Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT
ELECTROSTIMULAREA –
METODĂ DE CREŞTERE A FORŢEI MUSCULARE ŞI
REMODELARE CORPORALĂ
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC,
Asist.univ.drd Mateescu Adriana
Student,
Udrea Alexandru
PITEŞTI 2009
ELECTROSTIMULAREA –
METODĂ DE CREŞTERE A FORŢEI MUSCULARE ŞI
REMODELARE CORPORALĂ
Introducere
Primul aparat de slăbire pasivă utilizând curent electric de tip Faraday a fost inventat
de Dr.Faraday în 1920. Curentul a fost folosit iniţial pentru fizio-terapie, întărind si tonifind
musculatura prin contracţia şi relaxarea muşchilor.
Electrostimularea musculara (EMS) este o tehnologie care a cunoscut însă cea mai
mare dezvoltare la începutul anilor 1970, când a fost folosită pentru astronauţii care aveau
nevoie de o punere rapidă în formă a musculaturii la întoarcerea din călătoriile în spaţiu. De
atunci s-au făcut numeroase studii şi experimente şi această tehnologie a avansat foarte mult,
ajungându-se în zilele noastre la rezultate incredibile.
Tehnica a fost introdusă în domeniul antrenamentului sportiv de Kotz (URRS) în
1970. a fost reluată mai ales în mod principal în Canada de Portmann.
Electrostimularea, sau stimularea electrică neuromusculară (NMES), constă în
aplicarea de stimuli electrici transcutan asupra nervilor periferici, pentru producerea de
contracţii ale musculaturii scheletice, este evident cunoscută de mult la noi în ţară, la nivelul
clinicilor de balneofizioterapie, a secţiilor de fizioterapie şi a policlinicilor de medicină
sportivă, unde sunt folosite mai ales pentru destinaţia lor iniţială, în cadrul programelor de
reabilitare, atunci când este compromisă funcţia nervoasă, posttraumatic sau prin procese
ischemic – degenerative, precum şi pentru a întârzia/împiedica apariţia atrofiei musculare în
perioadele de imobilizare, în special după traumatisme şi procedee chirurgicale articulare. De
la folosirea lor pentru reantrenarea selectivă a unor muşchi, la concluzia că stimularea
electrică neuromusculară este un bun complement sau supliment la procesul voluntar de
contracţie şi antrenament muscular1, nu era decât un pas, şi în ultimii ani a început să fie din
ce în ce mai mult folosit de atleţi ca parte integrantă şi importantă în cadrul programului lor
de antrenament, în scopul creşterii forţei şi performanţelor lor fizice.
2
www.cefar.se
Obiectiv : creştere a forţei musculare, hipertrofie musculară, electroculturism
Tip curent : alternativ, frecvenţă 60Hz, curent monofazat generat de stimulatoare “de voltaj mare”
Rampa de lucru : urcare 1s, platou 4s, coborâre 1s.
Ritm aplicare: variabil, dar nu mai mult de 5 şedinţe
Durata aplicării: variabilă
Repaus: durată variabilă
Durata stimulului: a se regla, funcţie de contracţia voluntară, până la limita suportabilităţii
Intensitatea curentului: maximă
Poziţionarea electrozilor:
- 2 electrozi, mărimea funcţie de puterea aparatului, dar cât mai mari pentru
confort sporit
- poziţionare pe corpul muscular, nu pe inserţia tendinoasă
Mod de lucru:
- asemănător programului anterior, subiectul trebuind să asocieze o contracţie
voluntară cât mai puternică;
- se creşte treptat rezistenţa (contragreutăţi), numărul de unităţi motorii recrutate
fiind direct proporţional cu rezistenţa opusă, având grijă însă ca valoarea lor să
fie cu puţin sub forţa contractilă dezvoltată de subiect, pentru a menţine
caracterul dinamic al exerciţiilor;
- se creşte treptat durata stimulului până la limita suportabilităţii;
- prin modularea timpului de repaus se îndreaptă antrenamentul către unul de
anduranţă sau de forţă, aerobic sau anaerobic, specific fibrelor rapide II;
- pornirea se face cu muşchiul în poziţie scurtată
- contracţiile pot fi izometrice, concentrice sau excentrice asistate
- a nu se depăşi 5 şedinţe de electrostimulare/zi
- acest tip de antrenament este sfătuit doar pentru subiecţii deja bine antrenaţi
- la sfârşitul programului este preferabil să se instituie 5 minute de
electroterapie miorelaxantă, sau exerciţii uşoare voluntare, pentru a ajuta
disiparea metaboliţilor (ac. lactic, etc).
Electrostimularea este o procedura sigura si simpla prin care micro curenţii sunt
aplicaţi pe fibrele musculare ale zonei de tratament stimulându-i si făcându-i să lucreze.
Aceasta stimulare creează o cerere uriaşă de energie in muşchi. Pentru a satisface aceasta
cerere de energie, muşchii utilizează grăsimile din împrejurimi ca si sursa de energie,
arzându-le in acelaşi fel in care se ard in timpul unor exerciţii de fitness.
3
T. Verson - „Electrotherapie”, Edit.CEFIPS, Toulouse – France.
picioarelor umflate. Tot prin electrostimulare creşte si tonusul general, si buna dispozitie,
pentru ca electrostimularea creste confortul fizic si elimina stresul acumulat.
Centrele de slăbire si de înfrumuseţare din Europa folosesc electrostimularea de 25 de
ani, in timp ce in SUA devine cel mai modern mijloc de îmbunătăţire a aspectului personal,
devansând atât fitness-ul cat si procedeele chirurgicale de corectare a problemelor de
frumuseţe.
Contraindicaţii: femei însărcinate, diabetici, tensiune arteriala ridicata, persoane care au tije
metalice sau stimulatoare cardiace electronice, persoane care suferă de astmă.
La ce ajută electrostimularea?
1.Îmbunătăţirea performantelor sportive (inclusiv body-building):
- Încălzirea pentru antrenament pe o anumita grupa de muşchi – recomandata pe muşchii încă
neantrenaţi sau la reluarea antrenamentelor după o accidentare sau înaintea unei competiţii
sportive (warm-up)
- Creşterea masei si/sau a forţei musculare – de exemplu conţin uarea exersării unui muşchi
după ce efortul voluntar (exerciţiile) devine imposibil datorita oboselii SAU înlocuirea
exerciţiilor cu electrostimulare daca individul a suferit o accidentare care limitează un timp
exerciţiile
- Creşterea rezistentei la efort pe o anumita grupa de muşchi
- Relaxare rapida si eficienta după antrenament intensiv – aceasta aplicaţie permite unui
sportiv sa se antreneze puţin dincolo de limitele lui obişnuite de toleranta fara sa facă febra
musculara.
2. Fiziokinetoterapie:
- recuperarea după accidentări sau după operaţii chirurgicale
- combaterea febrei musculare indiferent de cauza
- electromasaj de relaxare musculara (ideal in contracturile dureroase, indiferent de cauza
acestora)
- tratamentul durerilor musculare si articulare (inclusiv de coloana vertebrala) ocazionale sau
apărute ca simptome secundare ale unor boli diverse
- tratamentul conservator (non-chirurgical) al unor afecţiuni articulare: atrite uşoare, artroze
incipiente (inclusiv spondiloza cervicala sau lombara), entorse de grad mic, traumatisme
articulare fără fracturi sau hemartroza, elongaţii si rupturi parţiale de ligamente, subluxatii,
unele luxaţii recidivante, poziţii vicioase, hernie de disc (formele fara indicaţie chirurgicala),
etc. ? electrostimularea combate eficient durerea, ameliorează funcţia (mobilitatea) si previne
agravarea
- tratament paliativ al afecţiunilor articulare grave la indivizii care refuza tratamentul
chirurgical sau la in divizii la care intervenţia chirurgicala nu este posibila
- tratament adjuvant post-operator după intervenţii chirurgicale ortopedice (grăbeşte
vindecarea si recuperarea funcţionala)
- tratamentul recuperator al traumatismelor musculare si tendinoase (rupturi, elongaţii,
avulsii)
- menţinerea tonusului normal si a mobilităţii articulare la bolnavii imobilizaţi temporar sau
permanent (inclusiv parezele, paraliziile si comele)
3. Tratamente estetice:
- creşterea eficientei curelor de slăbire si/sau accelerarea efectelor antrenamentului de fitness
- reducerea ridurilor de expresie si de senescenta (de bătrâneţe) – in cazurile uşoare/moderate
ridurile pot dispărea complet in câteva saptamani, mai ales daca electroterapia se combina cu
tratamente topice (crem e cu: colagen, vitamina A si E, alcaloizi vegetali)
- „netezirea” pielii pe abdomen, coapse, fese
- tratamentul rapid si eficient al „celulitei” (in realitate celulita este o boala infecţioasa foarte
grava; ceea ce femeile numesc „celulita” este numai o proasta distribuţie a grăsimii
subcutanate datorata sedentarismului, variaţiilor de greutate/silueta si uneori folosirii de
anticoncepţionale orale)
- recuperarea aspectului abdomenului/feselor după sarcina si naştere
- tratamentul bolii varicoase: dispar edemele, dispare senzaţia de „picior greu”, dispar durerile
la ortostatism prelungit, etc.
- tratamentul edemelor datorate ortostatismului prelungit (umflarea picioarelor la persoanele
care stau mult in picioare)
4. Creşterea confortului fizic la persoanele sedentare
- Imbunatatirea dispoziţiei, a tonusului fizic si creşterea confortului fizic
- Creşterea tonusului muscular si a capacitaţii de efort – astfel după 1-2 luni de
electrostimulare este mult mai usoara inceperea unui antrenament sportiv sau de fitness
- relaxare musculara (echivalentul unui masaj de relaxare)
- tratamentul durerilor musculo-articulare datorate muncii in poziţii incomode (ca statul la
birou toata ziua, statul in picioare 8 ore/zi, etc.) sau muncii fizice grele (carat greutati mari,
mers pe jos >10km/zi la un individ nesportiv, etc.): dureri de gat/ceafa, toraco-lombare (de
spate), de articulatii ale membrelor (umăr, cot, sold, genunchi, glezna), diverse
contracturi/dureri musculare.
- tratamentul durerilor de cap datorate poziţiei vicioase a gatului (migrena in care dor si
muşchii cefei)
- reducerea stresului psihic prin creşterea confortului fizic (relaxarea musculaturii si creşterea
irigaţiei sanguine in piele si muşchi dau o „stare de bine general” foarte utila persoanelor
stresate sau extenuate psihic)
Concluzii generale:
Electrostimularea este o tehnologie complexă folosită pentru remodelare corporala,
slăbire localizata, înlăturarea tuturor tipurilor de celulita, întărirea si tonifierea musculaturii,
atenuarea semnelor de îmbătrânire până la folosirea ei pentru reantrenarea selectivă a unor
muşchi.
Stimularea electrică neuromusculară este un bun complement sau supliment la
procesul voluntar de contracţie şi antrenament muscular, în ultimii ani a început să fie din ce
în ce mai mult folosit de atleţi ca parte integrantă şi importantă în cadrul programului lor de
antrenament, în scopul creşterii forţei şi performanţelor lor fizice.
Bibliografie
1.Cristea, C.S., Cobanu, D.I., Săbăduş, I. – Electroterapie, Editura Universităţii din Oradea,
2002.
2.Kiss, I. – Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală, Editura Medicală, Bucureşti, 2002.
3.Kottke, F.J. – Krusen’s Handbook of Physical Medicine and Rehabilitation, Saunders,
Philadelphia, 1990.
4.Lake, A. D. – Neuromuscular Electrical Stimulation, Sports Medecine 13 (5): 320-336,
1992.
5.Niculescu,M., Mateescu, A., Creţu, M., Trăilă,H., Bazele ştiinţifice şi aplicative ale
pregătirii musculare, Ed. Universitaria Craiova, 2007
6.Rădulescu, A., – Electroterapie, Editura medicală, Bucureşti 2004.
7.Sbenghe, T. – Kinesiologie – ştiinţa mişcării, Editura Medicală, Bucureşti, 2002.
9.Verson, T. – Electrotherapie, Editura CEFIPS, TOULOUSE – France.
www.cefar.se