STUDIU PRIVIND IDENTIFICAREA CELEI MAI EFICIENTE COMBINĂRI A REGIMURILOR DE

CONTRACŢII PRIN PROGRAME DE PREGĂTIRE MUSCULARĂ ÎN MEDIUL ACVATIC

Mateescu Adriana,
Rezumat
Cercetătorii din ţara noastră au examinat numai efectele pe sol ale regimurilor de contracţii combinate asupra
forţei.. În acest sens am efectuat un studiu care a constat în elaborarea şi experimentarea unor programe de pregătire
musculară în mediul acvatic, precum şi testarea a 5 indicatori pe un număr de 72 studenţi anul II ai Facultăţii de
Educaţie Fizică şi Sport din Piteşti, cu vârsta de 18 – 20 ani, în ideea depistării celui mai eficient cuplu de regimuri de
contracţii. Programele pentru cele şase combinări de regimuri au fost aplicate în trimestrul II al anului şcolar 2007-
2008, în piscina Bazinului Olimpic din Piteşti. Cercetarea s-a realizat pe durata a 12 lecţii, sistematizate în 2 cicluri a 6
lecţii. Pe tot parcursul experimentului subiecţii grupelor experimentale au lucrat după programele elaborate de noi, după
terminarea cursurilor. În urma rezultatelor comparative ale experimentului, am constatat că dintre cele 6 combinări de
regimuri de contracţie folosite pentru dezvoltarea forţei în mediul acvatic, cuplul concentric – excentric a contribuit cel
mai mult din punct de vedere calitativ la o pregătire musculară superioară, pentru trenul superior, iar asociaţia dintre
concentric – pliometric pentru cel inferior.
Introducere
Printre numeroasele posibilităţi, de a aplica asocierea de regimuri de contracţii, se află şi exerciţiile efectuate în
mediul acvatic.
Bădescu.V., în 2002, menţionează că „în apă omul nu se regăseşte în mediul său natural şi ca urmare întâmpină
anumite dificultăţi de adaptare, sub influenţa forţelor care acţionează în condiţii statice sau dinamice asupra corpului
omenesc, a interrelaţionării mişcărilor acestuia cu mediul acvatic, a acţiunilor aflate la limita dintre apă şi aer”1
Studiile precedente susţin includerea activităţilor acvatice în programele de antrenament pentru a mări forţa
musculară (Weinstein, L.B. 1986, Martin M.M. 1992, Binkley H.M. 1996,White, T. şi Smith B.S. 1999).
Exerciţiile în apă pe de o parte măresc rezistenţa unor grupe musculare, iar pe de altă parte uşurează rezistenţa
altor grupe musculare (de obicei cele antagonice).
Apa oferă suport pentru corpul unui sportiv pe măsură ce se mişcă în jos şi rezistenţă când sportivul se ridică
(concentric) sau sare (pliometric). Apa de asemenea adaugă rezistenţă mişcărilor laterale, astfel crescând intensitatea
lucrului, cu un beneficiu potenţial de îmbunătăţire al nivelului forţei.
În elaborarea mijloacelor pentru fiecare din cele şase combinări de regimuri se au în vedere structuri de exerciţii
accesibile, care să acţioneze asupra grupelor musculare mari, în vederea obţinerii unor parametri superiori de forţă.
Exerciţiile utilizate au fost calibrate în funcţie de natura regimurilor de contracţii şi de mediul în care s-a lucrat:
apa Astfel:
• regimul izometric s-a axat pe fixarea unui segment al corpului într-o poziţie determinată, fără modificarea în
lungime a fibrelor musculare. Situaţiile simple care pot fi realizate în izometrie, fără expunere şi cu minim de material
sunt: extensia gleznei cu menţinere, semi - flexie a picioarelor cu menţinere în contracţie, flexia picioarelor cu
menţinere şi ridicare explozivă, flotări cu menţinere, flexia antebraţului cu menţinere, extensia antebraţului cu
menţinere.
• regimul concentric s-a bazat pe scurtarea muşchiului, astfel încât capetele musculare să se apropie în timpul
contracţiei dezvoltând tensiune. Faza concentrică este faza de ridicare dintr-un exerciţiu Acest lucru s-a realizat prin
ridicarea pe un picior, celălalt întins înainte, extensia gleznei şi a genunchiului, flotări, flexia antebraţului pe braţ,
extensia antebraţului,
• regimul excentric s-a concentrat pe alungirea muşchiului, astfel capetele musculare se îndepărtează în timpul
contracţiei dezvoltând tensiune. Faza excentrică este faza de coborâre a unui exerciţiu, realizată prin-un efort de cedare.
S-au folosit exerciţii cu faza dominantă excentrică prin:coborâre în flexie pe un picior, extensie pe ambele, coborâre cu
încărcătură, ridicare fără, saltul de sus în jos cu amortizare, flotări cu ajutor, flotări inverse,
• regimul pliometric a presupus solicitarea unui muşchi mai întâi printr-o fază excentrică, lăsând apoi să se
desfăşoare faza concentrică. Antrenamentul s-a realizat prin sărituri cu paşi mici, în ghemuit, paşi săriţi, paşi săltaţi, pas
şi săritură, săritură în adâncime, sărituri cu paşi mai lungi şi mai înalţi, flotări cu săritură şi deplasarea mâinilor.
Politino & co (1995) relevă faptul că apa produce rezistenţă din toate direcţiile, de 12 ori mai mult în comparaţie
cu activitatea de pe uscat. Din aceste motive, efectuarea exerciţiilor în apă, poate fi mai adecvată, decât practicarea lor
pe sol, în ceea ce priveşte dezvoltarea forţei.
Organizarea şi desfăşurarea cercetării
Experimentul s-a desfăşurat în piscina Bazinului Olimpic din Piteşti. Eşantioanele supuse experimentului l-au
reprezentat 6 grupe de băieţi ( toţi în vârstă de 18-20 ani).
Programele pentru cele şase combinări de regimuri, la grupele supuse experimentului, cuprind structuri de
exerciţii inteligibile, care să acţioneze asupra grupelor mari musculare şi care să ne ajute în furnizarea unor date
importante privind strategia de aplicare a programelor de pregătire musculară.
După testarea iniţială am divizat pe grupe toate asocierile posibile, între două regimuri de contracţii, astfel:
• Grupa nr.1 :concentric - excentric
• Grupa nr.2 :izometric - pliometric;
1
Bădescu,V., Nataţie, Curs de bază,Piteşti, 2002
 • Grupa nr. 3 : concentric – pliometric;
• Grupa nr. 4 : izometric - excentric;
• Grupa nr. 5 :excentric – pliometric;
• Grupa nr. 6 : izometric – concentric;
Şedinţele de pregătire musculară în apă, pe baza combinării regimurilor de contracţii, s-au desfăşurat pe parcursul a
12 săptămâni, iar testările iniţiale şi finale de-a lungul a 2 săptămâni, care au corespuns semestrului II, al anului
universitar 2007-2008. După fiecare ciclul, programul s-a modificat în sensul creşterii dificultăţii regimurilor folosite.
Ipoteză: considerăm că utilizând programe de pregătire musculară folosind metoda regimurilor de contracţii combinate
în condiţii acvatice, putem obţine rezultate concludente privind dezvoltarea forţei, creând premisele unei pregătiri mai
complexe comparativ cu metodele obişnuite utilizate.
Scopul cercetării
Scopul cercetării prealabile a fost stabilirea celei mai bune combinaţii de regimuri de contracţii în mediul acvatic,
pentru partea superioară şi inferioară a corpului, la studenţii ( 18-20 ani ) din cadrul Facultăţii de Educaţie Fizică şi
Sport din Piteşti.
Metode şi materiale:
Pentru realizarea experimentului au fost folosite următoarele metode de cercetare: metoda măsurătorilor şi a
testării, metoda statistico-matematică de prelucrare a datelor; analiza comparativă.
Măsurătorile şi experimentările au fost efectuate în anul universitar 2007-2008, semestrul al-II-lea, pe un număr
de 72 studenţi anul II, participanţi ai cursurilor Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport.
Experimentul a început în luna februarie 2008 odată cu testarea iniţială (T.I.) şi s-a încheiat în luna iunie 2008,
când a avut loc testarea finală (T.F.) la 5 indicatori: unul funcţional (Proba Ruffier)şi 4 de pregătire musculară ( testul 1
RM pentru genuflexiuni, săritura în lungime de pe loc, testul 1 RM pentru împins de la piept din culcat şi tracţiuni în
braţe).
La finalul experimentului au fost interpretate şi reprezentate grafic datele statistico-matematice pe baza cărora au
fost formulate concluziile. Datele au fost analizate folosind programul Microsoft Excel, 2003
Rezultate
• Performanţele obţinute de componenţii grupei numărul 1 la cele 5 probe de control, în urma pregătirii
musculare conform programelor aplicate prin combinarea regimului concentric cu excentric, sunt superioare celorlalte
grupe.
Coeficientul de variabilitate ne arată un grup omogen la 5 din cele 5 probe supuse experimentului. În ceea ce
priveşte testul „t”independent, calculat între testarea iniţială şi cea finală ne arată că este semnificativ pentru toate
probele.
Tabel nr. 1.1. Indicatorii statistico-matematici la probele de control grupa nr.1 – „concentric - excentric ”
Indicatorul statistic Proba Ruffier 1 RM pt. Săritura în lung de 1 RM pt. împins Tracţiuni
genuflexiune (kg) pe loc (cm) de la piept (kg) (nr. repetări)
Testarea TI TF TI TF TI TF TI TF TI TF
Media 7,92 6,84 91,04 110,6 2,15 2,23 64,91 75,58 6,75 9,16
aritmetică
Abaterea 0,64 0,68 10,14 10,65 0,07 0,07 8,69 8,53 1,13 1,19
standard
CV % 8,09 9,98 11,14 9,62 3,51 3,23 13,38 11,28 16,86 13,01

„t” 4,01 4,62 2,65 3,03 5,08

p Semnificativ pt <0,001 Semnificativ pt Semnificativ pt.<0,05 Semnificativ pt Semnificativ pt <0,001
<0,001 <0,001

• Analizând rezultatele obţinute în urma verificării unei alte combinări aplicată în experimentul nostru,
„ izometric - pliometric”, observăm valori mediocre ale mediei aritmetice. Coeficientul de variabilitate ne arată un grup
omogen la 3 din cele 5 probe supuse experimentului.
Valorile testului Student independent ne indică două probe între care nu există diferenţe din punct de vedere statistic
( > 0,05 – testul de tracţiuni şi 1 RM pentru împins de la piept), şi 3 probe care înregistrează un progres semnificativ .
Tabel nr.1.2. Indicatorii statistico-matematici la probele de control grupa nr.2. – „ izometric - pliometric”
Indicatorul statistic Proba Ruffier 1 RM pt. Săritura în lung de 1 RM pt. împins Tracţiuni
genuflexiune (kg) pe loc (cm) de la piept (kg) (nr. repetări)
Testarea TI TF TI TF TI TF TI TF TI TF
Media 8,67 8,12 83,54 93,33 2,12 2,25 61,45 66,08 7 8,08
aritmetică
Abaterea 0,37 0,40 9,80 9,68 0,10 0,09 7,89 7,85 1,20 1,16
standard
CV % 4,34 4,92 11,73 10,38 5,17 4,23 12,84 11,88 17,22 14,40
„t” 3,48 2,46 3,07 1,43 2,24
p Semnificativ pt <0,01 Semnificativ pt <0,05 Semnificativ pt.<0,005 Nesemnificativ Nesemnificativ
pt. >0,05 pt. >0,05

• În urma evaluării rezultatelor tuturor probelor supuse la control, pentru cuplul „concentric– pliometric”,
observăm o creştere a mediei semnificativă din punct de vedere statistic la toate probele. Coeficientul de variabilitate ne
 arată o omogenitate ridicată a grupului. Semnificaţia testului „t” din Tabelul lui Fischer (tabelul nr. 1.3.) ne arată că este
semnificativ (p <0,001, p<0,001 ) pentru toate testele.
Tabel nr. 1.3. Indicatorii statistico-matematici la probele de control grupa nr.3 – „concentric– pliometric”
Indicatorul statistic Proba Ruffier 1 RM pt. Săritura în lung de 1 RM pt. împins Tracţiuni
genuflexiune (kg) pe loc (cm) de la piept (kg) (nr. repetări)
Testarea TI TF TI TF TI TF TI TF TI TF
Media 8,06 6,79 92,54 113,3 2,14 2,28 62,5 73,41 7,16 9,33
aritmetică
Abaterea 0,57 0,57 10,10 10,16 0,09 0,06 7,89 8,05 1,11 1,07
standard
CV % 7,17 8,41 10,92 8,96 4,45 3,02 12,62 10,96 15,55 11,49
„t” 5,44 5,02 4,24 3,35 4,85
p Semnificativ pt <0,001 Semnificativ pt Semnificativ pt.<0,005 Semnificativ pt <0,01 Semnificativ pt <0,001
<0,001

• În ceea ce priveşte aplicarea tandemului „izometric - excentric”, am constat o creştere modestă a mediilor celor
5 probe de control. După cum se poate observa din tabelul de mai jos (tabelul nr. 1.4.) testul Student independent
prezintă valori nesemnificativ (p>0,05) între rezultatele testărilor iniţiale şi cele finale pentru 3 din cele 5 probe.
Tabel nr.1.4. Indicatorii statistico-matematici la probele de control grupa nr. 4 – „izometric - excentric”
Indicatorul statistic Proba Ruffier 1 RM pt. Săritura în lung de 1 RM pt. împins Tracţiuni
genuflexiune (kg) pe loc (cm) de la piept (kg) (nr. repetări)
Testarea TI TF TI TF TI TF TI TF TI TF
Media 6,86 6,44 84,83 93,58 2,16 2,22 63,83 72 7,08 7,66
aritmetică
Abaterea 0,94 1,05 10,09 12,60 0,06 0,05 9,98 9,65 0,99 0,88
standard
CV % 13,73 16,30 11,90 13,46 2,83 2,64 15,63 13,41 14,06 11,57
„t” 1,04 1,87 2,91 2,04 2,81
p Nesemnificativ Nesemnificativ Semnificativ pt.<0,05 Nesemnificativ Semnificativ pt <0,05
pt. >0,05 pt. >0,05 pt. >0,05

• În urma bilanţului asupra aplicării în practică a asocierii „excentric– pliometric”,conform tabelului nr. 1.5. se
poate observa o creştere semnificativă din punct de vedere statistic a mediei la 3 testări supuse experimentului, şi o
creştere mai mică faţă de cele anterioare pentru testele care vizează partea superioară a trunchiului. De asemenea,
coeficientul de variabilitate s-a îmbunătăţit şi el, iar testul „t” este nesemnificativ pentru testul 1RM pentru genuflexiune,
cât şi pentru împins de la piept
Tabel nr. 1.5. Indicatorii statistico-matematici la probele de control grupa nr. 5 – „excentric– pliometric”
Indicatorul statistic Proba Ruffier 1 RM pt. Săritura în lung de 1 RM pt. împins Tracţiuni
genuflexiune (kg) pe loc (cm) de la piept (kg) (nr. repetări)
Testarea TI TF TI TF TI TF TI TF TI TF
Media 8,51 7,7 88 95,16 2,16 2,24 63,04 65,25 7,08 8,91
aritmetică
Abaterea 0,39 0,50 13,51 13,86 0,04 0,06 6,77 6,87 1,08 1,16
standard
CV % 4,69 6,57 15,36 14,56 2,30 2,69 10,73 10,53 15,29 13,05
„t” 4,41 1,28 3,66 1,11 4,00
p Semnificativ pt <0,005 Nesemnificativ Semnificativ pt.<0,05 Nesemnificativ Semnificativ pt <0,001
pt. >0,05 pt. >0,05

• Analizând rezultatele din tabelul 1.6. privind pregătirea grupei cu numărul 6 („ izometric – concentric”)
observăm un progres între rezultatele testărilor iniţiale şi cele finale, prin valorile mediei aritmetice., coeficientul de
variabilitate ne arată şi el că omogenitate grupului este mai bună.. În ceea ce priveşte semnificaţia lui „t”, din Tabelul lui
Fischer, ne arată valori nesemnificative ( p.>0,05 ) la proba Ruffier şi săritura în lungime de pe loc şi semnificative din
punct de vedere statistic pentru celelalte teste.
Tabel nr. 1.6. Indicatorii statistico-matematici la probele de control grupa nr. 6 – „izometric – concentric”
Indicatorul statistic Proba Ruffier 1 RM pt. Săritura în lung de 1 RM pt. împins Tracţiuni
genuflexiune (kg) pe loc (cm) de la piept (kg) (nr. repetări)
Testarea TI TF TI TF TI TF TI TF TI TF
Media 7,29 6,58 85,54 99,75 2,12 2,19 63,87 74,16 6,41 8,33
aritmetică
Abaterea 0,99 0,81 9,60 7,74 0,09 0,08 9,50 8,61 1,31 1,37
standard
13,59 12,42 11,22 7,76 4,42 4,01 14,87 11,61 20,43 16,44
CV %
„t” 1,91 3,99 1,66 2,78 3,50
p Nesemnificativ Semnificativ pt Nesemnificativ Semnificativ pt <0,05 Semnificativ pt <0,005
pt.>0,05 <0,005 pt.>0,05

Pentru o mai bună analiză privind alegerea celor mai bune combinări de regimuri de contracţie, am reprezentat
grafic diferenţele mediilor aritmetice ale tuturor testărilor efectuate de către cele 6 grupe experimentale.
 Figura 9.1. Diferenţa mediilor pentru tracţiuni în braţe la bara fixă

izo-con 1.91
ex-plio 1.83
izo-ex 0.58
con-plio 2.16
izo-plio 1.08
2.41
con-ex

Figura 9.2. Diferenţa mediilor pentru săritura în lungime

izo-con
0.06
ex-plio 0.07
izo-ex 0.06
con-plio 0.14
izo-plio 0.12
con-ex 0.07

Figura 9.3. Diferenţa mediilor pentru testul 1RM-

împins de la piept
izo-con
10.29
ex-plio 2.2
izo-ex 8.16
con-plio 10.91
izo-plio 4.62
10.66
con-ex

Figura 9.4. Diferenţa mediilor pentru testul 1RM-

genuflexiuni
izo-con
14.2
ex-plio 7.16
izo-ex 8.75
con-plio 20.79
izo-plio 9.79
con-ex 19.62

Figura 9.5. Diferenţa mediilor pentru testul Ruffier

izo-con
0.7
ex-plio 0.81
izo-ex 0.41
con-plio 1.27
izo-plio 0.55
1.08
con-ex

Concluzii
 În baza reprezentării grafice a diferenţei mediilor celor 5 teste, şi în conformitate cu tabelele 1.1, 1.2,1.3, 1.4, 1.5,
1.6 ., se constată că:
• combinaţia dintre regimul concentric şi cel pliometric prezintă cel mai mare progres, reliefat în rezultatele
performanţelor obţinute la probele de control;
• tandemul concentric – excentric de asemenea înregistrează valori crescute semnificative din punct de vedere
statistic a mediei la cele 5 testări din 5 supuse experimentului.
În urma rezultatelor comparative ale experimentului, am constatat că dintre cele 6 combinări de regimuri de
contracţie folosite pentru dezvoltarea forţei în mediul acvatic, cuplul concentric – excentric a contribuit cel mai mult din
punct de vedere calitativ la o pregătire musculară superioară, pentru trenul superior, iar asociaţia dintre concentric –
pliometric pentru cel inferior.
De asemenea:
• Din analiza materialelor studiate reiese că folosirea, combinării regimurilor de contracţii este mai eficientă
decât utilizarea fiecărui regim în parte.
• Pornind de la faptul că orice activitate cu caracter fizic (static sau dinamic) constituie o stimulare specifică
pentru muşchi, am încercat să aplicăm combinări de două regimuri de contracţii, toate variantele posibile, în
mediul acvatic pentru dezvoltarea forţei.
• Experimentul întreprins de noi a arătat că toate cele şase combinări de regimuri de contracţie, evidenţiază
rezultate pozitive în dezvoltarea forţei musculare, acest lucru observându-se prin diferenţa semnificativă a
rezultatelor la testarea iniţială faţă de testarea finală, atât în privinţa testelor motrice, cât şi a celui fiziologic.
Bibliografie selectivă:
1. Adami., R.M., (2004) – Aqua fitness; Ritrovare energia e mantenersi in forma, Tecniche nuove, Editione
italiana
2. Bădescu,V., (2004) - Înot-Baze teoretice şi practice, Editura Tipnaste, Piteşti
3. Bîltac,Ghe., Rusu,L., (2008) – Hidrokinetoterapia, Editura Universitaria Craiova
4. Binkley, H.M. (1996) - Water exercise: effects in improving muscular strength and endurance in elderly inner
city African-American women, Unpublished doctorate’s dissertation Temple University, Philadelphia, PA
5. Bompa, T., (2003) – Totul despre pregătirea tinerilor campioni, Editura EX Ponto, Bucureşti.
6. Dr. Şerban D., (2006) - Superfit Esenţialul în fitness şi culturism, Ed.Runa, Bucureşti
7. Martin, M.M. (1992) - Strength gains through aquatic exercise., Unpublished master’s thesis Springfield
College, Springfield, MA
8. Mateescu, A., (2009) - Contribuţii privind dezvoltarea forţei prin antrenamentul acvatic utilizând combinări
ale regimurilor de contracţii la vârsta de 18 – 20 ani, teză de doctorat
9. Niculescu, M., Malusaris, G., Mateescu, A. (2008) – Elemente de pregătire musculară aplicată, Editura
Universitaria Craiova.
10. Sova, R., (2000) – Aquatics: the complete reference guide for Aquatic Fitness Professionals, Production: DSL,
Ltd.
11. White, T., B.S. Smith. (1999) - The efficacy of aquatic exercise in increasing strength, Sports Med. Training
Rehab
12. Weinstein, L.B. (1986) - Benefits of aquatic activity. Journal. of Gernotological Nursing