1

Catre AGENTIA NATIONALA DE INTEGRITATE Subsemnatul Marin Serbanescu, cetatean roman, ocupand o functie publica salarizata de agent de politie in cadrul DGPMB- Sectia 12/ Biroul Ordine publica, si ocupand o functie neremunerata de vicepresedinte al Sindicatului Politistilor din Romania " Diamantul", Cu domiciliul in Bucuresti, strada Soldat Ionescu Florea nr.5, bl.2, scara 3, etaj.3, apartament 47, sector 4, si cu domiciliul ales pentru comunicarea raspunsului dvs, la sediul de lucru al Sindicatului Politistilor din Romania "Diamantul", din Bucuresti, strada Ienachita Vacarescu nr.17A, sector 4, In baza art. 10 din Legea 514/2003, art.1 alin 1) si art. 45 alin 1 lit.i) din Legea 360/2002, art.1, art.2 si art. 26 din Legea 218/2002, Precum si in baza art.94 din Legea 161/2003, potrivit caruia :
(1) Calitatea de funcionar public este incompatibil cu orice alt funcie public dect cea n care a fost numit, precum i cu funciile de demnitate public. (2) Funcionarii publici nu pot deine alte funcii i nu pot desfura alte activiti, remunerate sau neremunerate, dup cum urmeaz: a) n cadrul autoritilor sau instituiilor publice; Va sesisez pentru a analiza o posibila situatie de incompatibilitate in care se afla dl. Munteanu Florian, functionar de politie din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti (DGPMB), persoana care, ocupand o functie specifica de politie, desfasoara, in schimb, activitati principale specifice profesiei de consilier juridic. I. Precizari prealabile In Ministerul Afacerilor Interne, exista creat, de mai multi ani, ceea ce consider ca este un sistem intern de fraudare a acelor norme juridice cu putere de lege, care reglementeaza drepturile, indatoririle si incompatibilitatile specifice ale profesiei de consilier juridic si ale profesiei de politist. Sistemul la care ma refer este construit pentru a permite acelor salariati care desfasoara activitatile principale, comune in toate institutiile publice, de "consilier juridic", sa eludeze incompatibilitatea dintre cele doua profesii si sa obtina, acestia, toate beneficiile materiale de nivel superior, acordate de legiuitor, exclusiv, functionarilor publici cu statut special, politisti, in considerarea riscului profesional deosebit la care se expun, acestia, in activitatea lor specifica, zilnica. Concret, acei functionari din unitatile de politie care presteaza cu titlu profesional, zilnic, obisnuit, activitatile specifice profesiei de consilier juridic, in loc sa fie numiti in functii contractuale de consilier juridic sau in functii publice generale de " consilier juridic" ( reglementate de Legea 514/2003 si Legea 188/1999), sunt numiti in functii specifice de politie, strict in scopul favorizarii ilicite a respectivilor, pentru acestia sa obtina toate acele compensatii materiale superioare, specifice profesiei de politist ( salarii mai mari, drepturi de echipament care se acorda anual sub forma baneasca, drept de hrana care se acorda lunar, neimpozabil, politistilor si are o valoare de cca 800 lei lunar), fara insa ca, respectivii,

2
sa se supuna si responsabilitatilor specifice si riscurilor zilnice, inerente desfasurarii activitatii periculoase, de politist. Numirea acestor indivizi, in functii de politie, nu este justificata obiectiv, de lege sau de sarcinile postului (care sunt cele specifice profesiei de consilier juridic) ci doar de pretentiile neintemeiate ale acestui grup interesat de " consilieri juridici", in sensul ca legea ar dispune in sensul ca respectivii sa fie numiti in "functii publice specifice", in institutia in care lucreaza, si nu in functii contractuale sau cel mult in functii publice generale de consilier juridic, supuse regimului juridic comun prevazut de Legea 514/2003 si Legea 188/1999 privind statutul functionarilor publici. In lumina celor de mai sus, chestiunea pe care o voi supune, mai jos, atentiei institutiei dvs., si la care trebuie sa gasiti, in esenta, o solutie impartiala si intemeiata pe lege, este urmatoarea: Daca o persoana, ocupand o functie publica specifica de politie, care, in loc sa desfasoare, in baza functiei de politie si a atributiilor stabilite prin lege, activitatile specifice profesiei de politist, desfasoara, de pe functia de politist, activitatile profesionale specifice care sunt rezervate de legiuitor, exclusiv, unei alte profesii, respectiv profesia de consilier juridic, se afla sau nu intr-o stare legala de incompatibilitate.

II. Starea de incompatibilitate concreta, pe care va sesizez sa o cercetati, este urmatoarea : In acord cu sistemul de fraudare a legii descris sintetic, mai sus, existent in MAI, domnul Munteanu Florian, ocupa o functie specifica de politie in cadrul DGPMB, dar in loc sa desfasoare activitati specifice functiei publice specifice pe care o ocupa, desfasoara, cu complicitatea organului conducator al DGPMB, activitati specifice functiei publice generale de consilier juridic. O prima dovada in acest sens, care se afla in posesia subsemnatului si pe care o atasez in copie, o constituie Intampinarea depusa de catre parata DGPMB in dosarul 18542/299/2013, aflat pe rolul judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti ( atasata in copie la prezenta), semnata de catre numitul Munteanu Florian. In intampinare, respectivul functionar, isi declina concomitent, 2 calitati, respectiv de " inspector de politie" si de " consilier juridic". Pentru stabilirea completa a starii de fapt si o analiza corecta a posibilei stari juridice de incompatibilitate, este necesar ca organul investigator sa stabileasca, prin mijloace proprii, direct si fara dubii: a) daca dl Munteanu Florian ocupa, cumulativ, in cadrul DGPMB, 2 functii, respectiv o functie specifica de politie si inca o functie de " consilier juridic" ( contractuala sau "publica", in baza uni act administrativ) asa cum ar rezulta din mentiunea inselatoare facuta din intampinare b) sau daca dl Munteanu Florian ocupa in realitate doar o singura functie, cea de politie, cu consecinta ca pretinsa calitate de " consilier juridic" este doar o mentionare mincinoasa, falsa, facuta pe intampinare de catre respectivul, in scopul de a insela tertii de buna credinta si de a usura practicarea ilegala, de catre politistul Munteanu Florian, de activitati profesionale permise de legiuitor, exclusiv, profesiilor de avocat si de consilier juridic.

Intrucat subsemnatul, sunt la randul meu agent de politie in cadrul DGPMB si vicepresedinte al unui sindicat de politisti (SPR Diamantul), sunt in masura sa luminez, organul investigator al ANI, cu privire la ceea ce va descoperi in investigatia sa, si anume ca dl Munteanu Florian, ocupa in realitate, la DGPMB, doar o singura functie publica, specifica de politie, si deci nu 2 functii ( a doua fiind cea de "consilier juridic"), cum aparent s-ar putea concluziona, eronat, din Intampinarea inselatoare, depusa la dosarul tribunalului, in care ma judec cu DGPMB.

3
III. Pentru ca organul investigator sa stabileasca cu certitudine, direct, prin mijloace proprii, cate functii detine numitul Munteanu Florian la DGPMB si care sunt denumirile acestora, va rog sa solicitati DGPMB sa va comunice, in original sau in copie certificata, actele juridice (contract de munca sau act administrativ de numire in functie ) Veti observa ca DGPMB nu va fi in masura sa va puna la dispozitie, acte juridice din care sa reiasa ca numitul Munteanu Florin ar ocupa concomitent, la DGPMB doua functii, una de politie si una de " consilier juridic". DGPMB va va comunica doar un singur act administrativ, respectiv actul prin care numitul Munteanu Florian a fost numit intr-o functie specifica de politie, neexistand vreun act juridic de incadrare a numitului Munteanu Florian, intr-o functie de " consilier juridic".

Ca o paranteza, va invederez ca mentiunea " inspector de politie" care se gaseste, pe intampinare, langa semnatura functionarului respectiv, arata doar gradul profesional specific de politie al numitului Munteanu si reprezinta doar un indiciu, si nu o dovada directa, ca respectivul ocupa in cadrul DGPMB, o functie specifica de politie. Este important ca organul investigator sa dobandeasca reprezentarea ca "gradul profesional" al unui politist nu se confunda cu "functia de politie", ocupata de acesta. De exemplu: Dl Mihai Pruteanu, care ocupa actual functia de "Director General al DGPMB" are gradul profesional (specific de politie) de "comisar sef de politie"; Dl Petre Toba, care ocupa functia de sef IGPR, are grad profesional de "chestor de politie"; Chiar si coautorul intampinarii, dl Marcosanu Ionut Adrian, s-a identificat pe sine ca ocupand functia de " Sef al Biroului Juridic", si si-a indicat gradul profesional de " Inspector de politie".

Deci cunoscand ca numitul Munteanu Florian are grad profesional de " inspector de politie", urmeaza ca organul investigator al ANI, sa stabileasca si care este, concret, functia specifica de politie, ocupata de numitul Munteanu Florian, in statul de functii al DGPMB

IV. In continuare, va rog sa solicitati la DGPMB si fisa postului, pentru postul de politie ocupat, de catre numitul Munteanu Florian, la DGPMB. Fisa postului este necesar a se administra in dosar, de catre organul de investigatie, urmatoarele motive: din

Intampinarea pe care o atasez la prezenta, dovedeste doar un singur act material, facut de catre politistul Munteanu Florian (M.F.), specific activitatilor consilierilor juridici. Fisa postului, odata administrata la dosarul de investigatie ANI, va dovedi insa ca dl M.F. presteaza, de obicei, activitatile specifice profesiei de " consilier juridic", ca sarcini de munca zilnice, deci cu titlu profesional si nu intamplator, ocazional. .

V. In continuare va solicit cu respect sa identificati actul normativ la care face trimitere art. 22 alin 5 din Legea 360/2002 ( " Funciile i modul de salarizare ale poliitilor se stabilesc prin lege, n termen de 6 luni de la data intrrii n vigoare a prezentei legi."). De ce solicit Agentiei sa-l identifice? Pentru ca, subsemnatul, chiar daca am folosit un program profesional de legislatie ( " Lege 4") produs de Indaco, nu am gasit, in Monitorul Oficial, o urma ca ar exista acest act normativ. Dar cu siguranta ca exista undeva, si investigatorii experimentati ai ANI il vor depista pentru ca, altfel, Agentia ar putea trage concluzia ingrozitoare si de necrezut, ca Politia Romana functioneaza in ilegalitate, neexistand o lege care care sa stabileasca ( aratand denumirile lor) functiile de politie.

4
De ce este important, in cauza concreta cu care investesc ANI, acest act normativ, pentru a fi studiat de catre organul de investigatie?

Suspectez ca, in actul administrativ de numire in functie al domnului Munteanu Florian, langa denumirea oficiala a functiei de politie este trecuta, ilegal, in paranteza, expresia ( consilier juridic), tocmai pentru a da o aparenta de legalitate, exercitarii de catre cel in cauza, a activitatilor specifice profesiei de consilier de politie si pentru a ingrauna constatarea starii de incompatibilitate. Avand in vedere ca un act administrativ individual, beneficiaza de o prezumtie de legalitate doar pana la proba contrarie, este necesar sa verificati daca exista in legea care stabileste denumirile functiilor de politie, o functie identica cu cu functia de politie ocupata de Munteanu Florian, cu tot cu parantezele intre care e trecuta expresia " consilier juridic". Este indubitabil ca, facand aceasta comparatie, organul de investigatie va constata ca nu exista in actul normativ special, nici o functie de politie de forma " functie de politie ( consilier juridic) ". Daca nu veti gasi in lege, o asemenea functie de politie compusa , rog cu respect, organul de investigatie al ANI: a) sa-si puna intrebarea ce valoare juridica are alaturarea, intr-un act administrativ individual, pe langa mentiunea functiei oficiale de politie, a expresiei " consilier juridic", intre paranteze; b) sa lamureasca scopul pentru care s-a introdus intre paranteze, mentiunea " consilier juridic" si sa lamureasca cui foloseste aceasta alaturare, interesului legitim al institutiei publice DGPMB, sau interesului personal al numitului Munteanu Florian, de a eluda reglementarile legale privind incompatibilitatile politistului si consilierului juridic? Cu privire la punctul a), va rog sa constatati ca mentiunea intre paranteze ("consilier juridic") este o mentiune nelegala, care urmeaza a fi retinuta ca inexistenta, intrucat nu exista nici o dispozitie normativa care sa permita, conducatorului DGPMB, sa inventeze niste denumiri de functii publice originale, exotice, rezultate din combinarea unei functii publice specifice, cu o functie functie publica generala. Tot in sprijinul nelegalitatii mentiunii consilier juridic, plasata intre paranteze, va invederez suplimentar, urmatoarele: Pornind de la premisa ca actul administrativ individual, trebuie sa respecte aceleasi exigente de "limbaj juridic" ca si actul normativ, Sau, cu alte cuvinte, pornind de la premisa ca regulile "limbajului juridic" sunt unice, atat pentru acte normative cat si pentru acte individuale, Va rog sa observati ca mentiunea intre paranteze, " consilier juridic" ( sub conditia sa existe aceasta mentiune, in actul de individual de numire in functia de politie a dlui Munteanu Florian, ceea ce eu nu cunosc dar organul de investigatie al ANI, poate sa verifice) este facuta cu incalcarea interdictiei legale de folosire a parantezelor intr-un text juridic emis de un organ de stat, mentionata in art. 38 din Legea 24/2000. Art. 38. - (1) Textul articolelor trebuie s aib caracter dispozitiv, s prezinte norma instituit fr explicaii sau justificri. (2) n redactarea actului normativ, de regul, verbele se utilizeaz la timpul prezent, forma afirmativ, pentru a se accentua caracterul imperativ al dispoziiei respective.

5
(3) Utilizarea unor explicaii prin norme interpretative este permis numai n msura n care ele sunt strict necesare pentru nelegerea textului. Nu este permis prezentarea unor explicaii prin folosirea parantezelor.

Cu privire la scopul pentru care s-a introdus in paranteza mentiunea " consilier juridic" si cui foloseste, si aceste aspecte consider ca sunt foarte clare. Mentiunea " consilier juridic", plasata intre paranteze, abuziv, pe actul individual de numire in functie, dupa aratarea functiei de politie, serveste exclusiv pentru a satisface interesele individuale ilicite ale functionarilor din unitatile de politie ( cum este DGPMB) care fac activitati de consilier juridic, pentru ca: pe de o parte, acestia sa ocupe functii de politie si sa beneficieze ilegal, de avantajele specifice profesiei de politist, fara a executa sarcini de politie si fara a-si asuma riscurile specifice ale profesiei de politist; pe de alta parte, sa practice profesia de consilier juridic, fara a se expune riscului de a fi trasi, ca indivizi, la raspundere juridica penala, pentru practicarea, fara drept, a activitatilor specifice profesiei de consilier juridic ( fapta incriminata ca infractiune de art. 113 din Legea 51/1995 si de Codul Penal).

Considerand lamurite, toate chestiunile de mai sus, absolut necesare pentru a ilumina organul de investigatie al ANI, asupra unor aspecte absolut necesare legate de activitatea si regimul obscur al politistilor/ consilieri juridici din unitatile de politie, care nu cred ca ar fi fost dezvaluite, de buna voie, de catre cel in cauza sau de catre reprezentantii DGPMB, ramane ca in continuare, sa supun atentiei dvs, elementele de fapt si de drept care indrituiesc suspiciunea ca ne aflam in fata unei stari de incompatibilitate, in care se afla dl Munteanu Florian, un functionar de politie care, contrar sarcinilor specifice de politie, asa cum sunt enuntate cu claritate de catre legiuitor, la art. 26 din Legea 218/2002, exercita activitatile permise de catre legiuitor, exclusiv, profesiei de consilier juridic. Astfel Analizand profesia de consilier juridic si cea de politist, observam ca ambele legi de statut prevad incompatibilitatea titularului functiei, cu alte ocupatii remunerate , exceptie fiind cele artistice sau didactice. Astfel la art. 10 lit.c) din Legea 514/2003 se prevede ca "Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibil cu: (..) orice alt profesie autorizat sau salarizat n ar sau n strintate." La art. 1 din Legea 360/2002 se prevede ca " politistul este funcionar public civil, cu statut special, narmat, ce poart, de regul, uniform i exercit atribuiile stabilite pentru Poliia Romn prin lege, ca instituie specializat a statului. " Atributiile specializate, stabilite prin Lege, pentru Politia Romana, sunt cele stabilite la art. 1, art.2 si art.26 din Legea 218/2002 privind organizarea si functionarea politiei romane. Art. 1. - Poliia Romn face parte din Ministerul de Interne i este instituia specializat a statului, care exercit atribuii privind aprarea drepturilor i libertilor fundamentale ale persoanei, a proprietii private i publice, prevenirea i descoperirea infraciunilor, respectarea ordinii i linitii publice, n condiiile legii. Art. 2. - Activitatea Poliiei Romne constituie serviciu public specializat i se realizeaz n interesul persoanei, al comunitii, precum i n sprijinul instituiilor statului, exclusiv pe baza i n executarea legii. Art. 26. - (1) Poliia Romn are urmtoarele atribuii principale:

6
1. apr viaa, integritatea corporal i libertatea persoanelor, proprietatea privat i public, celelalte drepturi i interese legitime ale cetenilor i ale comunitii; 2. aplic msuri de meninere a ordinii i linitii publice, a siguranei ceteanului, de prevenire i combatere a fenomenului infracional i de identificare i contracarare a aciunilor elementelor care atenteaz la viaa, libertatea, sntatea i integritatea persoanelor, a proprietii private i publice, precum i a altor interese legitime ale comunitii; 3. sprijin unitile de jandarmerie cu informaii pentru asigurarea sau restabilirea ordinii i linitii publice, cu ocazia mitingurilor, manifestaiilor cultural-sportive i altele asemenea; 4. asigur, direct sau n cooperare cu alte instituii abilitate potrivit legii, executarea controalelor tehnice i interveniilor pirotehnice pentru prevenirea, descoperirea i neutralizarea dispozitivelor explozive amplasate n scopul tulburrii ordinii publice, vtmrii integritii corporale, sntii persoanelor sau provocrii de daune proprietii publice ori private; 5. avizeaz i controleaz, n condiiile legii, nfiinarea societilor private de detectivi, paz, supraveghere i gard de corp; 6. culege informaii n vederea cunoaterii, prevenirii i combaterii infraciunilor, precum i a altor fapte ilicite; 7. realizeaz activiti de prevenire i combatere a corupiei, a criminalitii economico-financiare, a celei transfrontaliere, a infraciunii n domeniul informaticii i a crimei organizate; 8. desfoar, potrivit competenei, activiti pentru constatarea faptelor penale i efectueaz cercetri n legtur cu acestea; 9. asigur paza i funcionarea, n condiiile legii, a locurilor de reinere i de arest preventiv organizate n cadrul unitilor de poliie; 10. constat contravenii i aplic sanciuni contravenionale, potrivit legii; 11. asigur protecia martorului, informatorului i a victimei, n condiiile legii; 12. asigur, conform legii, protecia magistrailor i a familiilor lor, n cazurile n care viaa, integritatea corporal sau avutul acestora sunt supuse unor ameninri; 13. desfoar activiti de depistare a persoanelor care se sustrag urmririi penale, executrii pedepselor sau altor hotrri judectoreti, precum i a persoanelor disprute; 14. desfoar activiti de prevenire i combatere a migraiei ilegale; 15. folosete metode i mijloace tehnico-tiinifice n cercetarea locului svririi infraciunilor i la examinarea probelor i a mijloacelor materiale de prob, efectund, prin laboratoarele i specialitii proprii acreditai, expertize criminalistice i constatri tehnico-tiinifice, dispuse n condiiile legii; 16. exercit controlul, potrivit legii, asupra deinerii, portului i folosirii armelor i muniiilor, a materialelor explozive, asupra modului n care se efectueaz operaiunile cu arme, muniii i materii explozive, precum i asupra funcionrii atelierelor de reparat arme i asupra poligoanelor de tir; 17. exercit controlul asupra respectrii regimului materialelor radioactive i nucleare, substanelor toxice i stupefiante, precum i asupra altor obiecte i materii supuse autorizrii, potrivit legii; 18. supravegheaz i controleaz circulaia pe drumurile publice, n afara cazurilor exceptate prin lege, i colaboreaz cu alte autoriti publice, instituii, asociaii i organizaii neguvernamentale, pentru mbuntirea organizrii i sistematizrii circulaiei, asigurarea strii tehnice a autovehiculelor, perfecionarea pregtirii conductorilor auto i luarea unor msuri de educaie rutier a participanilor la trafic; 19. desfoar activiti specifice de poliie n domeniul transporturilor feroviare, navale i aeriene; 20. exercit controlul asupra legalitii stabilirii domiciliului sau reedinei cetenilor romni i strini aflai pe teritoriul rii, n condiiile legii; 21. ine evidena nominal a cetenilor romni cu obligaii militare n mediul rural; 22. organizeaz, n condiiile legii, cazierul judiciar pentru inerea evidenei persoanelor condamnate ori mpotriva crora s-au luat alte msuri cu caracter penal i constituie baza de date necesare pentru ndeplinirea atribuiilor operative specifice poliiei; 23. efectueaz studii i cercetri privind dinamica infracionalitii n Romnia i propune msuri de prevenire a acesteia; 24. acord sprijin, potrivit legii, autoritilor administraiei publice centrale i locale n vederea desfurrii activitii acestora; 25. particip, n condiiile legii, mpreun cu alte uniti ale Ministerului de Interne, n colaborare cu trupe ale Ministerului Aprrii Naionale, uniti de protecie civil i alte organe prevzute de lege, la activitile de salvare i evacuare a persoanelor i bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii,

7
accidente, epidemii, calamiti naturale i catastrofe, precum i de limitare i nlturare a urmrilor provocate de astfel de evenimente; 26. colaboreaz cu instituiile de nvmnt i cu organizaiile neguvernamentale pentru pregtirea antiinfracional a populaiei; 27. conlucreaz cu structuri de profil din alte state i de la nivelul unor instituii internaionale pentru prevenirea i combaterea criminalitii transfrontaliere; 28. particip la constituirea forelor internaionale de poliie, destinate unor misiuni de instruire, asisten i cooperare poliieneasc sau pentru aciuni umanitare; 29. ndeplinete orice alte atribuii stabilite prin lege. (2) Pentru ndeplinirea atribuiilor ce i revin Poliia Romn i organizeaz propria baz de date, potrivit legii. Art. 27. - (1) Ministrul de interne, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lng Curtea Suprem de Justiie, desemneaz poliiti care au calitatea de organe de cercetare ale poliiei judiciare. (2) Urmrirea penal se efectueaz n mod obligatoriu de procuror n cazul infraciunilor svrite de poliitii care au calitatea de organe de cercetare ale poliiei judiciare. (3) Infraciunile svrite de poliitii care au calitatea de organe de cercetare ale poliiei judiciare se judec n prim instan de ctre: a) tribunal, n cazul poliitilor prevzui n art. 14 alin. (2) pct. II din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliistului; b) curtea de apel, n cazul poliitilor prevzui n art. 14 alin. (2) pct. I lit. e)-j) din Legea nr. 360/2002; c) Curtea Suprem de Justiie, n cazul poliitilor prevzui n art. 14 alin. (2) pct. I lit. a)-d) din Legea nr. 360/2002.

Din prevederile combinate ale Legii 360/2002 si ale Legii 218/2002, nu exista un singur text normativ, care sa ne conduca la concluzia ca un politist, in virtutea functiei de politie, poate exercita activitati profesionale care sunt acordate de catre legiuitor, exclusiv, profesiei de consilier juridic.

Pe de alta parte, din prevederile art.94 din Legea 161/2003, rezulta ca citam :
(1) Calitatea de funcionar public este incompatibil cu orice alt funcie public dect cea n care a fost numit, precum i cu funciile de demnitate public. (2) Funcionarii publici nu pot deine alte funcii i nu pot desfura alte activiti, remunerate sau neremunerate, dup cum urmeaz: a) n cadrul autoritilor sau instituiilor publice;

In lumina celor de mai sus, situatia dlui Muntean Florian este urmatoarea : Respectivul ocupa, formal, "pe hartie", functia publica specifica de politie, doar pentru a se bucura de avantajele materiale deosebite, oferite de legiuitor exclusiv, politistilor, in considerarea activitatilor profesionale specifice riscante, care pot pune in pericol integritatea fizica si psihica a politistului, existand riscul pierderii vietii. Mascat, " de facto", respectivul desfasoara in viata de zi cu zi, activitatile profesiei de consilier juridic, dovada irefutabila fiind fisa postului precum si intampinarea atasata. Din punctul meu de vedere, aceasta stare in care se gaseste dl Munteanu Florian, este o stare de incompatibilitate; din perspectiva art. 1, art. 45 alin 1 lit.i) din Legea 360/2002; din perspectiva art.10 din Legea 514/2003 ;

8
din perspectiva art. 94 alin 2 din Legea 161/2003.

Daca pana la acest punct, am expus argumentele pentru care consider ca dl Munteanu Florian, se afla intr-o stare de incompatibilitate, mai jos voi expune argumentele cu care numitul Munteanu Florian se va apara si le voi demonta corespunzator. Astfel, cel in cauza va pretinde ca art. 3 din legea 514/2003 ( Consilierul juridic numit n funcie are statutul funcionarului, potrivit funciei i categoriei acesteia. ) ar permite ca un consilier juridic la o unitate de politie, sa fie incadrat intr-o functie specifica de politie. Aceasta aparare, este neintemeiata, din urmatoarele motive: Nu exista nici un alt text de lege, care coroborat, sa sustina interpretarea care convine dlui Munteanu Florian. Legile politienesti Legea 360/2002 si Legea 218/2002 nu lasa nici o posibilitate pentru persoana numita in functie de politie, sa desfasoare, in virtutea functiei si postului de politie ocupat, alte activitati profesionale decat cele specifice, politienesti. Mai mult, ipoteza ca o persoana ce indeplineste activitati de consilier juridic, ar putea ocupa o functie de politie, primind aceleasi drepturi de munca cu un politist real, in conditiile in care consilierul nu face si activitile de politie care au determinat pe legiuitor sa acorde politistilor, drepturi de munca de valoare superioara celor acordate, tot de legiuitor, functionarilor publici " consilieri juridici", contravine principiului egalitatii de tratament juridic. Consilierul juridic dintr-o unitate de politie indeplineste aceleasi sarcini ca un consilier juridic de la orice alta institutie publica, fiind normal sa fie salarizat la acelasi nivel. Numirea consilierului juridic intr-o functie de politie si salarizarea acestuia, identic cu un politist real, incalca principiul comunitar si constitutional al egalitatii de tratament juridic care implica si ca, la situatii juridice distincte, tratamentul juridic este diferit. La munca egala, salariu egal, se desprinde din art. 41 din Constitutie. Per a contrario, in masura in care nu se desfasoara aceasi munca, una fiind mai periculoasa si mai extenuanta decat alta, consilierul juridic nu poate profita de drepturile acordate de legiuitor, exclusiv, politistilor. Suplimentar, va invederez un aspect care nu este mai putin important decat cele mentionate anterior, Art. 4 din Legea 514/2003, face referire la posibilitatea pentru consilieri juridici, de a fi numiti "functionari publici" dar nu " functionari publici cu statut special". Legea 188/1999 stabileste, in mod explicit, functia publica de consilier juridic ca facand parte din categoria functiilor publice generale. Mai mult, la art. 7 alin 2 si 3 din Legea 188/1999, este explicata, cu maxima claritate, diferenta intre o functie publica generala. (2) Funciile publice generale reprezint ansamblul atribuiilor i responsabilitilor cu caracter general i comun tuturor autoritilor i instituiilor publice, n vederea realizrii competenelor lor generale. (3) Funciile publice specifice reprezint ansamblul atribuiilor i responsabilitilor cu caracter specific unor autoriti i instituii publice, stabilite n vederea realizrii competenelor lor specifice, sau care necesit competene i responsabiliti specifice. Avand in vedere ca legiuitorul a prevazut expres, functia de consilier juridic ca fiind o functie publica generala, oricat ar incerca dl Munteanu sa sustina ca, dumnealui, exercitand activitati de consilier juridic, poate ocupa o functie publica specifica de politie, aceasta sustinere nu poate fi primita, pentru vointa legiuitorului nu poate fi ignorata de nimeni. Potrivit art. 16 alin 2 din Constitutie , "Nimeni nu e mai

9
presus de lege", aceasta insemnand ca nici consilierii juridici din unitatile de politie, nu sunt mai presus de lege. Un alt amanunt care demonteaza pretentia dlui Munteanu Florian este urmatorul: Potrivit art. 29. din Legea privind organizarea si functionarea politiei romane, citez: (1) Personalul Poliiei Romne se compune din poliiti, ali funcionari publici i personal contractual. (2) Drepturile i ndatoririle specifice ale poliistului se stabilesc prin statut. Potrivit art. 17 din OUG 30/2007, citez: " Art. 17. - (1) Personalul Ministerului Internelor i Reformei Administrative se compune din: funcionari publici, poliiti - funcionari publici cu statut special, cadre militare n activitate, personal contractual, precum i soldai i gradai voluntari. "

Din cele doua norme mai sus mentionate, nu rezulta o posibilitate oferita de legiuitor, ca din personalul Politiei Romane sa faca parte " functionari publici" ci rezulta o obligatie, cunoscand legiuitorul, ca politia romana, pe langa politisti, are nevoie si de personal auxiliar, care sa fie numit in functii contractuale sau functii publice generale. Activitatea de asistenta juridica intr-o institutie publica nu este niciodata activitate principala a acesteia ci este o activitate auxiliara, de sprijin, pentru realizarea activitatilor principale. In contra celor de mai sus, desi legiuitorul a dispus, imperativ, ca in Politia Romana sa existe, pe langa politisti, si functionari publici, in Politia Romana nu exista nici macar un singur functionar public. Exista doar "politisti" ( functionari publici cu statut special") si "personal contractual". De ce oare? Pentru ca interesele individuale ale personalului auxiliar de politie, din care face parte si categoria " consilierilor juridici", atat din MAI cat si din unitatile de politie, au fost mai puternice decat vointa legii. Fiind pusi in situatia de a-si da " avizul de legalitate" cu privire la situatia lor si juridica si modul in care vor fi remunerati, si in conditiile in care mai exista conducatori de politie care sunt de specialitate ingineri agronomi sau absolventi de politehnica, in loc sa fie absolventi de drept, este firesc ca grupul social al consilierilor juridici a pretins si a convins ca, legea, impune ca domniilor lor sa ocupe functii de politie si sa fie remunerati superior, ca politisti, in timp ce desfasoara activitati de consilier juridic, pentru care legiuitorul a stabilit salarii mai mici, dar egale in toate institutiile publice. Fata de cele mai sus va rog sa analizati situatia dlui Munteanu Florin care de pe o functie de politie, practica activitati de consilier juridic intr-o institutie publica (DGPMB), si sa evaluati daca acesta se afla sau nu, intr-o stare de incompatibilitate. In incheiere, In baza art. 20, art. 31 , art. 148 din Constitutie, Vazand si cauzele CEDO Sunday Times vs UK, Petra contra Romania, Sissanis contra Romania, Shimovolos vs. Russia, Va solicit sa respingeti ca, fiind fara valoare juridica si inopozabil ANI, orice act normativ administrativ nepublicat, ordin sau instructiune, emis de catre Ministrul de Interne, care posibil urmeaza a fi invocat, in aparare, de catre dl Munteanu Florian, si care, nefiind adus la cunostinta publica prin procedura de publicare in MO prevazuta de lege, nu indeplineste exigentele de " accesibilitate si previzibilitate " ale unei legi, asa cum verificate aceste exigente, de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

10 Practica indelung Interne, ataa Ministerului a principiului transparentei Afacerilor de incalcare normative activitatii a autoritatilor din care fac parte,SPR statului, este motivulpentrucare sindicatul ( www.sprdiamantul.ro) Diamantul RaduStroe,printr-o scrisoare deschisa, recent, a solicitat dluiministru preluata "desubstapanirea Romana, si de mass-media, sovietica". sa elibereze ministerul si Politia '

Cu stima, petentMarinSerbanescu tel mobilnr.0769058158 tel/fax0213152826N

,,W otfice@srr1"^

tl'#,ilu \
V"\