Sunteți pe pagina 1din 15

TEORII ALE MEMORIEI FALSE LA COPII SI ADULTI

Rezumat:multa atentie a fost recent oferita efectelor memoriei false la copii si adulti.Atentia a fost initial focusata asupra efectelor principale.Cei mjai multi observatori sunt de acord ca efectele memoriei false sunt robuste i repetabile, cu toate c ele sunt supuse unor constrngeri.Folosind proceduri care sa nu constranga.este posibil sa induca oamenii intr-o falsa memorie marturisind evenimente pe care nu le-au experimentat niciodata.In present cercetatorii au inceput sa examineze originilor multor efecte:cum este create memoria falsa si ce se poate face pentru a fi minimizata?A devenit evident ca aceste intrebari de prezicere si prevenire trebuie adresate teoriei dezvoltarii prin deplina intelegere a fenomenului:falsa memorie.In acest articol exploram, explicaii contemporane pentru aceste fenomen si efectele la copii si adulti inclusiv formarea,surse de monitorizare si efecte imediate ale teoriei.Discutia noastra este impartita in 4 sectiuni.In prima parte vom rezuma presupunerile care stau la baza diferitelor abordari teoretice.In a doua parte variatele efecte ale memoriei false sunt descrise si interactiunile lor cu varsta,intarzierea si tipul de interogare . Demonstratiile din laboratoare sunt suplimentate de exemplele din viata reala de la medicina clinica. Dupa, examinam cum fiecare din aceste efecte sunt explicate din diferite perspective teoretice. In final, adunam dovezile valabile ce favrizeaza diferite eplicatii pentru efectele memoriei false si discutam implicatiile acelor dovezi pentru teoretizarea ulterioara si pentru imbunatatirea performantei memoriei.

BAZA : Memorii false si adevarate

Memoriile false se refera la o arie vasta de fenomene care au fost observate in laborator, in decoruri psihoterapeutice si in alte domenii ale vietii reale. Cateva memorii false par a fi generate spontan ca parte a intelegerii normale. De exemplu, cei mai multi oameni vor pretinde ca isi amintesc

evenimente pe care ei doar le-au dedus. Ei spun ca isi amintesc ca li s-a zis Pasarea se afla sub masa. desi li s-a zis de fapt Pasarea este in colivie.si Colivia este sub masa.. Desigur, afirmatia Pasarea este sub masa este adevarata(bazata pe celelalte doua afirmatii). Totusi, exista o diferenta intre amintirea exacta a unei afirmatii auzite si relatarea unei inferente potrivite cu ce a fost auzit. Aceasta diferenta este foarte importanta in sala de judecata in care martorii sunt nevoiti sa marturiseasca despre experientele lor directe , mai degraba decat despre inferentele lor sau teorii despre evenimente. Alte memorii false par sa fie generate din surse exterioare . Ele sunt implantate intentionat sau neintentionat astfel incat oamenii sa relateze evenimente precum le-ar fi experimentat direct,care le-au fost sugerate. De exemplu, subiectii dintr-un experiment s-ar putea sa vizioneze fotografii cu accidente de masina ce contin imagini cu un indicator de STOP la intersectie. Ai tarziu, catorva dintre subiecti li se spune ca era un semn de cedare la acea intersectie. Cand subiectii indusi in eroare sunt intrebati de mai multe ori daca era un semn de cedare la acea intersectie(un test da/nu), cel mai probabil ei vor spune da, ca isi amintesc de acel semn de cedare. Chiar si cand li se da o alegere fortata intre raspunsul corect semn de stop si raspunsul fals semn de cedare, subiectii indusi in eroare sunt pasibili sa aleaga semnul de cedare deoarece a aparut in slide-urile originale. Memoria privind evenimentele la care au fost martori pot fi aparent deformate de sugestii verbale fara hipnoza,constrangere sau alte masuri extraordinare. Totusi, in literatura privind memoria falsa, memoriile sunt descrise ca fiinnd adevarate daca evenimetele sunt rememorate ca si cum chiar s-ar fi intamplat, fara infrumusetari sau sugestii irelevante. In contrast, memoriile mai presus de experimentarea directa, care includ interpretare sau relatare, sau care neaga experienta, sunt false. Memoriile false ar trebuie sa fie diferentiate de afirmatiile false. Memoriile false implica pretinderi despre amintire. Putem crede sincer ca am experimentat diferite eveimente si putem sa simtim ca ne amintim detalii concrete despre acele evenimente si totusi, sa nu fi trait niciodata acele evenimente. Cum pot experiente pe care nu le-am trait niciodata sa devina o parte a istoriei noastre personale?

Este memoria reprodusa sau reconstruita? Pentru a raspunde intrebarii despre cum evenimentele care nu au avut loc pot deveni parte a istoriei noastre , trebuie sa intelegem cum functioneaza memoria, cum copiii si adultii isi amintesc. A existat pentru mult timp o tensiune intre viziunile reproductiva si reconstructive ale memoriei. Conform viziunii reproductive, memoria reflecta realitatea, chiar daca reflectia se poate degrada in timp si ,in final, sa devina inaccesibila. Desi e usor sa parodiem aceasta viziune precum un realism naiv, o versiune a memoriei reproductivetrebuie sa fie asumata daca vrem sa acordam credibilitate memoriilor autobiografice.Intradevar acest argument a fost adus de cativa priceputi in sanatatea mentala.Mai exact, acei adulti isi pot aminti cu acuratete evenimente din copilarie, mai ales cele traumatizante.O vedere reconstructive a memoriei arata maleabilitatea memoriei de a arata intelegerea experientei,mai bine decat experienta propriu zisa,Intelegerea poate schimba trairea,experiennta .Aceasta recenzie a fost transpusa in cartea de memorii a lui Lilian Hellman in cartea sa :,,Maybe,,: Este de la sine neles c, n memoriile lor oamenii ar trebui s ncerce s spun adevrul in memoriile lui si nu alt altceva.Poate timpul estompeaza sau sterge o parte din amintire.Dar tu incerci,oricumIn timp memoriile devin neclare cu goluri sau pierderi temporare.Ani intregi am fost amuzata sau nervoasa cand oamenii repeat sau scriu povesti desprec mine ,despre ce am spus sau am facut.Au fost cateva perioade cand nu au fost doar unele inexactitati.Desi reconstructia poate fi corecta,impreunarea cu intelegere si cunostinte si cu o experienta dezvoltata fac vulnerabila o eventuala distorsiune.La un nivel mai formal,cercetarile au produs support evident pentru ambele recenzii.Aceste doua evidente nu pot fi reconciliate apeland la slabiciunile metodologiilor acestea fiind date informatiile corecte sunt in conflict.La un alt nivel mai formal cercetarile au produs sustineri evidente ale ambelor recenzii. Atunci cnd deficienele sunt abordate, datele sunt nc conflict (de exemplu, Reyna & Kiernan 1994).Probele de asemenea, nu pot fi reconciliate pur i simplu, susinnd c memoria este att de reproducere si reconstructiva (de exemplu, Loftus 1995). Aceasta funcioneaz ca un compromis, descrie datele, dar nu ca teorie (pentru o discuie detaliat a acestor probleme,

vezi Reyna & Brainerd 1995b). Teoriile tiinifice nu trebuie s fie falsificate susinnd c fie rezultatul, exactitatea memoriei sau inexactitatea, pot indicaadevarul.Provocarea teoretic, atunci, este de a prezice cnd memoriava fi exacta i inexacta, i de ce. Dei s-ar putea fi sugerat c eecul constructivismului (de exemplu, faptul c memoria este reconstructiva), este discutabil daca se poate falsifica, este util, cu toate acestea,s ia n considerare modul n care constructivismul reprezint amintiri false. O astfel de evaluarea dac o versiune modificat a constructivismului este realist dac detalii cu privire la fals de memorie efecte infirma constructivismul, de exemplu, atunci este , uin probabil ca,cu o versiune modificat poate fi salvat. Prin urmare, dei mai mare problema de a prezice exactitatea memoriei in raport cu inexactitate este fundamental, vom examina caracterul adecvat al constructivismului pentru inexactitate. Trei ipoteze care astau la baza teoriilor despre memoria falsa Se crede c constructivismul este susinut doar de demonstrarea faptului c memoria este inexact. Astfel, tradiional "explicaia" pentru amintiri false este faptul c memoria este constructiva, c "erorile de memorie apar deoarece cu experiena, evenimentele sunt integrate cu deducii i elaborri, altele care merg dincolo de directa experien ".Din aceasta perspectiva,aparitia semnalelor falsei memoriei pentru experienta si elaborarea experientei in care a fost integrate.Elaborarea este considerate semantica in sensul in care reflecta cum este inteleasa experienta.Oricum,admitem ca memoria falsa exista chiar si cand sunt problem cu memoria , nu este nevoie sa folosim mecanismul propus in constructivism pentru ca datele si precizarile nu sunt echivalente.Acolo sunt cel putin doua motive pentru care memoria falsa nu este constructivista :sursele monitorizate si teoria urmelor estompate. Aceste lucrari teoretice nu presupun ca amintirile false sunt create de experiente care integreaza elaborari semantice.Amintirile false reflecta un esec de monitorizare a surselor informatiei.Sursa de monitorizare caracterizeaz cele mai multe cazuri de amintiri false ca surs sau confuzii. Astfel, de exemplu, procedura standard pentru inducerea externa a amintirii false implic prezentarea vizual urmata de cea verbal. Intr-un test de memorie efectuat mai tarziu, subiectii care induc in

eroare este mai probabil sa declare ca ei au sesizat informatii gresite decat subiectii controlati. In termeni de sursa monitorizata, acest efect poate fi descris ca eronat atribuins informatii de la surse verbale catre surse vizuale. Daca sursele monitorizate nu ar fi fost nimic altceva decat o reformulare a contructivismului, oricum, ar fi vazuta ca o teorie de prisos. Din fericire, cercetatorii au inceput sa clarifice diferentele dintre constructivism si modul de lucru prin sursele monitorizate. Asa cum mentionat mai sus, constructivismul indica faptul ca informatiile verbale tarzii sunt amestecate cu informatiile vizuale timpurii, asadar, informatii distorsionate sau memorii originale updatate; memoria incorporeaza multiple surse de informative care ajuta la intelegerea anumitor evenimente. Conform punctului de vedere a surselor de monitorizare, in orice caz, ambele amintiri,vizuale si verbale, ar putea ramane separate si intacte, dar informatii despre sursele lor nu pot fi accesate. Asa cum este, aceasta ipoteza implica ghicirea, contrar datelor. Aceasta inseamna, subiectii care nu au acces la informatii relevante pentru sursa decizionala pot doar ghici daca sursa a fost vizuala sau verbala. In orice caz, daca o presupunere familiar este inclusa, este posibil ca subiectii sa delare ca au vazut un detaliu care induce in eroare: Cand un lucru sugerat este supus testului, subiectii il pot recunoaste ca ceva care a fost prezentat de-a lungul sesiunii experimentale si pentru ca acestia folosesc un criteriu familiar, indica faptul ca ei pot sa isi aduca aminte ca au vazut acel lucru in evenimentul original. Daca este mai departe presupus ca acel detaliu care induce in eroare va deveni mai familiar decat cel original , atunci poate fi de asemenea prevazut ca acel detaliu eronat va fi ales in favoarea celui original , intr-un proces de recunoastere fortata. Judecata lui Johnson, despre care s-a zis ca formeaza baza pentru raspunsurile intr-o situatie standard, se bate cap in cap cu judecata surselor de monitorizare. Ei s-au contrazis pentru faptul ca subiectii orientati catre judecata surselor de monitorizare ar trebui sa faca mai putine atributii surselor pentru ca ei ar trebui sa retraga informatii in memorie care sa le permita lor sa aiba judecata mai clara

despre surse. Conform surselor de monitorizare, informatia de la sursa nu este in mod direct reprezentata de memorie. In schimb, memoria de la sursa este un produs a unui proces decizional care implica evaluarea de caracteristici ale memoriei, incluzand pofta de viata, detalii de perceptive, informatii contextuale si inregistrari a unor procese interne reflective. Vorbind in general, sursele ar trebui sa devina confundate una cu cealalta daca memoriile impart caracteristici similare. Mai mult, criteriile constiintei strategice ar putea fi folosite pentru a lua decizii de la sursa,de exemplu, sa foloseasca memoria pentru detalii vizuale ca pe un criteriu pentru a decide daca sursele au fost vizuale mai mult decat verbale. Cu toate astea, modul de lucru prin surse monitorizate asigura o conceptie alternativa a efectelor falsei memorii obtinute folosind standardele proceselor informatiilor eronate. Subiectii pot decide in mod gresit ca informatiile verbale au luat nastere dintr-un context vizual pentru ca li se par familiar, pentru ca imparte caracteristici comune cu cele originale sau pentru ca subiectul nu reuseste sa adune informatii relevante pentru a specifica sursa. Despre deciziile sursei monitorizate se crede ca sunt bazate pe adunarea de calitati ale memoriei sip e interpretarile a ceea ce este acumulat.Acest proces de luare a deciziilor este influentat de doua variabile-cheie: fie ca procesul incurajeaza subiectul sa acceseze informatiile relevante catre sursa decizionala sau ca informatia care este accesata poate fi folosita pentru a descrimina cu incredere sursele. Oricum, mai multi factori pot afecta aceste variabile precum amanarea, operatiile cognitive, informatii contextuale, cunostinte de baza, inclinatii ale judecatei, asumptii ale metamemoriei si teluri din present. In cele din urma, cea mai recenta abordare teoretica a falsei memorii este teoria urmelor estompate. Asemenea abordarii surselor monitorizate, teoria urmelor estompate poate fi folosita pentru a explica fenomenele memoriei intr-o varietate de procese. Spre deosebire de sursele monitorizare teoria urmelor estompate face asumptii relative despre factorii posibili de a influenta falsele memorii.Prima asumptie este ca memoria nu este unitara ci mai degraba acele reprezentatii cuvant cu cuvant in esenta sunt atribuite cu greu in parallel si sunt stocate separate. Desi intelesul unei experiente este reprezentat in esenta, aceasta reprezentatie nu este integrata in reprezentatie cuvant cu cuvant aceleasi

experiente.In ciuda acestor lucruri reprezentatiile exacte pot fi solicitate independent dupa diferite indicii.In al doilea rand reprezentatiile exacte difera prin durabilitate,acestea sunt mai vulnerabile la efectele de interferenta si devin mai repede inaccesibile decat cele din esenta.Intr-un final uitarea este caracterizata de dezingtegrarea urmelor,de fragmentarea gradual a amintirilor asa incat aspectele unei experiente pot deveni disociate din cand in cand.Procesul de dezintegrare,in acest caz poate fi reinstalat sau reversul procesului,de catre o gtestre imediata mai tarziu repetand intrebarea si de catre reprezentarea materialelor experimentate precum prin studieream,reproducerea exacta sau partea unui test de recunoastere. Conform teoriei urmelor estompate amintirile false apar in prima cauza din vina esentei amintirilor care sunt atribuite in mod fals experientei.Esenta memoriilor ar trebui sa predomine ca o baza pt memoriile false din acelasi motiv din care acestea predomina in luarea deciziilor rational;durabilitatea lor relative.Totusi intr-un test de tipul da/nu subiectii recunosc in mod fals inferentele asa cum le-au fost prezentate ,apparent din cauza acelor inferente care solicita memoria pt esenta propozitiilor prezentate.Similar intr-un test de forma da/nu,cu informatii eronate subiectii pot recunoaste in mod fals informatiile vizuale gresite pentru ca era necesara o memorie pentru esenta informatiilor vizuale.De exemplu subiectii si-ar putea aduce aminte de esenta,adiica de indicatorul din traffic si acolo vor raspunde ,,da,, cand vor fi intrebati daca a fost un indicator de cedare acolo.C a si Reyna si Kiernan au discutat cu natura acestui tip de test(da/nu) face diferenta.Efectele prezentarii ambelor informatii originale si gresite la fel ca in procesele de alegere fortata,depend de accesibilitatea relative a memoriei esentiale sau exacte.Tipic,memoriile exacte a informatiilor eronate sunt ami accesibile decat acelea pemntru informatiile originale deoarece formarea este prezentata mai aproape in timp.Aluziile verbale ale testului pot necesita memorii exacte pentru a produce acceptarea de informatiiu eronate . Asadar acceptarea de informatii gresite pot fi de asemenea sustinute de retragerea memoriilor exacte din contextul gresit.Memoria exacta gresita este acumulata cand ,spre exemplu,subiectii unui experiment isi aduc aminte de un cuvant de pe lista anterioara;sau ,cand copiii isi aduc aminte de o propozitie pe

care cineva a mentionat-o dupa o poveste ca si cand ar fi facut parte dintr-o poveste.Acumularea exacta a informatiilor eronate nu presupune asumptii speciale in teoria urmerlor estompate in afara de acelea de a aplica memoria exacta in general precum susceptibilitatea la interferente si uitarea.Brainerd si Reyna presupun ca baza acestor judecati gresite este cateodata exacta mai mult decat esentiala pentru ca ei au formalizat aceste asumptii intr-un model mathematic care separa diferentele bazelor pt a accepta informatiile eronate.Aceste baze diferite pt efectele falselor memorii pot fi de asemenea impartite empiric de catre variati factori care au efecte cunoscute asupra accesibilitatii memoriei exacte versus memorie esentiala si prin performarea unor analize sensitive corecte precum dependent stocastica. In final conform teoriei urmelor estompate amintirile false sunt in general exacerbate in timpul care trece dintre elememntele originale si manipularile subsecvente .Dupa oo lunga ama nare accesul la detaliile exacte precum imaginile vizuale clare sau saurse de informative exacte vor fi negate precipitat sub circumstante normale.Din cauza faptului ca uitarea este o dezinntegrare a unei urme,aspectele unei amintiri pot deveni dissociate de la una la alta precum memoria pt o propozitie sau pentgru sursa ei.S-a discutat ca sursa in particular va fi uitata mai rapid decat miezul evenimentelor.Din cauza asta asa cum este deseori sau tipic operationalizat in experimente este un detaliu exact.De exemplu orice lista in care un cuvant apare este un detaliu de suprafata cvare poate fi diferentiat de intelesul essential sau de esenta cuvantului.Sursele la fel ca imaginile,emotiile,mirosurile si alte attribute specific devin dissociate de la evenimentele petrecute in timp si cateodata ele devin reintregite eronat mai ales ca ele sunt revizuite in mod selective si repetat. In cea mai recenta versiune a teorei urmelor estompate,natura memoriei reprezentate este diferita din cauza calitatii experientewi fenomenelor.Subiectii apparent nu su constiinta indubitabila in interior daca isi traseaza reprezentatia esentiala cand ei,de ex recunosc fals diferente adevarate asa cum le-au fost prezentate.Fie ca reprezentatiile exacte sau esentiale pot oferi ajutor la atributiile pe care anumite material,cuvinte,propozitii,imagini au fost in m,od direct experimentate.ACeste idei sunt cateodata acompaniate de atributii specific

de exemplu ca materialul este amintit ca fiind opus de cel stiut sau ca a fost prezentat de anumiti vorbitori sau ca a fost ajutat de imagini mentale.Lucrrile recente abordeaz, de asemenea, gradul in care reprezentrile sunt sub control contient ca hotrrile judectoreti de recunoatere, precum i mecanisme la care experienta fenomenelor este raportata pentru memoria falsa.Astfel, n conformitate cu teoria din urm, amintirile false apar n dou moduri, dup cum rezulta din recuperarea amintirilor, atunci cnd sunt numite pentru, recuperarea amintirilor greite identice. Deoarece aceste amintiri au diferiteproprieti, toate amintirile false nu trebuie s se comporte la fel. n special, factori deCreterea, regsire de amintiri cum ar fi indicii legate semantic, ar trebui s promovezeamintiri false de primul tip. Factorii care cresc accesibilitatea stenograme,dezinformare, cu toate acestea, cum ar fi n mod repetat prezentarea, ar trebui s promoveze false amintiri de-al doilea tip. Vrsta i ntrzierea ar trebui s aib efecte vizibile, o data ce amintiri identice si esenta se disting. De exemplu, adultii sunt mai mult capabil s-i aminteasc de informaii originale textual, i de a rezista la interferene,amintiri ,sarcini identice, dar ei de asemenea, pot sa-si aminteasca dezinformat. Dup o ntrziere suficient de restricionare (alte intervenii), cu toate acestea, amintiri.Cu informaii ar trebui s domine performanta de memorie, amintiri, inclusiv cele pentru sursa, ar trebui s fie relativ inaccesibile.n rezumat, cele trei teorii au fost folosite pentru a explica apariia de fals in amintiri. Cel mai vechi dintre acestea, constructivismul, susine c memoria este inevitabil integrat cu interpretarea acesteia.Din punct de vedere, amintiri false care sunt n concordan cu nelegerea de evenimente nu poate fi amintiri adevrate. Sursa de monitorizare respinge ideea c memoria pentru experiena este n mod necesar integrata cu deducii i alte surse de informaii. Mai degrab, cererile false despre amintirile apar deoarece sursele lor sunt confundate. Deoarece muli factori contribuie la deciziile surs, inclusivsarcina i variabile strategice, de "amintiri false", adic, n mod eronat,amintiri atribuite pot varia foarte mult. Potrivit unor teorii, memoria pentru o experien real trebuie s fie distinsa de memorie. Cele dou tipuri de memorii sunt codificate separat,i pot fi recuperate independent. Amintiri false apar atunci cnd esena amintirilor este provocat n contexte care solicit amintiri identice, i atunci cnd amintiri, i fragmente de memorie devin asociat

cu un context gresit.Din cauza diferenelor de durabilitate, uitnd esenta ar trebui s produc cele mai multe cazuri de memorie falsa. n urmtoarele seciuni, vom vrevizui mai multe descoperiri legate de amintiri false la copii i aduli, cu ilustraii de la situaii din viaa real, n medicina clinic, i, apoi, discuta modul n care aceste rezultate ar fi explicat din perspective teoretice diferite. CARACTERISTICILE EMPIRICE ALE MEMORIEI FALSE n aceast seciune, dovezi empirice cu privire la efectele de memorie false-la copii i aduli este revizuit. Vom ncepe cu o schem de clasificare pentru efectele de baz;Efectele sunt organizate de-a lungul unor sugestii externe, variaii cu privire la efectele de baz sunt luate n considerare, inclusiv efectele care implic testarea de memorie simpla, persistenta, monitorizarea surs, i discriminarea pentru fiecare efect, rezultatele de laborator relevante sunt descrise. Pentru multe dintre efecte, exemple sunt, de asemenea, prezentate n tabelul 2 de la medicina clinica. (Exemplele nu sunt definitive, deoarece nu s-au observat n condiii controlate.)Scopul este dublu exemplu. n primul rnd, ne propunem s artm c rezultatele de laborator par a avea analogii n viaa real. n al doilea rnd, am selectat exemple de la medicina clinica, pentru a ilustra faptul c efectele fals de memorie se aplic la o gam de contexte importante n afar de cele de drept. Procednd astfel, speram pentru a evidenia faptul c fals de memorie reflect, n general, funcionarea normal a memoriei ,procese, i, ca atare, au potenialul de a compromite performana uman ntr-o gam larg de activitati. Efecte autosugestive Pentru a ncepe, efectele memoriei false pot fi descrise ca ncadrndu-se de-a lungul unei continuari care variaz de la sugestia cea mai mare parte intern ,la sugestia cea mai mare parte extern.Efectele false de recunoatere a Bransford si colegii sai, de exemplu, intr n apropierea sfritul intern a continuari, i, prin urmare, au fost numite "autosugestie"n aceste studii, aa cum sa menionat mai devreme, subiecii au manifestat inferene cand a fost prezentat. Acest lucru se ntmpl probabil pentru c exemple prezentate, se bazeaz pe faptul c sensul cuvntului in aceste texte recunoatere efectele false la copii i adults.Similar

Rezultatele care au fost obinute n paradigma spune / nsemna, n care copiii susin cau auzit inferene n mod explicit n textele care au fost citite la ei, ceea ce era confuz.Ei ca au spus ceea cetrebuia sa fie initial.De asemenea, par a fi rezultatul unei identificri eronate de autosugestie, deoarece apare spontan.fr nici un fel de construcii determinate de experimentator.Conform constructivismului, hotrrile de recunoatere a xemplelor prezentate i de inferene ar trebui s fie dependent, si mai uoara. Subiecii gasesc inferene adevrae, deoarece acestea sunt n concordan cu ceea ce nseamn, nexemple de propoziii (prezentate false sunt acceptate mult mai rar.} Dac o astfel interferenta apare deoarece memoria este construit din nelegere, cu toate acestea,recunoatere a prezentat i neprezentat(dar adevarat) Exemple ar trebui s fie dependent deoarece ambele sunt bazate pe o reprezentare semantic integrata. Cu toate acestea,exemple de recunoatere a prezentat i neprezentat adevrai n paradigma Bransford s-au dovedit a fi independente pentru copii i pentru aduli, n ciuda semnificative efectele false de recunoatere a independenei constatata ca nu suport nici un constructivism care include detalii perceptuale i informaii suprafa de alt natur n functie de memorie de reprezentare. Chiar dac au fost doar de memorie "un pic constructiv," recunoaterea hotrrilor judectoreti ar fi stocaste dependent (dei nu n totalitate stabilite; Astfel, dei Bransford efecte mici sunt rezultatulproceselor interne infereniale, aceste efecte sunt aparent independente detez de recunoatere. Efectul Independena indic faptul c ntrebriledespre evenimente asistat pot da rspunsuri contradictorii n cazul n care rspunsurile sunt bazate pe reprezentri diferite de memorie, comparativ cu stenograme. Deci, de exemplu, un martor s-ar putea spune c a auzit zgomote afara la ora 9:35, pe baza unei memoriei de a privi la ceas, i mai trziu mrturiseste c a auzit "dup cin", bazat pe o memorie eseniala,faptul c evenimentul a avut loc cndva n seara. Acest lucru este analog cu subieci ntr-un experiment recunoatea afirmarea att printez i inferen ca fiind prezentat sentina. Sau, dup o ntrziere, o victim ar putea fi n imposibilitatea de a1. Autosugestie :Un pacient este internat la spital. Printre mai multe simptome, pacientul are o temperatur ridicat.rezident are o ordine n picioare ca pacientii cu o temperatur ridicat ar trebui s primeasc culturi de sange. Acest pacient, cu toate acestea, refuz testul de

sange. n ziua urmtoare, participarea solicit rezident dac hemoculturis-au fcut. n replic, c ei erau rezidente, care i amintete s fi vzut "culturi de snge n ateptare", pecalculator seara precedent. Cnd au intereseze despre rezultatele, cu toate acestea, ei descoper c a avut sngenu a fost niciodat trase si nici un test de snge au fost efectuate. Rezident a amintit n mod fals a vedea ceea ce el de obicei, s-ar fi vazut pe calculator. 2. Verbatim-Sinteza Independentei Efect:Un pacient viziteaz camera de urgenta plangandu-se de dureri de spate severe, medicul camera de urgen indicpe formularul care merge n diagrama pacientului c ibuprofenul va fi eliberat pentru dureri de spate. Multe sptmni mai trziu,pacientul viziteaz grija sa primara. medicul. Privind la diagram, un rezident ntreab pacientul dac acesta este nc,innd ibuprofenul pentru dureri de spate, iar pacientul spune ca nu. Rezident discut pacient cu participarea,care apoi interviuri pacient. Participarea ncepe "Deci, tu nu mai sunt luai medicamente pentru spate,durere? ", la care rspunsurile pacientului" Da, eu sunt. "Cnd a fost ntrebat care medicament este, pacientul crede n timp ce i spune "ibuprofenul." Dei pacientul amintit c el a fost esenta a lua "medicament pentru spate, "el nu a reuit iniial s-i aminteasc faptul c el a luat ibuprofen.3. Repetate Cuing Efect:Un pacient este transferat de la unitatea de terapie intensiva la un salon de spital. Rezident ef solicit rezident Ward i-l informeaz c pacientul are bacteriemie , ulcere i, eventual,pneumonie. Rezidentul examineaz pacientul care are inflamate ,ulcer.Rezidentul Ward discut starea pacientului cu asistenta de terapie intensiv, care menioneaz pacientul ca are o temperatur ridicat (un semn de infecie) i ulcer. Asistenta subliniaz de asemenea c ,culturile din sngele pacientului au fost pozitive (care indic o infecie a sngelui). Pacientul primete vaucomycin, un antibiotic folosit de obicei pentru a trata n spital boli cu penicilin ,rezistente la infectii Staphlococcus. Staphlococcus,specii sunt gasite pe piele cu ulcere decubitis. (Repetat leag de ulcere decubitis cu infecie,aparent indicii considere c infecie a sngelui a fost cauzat de ulcere i, prin urmare, c culturile 6. Efectul dezinformare:Un medic efectueaz o examinare fizic a pacientului. n timp ce ascultai la inima pacientului printr-un stetoscop, el aude un murmur cardiac aortic. Mai trziu, o ecocardiografie se realizeaz pe pacient

pacientul are simptome suplimentare, inclusiv dificultati de respiratie si sincopa (de exemplu, episoade de a pierde contiin). Deoarece sincopa este incompatibil cu un murmur regurgitative mitrala, de valori nu se abat de medic notele lui i descoper (i corecteaz) eroare de memorie.Pacientul, de fapt, are att aortic i mitral Not: Un rezident este un medic care este finalizarea de formare avansat. Un medic care a ncheiat cursul ziua urmtoare., rezident prezint pacientul la runde ca avnd bacteriemie.Atunci cnd participarea ntreab despre sursa de bacteriemie, rezident indic faptul c este de ulcere decubitis i c asistenta i-a spus c culturile de sange au fost pozitive pentru o Staphlococcus. Cu toate acestea, n revizuirea diagram, notificrile care au participat la pacientul a avut un piept x-ray n terapie intensiv dezvluind un lob din stnga jos culturi pneumonie, i snge care au fost pozitive pentru pneumococ. Astfel, sursa de bacteriemie a fost probabil pneumonie, mai degrab dect ulcere decubitis cu pneumococ bacteria nu Staphlococcus.Vancomicina a fost prescris nu pentru c pacientul a fost alergic la penicilina, din cauza pneumoniei.4. Sursa-Monitorizarea Efect ntr-o clinica de ambulatoriu, un rezident examineaz un pacient care are o exacerbare a astmului cronic.rezident las pe scurt sala de examinare i ntlnete un reprezentant al companiei de droguri n hol.Reprezentantul solicit semntura rezident, astfel nct eantioanele de un inhalator de astm nou poate fi pus n magazine,camer. Rezident completeaz examinarea sa a pacientului, i confer cu participarea. Rezident recomand ca pacientul s fie pornit pe un inhalator i participarea este de acord, cu toate c inhalatorul nou nu este menionat n mod specific. n timp ce revizuirea mai trziu, diagrama pacientului, notificrile care au participat la rezident are scris n diagram care participa la a recomandat inhalator nou. Cnd medicii discut, rezident i d seama c el trebuie s fi confundat cu participarea reprezentantului droguri ca surs de idee despre inhalatorul nou. (Ambele medicii sunt de acord s recomande inhalatorul nou.) 5. Mere de memorie testarea efectului Un pacient cu dureri n piept este admis la spital pentru infarct miocardic posibil (un atac de cord). La momentul admiterii, pacientul spune ca el nu se confrunt

cu orice dificulti de respiraie, transpiraie sau grea cu dureri n piept, mai trziu, am ~ ~ c interviuri studeneti pacientului i ntreab dac el a experimentat dificultati de respiraie, transpiraie, grea sau cu dureri n piept original. Pacientul neag c au avut aceste simptome,o or mai trziu, un rezident solicit pacientul aceeai ntrebare, iar cele din urm pacientul spune "Eu nu cred acest lucru.", pe,ziua urmtoare, participarea solicit pacientul despre aceleai simptome. De data aceasta, ns,rapoartele de pacient c el i amintete c au avut simptome cu durere n piept original. recunoasc exact (verbatim) expresia facial a unei agresor, dar s fie n msur s amintim c esena expresia a fost furios. Rezultate similare au fost observaten paradigma dezinformare. Cnd subiecii primesc o recunoatere da-nu Testul, uneori, ei rspund "da" la att de original (semn de oprire) i neltoare(semn de randament) informaii (Belli, 1989; Tversky & Tuchin, 1988; vezi, de asemenea, tabelul 2).(Reinei c, n sarcina acestuia, se schimb de la tac "stop semn" pentru a "da un semn," doar ca indicii schimba de la Exemple prezentate la inferene n tez Bransfordrecunoaterea paradigm. Putem deduce c subiecii nu se bazeaz pe esenareprezentri pentru ambele repere, deoarece judecile lor sunt stocastic independente. Spre deosebire de autosugestie, efecte standard de dezinformare intr n apropierea sfritul extern a continuum sugestibilitatea (a se vedea tabelul 2). Aceste efecte sunt vi se solicit de evenimente externe, cum ar fi oferite de dezinformare experimentatorul sau intervievatorul ntre autosugestie i sugestie externe., mai multe tipuri noi de memorie falsa efecte au fost identificate (de exemplu,, a se vedea Reyna in presa a).Efectele de testare sunt un exemplu de acest tip intermediary.Efectul apare pentru acele elemente care sunt legate de semantic,a prezentat elemente, dar, n general, nu pentru cei care nu au legtur.De exemplu, n cazul n care cuvntul "mr" este prezentat pe o list de studiu, i "fructe" este testat mpreun cu alte cuvinte prezentate i unpresented, mai trziu misrecognition de "Fructe" va fi mai mare n comparaie cu unpresented cuvinte care nu au fost niciodat testate,adic cu oricare dintre cuvintele prezentate, nu este la fel de ridicat de testare prealabil,memorie de testare include att o manipulare extern, initial ncercarea de recunoatere, precum i un proces intern de mult ca autosugestie, n care a generat,sensul sprijin recunoaterea fals.

Potrivit sursei cadrului de monitorizare, deoarece o hotrre surs este"Un rezultat al proceselor de atribuire relativ complexe, abilitati de monitorizare sursa,ar trebui s dezvolte cu varsta "(Johnson et al 1993,. p.. 7). Dei efectele nule aufost raportate de vrst, n unele studii, alii s-au artat avantajul prezis,n sursa de monitorizare pentru subiecii n vrst (de exemplu, Foley & Johnson 1985; Foley et al.1983). Surprinztor, studii de dezinformare n care monitorizarea surs nu a fost n mod explicit testate au raportat att creteri i scderi n amintiri false,cu vrsta, precum i de efectele nule (Ceci & Bruck 1993; Pezdek & Roe 1995,1996).De exemplu, Pezdek i Roe (1995) au raportat c efectele dezinformarii a crescut cu vrste cuprinse ntre patru i zece. Ei au fost capabili de a evalua acceptarea,tarifele pentru obiectivele i dezinformare separat, prin utilizarea unei sarcini da-nu recunoatere, mai degrab dect o sarcin forat cu variante de rspuns. Ei au descoperit c informaiile original a fost acceptate mai rar de ctre copii mai mari care au fost dezinformai; aceste copii.De asemenea, au avut tendinta de a accepta dezinformare mai des decat a facut copii mai mici