
Clasificarea formelor de organizare a activitatii didactice (F.O.A.D.)
Exista urmatoarele criterii de F.O.A.D.:
Criterii exterioare: numarul de elevi ce participa la instruire, locul si conditiile de
desfasurare a activitatii, oralul stabil al lectiilor sau special in care este regulamentata durata
activitatii.
Criteriile interne: obectivele educationale, continutul materialului de studiu, modurile de
dirijare a profesorului cu activitatile elevului, metodele si procedeele utilizate de profesor.
Dupa criteriu obectivelor educationale si a interactiunii profesor-elev pot fi evidentiate
urmatoarele F.O.A.D.
F.O.A.D.

-Invatarea
teoretica

-Invatarea
mixta

-Invatarea
practica

-Lectia
-Seminarele

-Lectia
-Excursia

-Lucrari de
laborator
frontale
-Lucrari
practice
(practicum la
fizica)
-Lurari practice
facultative.

-Prelegerea
-Conferinta
-Seminarul
-Consultatiile
-Orele
facultative

Lectia, forma principala de organizare a activitatii didactice.

Tipologia lectiilor de fizica
Lectia:
A aparut o astfel de forma datorita marelui Ian Amos Comenius in secolul XVII, elevii sunt
selectati in clese avind aceiasi virsta si cam acelasi nivel de pregatire. Numarul elevilor in clasa
este constant si oralul stabil.
Totodata materia de studiu se imparte in lectii, fiecare din care are scopul sau.

Functiile principale ale lectiei:

1.
Dobindirea de catre elevi a unui minimum de cunostinte stabilite in standart in
curiculumum de cunostinte.
2.
Formarea principalelor priceperi: literatura suplimentara, activitatea cu manualul,
masurarea si observarea fenomenilor si proceselor, efectuarea experimentelor simple si
rezolvarea problemelor.
3.
Dezvoltarea abilitatilor de lucru desinestatator in investigatii.
4.
Cunoasterea elevilor cu cele mai importante fenomene practice.
5.
Educarea interesului fata der istoria fizicii.

Topologia letiei
Dupa scopul didactic realizat la lectie deosebim cinci tipuri:
1.
Lectia traditionala (mixta): lectia la care se realizeaza mai multe cunostinte
evaluarea consolidarea.
2.
Structura: la toate lectiile este acea lectie la care se verifica tema pentru acasa.
3.
Dobindirea noilor cunostinte: verificarea insusirii materiei noi si insusirea acesteia.
4.
Explicarea temei pentru acasa:
5.
Ca alternativa lectia mixta au aparut lectii de dobindire a noilor cunostinte
care au urmat dupa structura:
a. Realizarea cunostintelor (repetarea) cunosetinte de care aveau nevoie;
b. Predarea-invatarea temei noi;
c. Fixarea cunostintelor noi si explicarea temei pentru acasa.

Lectii de consolidare a achizitiilor dobindite:

Momentul organizatoric, verificarea cunostintelor obtinute la lectie (prin exercitii, rezolvari
de probleme, explicarea temei pentru acasa.)

Lectii de recapitulare generalizare si sistematizare:

Cunostintele studiate la lectii separate trebuiesc generalizate prin stabilirea conexiunii
dintre ele.
In afara de aceasta la lectia de acest fel cunostintele obtinute trebueiesc de aranjat
intrun sistem
Exemplu:
La studiul comparatiilor: Interactiuni prin cimpuri (clasa VIII) elevii au invatat:
Cimpul electrostatic
Cimpul gravitational
Cimpul magnetic.
La sfirsit de compartiment se repeata ce este specific pentru fiecare si ce este asemenea,
astfel cunostinta alcatuieste un sistem:
8

Recapitulare.
Generalizare.
Sistematizarea cunostintelor.
Solutionarea problemelor recapitulative.
Tema pentru acasa indicatii, referitor la lectia urmatoare.
Lectii de evaluare a cunostintelor priceperilor:

Momentul organizatoric: explicarea sarcinilor testului, testarea cunostintelor propriu

zise colectarea lucrarilor si explicarea temelor pentru acasa.

Conferintele instructive la fizica

In ultimul timp se pune accentul pe dezvoltarea la elevi a deprinderilor de a dobindi si ce
aplica desinestatator, astfel au aparut forme ca conferintele instructive si seminarele
Conferinta are acele trasaturi comune cu cele ale lectiei, acestea se desfasoara cu toata clasa
in conformitate cu oralul lectiilor profesorul dirijeaza o activitate a clasei, insa acestea se
deosebesc de lectii prin faptul ca elevii dobindesc cunostinte nu din surse cum ar fi literatura,
internetul si din comunicarile colegilor sai.
Profesorul organizeaza comunicarile elevilor si discutia acestora.
Se evalueaza elevii separat si clasa in inregime. In acest mod conferinta dezvolta la elevi
abilitati de comunicare si de prezentare logica consecutiva
Ce materie poate fi studiata la conferinta?:
Practica demonstreaza ca cel mai eficient este sa propunem elevilor:

sa scrie comunicari despre istoria descoperirilor fizice,

aplicarea legilor fizice in productie, industrie,

principiul de functionare a unor dispozitive.

Intr-un cuvint informatia pe care elevii o pot studia desinestatator, se recomanda din clasa
VIII nu mai devreme. In aceasta clasa se recomanda conferinta la urmatoarele teme:
a. Motoare termice in industrie.
b. Fenomene electrice in natura si viata de zi cu zi.
c. Utilizarea energiei electrice
d. e.t.c.
Eficienta conferintei este determinata de calitatea pregatirii acesteea care consta din
urmatoarele etape:

Determinarea obectivelor conferintei subiectelor studiate si a timpului dat.

Studiu de catre profesor a surselor informationale care pot fi recomandate elevilor.

Distributia comnicarilor.

Planul conferintei si bibleografia recomandata este afisata in cabinetul de fizica

aproximativ cu cel putin o saptamina inainte.
Conferinta nu trebuie sa se reduca la citirea si ascultarea referatelor. Profesorul este obligat
sa implice mai multi elevi in activitate, pentru aceasta se organizeaza discutia, comunicarii se
adreseaza intrebari, demonstratiile experientelor si altor mijloace didactice care insotesc
comunicarea.
Durata conferintei este de 45 min.
9

Dupa fiecare comunicare profesorul trebuie sa prezinte intrebari, completeaza, precizeaza.

Dupa ascultare si discutia tuturor comunicarilor este necesar sa generalizam tot ce-au aflat
elevii nou la conferinta dupa aceea se evaluiaza (criterile de evaluare) informatia selectata,
logica expunerii, prezentarea clar inteles, cum au raspuns la intrebari.
Exemplu:
Fenomenile electrice in natura si tehnica:
Aceasta se recomanda la studiul comparatiilor fenomenilor electrice in clasa VIII
Planul:
1.
Din istoria descoperiirii fenomenilor electrice;
2.
Primele cercetari ale trasnetului si a fulgerului: (trasnetul-scinteie electrica);
3.
Mijloacele de aparare impotriva fulgerului (Franclin). Paratrasnetul;
4.
Electrizarea corpurilor in natura si tehnica;
5.
Electrizarea interactiunilor;
6.
Tehnica (vopsirea electrostatica, filtrele electrice, selectia electrostatica a
semintelor);
7.
Fiecare comunicare 7 min. cu tot cu discutie.
Conferinta poate fi clasificata ca o forma intermediara dintre seminar si lectia de fizica.
In afara de conferinta instructiva in scoala deseori se organizeaza conferinte stiintefice care
au loc inafara oralului aceste forme de organizare se refera nu la activitati didactice ci la lectii

Seminarele:
Se recomanda de a fi utilizate in clasele liceale cu scopul de a recapitula, sistematiza
precizia cunostintelor obtinute precum si a dezvolta abilitatile de utilizare a cunostintelor la
rezolvarea problemelor
Profesorul explica scopul si sarcinile, planul seminarului consulta elevii cu pretenziile pe
care le vor face.
La toti elevii se indica un minimum de surse (de informatie) bibliografice pe care trebuie sa
le consulte toti elevii si intrebarile la care ie trebuie sa gaseasca raspuns.
In plan de obicei se indica chestiunile (subiectele) care vor fi discutate, bibleografia
recomandata tuturor si bibleografia adaugatoare, formele de activitate.
Planul seminarului:
Producerea, transportul energiei electrice:
1.
Utilizarea energiei de catre omenire. Moduri de utilizare aenergiei electrice in
industrie, sectorul agrar, transport, la domiciliu;
2.
Avantajele energiei electrice vizavi de alta energie (Conversatie);
3.
Producerea energiei electrice la centralele termoelectrice, hidroelectrice,
atomoelectrice (Conversatie);
4.
Elementele principale ale statiei electrice (Conversatie);
5.
Constructia si principiul de functionare a generatorului electric;
6.
Problemele ecologice cauzate de functionarea centralelor (Comunicare);
7.
Referat;
8.
Moduri de transport la distante mari, schema transportarii energiei electrice:
a)
De current alternativ;
b)
De current continu;
10

9.
Din istoria descoperirii transformatorului;
10.
Transformatoare moderne.
Acest seminar este prevazut pentru doua ore academice.
Dupa modul de desfasurare deosebim urmatoarele tipuri de seminare:
1)
Seminar in care predomina conversatia;
2)
Seminar in care predomina discutia comunicarilor;
3)
Srminar cu caracter complex.
Exemple de astfel de seminare pot fi: seminare la care se generalizeaza cunostintele la citeva
discipline individuale.
Exemplu:
Seminar la tema:

Tipuri de materie si forme de miscare specifice lor;

Motoare termice si utilizarea acestora;

Semiconductori si aplicatiile lor;

Undele electromagnetice si perspectivele dezvoltarii mijloacelor de comunicare;

Energia atomica si perspectivele.

11

Tema 4.
Metode didactice utilizate in predarea fizicii
1.
Conceptul de metoda didactica. Clasificarea metodelor.
2.
Metode didactice in care predomina actiunea de comunicare.
3.
Metode didactice de explorare (investigatie).
4.
Metode didactice in actiunea practica.
5.
Metode didactice in actiunea de programare speciala a
instruirii.
Conceptul de metoda didactica. Clasificarea metodelor.
Prin metoda didactica (in limba greaca odos-cale si metho-spre) se intelege o actiune
proiectata conform unui program care anticipeaza o suita de operatii care trebuie indeplinite in
vederea atingerii unui rezultat bine determinat.
La clasificarea metodelor este importanta alegerea criteriului de clasificare, exista mai multe
criterii:

Criterii istorice: vechi-moderne (noi);

Criteriu sferei de cuprindere: generale-particulare;

Criteriu sarcinii didactice: de transmitere asimilare, de consolidare, de evaluare,

metode de formare a competentei;

Criteriu organizarii invatamintului de invatare individuala si metode de invatamint

in grup;

Criteriu actiunii care predomina metodei de invatamint prin comunicare, expunere,

practica, de programare.

A) Metode didactice in care predomina actiunea de comunicare.

a)

Orala expozitiva:
Expunerea

Povestirea
b)

Explicatia

Prelagerea

Orala interogativa:

Conversatia

Problematizarea

12

Conversatia
c)
Scrisa:
euristica

Dezbaterea
(discutia)

Lectura
explicativa

Activitatea
cu manualul

B)Metode didactice in care predomina actiunea de cercetare a

realitatii.
a) In mod direct:
Observatia

Experimentul
(demonstratia imaginilor
sau de laborator)

b) In mod indirect:
Demonstratia

Modelarea

C) Metode didactice in care predomina actiunea de cercetare a

realitatii
a) Reala:
Exercitiu

Lucrarile practice
Si cele de laborator

Studiu de caz

Algoritmizarea

b) Semireala:
Jocul didactic

Jocul de roluri

D) Metode didactice in care predomina actiunea de programare

speciala a instruirii.
Instruirea
programata

Instruirea asistata
de calculator
13

Conversatia euristica ofera elevului posibilitatea de a descoperi si intelege singur

cunostintele pe care trebuie sa le invete.
Profesorul adreseaza asa un sistem de intrebari raspunzind la care elevul parca descopera
singur cunostintele pe care trebuie sa le invete.
Exemplu:
La studiul Fortei lui Arhimede, profesorul demonstreaza actiunea fortei Arhimede asupra
corpurilor scufundate in lichid.
Profesorul scufunda in apa o masa marcata legata cu un fir.
Da cum putem verifica daca asupra acestui corp actioneaza forta Arhimede?
Da cu ce este egala forta Arhimede?

F G1G 2
Dezbaterea:
Este o conversatie la care se discuta o problema (energia atomica pro si contra)
Elevii in cadrul dezbaterilor argumenteaza, aduc contraargumente.
Problematizarea:
Este metoda didactica care prevede relatarea obectelor prin crearea si solutionarea
problemelor.
Solutionarea unei situatii problema se deosebeste prin solutionarea unei probleme prin faptul
ca la rezolvarea problemei elevul utilizeaza o cale deja cunoscuta, la solutionarea situatieproblema elevul parcurge o cale nu numai decit cunoscuta dar si in contradictie cu ceea ce
cunoaste el.
La baza problematizarii se afla contradictia la ceea ce cunoaste elevul si ceea ce e
necunoscut.
Brainstormingul:
(brain-creaza, storning-furtuna) (asalt de idei).
Este o metoda de dezvoltare a activitatii in cadrul unor discutii.
Aceasta metoda include doua etape:
1.
Etapa producerii si inregistrarii ideilor;
2.
Etapa evaluarii si construirii solutiei
La prima etapa se lanseaza cit mai multe idei si pentru a nu intrerupe acest proces se impune
urmatoarele reguli:
1.
Se interzice critica ideilor lansate;
2.
Se permite dezvoltarea ideilor deja expuse;
3.
Modelatorul brainstormingului incurajeaza generatorul de idei, (cantitatea
ideilor).
La adoua etapa se evalueaza ideile inaintate la etapa precedenta se selecteaza propunerile
mai bune se construiesc solutii optimale.

14

Tema 5.
Proiectarea activitatii didactice a profesorului de fizica.
1.
2.

Proiectarea de lunga durata;

Alcatuirea proiectului didactic al profesorului de fizica.
Proiectarea de lunga durata

Proiectarea activitatii profesorului de fizica este o conticipare a demersului educational.

Proiectul didactic de lunga durata este un document, proiectul caruia se discuta la sedinta
catedrei, apoi se aproba de catre directia scolii.
(Nu exista o formula unica a proiectului de lunga durata insa exista un minimum de
informatie fara de care proiectul didactic nu poate fi considerat proiect).
I.Foaia de titlu: (se indica: institutia, aprobarea, titlu.)
L.T.
<Aprob>
Dir.
Septembrie 2009
Proiectarea:
Clasa a X-a profil real
2 ore in timpul saptaminii (68 ore total)
Proiectul a fost aprobat la sedinta catedrei din 13 septembrie, procesul verbal Nr.
Profesor:
Chisinau 2009.
II.
Tabela:
N

Obiective
Continutul
Elasonarea in
Activitati de
Observ
r.
de referinta tematic
timp
invatare
atia
o (copiate din
Nr.
Data:
rd curriculum
de ore
scolar)
Elevul va
Mecanica:
Demonstrati
fi capabil sa:
I.Cinematica
e:
difineasca
I.1
Proble
1
01.04
Lucrare de
principalele
ma fundamentala
.09
laborator:
tipuri
de a mecanicii
Experiment:
miscari
Observatii:
mecanice
Exercitii:
Bibleografia:
Ghid de Implimentare a curicumului modernizat in invatamintul liceal Mircea Calpajiu,
Svetlana Munteanu, Victor Pinginu, Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova.
Proiectul: Educatia de calitate mediul rural din Moldova: Chisinau I.E.P. Stiinta, 2007
(combinatul Poligrafic)-84 pagini:
Fizica: metodica predarii.
15

Botgros Ion, Bcancea Viorel, Constantinov Nicolae: fizica clasa a VII-a

Ghidul profesorului: Editia I, Cartier, 2003, 64 pagini:
Educational(10pagini)).

(colectia

Cartier

Alcatuirea proiectului didactic al profesorului de fizica

Nu exista o forma unica a proiectului didactic la lectie insa exista unele cerinte si anume:
1.
Proiectu didactic trebuie sa fie functional (trebuie sa contina informatia suficienta
despre fiecare etapa a lectiei);
2.
Proiectul trebuie sa fie util, citet aspect estetic.
Este alcatuit din:
a)
Foaia de titlu: (unde se indica informatii generale: data, clasa, proiectul didactic la
fiecare lectie);
b)
Tema (subiectul);
c)
Tipul lectiei
d)
Obectivul de referinta;
e)
Obiectivele operationale (elevul va fi capabil );
f)
Tehnologii didactice (strategii):
1.
metode si procedee didactice (explicatia, conversatia, etc.);
2.
forme de organizare a actiunii didactice (lucru in grup, individual, frontal);
3.
mijloace didactice (creta, tabla, manualul, amperimetrul, bec, sursa, etc.).
g)
Bibleografia (ghidul profesorului, manualul, problemar, etc.).
Scenariul lectiei: (in forma de tabel).
Nr.
De
ordine
1

Etapele
lectiei
Momentul
organizatoric

Obectivele
Activitatea
Activitatea
operationale profesorului
elevului

O1

Conexiunea
inversa

Verifica
Indeplineste
pregatirea
indicatile
clasei
de profesorului
lectie
Saluta
elevii
Indica
elevul
de
serviciu
Profesorul
Elevul
adreseaza
raspunde
intrebari

Anexe:
In anexe se includ fisele sarcinile pentru lucru individual, teste de scurta durata.
Iar in proiect se face referinta la fisa (anexe).

16

Tema 6.
Activitatile extradidactice (extracuriculare).
1.
2.
3.
4.
5.

Cerintele inaintate fata de activitatea extradidactica;

Conferintele stiintifice;
Expozitii;
Saptamina fizicii;
Alte forme de organizatie a activitatii extradidactice
Cerintele inaintate fata de activitatea extradidactica

Activitatile extradidactice sunt destinate pentru formarea interesului fata de fizica, la aceste
activitati sunt aprofundate cunostintele obtinute la orele de fizica.
Profesorul are posibilitate sa cunoasca mai bine elevii si sa depisteze printre acestea pe cei
ce manifesta interesul fata de fizica.
Pot fi formulate urmatoarele cerinte fata de aceste activitati:
1.
Activitatile extradidactice nu trebuie sa destraga atentia de la continutul de baza
studiat la orele de fizica;
2.
Activitatile extradidactice trebuie sa fie in strinsa legatura cu ceea ce sa predat la
lectie;
3.
Materia propusa pentru activitatile extradidactice trebuie sa corespunda
particularitatilor de virsta a elevilor;
4.
Continutul si formulele activitatii extradidactice trebuie sa prezinte interes la elevi,
insa nu este corect sa ne axam doar pe momentul destractiv;
5.
Se recomanda activitatea individuala a elevului inclusiv cea experimentala;
6.
Trebuie imbinate reusit formele individuale frontale si in grupuri mici;
7.
Se recomanda imbinarea lucrului voluntar cu cel obligatoriu si o evidenta stricta a
tot cea facut fiecare elev.

Conferintele stiintifice
La aceste activitati pot fi efectuate totalurile studiului unui compartiment.
Se impun niste cerinte:
1. Toate comunicarile la conferinta sa fie ilustrate, insotite de experimente, demonstrari,
tablouri, secvente de film, e.t.c.
2. Se recomanda aceasta activitate sa fie sub forma: simpozionala, masa rotunda, disput
(dezbatere);
3. Comunicarile trebuie sa fie interesante si emotionale
Conferintele pot fi de doua tipuri:
I.Traditionale:- care reprezinrta ascultarea si discutia unor comunicari preferate.
II.
Conferinta organizata:- sub forma de masa rotunda.
Exemplu:
Fizicienii lauriati ai Premiului Nobil;
1. Din istoria deducerii Premiului Nobil;
2. Roenghen- primul lauriat al Premiului Nobil;
3. Fizicienii cu renume ai Premiului Nobil (Capita);
17

4. Deducerile recente ai Premiului Nobil;

5. Lauriati ai Premiului Nobil pentru pece.

Conferintele stiintifice
Seratele se bucura de o imensa populatie.
Despre serata care va avea loc se anunta prin intermediul unui aviz.
In programa seratei se include experimente distractive, imagini, fel de fel de concursuri:
scenete, cintece, poiezii, e.t.c..

Expozitia
Una din cele mai rare forme de regula in cadrul expozitiei se cerceteaza un inspectru larg de
probleme, ceea ce permite vizitatorilor si organizatorilor sa afle unele lucruri noi si interesante.
Tot la aceasta expozitie se poate recapitula materia studiata si se poate sistematiza cunostintele.
Excursiile pot fi tematice sau complexe: pot fi excursii cu asa generice:
Fizica la noi acasa;
Fizica si programul tehnic;
Fizica si sportul.
Este necesar ca expozitia sa fie insotita de un ghid din rindul elevilor, ajutat de un asistent
care sa prezinte exponatele, aparatele, sa se demonstreze experimentul.

Saptamina fizicii
Pentru organizarea saptaminii fizicii in scoala se formuleaza un continut organizatoric
alcatuit din elevi, interesati de fizica si capabili sa motiveze si pe altii.
Despre inceputul saptaminii fizicii se anunta printr-un aviz in care se indica planul
activitatilor, conditile concursurilor, tematica referatelor, s.a..
Toate activitatile trebuie sa fie interesante, deosebite, sunt indicate definitia activitatii, ora
usilor deschise a clasei.
Totalurile saptaminii fizicii in scoala se fac de regula la o serata care are loc la sfirsitul
saptaminii, la care se mentioneaza participantii mai activi, se premiaza.

Alte forme de organizatie a activitatii extradidactice

Forme alternative.
1.
Revista orala este un fel de emisiune radiofonica care se inregistreaza la casetofon.
Exemple de pagini pentru revista: evident-neverosabile (are rolul de a aduce cunostinte la elevi,
o informatie interesanta din jurnalul nostru);
2.
Fizica tehnicii;
3.
Din istoria descoperiri fizicii;
4.
Stii ca ?;
5.
Despre fizica;
6.
La noi in ospetie;
7.
Pasta redactiei;
8.
Gasiti greseala;
9.
Post scriptum.
18

Matineu.
(clasa V-VI) este preconizat ca un concurs intre elevi de la diferite clase.
Concursuri care necesita o pregatire prevenita:
Exemplu:
Cel mai bun cintec despre fizica, cea mai vesela povestire memoristica, demonstrarea celui
mai interesant experiment, cea mai interesanta povestire din viata fizicii, cel mai comic desen.
Concursurile organizate expromt-gasirea celor mai multe fenomene fizice, concurs muzical
analog, gasirea inscriptiei unui tablou.

Excursia la fizica.
Excursiile au functia de stabile legaturi dintre teoria studiata la lectie si practica cotidiana.
Pentru a obtine reprezentari despre obectele reale si fenomenale studiate este necesar sa
organizam regulat excursii (vizite) in locurile unde putem observa aceste fenomene.
Excursiile la fizica pot fi clasificate dupa continut, dupa obectivele educationale, dupa
caracterul obectivelor.
Astfel dupa continut deosebim excursii tematice (la o singura tema) si complexe.
Primele se organizeaza in legatura cu studiul unui termen sau compartiment.
Exemplu:
Studiind legea lui Pascal la centrale: transformatorul-statia de transformare.
Excursiile complexe cuprind un spectru mare, larg de teme, excursiile la uzina de zahar.
Dupa obectivele didactice si locul acestora in procesul acestora in procesul de invatamint
deosebim: excursii prevenite (inainte de a studia un compartiment) la aceste excursii se
acumuleaza niste reprezentari la care se face apel pe parcursul studierii compartimentului,
excursii finale (dupa ce sa terminat compartimentul) in acest caz se face apel la ce sa studiat la
lectie.
In functie de obiectul vizat excursiile pot fi la intreprinderi in productie, excursii la fabrica
de sticla, excursii in natura, excursii la muzeu (otnografic) la expozitii in laboratoarele
stintifice.
La treapta gimnaziala se recomanda studiul obiecteler relativ simple: ateliere de reparatie,
santiere de constructie, excursii la expozitii (Mold-Expo).
Fiecare excursie trebuie sa fie in strinsa legatura cu materia studiata la lectie. Se recomanda
alcatuirea planului excursiilor pe citi-va ani.
Efectuarea unei excursii prevede parcurgerea urmatoarelor trei etape:
1.
Etapa de pregatire;
2.
Vizita obiectului;
3.
Totalurile excursiei.
Pregatirea de excursie incepe cu studiul de examinare de catre profesor a obectivului ce
urmeaza a fi vizitat, se stabileste succesiunea observarilor se pregatesc mijloace intuitive si
continutul discutiilor, se intocmeste proiectul vizitei.
Cel mai ideal caz este profesorul, in alt caz trebuie de instructat persoana care va fi ghid, tot
la aceasta etapa se pregatesc si elevii. Elevii trebuie sa repete cunostintele, li se explica
obectivele excursiei, planul, regulile de comportare si regulile tehnicii securitatii.
19

Nu trebuie sa uitam timpul pentru explicatii este limitat.

Desfasurare vitezei.
In clasele VI-VIII nu mai mult de o ora jumate, clasele IX-XII doua ore. Sunt vizitate numai
obiectele care reprezinta interes fizicii.
In timpul explicatiei se recomanda pauze.
Totalurile excursiei:
Sunt organizate la ora urmatoare ce urmeaza dupa excursie se recomanda descutii la
intrebarile aparute, o generalizare.
Tot excursiile mai pot fi si in cadru unei conferinte la care elevii prezinta comunicari despre
ceea ce am vazut.
Printre formele de organizare a activitatii didactice (FOAD) printre alternativele lectiei mai
sunt consultanti si orele facultative.
Orele facultative mai rar sunt intrebuintate deoarece sunt probleme cu finantarea.
Iar cele facultative sunt de doua tipuri:
studiul aprofundat al compartimentului din cursul de baza sau ore facultative la care se
studiaza diverse aplicatii practice (instrumente optice, bazele microelectronice, radiotehnice,
s.a.).
In prezent functia orelor facultative teoretice o indeplinesc asa numitele cursuri optionale (la
alegere), aceasta se deosebeste de cele facultative prin faptul ca elevul este obligat sa aleaga
unul.

Capitol: II
Probleme speciale ale didacticii fizicii.
Tema 7.
Primele doua lectii de fizica in clasa VI.
Cursul de fizica din clasaVI are scop de a forma interes fata de fizica, si scop de a incepe a
realiza chiar de la prima lectie.
In conformitate cu curiculum scolar la primele doua lectii se raspunde la doua intrebari:
1.
Ce studiaza fizica?
2.
Cum se studiaza fizica?
Studiind prima lectie ne axam pe cunostintele elevilor obtinute la desciplina Stiinte din
clasa II pina in clasa V.
Elevii au deja format conceptul de natura prin care se intelege tot ce ne inconjoara: aerul,
riurile, padurile, cladirile, dar trebuie luat in consideratie ca din viata cotidiana la elevi mai
persista eronarea acestui concept, cel despre natura ca ceva aflat inafara orasului.
Fizica provine de la grecesc: phusis (natura).
La urmatoarea etapa se mentioneaza ca natura este in permanenta schimbare (ploua, ninge,
anotimp).
Fizica studiaza fenomene fizice si acestea sunt: mecanice, termice, electro-magnetice si
optice.
Aici se recomanda citeva experimente simple dar efective.
20

La fenomenele termice se poate demonstra delatarea corpurilor, la cele electromagneticescinteia electrica, la optica-curcubeul.
La urmatoarea etapa se analizeaza interactiunea dintre om si natura sub diferite aspecte, ce
poate avea efec benefic (constructia drumurilor), dar si negative.
Sa mentionam ca fizica sta la baza progresului tehnic.
In rezultat dupa prima lectie am facut cunostinta cu obictul de studiu al fizicii.
La a doua lectie elevii fac cunostinta cu metodica de investigatie in fizica. Elevii fac
cunostinta cu observarea experimentului si rationalmentului.
Observarea este urmarirea atenta a desfasurarii fenomenului, se recomanda sa propunem
elevilor sa efectuieze o observatie (sa observe apusul Soarelui).
La ce ora Soarele ajunge la orizont. In cite minute dispare discul Soarelui. Se mentioneaza
ca in timpul observatiei se inregistreaza se descrie cele observate, uneori observatiile sunt
insotite de masurari.
Rezultatul observatiilor se interpreteaza, dupa aceea se formuleaza concluzii.
Concluzia nu trebuie sa fie ceea ce observam, ele trebuie sa confere un rationalment despre
cele observate.
O metoda mai activa decit observatia este experimentul, aceasta include observarea dar nu
se reduce numai la urmarirea fenomenelor. In cazul experimentului, experimentatorul creaza
conditii speciale in care fenomenul cercetat poate fi repetat de cite ori avem nevoie.
Este binevenit sa propunem elevilor un plan de efectuare a unui experiment.
1.
Stabilirea scopului experimentului;
2.
Crearea conditiilor (selectarea materialui);
3.
Alcatuirea unui ptrogram de actiuni, ce voi face pentru a observa fenomenul;
4.
Realizarea acestui plan;
5.
Colectarea datelor;
6.
Prelucrarea datelor;
7.
Interpretarea datelor;
8.
Formularea concluziilor.
Se poate propune elevilor sa efectuieze un experiment simplu conform acestui plan,
obective, de stabilit dependenta a unuei oscilatii, a unui pendul gravitational de lungimea
firului.
In afara de observare si experiment fizicienii formuleaza unele concluzii prin rationament
(inlantuirea logica de judecati care conduc la o concluzie).

Tema 8.
Studiul fenomenelor mecanice la treapta gimnaziala.
Consideratii generale:
Fenomenele mecanice sunt cele mai studiate fenomene la treapta compartimentelor
gimnaziale. Acestor fenomene li se consacra o ora in clasa V, cinci in clasa VII, si unul intreg si
o treime inrest.
Fenomenele mecanice sunt cele mai accesibile deoarece elevii observa corpuri macroscopice
si nu microscopice.
21

Pentru a intelege fenomenele notiunilor cinematice elevii au nevoie de o gindire abstracta,

care in clasa VI-VII inca nu este devoltata. Pentru a nu se plictisi de la primele lectii se
recomanda de creat un fon emotional la formarea acestor notiuni.
Nu trebuie de grabit trecerea la rezolvarea problemelor, accentul trebuie plasat pe discutii si
experimente in caz contrar elevii nu vor patrunde in esenta fenomenelor mecanice.
Trebuie educat just fata de efectuarea observarilor si fenomenelor, concluziilor, pentru a
descoperi fenomenile din jurul sau.
Nu se recomanda sa facem generalizarea la aceasta treapta.
Exemplu:
Nu este cazul sa cerem o definitie stricta a vitezei. E mai util sa comparam miscarea a doua
corpuri cu viteze diferite.

Formarea notiunii de miscare mecanica, traiectorie, distanta

parcursa, reprezentarea grafica:
Inainte de a defini miscarea mecanica elevul va studia pozitia corpurilor (locul unde se afla
corpul), pentru a determina pozitia corpului trebuie sa indicam fata de care corp se afla el.
Definitie:
Corpul in rapor cu care se determina pozitia altui corp se numeste corp de referinta.
In continuare se raspunde la intrebarile ce trebuie sa cunoastem pentru a determina pozitia
corpului. Si iarasi prin activitati se ajunge la concluzia ca pozitia corpului poate fi determinata
daca stim distanta de la corp pina la corpul de referinta, orientarea fata de corpul de referinta.
Astfel pentru determinarea pozitiei corpurilor in clasa VII se utilizeaza coordonatele polare.

d 100m
A1600
Se demonstreaza ca pozitia corpului se poate schimba.
Definitie:
Schimbarea pozitiei corpului in timp in raport cu alte corpuri se numeste miscare mecanica.
Miscarea are caracter relativ.

Descrierea miscarii mecanice. Punct material:

Pentru a introduce notiunea de punct material, demonstram ca in unele cazuri putem neglija
dimensiunele corpului.
22

Exemplu:
Parcurgerea distantei dintrun port in altul.
Se introduc pentru descrierea miscarii mecanice asa notiuni ca: traiectorie.
Definitie:
Linia de-a lungul careia se misca corpul se numeste traiectorie.
Se atrage atentia dupa forma traiectoriei care descrie miscare rectilinie sau miscare
curbilinie.
Drum parcurs
B

Deplasare
A
Miscarea se mai numeste uniforma si neuniforma.
Pentru a demonstra ca miscarea este uniforma se atrage atentia ca un pieton si un biciclist
parcurg distante diferite.
Definitie:
Prin urmare exista o marime fizica care caracterizeaza rapiditatea miscarii si aceasta marime
fizica se numeste viteza.
Pentru a demonstra notiunea de viteza noi trebuie sa impartim distanta efectuata la tim.
Viteza este egala cu distanta sau drumul la timp.

d
v
t

d si 1m m

1
v si
t si 1s s

Se recomanda lucru cu tabelul vitezei.

Transformari

km h

in

m s

Exemplu:

km 72100
0
m
m

20
h
360
0
s
s
m 800.001km
80
800.0013600803.6 288
1
s
h
3600
72

23

In varianta initiala a curicumului reprezentarea grafica a miscarii era la optional, in varianta

noua este obligatorie si aici vom repeta ceea ceau studiat elevii la matematica si anume sistemul
cartizian de coordonate.
y
4
3
2

A(3;2)

1
1

Le explicam ca in fizica pentru a reprezenta graficul miscarii unui corp, tot putem utiliza axe
de coordonate numai cu o singura diferenta.

Tema 9.
Studiul fortei la treapta gimnaziala.
Notiunea de forta elevii o invata din clasa VI.
Mai intii se introduce notiunea de interactiune, care e cam abstracta pentru elevii claselor a
VI-a. Totodata se invata efectele interactiunii: static (deformare), dinamic (schimbarea starii
de agregare).
Dupa ce se demonstreaza ca efectele interactiunii sunt mai pronuntate sau mai slabe, prin
urmare exista o marime fizica ce caracterizeaza interactiunea care se numeste forta.

F F si 1N

- (se masoara cu dinamometru)

In varianta initiala a curricumului de gimnaziu forta ca marime vectoriala era recomandata

in clasa VII-a (cu regret), lucru inaccesibil sa facut, forta ca marime vectoriala in clasa VII-a.
In clasa VI-a se studiaza forta de greutate si greutatea corpului (ponderea).
Pentru elevi forta de greutate notata prin

este usor de invatat, probleme apar la studiul

greutatii corpului.
Definitie:
In fizica prin greutatea corpului se intelege forta cu care corpul acctioneaza asupra
suportului sau suspensiei.
In viata de toate zilele elevii inteleg masa corpului.
In acest caz se manifesta contradictia dintre contradictiile stiintifice si cunostintele elevilor
de pina la studiul.
In afara de aceasta elevii mai confunda greutatea cu masa corpului.
24

Exista concepte prestiintifice, adica concepte care se formeaza inainte de a studia stiintele:
exemplu de acest concept este greutatea (ponderea).
Greutatea se deosebeste de forta de greutate prin punctul de aplicatie.

Forta de greutate este acea forta cu care pamintul atrage corpul dat.

Tot in clasa VII se mai studiaza doua tipuri de forte: forta elastica si forta de frecare.
Cu deformarile elastice si plastice elevii sunt cunoscuti din clasa VI:
Exemplu:
O rigla metalica o deformam elastic.

Fe

Asupra riglei actioneaza inca o forta orientata in sus, opus fortei deformatoare.
Definitie:
25

Forta sub actiunea careia corpul deformat elastic revine la forma initiala se numeste forta
elastica.
Ea este orientata in sens opus fortei deformatoare si este egala in modul cu forta
deformatoare.
Tot in clasa VII se efectuiaza lucrarea de laborator Legea deformarii elastice unde elevii
demonstreaza ca alungirea (deformarea) corpurilor.

l l l 0
l F
Concluzie:
Elevii demonstreaza ca

l F

sau

F kl k

constanta elastica, ca o aplicatie

a legii deformarii elastice, se cerceteaza principiul de functionare a diamometrilor cu arc se

efectuiaza lucru de laborator Gradarea dinamometrului.
In cazul fortei de frecare se demonstreaza ca la miscarea unui corp pe suprafata altuia,
asupra corpului actioneaza o forta orientata in sens opus miscarii.
Definitie:
Forta ce se opune miscarii unui corp pe suprafata altuia se numeste forta de frecare.
Ca si in cazul fortei elastice indicam directia:

F fr
F fr
In clasa VII mai este studiata inca un tip de forta numita forta de tractiune dar aceasta se
studiaza in alt compartiment.

Tema 10.
Studiul lucrului mecanic si energiei mecanice in clasa VII.
1.
2.

Formarea notiunilor lucrului mecanic si putere mecanica;

Studiul energiei mecanice.

Formarea notiunilor lucrului mecanic si putere mecanica.

26

Inainte de a forma notiunea de lucru se formeaza notiunea de forta de tractiune.

In baza citorva exemple se ajunge la concluzia ca pentru a mentine sterea de miscare a unui
corp trebuie sa depunem o forta care sa compenseze forta de frecare, aceasta forta se numeste
forta de tractiune.
In clasa VII se cerceteaza cel mai simplu caz de efectuare a lucrului mecanic. Cazul cind
forta de tractiune este constanta, sensul acesteia coiencide cu sensul miscarii si miscarea are loc
pe traiectorie rectilinie.

L F d

Definitia lucrului mecanic este una dificila, simplificarea unor definitii mai ales la treapta
gimnaziala nu trebuie privita ca o degradare a continuturilor, ci ca o necesitate constructiva.
Unitatea de masura este [Joule J ]
Sa cercetam cazurile cind

L 0

Dupa ce sa studiat lucru mecanic se mentioneaza un punct important timpul.

Definitie:
Marimea fizica ce caracterizeaza rapiditatea efecturii lucrului o numim putere.

L
t
Se masoara in Watt
P

L
P

Studiul energiei mecanice.

Se atrage atentie ca la trecerea corpului din stare de repaus in stare de miscare se obtine
proprietate de a efectua un lucru.
Definitie:
Marimea fizica ce caracterizeaza proprietatea corpului de a efectua un lucru mecanic se
numeste energie.
Definitie:
Energia pe care o au corpurile in miscare se numeste energie de miscare sau energie
cinetica.
Experimental se demonstreaza ca energia cinetica este proportionala cu masa corpului si
viteza acestuia

cm

Prin acelasi experiment se demonstreaza lasind bila sa cada de la inaltimi diferite, ajungind
la concluzia ca energia cinetica determina viteza.

27

m 2
c
2

In continuare se trage atentia la faptul ca corpurile care se afla la careva inaltime deasupra
pamintului deasemenea au proprietati de a efectua lucru, astfel de corpuri poseda energie
potentiala sau de pozitie.

p mgh
c p
Transformam

in

si invers se poate demonstra prin mai multe experimente.

Dupa demonstrarea transformarii energiei mecanice se demonstreaza prin intermediul unui

proiect de cercetare conservarea energiei mecanice.

pmax
c 0
pcmax
Energia mecanica

c p const

spunem ca energia mecanica se conserva.

Formarea notiunilor de lucru si energie continua in clasa a VIII-IX atunci cind elevii
studiaza mecanismele simple (lucru util, lucru total) invata fenomenele termice (energia interna,
curentul electric).
In clasa IX la studiul mecanismelor simple se demonstreaza ca cistigind in forta se perde in
distanta, legea de aur a mecanicii, deci cistigind lucru nu da nici un mecanism.

Tema 11.
Studiul fenomenelor termice.
1. Studiul proprietatilor ale substantelor in clasa VI si a
fenomenelor termice;
2. Formarea notiunilor de : caldura specifica, calduri latente,
ecuatia calorimetrica in clasa a VIII;
3. Studiul modulilor de variatie a energiei termice si a motoarelor
termice in clasa VIII.

28

Studiul proprietatilor ale substantelor in clasa VI si a fenomenelor

termice.
Cu studiul proprietatilor de baza ale substantei incepe in clasa VI.
Acest fapt este destul de contraversat deoarece compartimentul contine notiuni abstracte
(molecule, atomi, interactiuni).
Din acest motiv unele tari (Franta, Rusia) studiul fizicii incepe cu fenomene optice sau
mecanice. Explicarea caruia nu necesita cunoasterea structurii substantei.
In clasa VI se atrage atentia la divizibilitatea substantei. In baza observatiilor executate de
filozofii antici (Democrit) sa ajuns la concluzia ca substantele se impart pina la particule foarte
mici numiti atomi (din greaca-indivizibil).
Definitie:
Substanta alcatuita din acelasi fel de atomi se numeste substanta simpla, iar cele din atomi
diferiti compuse.
Molecula este cea mai mica particula la care mai pastreaza proprietatile substantei.
Dimensiunile moleculelor sunt foarte mici.
Experiment:
3 de cerneala intr-un vas cu apa. Apa se
Intr-un vas de un
se toarna un

1l

1dm

coloreaza si observam ca culoarea apei nui asa de intensiva ca a cernealei.

3 de apa din primul vas.
Luam in alt vas cu apa si turnam un

1dm

Numarul moleculelor e foarte mare de ordinul miliardelor.

Intre molecule exista spatii. La efectuarea experimentului cu alcoolul si apa se va lua un tub
ingust, si aceasta teza se va intari cu urmatorul model material.
Se explica foarte succint proprietatile substantelor in diferite stari de agregare, si anume se
incepe de la solide (isi pastreaza forma), lichide (forma), gazele (nau nici forma si ocupa tot
volumul pus la dispozitie).
Explicarea acestor proprietati se incepe in ordine inversa.
Trebuie sa demonstram ca moleculele se misca si fenomenele acestea se caracterizeaza fiind
numita ca difuziune (patrunderea reciproca a moleculelor unei substante in moleculele altei
substante).
Difuziunea in lichide se demonstreaza cu ajutorul solutiei de sulfat de cupru.
Difuziunea in solide tot are loc: se ea un cubusor de parafina si punem pe el un grauncior
de iod.
In clasa VI se invata urmatoarele fenomene termice: incalzirea, racirea.
Se introduce notiunea de temperatura.
Definitie:
Temperatura, marimea fizica ce caracterizeaza temperatura corpurilor, 0t se masoara cu
ajutorul termometrului.
Dupa aceasta se demonstreaza delatarea corpurilor solide.
Definitie:
Marirea dimensiunilor corpului prin incalzire se numeste dilatare termica, iar micsorarea lor
prin racire se numeste contractare termica.

29

Formarea notiunilor de : caldura specifica, calduri latente, ecuatia

calorimetrica in clasa a VIII.
In clasa VIII se introduce asa notiune fundamentala cum ar fi energia interna si cantitatea de
caldura. Mai intii se aminteste ca moleculele se misca si interactioneaza, iar din clasa VII
energia cinetica si energia potentiala.
Prin urmare deoarece particulele se misca poseda energie cinetica, iar din cauza ca ele
interactioneaza acestea poseda energie potentiala.
Suma acestor doua energii este energia interna.
Definitie:
Energia de miscare si interactiunea a particulelor din care consta corpul se numeste energie
interna.
Definitie:
Procesul variatiei energiei termice a corpului care numai insotit de efectuarea corpului se
numeste transfer de caldura.
Definitie:
Iar marimea fizica ce caracterizeaza variatia energiei interne la transferul de caldura se
numeste cantitate de caldura si se noteaza prin

Q U U 2 U 1
In continuare se studiaza modurile de transfer a caldurii: conductia termica, convectia si
radiatia.
Aspoi transformarile reciproce a lucrului mecanic si a caldurii, dupa aceasta se introduce
notiunea de caldura specifica.
E bine venit sa demonstram elevilor urmatoare clasificatie:
Moduri de variatie a
energiei interne

Transferul de caldura

Conductia
termica

Efectuarea lucrului
mecanic

Convectia

Radiatia

30

Conductia termica se demonstreaza cu incalzirea unei tije metalice la spirtiera pe tija fixam
cu plastilina niste chibrite, observam ca cade primul chibrit apoi al doilea si asa mai departe.
Definitie:
Transformarea de energie de la partile mai incalzite ale corpului spre cele mai reci datorita
miscarii si interactiunii particulelor se numeste conductie termica.
Convectia transferului de caldura care se efectuiaza prin curenti de lichid sau gaz.
Mai intii se demonstreaza convectia in gaze.
Din clasa VII elevii stiu ca corpurile cu densitatea mai mica decit a apei plutesc la suprafata
apei.
Radiatia se studiaza mai interesant. Elevii cunosc ca caldura de la Soare ajunge la Pamint.
Mecanismul de transfer a energiei in cazul radiatiei nu este studiat in clasa VIII fiindca nu
conosc.
Corpurile albe reflecta caldura, iar cele negre atrag caldura.

Studiul modulilor de variatie a energiei termice si a motoarelor

termice in clasa VIII.
Cantitatea de caldura depinde de variatia temperaturii.

Qt
Q m
Q

depinde de natura substantei.

Definitie:
Marimea fizica egala cu cantitatea de caldura primita sau cedata de corp pentru a varia
temperatura unei unitati de masa cu un grad se numeste caldura specifica notata prin

Q c

Q mc t 2 t1
Inafara de caldura primita sau cedata de corp mai sunt necesara cantitatea de caldura pentru
a transforma corpul dintr-o stare de agregare in alta.
Acest fapt se demonstreaza cu ajutorul experimentului. Se ia gheata intr-o eprubeta la
0

t 5

in eprubeta se pune termometrul si eprubeta se incalzeste intr-un vas cu apa.

31

0
5 Q1

Q2

t min

Definitie:
Cantitatea de caldura a fost cheltuita la transformarea ghetii in apa la temperatura de topire,
aceasta caldura se numeste caldura latenta.
Definitie:
Cantitatea de caldura necesara unitatii de masa a corpului solid pentru a se topi la
temperatura de topire se numeste caldura latenta specifica de topire si se noteaza:

Q
m

Acelasi

vaporizare

lucru se intimpla la transformarea lichidului in gaz, acest proces se numeste

Exemplu:

t1 5 C
0

t 2 120 C
m1kg
Q ?

Q Q1Q 2 Q 4 Q 5
Q ghetii m

Combustibilul:
32

Definitie:
Substantele prin arderea carora se obtine caldura se numeste caldura.
Definitie:
Marimea fizica ce caracterizeaza caldura degajata la arderea unei unitati de masa completa
se numeste putere calorimetrica.

Q
m

In calitate de combustibil se alege acele substante ce au o putere calorimetrica mai mare, se

afla in cantitati mari pe glob si sunt mai usor de dobindit.

Motor termic:
Definitie:
Motorul termic este un dispozitiv in care caldura degajata se transforma in lucru mecanic.
Se mentioneaza ca nu toata caldura produsa la ardere se foloseste in lucru mecanic.
Definitie:
Caldura folosita in lucru se numeste caldura totala in rest este numita caldura utila, atunci
raportul dintre aceste doua parti de caldura intr-o anumita instalatie reprezinta randamentul
termic.

Qu

sau

Qu
mq

Tema 12.
Studiul fenomenelor electromagnetice.
1.
2.
3.

Studiul fenomenilor electromagnetice in clasa VI;

Studiul curentului continuu in clasa VIII;
Studiul fenomenilor electromagnetice in clasa VIII.
Studiul fenomenilor electromagnetice in clasa VI

In clasa VI este studiat electrizarea corpurilor, adica electrizarea prin frecare, contact si
influenta. Se atrage atentia ca la frecarea unor obiecte acestea obtin proprietatea de actiona
asupra altor corpuri.
Definitie:
Marimea fizica ce caracterizeaza gradul de electrizare a corpurilor se numeste sarcina
electrica.
In clasa VI se explica mecanismul electrizarii.
Mai intii se explica ca atomul e alcatuit cu sarcina pozitiva si in jurul caruia se gasesc cei cu
sarcina negativa.
Deci vom spune ca se gasesc sarcini de doua feluri: pozitiva si negativa.
In continuare vom demonstra electrizarea prin contact astfel:
33

De tija unui electrometru se se apropie un bastonas de ebonita incarcat negativ. O parte din
electroni trec pe tija, si pe acul indicator, fiind incarcati cu sarcini de acelasi fel acul se abate.
Deosebi doua feluri de corpuri: conductori electrici si izolatori electrici.
O deficultate aparte reprezinta explicarea electrica prin influenta, atunci cind corpul se
electrizeaza fara a fi adus in contact cu alt corp.
1. Apropiem de electrometru un bastonas incarcat negativ observam ca necatind la faptul ca
nu se ating electronii se incarca, se explica ca la apropiere de sfera o parte din electroni de pe
sfera sunt respinsi.
2. Apropiem de partea opusa a sferei un deget, observam ca electronii se descarca.
3. Indepartam degetul si apoi bastonasul observam ca electrometru se incarca, si apropiind
bastonasul el se descarca, prin urmare el este incarcat pozitiv.
In clasa VI se explica fenomenele naturii: trasnetul si fulgerul.
Trasnetul-descarcarea electrica dintre nori si obecte de pe tera.
Fulger-descarcarea electrica dintre nori.
Din aplicatii se vorbeste despre paratrasnet.
Interactiunile electromagnetice se demonstreaza prin interactiunea a doi magneti, in forma
de bara, si anume se demonstreaza ca polii diferiti se atrag, iar cei cu acelasi pol se resping.

Studiul curentului continuu in clasa VIII

In clasa VIII se demonstreaza ca in jurul unui corp electrizat exista cimp magnetic, ce are
proprietati de actiona asupra corpurilor electrizate.
Se incarca doua sfere cu sarcini de semn opus.
Definitie:
Miscarea ordonata a particulelor incarcate se numeste curent electric.
Pentru mentinerea curentului electric trebuie creat un cimp electric.
Se mentioneaza ca cel mai simplu circuit este alcatuit din sursa, conductoare si consumator

Caracterul curentului electric:

Prima caracteristica a curentului este intensitatea curentului electric.

Definitie:
Marimea fizica ce caracterizeaza sarcina electrica ce trece prin sectiunea transfersala a unui
conductor se numeste intensitate.

I
Se masoara in A -(Amperi); I A
si
Se noteaza

q
t

Tensiunea:
34

Formarea tensiunii este una din cele mai neintelese de catre elevi.
Definitie:
Lucru fortelor electrice care creaza curent prin deplasarea orientata sarcinilor se numeste
lucru curentului sau lucru cimpului
Definitie:
Marimea fizica ce exprima lucru curentului la transportarea unei sarcini de 1C intre doua

puncte ale unui corp se numeste tensiune electrica

Se noteaza

Se efectuiaza lucrarea de laborator: Determinarea tensiunii

V
V

U U 1U 2
Se formuleaza notiunea de rezistenta:
Se demonstreaza ca conductoarele opun rezistenta curentului electric.
V

U U 1U 2
Definitie:
Marimea fizica ce caracterizeaza opunerea manifestata de conductor se numeste rezistenta
35

Se noteaza:

R
R

Dependenta dintre aceste trei notiuni

portiune de circuit.

l
S

I ; U ; R este data de legea lui Ohm pe o

U
R

Studiind efectul termic al curentuli electric se studiaza legea lui Joule

Q 2 Rt

Efectul magnetic.
Studiul fenomenelor electromagnetice:
Cu studiul fenomenelor magnetice incepe prima tema din acest compartiment. Se
demonstreaza efectul magnetic, cu ajutorul unui conductor izolat infasurat cu sirma conectat la
o sursa de curent electric.
In continuare se demonstreaza experienta lui Oersted in 1820. Se introduce notiunea de cimp
magnetic, analog cum sa procedat in cazul cimpului electric.
Definitie:
Forma de existenta a materiei care se manifesta prin actiunea asupra acului magnetic sunt
cimpurile magnetice.
Una din intrebarile cele mai deficile a acestui compartiment este determinarea sensului
liniilor de cimp magnetic.
Spre deosebire de liniile cimpului electric care apareau de la sarcina pozitiva si erau
deschise, liniile cimpului magnetic sunt inchise.
Exista doua procedee de determinare a sensului liniilor curentului elctric.

Regula burghiului cu fileu de dreapta

Regula miinii drepte.

Mai accesibila pentru elevi este regula miinii drepte.
Se studiaza una din aplicatiile practice a efectului magnetic si anume electromagnetii.
Electromagnetul este o bobina parcursa de curent cu mez de fier, se utilizeaza la difuzoare,
la sonerie electrica, e.c.t.. In continuare se studiaza forta electromagnetica.
Definitie:
Forta cu care cimpul magnetic actioneaza asupra unui conductor parcurs de curent electric se
numeste forta electromagnetica.
Sensul este dat de regula miini stingi.
Definitie:
Regula miini stingi: asezam palma miini stingi astfel incit cele patru degete intinse sa
indice sensul curentului, iar liniile cimpului magnetic sa intre in palma, In acest caz degetul
mare intins lateral indica sensul fortei electromagnetice.
36

Se introduce notiunea de inductie magnetica.

F BIl

Cind liniile de cimp sunt perpendicular pe conductor.

Aplicatia principala a interactiunii electromagnetice este motorul eletric.

Tema 13.
Studiul fenomenelor optice la treapta gimnaziala.
1.
2.

Studiul fenomenilor optice in clasa VI;

Studiul fenomenilor optice geometrice in clasa VIII.
Studiul fenomenilor optice in clasa VI.

Incepe cu studiul surselor de lumina care se clasifica: naturale si artificiale.

Vorbind de sursele artificiale se mentioneaza ca omenirea a realizat surse incepind cu faclia
si terminind cu becurile econome. Se atrage atentia dintre sursele de lumina si corpurile
luminate.
De exemplu corpurile luminate reflecta lumina de la sursa: Luna, Pamintul, e.c.t.
Se demonstreaza ca lumina se propaga rectiliniu de la sursa.
In baza legii propagarii rectilinii a luminii se explica formarea umbrei a penubrei.
Se demonstreza formarea umbrei: regiunea spatiului unde nu ajunge lumina.
Un om aflat in umbra unui corp nu vede sursa de lumina. In regiunea penumbrei ajunge
numai o parte din lumina de la sursa, omul aflat in penumbra vede o parte din sursa.
Din clasele primare de la stiinte elevii cunosc ca o parte a globului Pamintesc intodeauna se
afla in umbra.
Cind in aceasta umbra nimereste Luna se formeaza Eclipsa de Luna.

Studiul fenomenilor optice geometrice in clasa VIII.

In clasa VIII sunt studiate fenomenile reflexiei si refractiei si respectiv legile reflexiei si
refractiei. Din clasa VI ei cunosc ca lumina se propaga rectiliniu, prezinta interes propagarea
luminii la suprafata de separatie a doua medii.

aer

Reflexia luminii

punct de referinta
sticla
Prima raza care ajunge la suprafata este incidenta care se abate este reflectata.
Legea I:
Raza incidenta: raza reflectata si normala coborita din punctul de incidenta se afla in acelasi
plan.
37

Unghiul format dintre raza de incidenta si normala sunt unghiuri de incidenta.

Legea II:

Refractia este fenomenul de schimbare a directiei de propagare la suprafata ei de separatie a

doua medii transparente
Legea I:
Raza incidenta, raza reflectata si normala coborita in punctul de incidenta se afla in acelasi
plan
Legea II:
Este studiat relativ.

38