Sunteți pe pagina 1din 7

POLITICI PUBLICE

SPITALELE DIN ROMNIA

PREGTIT PENTRU COALA NAIONAL DE STUDII


POLITICE I ADMINISTRATIVE

REALIZAT DE BRATU ANDREEA- FELICIA


Gr. 2

Spitalele din Bucureti

1. Introducere

O vizit in spitalele Bucuretene reprezint in ziua de azi un adevrat pericol


pentru santatea pacianilor.
Oficial , 10.000 de romani s-au infectat intr-un an ntr-unul din spitalele
romnesti, ns neoficial numrul este de 10 ori mai mare. Medicii nu raporteaz
infeciile intraspitalicesti , asa ca nimeni nu ia masuri ca s dezinfecteze seciile
contaminate.
Spitalele romneti zac in mizerie, dar n lumea suntem pe ultimile locuri
privind infeciile nosocomiale. Ne internm n spitale cu toalete insalubre, cearceafuri
rupte si saloane cu mucegai i totui Europa ne are ca exemplu. Romnia face ce tie de
mult ascunde mizeria sub pre i se preface c aceasta problem nu exista, desi anual mor
oameni din cauza bolilor pe care le iau din spital.

2. Analiza situaiei
Modul principal de transmitere a infeciei nozocomiale este MNA MURDAR,
toaletele din spitale nu au sapun.
Unitaile sanitare din Romania au raportat anul trecut aparitia a peste 9.600 de
infecii nosocomiale, adica infectii contractate in timpul spitalizarii. Dintre acestea, 483
au fost cazuri de septicemie, 2.990 infecii respiratorii, 836 infecii digestive si aproape
1.500 de infecii urinare, relateaza Cotidianul.
Potrivit datelor furnizate de Centrul de Calcul si Statistic Sanitar din cadrul
Ministerului Sanataii, cele mai multe infecii s-au inregistrat in seciile de terapie
intensiv, chirurgie, pediatrie, dar si in seciile de nou-nascuti. In ceea ce priveste
orasele, Capitala ocupa primul loc in acest caz, cu aproximativ 1.600 de cazuri raportate,
2

urmat de Iasi, cu 1.550 cazuri, i Cluj, 1.509. Urmrile, complicaiile si chiar decesele
survenite in urma infeciilor nu sunt insa raportate.
Potrivit statisticilor oficiale , rata infeciilor intraspitaliceti din Romnia au fost n
2008 de doar 0,19 %. ,,La noi este vorba despre o subraportare crasa a cazurilor de
infecii nosocomiale, n rile vest-europene . media infeciilor este de 5%, ceea ce
nseamna c se raporteaz si se iau msuri. Aici nu se raporteaz ns procedurile i
protocoalele pentru prevenirea i controlul infeciilor , lucruri care conduc la cresterea
mortalitii in spitale a declarat Dr. Geza Molnar, preedintele Sociatii Romne de
Epidemiologie.
Nu intereseaza pe nimeni infeciile nosocomiale pentru c oricum nu le raporteaza,
in consecina, conducerea nu are probleme. Teama medicilor si a directorilor de a raporta
infeciile i in consecin s lupte pentru tinerea lor sub control vine din contractul semnat
de manager cu casa de asigurari prin care infeciile nosocomiale erau trecute ca indici de
performanta. In cazul in care erau raportate, scadeau sumele alocate spitalului.

Analiza SWOT

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

In Romnia sunt doctori foarte bine

Condiiile insalubre din spitale.

pregtii.

Lipsa de interes pentru a mbuntii

Costul ingrijirilor medicale este mai redus

condiiile din spitale.

decat in strintate.

Infecii nosocomiale.
Lipsa de aparatura performant

Oprtuniti

Ameninri

Accesarea de fonduri europene.

Lipsa de interes a populatiei.

Creterea de contientizare a cetenilor

Lipsa de interes a guvernaniilor.

fa de problemele existente

Instabilitatea politica.

Campania beneficiaz de promovare mass-

Apariia spitalelor particulare.


3

media.

3. Definirea obiectivelor
Sistemul public de sntate din Romnia este unul dintre cele mai slabe din Europa,
iar acest fapt l demonstreaz nu doar tragediile petrecute n ultima vreme, ci i mai multe
studii ale organismelor de profil. Aceasta este i una dintre concluziile trase de specialitii
prezeni la Forumul Internaional de Sntate, unde asigurrile private au fost catalogate
ca fiind vitale pentru Romnia, cel puin pn cnd sistemul public va fi reformat.
Poliele private au, de altfel, i un potenial semnificativ de dezvoltare, n contextul n
care, potrivit unui studiu al Comisiei Europene, majoritatea romnilor (60%) ar alege s
se trateze n afara granielor dac ar avea posibilitatea. Pn i preedintele rii, Traian
Bsescu, a ales s se trateze n Austria, dei intervenia pe care a suportat-o se efectua i
n Romnia.
Principalele obiective sunt :
-

educaia copiilor in domeniul sanatii

informarea cataeniilor i Ministerului Sntii a strii in care se afla spitalele din


tara

renovarea i nchiderea seciilor afectate

igienizarea saloanelor i toaletelor din spitale

aparatura noua

cadre medicale competente

educarea populaiei in vederea sntii

dotarea cadrelor medical

sterilizarea aparatelor folosite

4. Precizarea publicului int


Publicul int il preprezint toat populaia Romniei, deoarece toi cetenii la un
moment dat vor avea nevoie de asisten medical.
O impoportant categorie reprzint bolnavii cu imunitatea sczut, acetia sunt cele
mai usoare inte ale microbiilor i viruilor din spitale, aceti vin s se trateze de o boala
i risc s se aleaga cu 2 sau chiar 3 care pot fi i fatale.

5. Axa de comunicare
Axa campaniei se bazeaz n special pe activitatea de informare si educare a
publicului int, cu scopul de a ncerca sa rezolvm problemele sistemul sanitar din
Romnia i tot odat s ne protejm sntatea.

6. Identificarea strategiei de comunicare


Pentru campania iniiat se va utiliza o strategie de diseminare a informaiilor
prin :
-

publicitatea prin intermediul mass-media : radio, tv si pres scris

organizarea unor evenimente care se vor desfura in colaborare cu instituiile de


nvmnt i ONG-uri implicate in educarea publicului

organizarea de conferinte destinate publicului adult care ofera posibilitatea de a


se informa i a intra n dialog direct cu specialitii

vizite in spitale

invaarea oamenilor ce inseamn igiena i cum s o pastreze

implicarea cetenilor in strngerea de fonduri pentru spitale

7. Propunerea tehnicilor, canalelor mediatice i suporturilor


utile
Un impact foarte mare il are sloganul : ,, Romnia sa fi sntoas !,,
Pentru publicul din coli i licee ne-am gndit la organizarea de evenimente
speciale i la media controlat prin distribuirea de brouri, scrisori, site-uri Internet,
casete cu filmulete.
In ceea ce priveste publicul adult putem folosi media controlat dar i pe cea
necontrolata care reprezint presa scris, radioul, televiziunea , n care jurnalitii
decid dac materialele organizaiei vor fi transmise sau publicate parial sau integral,
cnd i sub ce titlu.

8. Stabilirea calendarului i a bugetului


Campania se va desfura pe o perioada de 12 luni, perioada in care saptmnal
vor avea loc conferine i activiti n coli i licee , zilnic vor fi oameni pe strad care
vor impri brouri, pliante i flyere i tot zilnic va fi anunata campania in massmedia.
Bugetul alocat campaniei va fi unul destul de mare dar rezultatele nu vor inceta
sa apara , va fi o investiie pe termen lung.
Cheltuielile vor fi organizate astfel:
-

brouri, fyere, pliante 300 lei pe luna ( 3600 lei anual)

ziare ( Libertete, Ring, Adevrul de Seara) 2000 anual

radio ( Kiss FM, Radio Zu, Europa FM, Radio 21) 5000 annual

campanii in coli i licee 1400 anual

televiziune 7500
n total cheltuielile pe durata campaniei vor fi de 19.500 lei .

9. Evaluarea campaniei de relaii publice


Pentru aceast campanie se va utiliza ca procedeu de evaluare a
rezultatelor, alctuirea unor sondaje de opinie destinate participanilor
n activitile din cadrul
campaniei. Sondajele de opinie vor cuprinde ntrebri legate de modul
cum aceti
participani au perceput ca fiind utile informaiile comunicate pe
parcursul activitilor.
De asemenea se va ncerca i o scurt evaluare, prin intermediul
unor chestionare menite s analizeze receptivitatea i cunotinele
dobandite de participanii implicai n aceste activiti.
Se va realiza o monitorizare a prerilor/opinilor participanilor la
activitile campaniei postate de ctre acetia pe site-ul oficial al
Ministerului Sntii. Numrul de accesari ale site-ului va fi relevant
pentru evalaurea receptivitatii publicului int a campaniei.
Evalurea media va ine cont de frecvena apariiei informaiilor
despre campanie n ziare i la radio, de numrul de secunde de emisie
radio (025) i de tirajul ziarelor n lunile de campanie. Nu n ultimul
rnd se va ine cont de numrul de persoane expuse la apariia
ziarelor.