Sunteți pe pagina 1din 24

Institutionalizarea

Istoricul institutionalizarii G. Neamtu (2003) prezinta in lucrarea sa faptulca in Europa EvuluiMediu, cele mai joase locuri din ierarhia sociala erau ocupate de persoanele carora le lipseau identitatea si minimum de siguranta oferite de numele cunoscut si onest al parintilor, de o resedinta stabile , de buna reputatie in comunitate. Aceasta categorie facea referire la copiii orfani sau abandonati :copii ai caror parinti nu erau casatoriti sau nu avea unici o identitate. Autorul mai face referire si la faptul ca in Italia, Franta, Anglia si aproape in intreaga Europa Apuseana, se considera ca cei abandonati apartin statului si ca acestia din urma au obligatia de a-I creste , educa si de a le purta de grija. Primele institutii de ocrotire au fost organizate de Biserica si de stat, adesea reprezentate de seniorul local. In paralel apare si plasamentul familial(ingrijire de tip foster).(Neamtu,G.,2003:797)

Cauzele institutionalizarii

Dupa I. Bratianu ,cauzele institutionalizarii copiilor in centrele de plasament sunt : Problematica abandonului si a institutionalizarii copilului trebuie abordata in functie de varsta acestuia, de situatia sa medicala, de situatia familial si, nu in ultimul rand, de functionarea unor institutii. Abandonul inseamna pentru cei mai multi dintre copiii nternarea intr-un centru de plasament sau institutionalizarea lor propriu-zisa. In acceptiunealui J. Bowlby, cauzele care conduc la situatia de abandon a copiilor sunt : - situatii de urgenta (mama decedata, mama in spital, mama in detentie, imoralitate, cruzime, neglijenta, saracie) ; - conditia grupului familial natural: prezenta si incapacitatea tatalui prezent , dar inapt prin boala fizica sau psihica, instabilitate sau deficient psiho-fizica etc.,prezenta si capacitatea mamei prezente, dar inapta pentru cresterea copilului ; - ajutorul inexistent din partea celorlalti(rude,prieteni,vecini);

Multi copii ce sunt internati in aceste institutii provin din familii destramate sau cu probleme preponderant sociale. (Bratianu, I.,2005:91)

Cateva dintre cauzele care particularizeaza situatia institutionalizarii pentru copii din Romania sunt prezentate in continuare. Lipsa conditiilor material datorate saraciei :dupa decembrie 1989, saracia familiilor s-a acutizat extrem de mult. In opinia autorului, sondajele si datele statistice oficiale releva un process continuu de pauperizare a polpulatiei. In conditiile lipsei resurselor financiare datorate somajului, conditiilor economice ale comunitatii locale, abandonul si institutionalizarea copiilor devine aproape un process normal. Lipsa locuintei :acest factor este direct de abandon si institutionalizarea copiilor. Astfel, in conditiile disponibilizarilor masive ce au avut loc dupa 1991, a cresterilor progresive privind cheltuielile de intretinere a locuintelor, a evacuarilor din locuinte a celor considerate rau platnici, a vanzarii locuintelor pentru a face fata cheltuielilor, a condus inevitabil la cresterea numarului de personae fara locuinte sau care traiesc temporar pe la rude, prieteni, ceea ce a avut ca effect abandonarea si institutionalizarea copiilor in centrele de plasament.(Bratianu, I.,2005:92-93) Mentinerea copilului in centrul de plasament fara experimentarea unor forme de alternative familiale la institutionalizare, destul de mult timp practicata si abia dupa 1995 s-a reglementat. Plasamentul copiilor in centrele de plasament mareste riscul de abandon al copiilor,, care are loc progresiv. O asemenea solutie la rezolvarea problemelor familiilor cu copii aflate in dificultate produce o pierdere progresiva a legaturii familie-copil, care duce finalmente la abandon, Parintii nu-si mai viziteaza copiii deoarece nu dispun de resursele necesare pentru acest lucru sau pentru ca ei considera centrul de plasament ca o protectie ce asigura conditii mult mai bune decat ar putea oferi ei vreodata copilului. (Bratianu, I.,2005:93-94) Prezenta unui handicap/dizabilitate la copil :daca copilul prezinta anumite deficiente, el are un risc mai crescut de abandon. Unii copii au ajuns sa-si traiasca toata copilaria intr-un centru de plasament, pentru ca au avut probleme de sanatate dupa nastere, fiind internati pentru tratament in sectii premature sau pentru distrofii.Prelungirea perioadei de institutionalizare, nu neaparat pentru tratament, a condus, datorita dezinteresului sau imposibilitatilor parintilor de a-si lua copiii acasa, la abandonat.(Bratianu, I.,2005:95) Soitu, L.,(2003), este de parere ca doar o mica parte a acestor copii cu dizabilitati au fost abandonati permanent de catre parinti sau sunt orfani, desi considera ca ar fi familii/rude apropiate care ar putea lua copilul in grija acestora si in acest fel ar salvacopilul de la efectele negative pe care le are institutionalizarea. Institutiile rezidentiale nu fac altceva decat sa dezvolte un efect de atragere datorate avantajelor imediate pe care institutia le poate oferi viitorilor beneficiari, acestea ar fi hrana, adapost si educatie. Autorul precizeaza faptul ca institutionalizarea este un raspuns complet inadecvat la saracie, ea nu intervine in nici un fel la nivelulc auzelor, aceasta din urma pare a fi o metoda costisitoare cu efecte devastatoare, dezvoltate in subcapitolul imediat urmator, asupra copiilor asistati pe un termen lung. (Soitu, L., in Neamtu, G.,2003:814)

Efectele institutionalizarii

Literatura de specialitate si experienta in domeniu arata ca in momentul abandonului, a separarii copilului de mama sau de persoana maternal substitutive, pe intreaga perioada de institutionalizare a copiilor, se pot observa, diferentiat de copilul provenitdintr-o familie, o serie de consecinte-efecte indezirabile, negative ce afecteaza intreaga dezvoltare a copilului. Pe fondul internarii copilului intr-un centru de plasament, atat in momentul cat si in perioada institutionalizarii, literatura de specialitate evidentiaza o serie de efecte nedorite, ce apar unilateral sau concomitent, pe intregul traseu de dezvoltare generala a copiilor institutionalizati. Astfel : - Deprivarea maternala sau sindromul de separare este resimtita de copil mai profund in deosebi in perioada momentului institutionalizarii, respective pe perioada copilariei timpurii (0-3 ani). Uniiautori (R. A. Spitz si J. Bowlby), in studiile lor, au aratat ca datorita deprivarii materne si a separarii, copiii institutionalizati prezentau sindrom de nedezvoltare, de apatie, denumit, dupa Spitz, depresie analitica (depresie datorata lipsei de suport)(Bratianu I.,2005:99) - Sindromul de hospitalism(institutionalizare) : Caracterizat prin intarzierea dezvoltarii fizice, psihologice si sociale a copiilor abandonati si institutionalizati se acutizeaza pe fondul instalarii si dezvoltarii sindromului de hospitalism.Datorita neglijarii, reducerii semnificative a numarului de contacte dintre adulti si copii si a activitatilor de ingrijire si educare deficitare, astfel de copii nu sunt tratati ca personae autonome,cu trebuinte, nevoi, cerinte, asteptari, interese, dorinte si tendinte proprii sau cu o istorie persoanala(caietul personal pe care fiecare copil institutionalizat ar trebui sa-l aiba).

Alte efecte mentionate in literature de specialitate, sunt carente de ingrijire, stimulare, socializare si educare a copilului. Spre deosebire de copiii proveniti din familie, in conditiile institutionalizarii copiilor, a numarului insuficient de personal angajat, a neimplicarii si a neglijarii acestuia in raport cu copiii, se creeaza o reducere semnificativa a contactelor dintre adulti si copii si din acest punct de vedere, ceea ce face sa se instaleze, o prapastie, o bariera intre nivelul de expectant si dezideratul de ingrijire si socializare a copiilor si nivelul de raspuns al personalului angajat in aceasta directie. In acest context, se poate spune ca personalul angajat este mai curand interest sa se ocupe doar de asigurarea unor conditii minime de viata a copiilor institutionalizati, decat de asigurarea tuturor conditii optime. (Bratianu. I.,2005:100) -Deprivarea efectiva si tulburari emotionale sunt alte consecinte ale institutionalizarii. Literatura de specialitate ne releva in cazul copilului institutionalizat ca deprivarea afectiva este strans legata de asa numitul fenomen de piticism, care se caracterizeaza printr-o statura foarte mica, intarziere in dezvoltarea scheletului, a organismului in general, a functiilor sale biologice reflectata printr-o intarziere a maturitatii sexuale. S-a observant ca deprivarea afectiva duce la piticism chiar in conditiile in care

alimentatia este corespunzatoare. De aceea, dieta alimentara adecvata nu conduce automat la recuperarea intarzierii in dezvoltare, decat in momentul in care tulburarile emotionale nu sunt corectate. (Bratianu, I.,2005:103) - Deprivarea sociala si distortiuni de relationare sociala : In revista Societate si Handicap(2000) este prezentata institutionalizarea copilului cu handicap ca fiind un act ce are consecinte profunde asupra dezvoltarii potentialului copilului pe plan bio psihic dar si a perspectivelor acestuia de viata obisnuita. Se stie de altfel ca plasarea unui copil intr-o institutie inchisa este de regula, definitiva. De prea putine ori s-a intalnit ca o familie sa infieze un copil cu nevoi speciale, acest lucru s-a intamplat fie de teama sau lipsa de cunostiinta privind ingrijirea speciala de care acesta are nevoie. (Dorina, A.,2000:111). Bratianu I. afirma, ca institutionalizarea prin insasi efectele sale secundare de deprivare maternal si sociala, determina cresterea sentimentului de insecuritate si de lipsa de valoare, resimtite de copiii, atrenand, in acelasi timp si scaderea stimei de sine.(Bratianu,I.,2005:105). Pentru ca acesti copiii cu dizabilitati institutionalizati sa aiba parte de o viata normal ca si copiii neinstitutionalizati s-a trecut la dezinstitutionalizarea acestor institutii, prin acest mod se incearca de asemenea si eliminarea efectelor negative ale institutionalizarii asupra copilului, fie ca este vorba de copilul cu nevoie special sau de cel care nu prezinta o ingrijire mai speciala. Spre bucuria mea, central in care au avut loc proiectele de evaluare a nevoilor copiilor si cel in care s-a incercat acoperirea anumitor nevoi este pus pe lista institutiilor care se vor inchide in perioada imediat urmatoare, copiilor in acest centru li se vor construi case de tip familial in Cluj Napoca dar si centru de zi. Fundatia Sera Romania a semnat o conventie de colaborare ( a se vedea anexa 3) cu Consiliul Judetean Cluj, avand ca prim scop inchiderea centrului de plasament Sf. Andrei din Com. Jucu, Jud. Cluj. Prin acest lucru se doreste integrarea activa a copiilor cu nevoi speciale, de asemenea prin inchiderea centrului mai sus mentionat, se doreste creearea unui complex comunitar de servicii pentru copilul cu handicap grav si sever in Municipiul Cluj constituit din 3(trei) case de tip familial si un centru de recuperare de zi pentru copilul cu handicap sever. Motivul cererii de inchidere al acestui centru sunt personalul centrului ce duc lipsa cronica de specialist datorita situarii sale isolate;posibilitatile acestor copiii de a se recupera intr-o localitate izolata sunt minime sau aproape inexistente;sansa de a se reintegra social intr-o comunitate atat de mica ca Satul Jucu este minima, asa ca singurul viitor pentru acesti copii ramane institutia pentru ingrijire a adultului cu handicap; in Municipiul Cluj, sub coordonarea DGASPC Cluj, nu exista un centru de recuperare pentru copilul cu handicap grav sau sever.(Conventia de colaborare nr 140/2007). Conventia semnata de catre cele 2 parti va fi realizata in cadrul proiectului Infiintarea complexului comunitar de servicii pentru copilul cu handicap , termenul limita de terminare a acestor locuinte este de 1 an de la data semnarii conventiei.

Introducere in Protectia Copilului

Situatia familiara a copilului trebuie analizata in stransa relatie cu situatia familiei si factorii care o influenteaza. Datorita nivelului de viata scazut din perioada de tranzitie, copiii au fost cei mai afectati astfel ca alaturi de adultii fara nici un venit, copiii reprezinta categoria cea mai expusa la pauperizare. Potrivi lui C. Zamfir si colaboratorii 1998, pag.26 consecintele saraciei sunt descrise astfel : -Cresterea numarului de copii abandonati - Cresterea numarului de copii nascuti subponderali - Raspandirea explosiva a unor boli legate de saracie ca tuberculoza sau alte boli infectioase. - Dezvoltarea fizica intarziata ca urmare a subalimentatiei, a lipsei ingrijirii sanatatii si altor dezavantaje - Instabilitatea nutritional cauzata de lipsa de vitamine si substante minerale. - Precaritatea conditiilor de locuit care afecteaza negativ dezvoltarea fizica si psihica a copiilor. - Dificultatile legate de scolarizare si de continuare a studiilor, care afecteaza din ce in ce mai mult copiii - Cersitul, furtul devin tot mai raspandite in randul copiilor. Datorita stresului la care sunt supuse multe familii din perioada actuala, copiii sunt expusi unor variate forme de pericole specifice saraciei(abandon, institutionalizare, vagabondaj). Societatea romaneasca este centrata pe copii si de-aceea intervine in favoarea lor iar comunitatile locale isi regasesc serviciile sociale pentru bunastarea familiilor. Declaratia Drepturilor Copilului elaborata de ONU in 1959 atrage atentia asupra membrilor Organizatiei Natiunilor Unite ca toti copiii indiferent de rasa , culoare, sex si nationalitate (fara discriminare) au dreptul la protectie social si o dezvoltare sanatoasa. In Romania, sistemul de protectie al copilului (Herczog 1997) face distinctia intre sensul larg sic el restrans al ocrotirii copilului, in primul sens asigura asigurarea bunastarii, se refera la intreg evantaiul de servicii menite sa asigure dezvoltarea sanatoasa, educatia si ocrotirea tuturor copiilor, iar in cel de-al 2lea, protectia copilului este o structura separata, menita sa ofere sprijin categoriilor de copiii aflati in sistemul specializat de dificultate fiind expusi unor conditii care le pun in pericol sanatatea fizica si psihica. Copiii cu dizabilitati (socializare). Despre socializare (17 Februarie 2011). Concept central care in cel mai larg sens se refera la toate acele persoane si interactiuni complexe si multiaspectuale care transforma fiinta umana intr-un membru participant activ al societatii. Pe scurt termenul se refera la modul in care devenim si suntem facuti sociali.(White,1977) de exemplu sugereaza ca aceasta ar descrie procesul lung si complicat al invatarii traiului in societate. Orice individ trebuie sa acorde o deosebita atentie grupului social din care face parte, asadar nu poate exista inafara unei experiente de grup. Nasterea, cresterea, educatia, asigurarea traiului zilnic, locul de munca, sunt

doar cateva aspecte prin care trece omul in decursul vietii sale. Socializarea nu este un proces marginit si temporar pentru ca orice individ participa, vrand nevrand la viata sociala si trebuie sa se adapteze permanent schimbarilor care apar in societate fiind tot timpul supus unor cerinte si prevederi sociale. Copilul cu dizabilitati trebuie considerat ca facand parte din societate. Nu putem sa-l ascundem, nu are nevoie de mila noastra, ci de sprijinul nostru permitandu-i sa traiasca alaturi ce ceilalti copii ca parte integrala a comunitatii. Pentru a socializa o persoana cu dizabilitati, este important : -Sa beneficieze de interventie individuala - Sa participe la activitatile de grup.

Educatia trebuie facuta posibila pentru orice copil, pentru orice persoana cu dizabilitati atat in familie cat si in gradinita, scoala, grupuri sociale sau in comunitatea locala. Teoretic fiecare copil trebuie sa aiba sanse egale la educatie. Practic insa ramane in afara gradinitelor si a scolilor un numar semnificativ de copiii. Cu timpul acestia vor fi marginalizati de catre societate nemaiputand fi nicicand socializati. Vorbind despre copiii cu dizabilitati este importanta colaborarea specialistilor din domeniul educatiei speciale, a o ONG-urilor cu specific cu colegii de invatamantul obisnuit. Urmand deviza societatii copiilor cu dizabilitati : Invatand impreuna, copiii invata sa traiasca impreuna!tragem concluzia ca termenul de socializare se refera la intelege. Intelegerea scolara reprezinta procesul de inchidere in scolile de masa/clasele obisnuite la activitatile formale si nonformale ale copiilor considerate ca avand cerinte educative speciale. Considerand scoala ca principala instanta de socializare a copilului, intelegerea scolara reprezinta o particularizare a procesului de intelegere sociala a acestor categorii de copiii, proces care are o importanta fundamentala in facilitarea intelegerii ulterioare in viata comunitara prin formarea unor conduite si atitudini, a unor aptitudini si calitati favorabile acestui proces. Relatia dintre normalizare si integrare este la randul ei una complexa. Un punct de vedere des invocate este acela ca daca normalizarea reprezinta scopul general, intelegerea in diversele ei forme, niveluri sau moduri constituie mijlocul de atingere al normalizarii. Intelegerea scolara ca situatie particulara a socializarii se poate defini in 2 feluri : Intr-un sens larg care se refera la adaptarea oricarui copil la cerintele scolare; in cerc restrans legat de problematica unor copiii cu cerinte speciale in contextual normalizarii, cuprinderea acestora in institutii scolare obisnuite sau in moduri de organizare cat mai apropiate de acestea.

Scoala si familia ca agenti ai socializarii au un rol foarte important in integrarea copiilor cu dizabilitati in invatamantul de masa. Asadar, in urma deciziei ca acel copil se va inscrie in invatamantul obisnuit se iau masuri pentru integrarea lui reala.

1. R.I.I. sex feminin D.N. 24.06.2004. Eleva in clasa a 1-a la Scoala Emil Isac. 2. R.E. sex masculin D.N. 28.08.2008. Frecventeaza gradinita Bambi, grupa mijlocie. 3. R.E.B. sex masculin D.N. 21.05.2006. Elev in clasa 0 la scoala Emil Isac. Parintii : R.E. Tata sex masculin R.A.A mama sex feminine D.N.- ?

Bunica celor 3 minori R.I. a sesizat asistentului social din Com. Luna, Jud. Cluj, in anul 2009 despre situatia copiilor. Acestia erau lasati zile in sir in casa fara mancare, foc sau apa de catre mama R.A.A., tatal R.E. fiind la munca in comuna de dimineata pana seara. In anul 2009 cei 3 minori sunt adusi la D.G.A.S.P.D.C la insistenta bunicii paterne. Motivul pentru care minorii sunt in institutie este acela ca parintii nu au reusit sa-si imbunatateasca situatia, locuiesc tot intr-o singura camera nesalubrizata; copiii au fost dusi in vizita, de fiecare data intorcandu-se cu paraziti si neingrijiti dovedind lipsa de interes si grija a mamei pentru copiii, tatal lipsind mult si muncind cu ziua in localitate. Rudele nu au posibilitatea sa ii ia pe cei 3 copiii in plasament tot datorita conditiilor improprii. Bunica paterna care de-a lungul timpului a manifestat interes si grija pentru copiii declara ca doreste sa-i gazduiasca la ea pe timpul vacantelor dar nu-si permite sa-i intretina timp indelungat, neavand nici un venit si nici spatiu (o camera unde mai locuieste o fiica cu nepotii). In present mama l-a parasit pe tatal copiilor fiind identificata pe teritoriul Judetului Mures, alaturi de alt concubin. Asistentul social din D.G.A.S.P.D.C. incearca sa o localizeze exact pe mama tocmai pentru a o informa despre copiii si urmeaza sa se faca reevaluarea cazului celor 3 frati, propunandu-se mentinerea masurii de plasament avand in vedere situatia parintilor specificata mai sus, dar totusi parintii raman in drepturi si sunt consultati in deciziile privind incetarea sau continuarea masurii de plasament. De-a lungul acestor 3 ani, copiii au fost vizitati de 2-3 ori pe an, vizitele fiind scurte iar cei 2 baieti mai mici se desparteau cu plansete.

R.E.B Genograma R.E. 5 ani

Rude

R.E.B

R.I.I. 9 ani

7 ani

Bunica paterna R.E. 56 ani Tata 32 ani

R.A.A. Fiica + nepotii bunicii paterne Mama 30 ani

Individ necunoscut Concubinul mamei

R.E.B. 7 ani are o relatie puternice cu R.I.I. 9 ani R.E.B. 7 ani - are o relatie puternica cu R.E.- 5 ani

R.E.B. 7 ani are o relatie puternica cu tata si tata cu el. R.E.B. 7 ani are o relatie puternica cu mama, dar mama nu are cu el. R.E.B. are o relatie puternica cu bunica paterna si aceasta cu el. R.E.B. are o relatie tensionata cu fiica si nepotii bunicii paterne si acestia cu el. R.E.B. are o relatie tensionata fata de actualul concubin al mamei si acesta fata de R.E.B.

Ecoharta R.E.B.

Psiholog

R.E. 5 ani Biserica si preotul

Scoala si colegii R.E.B. 7 ani

R.I.I. 9 ani

Asistent social din D.G.A.S.P.

Referenta Invatatoare

Baietii din grupa lui

I.M. 6 ani

R.E.B are o relatie puternica cu R.I.I. si R. E. si acestia cu el. R.E.B. are o relatie puternica cu scoala si colegii lui de clasa si acestia cu el. R.E.B. are o relatie tensionata cu baietii din grupa lui de la centru si acestia cu el. R.E.B. are o relatie puternica cu asistentul social, referenta si psihologul din D.G.A.S.P.D.C. R.E.B. are o relatie puternica cu Biserica si preotul, cu D-na Invatatoare si aceasta cu el. R.E.B. are o relatie apropiata cu I.M.(6 ani) si acesta cu el.

R.E. Genograma

R.A.A mama 30 de ani

R.E. tata 32 de ani

Bunica paterna 56 de ani R.E.

5 ani

Fiica bunicii si nepotii

rude

R.E 5 ani- are o relatie puternica cu R.I.I. si R.E.B. si acestia cu el.

R.E. are o relatie puternica cu R.A.A. dar acesta nu are cu el. R.E. are o relatie puternica cu R.E. si acesta cu el. R.E. are o relatie puternica cu bunica paterna si aceasta cu el. R.E. are o relatie tensionata cu fiica bunicii si nepotii acesteia. R.E. are o relatie apropiata cu rudele dar acestea nu au cu el.

Ecoharta R.E.

R.I.I. 9 ani B.R. 6 ani Asist.social Referenta Psihologul D.G.A.S.P.C. R.E. 5 ani R.E.B. 7 ani

Grupa de la gradinita si grupa lui din D.G.A.S.P.D.C

Educatoarea Biserica si preotul

R.E. are o relatie puternica cu R.I.I. si R.E.B. R.E. are o relatie puternica cu asistentul social, referenta si psihologul din D.G.A.S.P.D.C si acestia cu el. R.E. are o relatie apropiatacu copiii din grupa lui de gradinita si grupa din complexul unde locuieste si acestia cu el. R.E. are o relatie puternica cu educatoarea, biserica si preotul si acestia cu el. R.E. are o relatie apropiata cu B.R. (6 ani) si acesta cu el.

R.I.I. Genograma R.E.B. 7 ani R.E. 5 ani R.E. Tata 32 ani

R.I.I.

9 ani R.A.A. Rude Mama 30 ani Individ necunoscut

Bunica paterna 56 ani

Fiica + nepotii bunicii

R.I.I. 9 ani- subiectul. R.A.A. mama, 30 de ani,R.I.I. are o relatie puternica cu mama dar mama nu are cu R.I.I. R.I.I. are o relatie puternica cu tatal de 32 de ani si tatal are o relatie puternica cu R.I.I. R.I.I. are o relatie tensionata cu rudele din partea mamei si ale tatalui (atat femei cat si barbati). R.I.I. are o relatie apropiata cu bunica paterna de 56 de ani si bunica are o legatura puternica cu R.I.I. R.I.I. are o relatie tensionata cu fiica bunicii paterne si nepotii acesteia. R.I.I. are o relatie puternica cu R.E.B. de 7 ani. R.I.I. are o relatie puternica cu R.E. de 5 ani.

Ecoharta R.I.I.

Grupa de fete din care face parte

Scoala unde invata

Invatatoarea R.I.I.

Psiholog din D.G.A.S.P.C

9 ani

R.E.B. 7 ani

R.E. Referenta 5 ani

Asistent social din D.G.A.S.P.C Biserica + preotul

H.M. 10 ani

Copiii din centru

R.I.I. are o relatie puternica cu R.E.B. si R.E. R.I.I. are o relatie puternica cu copiii din centru. R.I.I. are o relatie puternica cu asistentul social, referenta si psihologul din D.G.A.S.P.C. R.I.I. are o relatie puternica cu grupa din care face parte. R.I.I. are o relatie puternica cu scoala unde invata. R.I.I. are o relatie puternica cu Biserica + preotul. R.I.I. are o relatie tensionata cu D-na Invatatoare dar D-na Invatatoare nu are cu ea. R.I.I. are o relatie buna cu H.M.(10 ani) si aceasta la fel cu ea.

V.A.R. sex masculin. D.N. 06.02.2004 elev in clasa a II-a A, la scoala Emil Isac. V.F. sex masculin. D.N. 25.07.2005 elev in clasa I, la scoala Onisifor Ghibu. V.A. sex feminin. D.N. 03.01.2001 eleva in clasa a V-a. O.R. sex feminin. D.N. 20.04.1998.

Cei 4 minori mai au un frate. D.D. sex masculin. D.N. 24.05.1996, care a fost in centru 2 ani , apoi in luna Iunie 2012 a fost luat de tata acasa. Copiii au fost integrati in anul 2007 intrucat locuiau intr-o camera in Campia Turzii, fara conditii igienicosanitare si electricitate. Erau lasati singuri o mare parte din zi fara hrana sau apa. Mama copiilor V.C. si-a exprimat verbal si in scris dorinta de a-si institutionaliza copiii. Cei 4 copiii au aceeasi mama V.C., minorul V.A.R. provine dintr-o relatie de concubinaj a mamei cu paternitate nedeterminata. Din alte relatii de concubinaj sunt si ceilalti 4 copiii. Singura cu paternitate determinate este O.R. Concubinul mamei si presupusul tata al copiilor, V. a fost incarcerat, copiii ramanand cu mama care ii lasa singuri zile la rand.

Acestia au fost lasati 4 zile singuri iar serviciul de urgenta care fusese apelat de un vecin, a intervenit luandu-i. In cele 4 zile nu au avut nimic de mancare sau caldura in casa si se presupune ca vecinii le-au adus cate ceva. Neavand curent electric pe timpul noptii isi aprindeau lumanari punandu-si viata in pericol. Avand in vedere faptul ca mama a spus ca nu-si asuma responsabilitatea pentru ei si presupusul tata fiind incarcerat, negasindu-se nici o sursa sau alternative (ruda de gradul 4 care sa corespunda cu nevoile de moment ale copiilor), s-a decis institutionalizarea acestora. Mama se pare ca este plecata in Spania(dupa ultimele informatii), iar tatal care intre timp a fost eliberat din penitenciar si a urmat-o pe mama in Spania a comis o infractiune care l-a privat de libertate pe o perioada de 15 ani. Presupusul tata L.F. a vizitat copiii inainte de a fi inchis, apoi le-a scris din inchisoare. Despre mama nu se stie nimic. Rudele din partea lui L.F. au declarat ca-i primesc pe copiii in vizita. D.D. a fost reintegrate in Iunie 2012 in familia tatalui fiind singurul recunoscut iar cei 4 minori se afla in continuare in sistemul de protectie.

V.A.R. 9 ani , Genograma.

V.A. 12 ani

V.C. mama

Rudele din partea mamei.

V.A.R.

V.F. 8 ani

9 ani

Tata necunoscut

Rudele din partea tatalui.

O.R. 15 ani

V.A.R. - 9 ani are o relatie puternica cu V.F. , V.A. si acestia cu el. V.A.R. are o relatie puternica cu O.R. si aceasta cu el. V.A.R. are o relatie tensionata cu mama, rudele acesteia si presupusul tata si rudele acestuia si acestia cu el.

Ecoharta V.A.R Sz. R. 10 ani V.A. 12 ani O.R. 15 ani

Scoala si colegii de clasa

V.A.R.

V.F. 8 ani

9 ani

Medicul si personalul medical din D.G.A.S.P.D.C.

Biserica si preotul Asistentul social, psihologul, referenta din D.G.A.S.P.C. Baietii din grupa lui din complex

V.A.R. are o relatie puternica cu V.F. si V.A. si acestia cu el. V.A.R. are o relatie puternica cu asistentul social,psihologul si referenta din D.G.A.S.P.D.C. si acestia cu el. V.A.R. are o relatie puternica cu preotul si Biserica si acestia cu el. V.A.R. are o relatie puternica cu scoala si colegii de clasa si acestia cu el. V.A.R. are o relatie tensionata cu baietii din grupa lui si acestia cu el (in complexul unde locuieste). V.A.R. are o relatie puternica cu O.R. dar aceasta nu are cu el. V.A.R. are o relatie buna cu personalul medical si medical centrului si acestia cu el. V.A.R. are o relatie buna cu Sz.R.(10 ani) si acesta cu el.

V.F. Genograma. V.A.R. V.C. Mama V.A. 12 ani V.F. Tata necunoscut 9 ani O.R. 15 ani 9 ani

Rudele din partea tatalui

Rudele din partea mamei

V.F. are o relatie apropiata cu V.A. si V.A.R. si acestia cu el. V.F. are o relatie tensionata cu mama si rudele acesteia si acestea cu el. V.F. are o relatie tensionata cu presupusul tata si rudele acestuia si acestea cu el. V.F. are o relatie apropiata ci O.R. si aceasta cu el.

V.F. Ecoharta.

V.A. Baietii din grupa unde locuieste 12 ani

Biserica si preotul V.F.

8 ani Asistentul social,psihologul, referenta din D.G.A.S.P.D.C O.R. 15 ani

V.A.R. 9 ani

Invatatoarea

Scoala si colegii M.A. Medic + personal medical din D.G.A.S.P.D.C 8 ani

V.F. are o legatura puternica cu V.A.,V.A.R.,O.R. si acestia cu el. V.F. are o legatura puternica cu asistentul social, psihologul si referenta din D.G.A.S.P.D.C. si acestia cu el. V.F. are o legatura puternica cu preotul si Biserica si acestia cu el. V.F. are o legatura tensionata cu baietii din grupa unde locuieste in complex si acestia cu el. V.F. are o relatie buna cu medical si personalul medical din D.G.A.S.P.D.C. V.F. are o relatie apropiata cu M.A. (8 ani) si acesta cu el.

V.A. Genograma.

Rudele din partea tatalui

V.A.R.

9 ani Rudele din partea mamei V.A. V.F. 12 ani 8 ani

Tata

O.R. 15 ani V.C. Mama

V.A. -12 ani are o legatura puternica cu V.A.R., V.F. si O.R. si acestia cu ea. V.A. are o legatura tensionata cu mama, tata si acestia cu ea. V.A. are o legatura tensionata cu rudele mamei si acestea cu ea. V.A. are o legatura tensionata cu rudele tatalui si acestea cu ea.

V.A. Ecoharta.

Invatatoarea

R.A.

Asistentul social, Psihologul, Referenta din D.G.A.S.P.D.C.

10 ani

V.A. Scoala si colegii de clasa 12 ani

Biserica si preotul

Sz.R.

10 ani

Medicul din centru.

V.A. are legaturi puternice cu Invatatoarea si aceasta cu ea. V.A. are legaturi puternice cu scoala, colegii de clasa si acestia cu ea. V.A. are legaturi puternice cu asistentul social, psihologul si referenta din D.G.A.S.P.D.C. si acestia cu ea. V.A. are legaturi stresante cu Sz.R.(10 ani) din centru si acesta cu ea. V.A are legaturi puternice cu medical si personalul medica din complexul unde locuieste. V.A. are legaturi puternice cu Biserica si preotul si acestia cu ea. V.A. are o relatie buna cu R.A.(10 ani) si aceasta cu ea.

O.R. Genograma.

V.F. 8 ani V.A. 12 ani

Rudele din partea mamei

O.R. V.A.R. 15 ani 9 ani

V.C.

Rudele din partea tatalui

Mama Tata

O.R. are o relatie puternica cu V.A. si V.F. si acestia cu ea. O.R. are o relatie tensionata cu V.A.R. si acesta o relatie puternica pentru O.R. O.R. are o relatie tensionata cu mama si tata si acestia cu ea. O.R. are o relatie apropiata cu rudele din partea tatalui si acestea cu ea. O.R. are o relatie tensionata cu rudelde din partea mamei si acestea cu ea.

O.R. Ecoharta.

Medicul si personalul medical din D.G.A.S.P.D.C Scoala si colegii de scoala

O.R. M.A. 15 ani 13 ani Diriginta

Asistentul social, Psihologul, Referenta din D.G.A.S.P.D.C

Biserica si preotul

O.R. are o relatie puternica cu medical si personalul medical din D.G.A.S.P.D.C. si acestia cu ea. O.R. are o relatie puternica cu asistentul social, psihologul si referenta din D.G.A.S.P.D.C. si acestia cu ea. O.R. are o relatie stresanta cu scoal si colegii de scoala si acestia cu ea. O.R. are o relatie puternica cu Biserica si preotul si acestia cu ea. O.R. are o relatie puternica cu M.A.(13 ani) si aceasta cu ea. O.R. are o relatie tensionata cu diriginta si aceasta cu ea.