IRIGAREA CULTURILOR AGRICOLE

Asolamentul de culturi irigate. In etapa actuala, culturile valoroase in conditii de irigare sunt porumbul, sfecla de a!ar, lucerna, floarea soarelui, cartofii si binenteles culturile !orticole. In general porumbul ocupa "# $ din suprafata asolamentului de culturi irigate. %upa lucerna irigata &'" ani poate urma (') ani in mocultura irigata porumbul. In ca ul cand sunt cerinte si posibilitati, in asolamentul cu culturi irigate se poate introduce floarea soarelui, fasolea, soia, graul si or ul de toamna, cartoful, alcatuind un asolament de scurta durata. Calitatea apei. Continutul in saruri solubile a apei de irigat este cuprinsa intre #,*& ' ( g+l saruri solubile. %aca continutul de saruri solubile este de ) g+l, apa incepe sa devina vatamatoare pentru plante. Cele mai daunatoare saruri sunt carbonatul si clorura de sodiu. care nu trebuie sa depaseasca *g+l. Reactia apei trebuie sa fie in ,ur de -. .e poate folosii apa cu p! mai mare de - doar pe terenuri acide. Temperatura apei de irigat trebuie sa fie cat mai aproape de temperatura mediului in care cresc plantele. Apele subterane se incal esc in timpul circulatiei prin canale.

Regimul de irigatie al unei culturi se refera la modul cum se administrea a apa de irigat in timp. In acest scop trebuie sa se cunoasca bilantul apei, norma de irigatie, irigatia de aprovi ionare, norma de udare, momentul de udare si graficul udarii. /ilantul apei poate fi in circuit inc!is iar apa necesara plantelor provine din precipitatii si irigatii. In circuit desc!is cand radacinile plantelor pot fi aprovi ionate de apa freatica prin capilaritate. 0orma de irigatie repre inta cantitatea de apa care se da unei culturi in timpul perioadei de vegetatie, pentru obtinerea unei recolte cat mai mari. Aceasta norma depinde de bilantul apei, deoarece in ca ul cand precipiatile si alimentarea cu apa din pan a freatica acopera necesarul plantei, nu mai este nevoie de irigatie. Irigatia de aprovi ionare se face inainte de insamanta, cu scopul de a asigura apa necesara rasaritului uniform, si pentru a reali a in sol o re erva de apa pentru primele fa e ale culturii. 1entru cerealele de toamna irigatia de necesitate este necesara in toamnele secetoase dupa veri secetoase. 1netru culturile de primavara irigarea de aprovi ionare se face dupa toamne si ierni secetoase 0orma de udare este cantitatea de apa e2primata in metri cubi la !ectar, care se da la o singura udare, pentru a asigura plantelor. Ea are ca limitat capacitate de camp pentru apa a solului iar limitata inferioara -&'3# $ din capacitate de camp. 1ractic la ,umatatea intervalului dintre capacitatea de camp si coeficientul de ofilire. 0orma de udare 4 **# 2 Grosimea strat sol de udat 5Capacitatea de camp a solului in $ din greutatea solului uscat ' continutul de apa a solului in $ din greutatea solului uscat6 0orma de udare la principale culturi agricole7 GRIU7 r8s8rire )##mc+!a9 imp8iere'burduf : ud8ri de -##mc+!a

1ORU;/7 apari<ie panicul'coacere lapte :') ud8ri de&##mc+!a .OIA7 =mbobocire umplerea boabelor :') ud8ri &##'3##mc+!a RA1I>?7 dou8 ud8ri inflorit'legare silicve dac8 e necesar .@ECL? %E AAB?R7 de la mi,locul lui iunie (') ud8ri &##'"##mc+!a CARTO@I7 ('& ud8ri cu norme de (##')##mc+!a. LUCER0A7 la o s8pt8mCn8 dup8 coas8 o udare "##mc+!a.

;omentul udarii se alege pe fa e de vegetatie, controlandu'se umiditatea solului, spre a fi completata, astfel incat sa nu scada sub -&'3#$ din capacitate de camp. Graficul udarilor repre inta ordinea tuturor udarilor pe culturi si perioade de irigatii si este necesar sa se intocmeasca atat pentru a dimensiona canalele cat si pentru organi area lucrarilor de udare.