Amintirile false

Student: Oana Evelina Marcu Prof. coordonator: Raluca Toma

Cuprins
1. Definirea amintirilor false 2. Cauze ale producerii amintirilor false 3. Consecine ale existenei amintirilor false: 3.1. Consecine negative 3.2. Consecine pozitive 4. Cercetri n domeniul amintirilor false 5. Bibliografie

1. Definirea amintirilor false

Memoria ne joac feste uneori: memoria de lung durat, chiar mai des, arat cercettorii, care au descoperit c oamenii i amintesc uneori evenimente care nu au avut loc niciodat. Amintirile noastre sunt uneori niste iluzii pe care creierul ni le prezint drept realitate. Cu alte cuvinte, ceea ce credem c ne amintim sunt, de fapt, simple invenii ale minii umane. De fiecare dat cnd scoatem la iveal ceva din memorie, dezarhivam cteva chei, reumplem amintirea cu amnunte i o retrim. Apoi aceast nou istorioar e recodificat i ia locul n memorie fiierului original. Din acest punct de vedere, toate amintirile care au fost vehiculate sunt nite falsuri. Astfel, dac o persoan pretinde c i amintete cum a fost prima zi la grdini este posibil ca imaginea s fie una fals, creat de creierul uman. Se pare c o mare parte din amintirile pe care le avem din vremea copilriei nu sunt dect evenimente create de imaginaia noastr. Multe persoane au impresia c i amintesc cte ceva din perioada n care aveau pn n trei ani, ns realitatea e c pn la aceast vrst nu avem creierul ntr-att de dezvoltat nct s fie capabil s stocheze amintiri pe termen lung. O amintire fals este o amintire a unui eveniment care nu s -a petrecut sau este o distorsiune determinat de factori externi a unui eveniment care a avut loc. Este un lucru cunoscut faptul c memoria uman nu este perfect, adesea uitnd anumite evenimente sau amintindu-le incorect. Identitatea noastr, cine suntem i ce am fcut, este legat de amintiri. Memoria este un proces complicat, neles doar parial, ns cercettorii sugereaz c toate calitile acesteia nu furnizeaz o modalitate de a verifica acurateea acestora. De exemplu, o amintire detaliat i plin de via se poate baza pe reconstruirea incorect a faptelor sau o impresie asupra a ceea ce pare s se fi ntmplat. La fel, continuitatea amintirilor nu garanteaz adevrul, iar ntreruperea amintirilor nu garanteaz falsitatea. Memoria, se consider c este un fenomen reconstruit i poate fi adesea influenat puternic de ateptri, emoii, credinele altora, interpretare nepotrivit sau rezultat dorit.

2. Cauze ale producerii amintirilor false

Sugestia i ateptrile sunt doar doi factori care pot contribui la formarea aa-numitelor amintiri false. Acestea pot implica o confuzie n ceea ce privete detaliile importante, cum ar fi

timpul i locul, sau pot fi false n ntregime. Cteva dintre cauzele producerii amintirilor false sunt: 1. Informarea greit i presiunea sociala Memoria are tendinta de a fi mai influentabila pe masura ce mai multi oameni participa la o discutie pe o tema sau primesti mai multe informatii legate de subiectul respectiv. De exemplu, sa zicem ca ai fost martor la o crima. Ulterior, discuti cu alti martori, citesti stirile din media despre aceasta crima, esti interogat de politisti. Astfel de actiuni pot altera informatia pe care ai stocat-o initial. Daca un alt martor mentioneaza ca a vazut o jacheta albastra pe criminal, este probabil ca tu sa incluzi aceasta informatie in amintirile tale. De asemenea, o intrebare sugestiva cum ar fi "Ai vazut arma atacatorului?" te poate face sa crezi ca ai observat-o chiar daca nu s-a intamplat asa. Folosind diverse forme de dezinformare, cercetatorii au reusit sa intipareasca amintiri false in mintile oamenilor - de la a se fi ratacit intr-un magazin cand erau mici pana la a fi fost victima unui atac al unui animal. In asemenea cazuri, coroborarea din partea altora poate face dezinformarea si mai puternica. In cadrul unui alt studiu, persoane complet nevinovate au marturisit ca au deteriorat un computer si chiar au oferit detalii credibile din timpul incidentului, doar pentru ca li s-a spus ca un coleg le-a vazut facand acest lucru. O noua cercetare realizata de Institutul Weizmann dezvaluie un tipar unic de activitate cerebrala in momentul formarii memoriilor false, unul care scoate la iveala o conexiune surprinzatoare intre viata sociala si memorie. Cu alte cuvinte, un pic de presiune sociala poate naste amintiri pe care nu le-am avut niciodata. 2. Atribuirea gresita Nu toate amintirile false apar din cauza unor factori externi, cum ar fi sugestia. Greselile de atribuire in ceea ce priveste amintirile se creeaza atunci cand amesteci detalii de la doua evenimente distincte, combinandu-le intr-o singura amintire ce pare coeziva. Spre exemplu, iti amintesti ca unchiul tu a spus o gluma aseara, cand de fapt a fost fratele tau cel care a spus-o. Una din formele puternice de atribuire gresita este imaginatia. Simplul fapt de a-ti imagina o intamplare din copilarie iti poate da increderea ca acea intamplare a si avut loc.

3. Emotiile Probabil orice om care a incercat sa isi aminteasca o cearta a remarcat ca emotiile pot bulversa amintirile. Si, desi este destul de cunoscut faptul ca emotiile puternice creeaza adesea amintiri vii, acestea nu sunt mereu exacte. Studiile au aratat ca toate emotiile pot imbuntati abilitatea cuiva de a-si aminti detalii, dar cele negative pot stimula intr-un grad mai mare decat cele pozitive. Fericirea ii determina pe indivizi sa isi aminteasca evenimentele in termeni largi, cu context, oferind mai putina atentie detaliilor, si lasandu-i astfel mai expusi comiterii de greseli atunci cand isi amintesc. Furia insa are efectul opus, determinand oamenii sa se concentreze strict asupra evenimentului, dar sa isi aminteasca mai multe detalii. 4. Interferenta Acest tip de amintire falsa apare adesea in reconstruirea unei amintiri; mai exact, atunci cand ai o amintire generala cu lacune, completezi "portiunile" lipsa cu ceva ce ti se pare tie ca s-ar potrivi in context. Uneori, aceste reconstructii de amintiri sunt corecte, insa mai des sunt distorsionate de cunostintele pe care le ai in prezent, de sentimente si de convingeri. 5. Teoria urmei vagi Oamenii inregistreaza experientele in doua feluri diferite: textual - bazat pe ceea ce de fapt s-a intamplat, si esential - bazat pe interpretarea persoanei despre ce s-a intamplat. Amintirile false apar in ce-a de-a doua situatie.

3. Consecine ale existenei amintirilor false

Sindromul amintirilor false descrie o afectiune in care identitatea si relatiile unei persoane sunt afectate de amintiri care sunt incorecte dar sunt crezute puternic. Acestea pot fi rezultatul terapiei de recuperare a amintirilor care descrie metode terapeutice care predispun la crearea de confabulatii. Acest sindrom nu este recunoscut ca un diagnostic oficial de boala mentala, dar principiul prin care amintirile sunt alterate de influentele din exterior este acceptat de catre cercetatori. Acetia au artat c predispunerea oamenilor la amintiri false prezint numeroase dezavantaje, fiind un adevrat dezastru uneori, dar exist i avantaje ale acestor realiti.

3.1. Consecine negative

Memoria umana nu este ca o caseta video, ci mai degraba memoria noastra, cand este pusa in situatia de a recupera informatia, construieste din bucati de sunete, cuvinte, imagini, si chiar diferite gusturi stocate in diverse parti ale creierului. Partile goale din aceste informatii sunt umplute de imaginatie, ceea ce poate da nastere la multe erori si distorsiuni in ceea ce oamenii isi amintesc dupa evenimentul initial. In anii 90,Elizabeth Loftus s-a evidentiat in studiul marturiilor distorsionate din cadrul curtilor judiciare. Studiile ei au aratat cum detalii foarte mici si de multe ori nebagate in seama pot avea consecinte grave asupra evenimentelor relatate de martori. Astfel, in unul dintre experimentele sale, Loftus a aratat cum feedback-ul fals sau distorsionat oferit post eveniment are darul de a modifica amintirea referitoare la respectiva intamplare. Acest efect a fost numit the misinformation effect / efectul informarii eronate si se pare ca este foarte larg raspandit. Explicatia este de fapt destul de simpla. Se pare ca reactualizarea distorsionata este pusa pe seama accesarii unor informatii relevante de fundal. Responsabila pentru formarea amintirilor false poate fi o oarecare schematizare a reconstructiei informatiei. Ceea ce fac oamenii in momentul in care reactualizeaza este sa adune informatiile schematice care se leaga de acel eveniment fals.

3.2. Consecine pozitive

ntr-un articol, Mark Howe i colegii si au artat n ce mod predispoziia noastr pentru amintiri false poate fi avantajoas. Echipa lui Howe a cercetat n mod specific concepia conform creia amintirile false pot fi avantajoase, deoarece ele reflect activarea conceptelor i a ideilor relaionate cu o experien anterioar, care poate contribui la rezolvarea problemelor viitoare. Inteligentul experiment al lui Howe sugereaz c acesta este n special cazul amintirilor care se refer la pericol i supravieuire. Exemplul, pe care Howe i echipa sa l dau cu privire la avantajul creat de amintirile false, este legat de supravieuire: persoana care i amintete (greit) c a vzut un prdtor n timp ce cuta mncare ar putea s fie mai precaut la ntoarcerea ei n aceeai zon pentru a aduna mai mult mncare, dect persoana care i amintete cu exactitate c numai urme (ex. mirosul) ale prdtorului au fost prezente la o vizit anterioar. Faptul c amintirile false sunt o consecin inevitabil ale unui sistemului mnezic puternic reconstructive nu le face s fie evitate. Pe de alt parte, iluziile memoriei nu sunt nici bune, nici rele n sine. Ceea ce determin

dac ele au o consecin pozitiv sau una negativ depinde numai de modul n care acestea ne vor folosi mai trziu.

4. Cercetri n domeniul amintirilor false

Tot mai multe studii i experimente au aprut cu privire la cercetarea amintirilor false. Astfel, profesorul Giuliana Mazzoni, David Schacter, Mark Howe sunt doar civa dintre cei care s-au ocupat de studiul amnunit al acestui sindrom. Att prin experimentele acestora, dar i prin cazurile cu care s-au confruntat, aflm despre inducerea amintirilor false, despre repercursiuni grave din cauza unor identificri greite, dar i despre nesigurana cu privire la martorii oculari. Aflm c nu toate indiciile de dupa eveniment au insa puterea de a schimba amintirea trecutului. De exemplu, cu cat mai similara este informatia post experienta sugerata de ceea ce au trait oamenii de fapt, cu atat este mult mai probabil ca se va produce confuzia si va duce la distorsiunea memoriei. Mai mult decat atat, cu cat este mai credibila sursa, cu atat este mai probabil ca informatia data post eveniment va fi acceptata si integrata peste amintirea originala. Si daca informatia de dupa este mai plauzibila, este mult mai probabil sa influenteze memoria subiectului decat daca ea ar avea atributul de neveridicitate. Cu cat individul primeste de mai multe ori informatia falsa, cu atat mai familiara devine si cu atat mai mult este posibil ca ea sa fie integrata in memorie.

7. Bibliografie

1. Jarett, C., http://www.scientia.ro , Amintirile false prezint i un avantaj 2. Paraschiv, I., http://www.empower.ro/psihologie/, De la real la imaginar ntr-o secund: Amintirile false 3. Scientific American, 1997, The truth about false memories 4. tiuriuc, S., www.la-psiholog.ro, Confabulaia 5. Zlate, M., 1999, Psihologia mecanismelor cognitive