Metabolismul glucidic. Metabolismul glucidic.

Determinarea glucozei in Determinarea glucozei in

lichidele biologice lichidele biologice
Lucrare prezentat Lucrare prezentat de de::
Mu Muet Andrei et Andrei
Varga Andreea Varga Andreea
METABOLISMUL GLUCIDIC METABOLISMUL GLUCIDIC
Digestia si absorbtia glucidelor Digestia si absorbtia glucidelor
Metabolismul glucozei Metabolismul glucozei
Metabolismul fructozei Metabolismul fructozei
Metabolismul galactozei Metabolismul galactozei
Glicemia si reglarea ei Glicemia si reglarea ei
Determinarea glucozei in Determinarea glucozei in
materialele biologice materialele biologice
Digestia si absorbtia glucidelor Digestia si absorbtia glucidelor
Glucidele alimentare (300 Glucidele alimentare (300- - 350 g/zi) sunt compuse in special din amidon 50%, 350 g/zi) sunt compuse in special din amidon 50%,
zaharoza 40%, lactoza 5 zaharoza 40%, lactoza 5- -10% si alte zaharide in cantitati minore. In procesul de digestie, 10% si alte zaharide in cantitati minore. In procesul de digestie,
oligo si polizaharidele sunt hidrolizate enzimatic la glucoza, frunctoza si galactoza, oligo si polizaharidele sunt hidrolizate enzimatic la glucoza, frunctoza si galactoza,
monozaharide ce au capacitatea de a traversa membrana celulelor enterocitare. monozaharide ce au capacitatea de a traversa membrana celulelor enterocitare.
Hidroliza este realizata de enzime din clasa hidrolazelor, numite Hidroliza este realizata de enzime din clasa hidrolazelor, numite amilaze amilaze. Exista . Exista
doua tipuri de amilaze, salivara (secretata de glandele salivare) si pancreatica (secretate doua tipuri de amilaze, salivara (secretata de glandele salivare) si pancreatica (secretate
de portiunea exocrina a pancreasului). de portiunea exocrina a pancreasului).
Procesul de digestie incepe in cavitatea bucala, unde amilaza salivara hidrolizeaza Procesul de digestie incepe in cavitatea bucala, unde amilaza salivara hidrolizeaza
o parte din legaturile glicozidice din polizaharide, de ex. Legaturi alfa o parte din legaturile glicozidice din polizaharide, de ex. Legaturi alfa- -1,4 glicozidice din 1,4 glicozidice din
amidon. Timpul scurt petrecut de alimente in cavitatea bucala, limiteaza actiunea amidon. Timpul scurt petrecut de alimente in cavitatea bucala, limiteaza actiunea
amilazei, astfel ca produsii de hidroliza sunt dextrine limita: maltotrioza, maltoza. In amilazei, astfel ca produsii de hidroliza sunt dextrine limita: maltotrioza, maltoza. In
stomac, datorita pH stomac, datorita pH- -ului puternic acid, actiunea amilazei salivare este inhibata. ului puternic acid, actiunea amilazei salivare este inhibata.
In intestin, sub actiunea amilazei pancreatice, sunt hidrolizate restul legaturilor In intestin, sub actiunea amilazei pancreatice, sunt hidrolizate restul legaturilor
alfa alfa- -1,4 glicozidice din dextrine (1,6 glucozidaza, maltaza) din zaharoza (zaharaza) si 1,4 glicozidice din dextrine (1,6 glucozidaza, maltaza) din zaharoza (zaharaza) si
respectiv lactoza (beta respectiv lactoza (beta galactozidaza sau lactaza) obtinandu galactozidaza sau lactaza) obtinandu- -se principalele se principalele
monozaharide de digestie: glucoza, fructoza si galactoza. Limitarea activitatii beta monozaharide de digestie: glucoza, fructoza si galactoza. Limitarea activitatii beta- -
galactozidazei poate duce la o situatie patologica, intoleranta la lapte. galactozidazei poate duce la o situatie patologica, intoleranta la lapte.
Absorbtia Absorbtia
Monozaharidele, fiind compusi hidrofili, nu pot traversa membranele celulare Monozaharidele, fiind compusi hidrofili, nu pot traversa membranele celulare
hidrofobe, necesitand sisteme specifice de transport. In cazul glucozei, principalul hidrofobe, necesitand sisteme specifice de transport. In cazul glucozei, principalul
monozaharid din organism, avem mai multe situatii ce necesita transport monozaharid din organism, avem mai multe situatii ce necesita transport
transmembranar: transmembranar:
trecerea din lumenul intestinal in enterocit trecerea din lumenul intestinal in enterocit
trecerea din enterocit in circulatia sanguina trecerea din enterocit in circulatia sanguina
trecerea din circulatia sanguina in tesuturi trecerea din circulatia sanguina in tesuturi
reabsorbtia glucozei din urina primara in celulele tubulare proximale reabsorbtia glucozei din urina primara in celulele tubulare proximale
Pentru realizarea acestor procese exista doua tipuri de transportori de Pentru realizarea acestor procese exista doua tipuri de transportori de
glucoza: glucoza:
a). Transportor sinport sodiu a). Transportor sinport sodiu- -glucoza (SGL), ce transporta glucoza impotriva glucoza (SGL), ce transporta glucoza impotriva
gradientului de concetratie, transport cuplat cu un cotransport de sodiu. Acest gradientului de concetratie, transport cuplat cu un cotransport de sodiu. Acest
sistem este utilizat in absorbtia intestinala si reabsorbtia renala a glucozei. sistem este utilizat in absorbtia intestinala si reabsorbtia renala a glucozei.
b). Transportor specific de glucoza (GLUT) ce transporta glucoza in sensul gradientului b). Transportor specific de glucoza (GLUT) ce transporta glucoza in sensul gradientului
de concentratie. Exista 5 transportori de glucoza ce difera prin localizare, expresie si de concentratie. Exista 5 transportori de glucoza ce difera prin localizare, expresie si
afinitate fat ade glucoza: GLUT 1, GLUT 2(ficat, intestin, rinichi) cu afinitate mica pt. afinitate fat ade glucoza: GLUT 1, GLUT 2(ficat, intestin, rinichi) cu afinitate mica pt.
glucoza, GLUT 3, GLUT 4 (muschi) cu afinitate mica pt. glucoza, GLUT 5. glucoza, GLUT 3, GLUT 4 (muschi) cu afinitate mica pt. glucoza, GLUT 5.
Metabolismul glucozei Metabolismul glucozei
Glucoza este cel mai important glucid din organism, Glucoza este cel mai important glucid din organism,
fiind metabolizata in toata celulele. fiind metabolizata in toata celulele.
Modul in care este metabolizata depinde de tipul Modul in care este metabolizata depinde de tipul
celulei si de starea fiziologica a organismului. celulei si de starea fiziologica a organismului.
Principala utilizare a glucozei este cea de substrat Principala utilizare a glucozei este cea de substrat
lipidic. Ea poate fi utilizata direct in obtinerea de energie lipidic. Ea poate fi utilizata direct in obtinerea de energie
sau poate fi stocata sub forma de glicogen sau lipide sau poate fi stocata sub forma de glicogen sau lipide
pentru ca energia sa poata fi utilizata ulterior. In conditii pentru ca energia sa poata fi utilizata ulterior. In conditii
de satisfacere a necesarului energetic, glucoza mai de satisfacere a necesarului energetic, glucoza mai
poate fi utilizata in procese de sinteza a altor compusi. poate fi utilizata in procese de sinteza a altor compusi.
Fosforilarea glucozei Fosforilarea glucozei
Indiferent de calea metabolica urmata, prima Indiferent de calea metabolica urmata, prima
transformare a glucozei in celula este reactia de activare transformare a glucozei in celula este reactia de activare
prin fosforilare la glucozo prin fosforilare la glucozo- -66- -fosfat. fosfat.
Glucoza + ATP Glucoza + ATP
Hexokinaza Hexokinaza
Glucoza Glucoza- -66- -fosfat + ADP fosfat + ADP
Glucoza ca sursa de energie Glucoza ca sursa de energie
Glucoza reprezinta sursa energetica pentru toate tesuturile, iar Glucoza reprezinta sursa energetica pentru toate tesuturile, iar
pentru unele dintre acestea ca eritrocite sau neuroni este substrat pentru unele dintre acestea ca eritrocite sau neuroni este substrat
energetic exclusiv. Energia se obtine din glucoza prin reactii de energetic exclusiv. Energia se obtine din glucoza prin reactii de
oxidare cuplate cu reactii de fosforilare de lant respirator (in conditii oxidare cuplate cu reactii de fosforilare de lant respirator (in conditii
aerobe) sau de fosforilare de substrat. aerobe) sau de fosforilare de substrat.
Catabolismul oxidativ complet al glucozei Catabolismul oxidativ complet al glucozei
In conditii de aerobioza, glucoza este oxidata total pana la In conditii de aerobioza, glucoza este oxidata total pana la
CO CO
22
si apa. si apa.
CC
66
H H
12 12
O O
6 6
+ 6O + 6O
2 2
6 CO 6 CO
2 2
+ 6H + 6H
22
O O G G
00
= = - - 686 kcal/mol 686 kcal/mol
Oxidarea totala cuprinde 4 etape: Oxidarea totala cuprinde 4 etape:
1). Oxidarea glucozei la acid piruvic in citoplasma (calea 1). Oxidarea glucozei la acid piruvic in citoplasma (calea
Embaden Embaden Mayerhof), etapa caracteristica metabolismului Mayerhof), etapa caracteristica metabolismului
glucidic glucidic
2). Oxidarea acidului piruvic la acetil 2). Oxidarea acidului piruvic la acetil- -CoA, in mitocondrie, CoA, in mitocondrie,
etapa caracteristica metabolismului glucidic etapa caracteristica metabolismului glucidic
3). Oxidarea acetil 3). Oxidarea acetil- -CoA in ciclul citric (etapa comuna CoA in ciclul citric (etapa comuna
metabolismului glucidic, lipidic si proteic) cu obtinerea de metabolismului glucidic, lipidic si proteic) cu obtinerea de
CO CO
22
, NADH, H , NADH, H
+ +
, FADH , FADH
2 2
si GTP. si GTP.
4). Oxidarea hidrogenului in lantul respirator, proces cuplat 4). Oxidarea hidrogenului in lantul respirator, proces cuplat
cu sinteza de ATP, etapa comuna metabolismului energetic. cu sinteza de ATP, etapa comuna metabolismului energetic.
I. Oxidarea glucozei la acid piruvic in
citoplasma calea Embden-Mayerhof
Este o cale metabolica ce poate fi considerata suma a doua Este o cale metabolica ce poate fi considerata suma a doua
procese: procese:
- - activarea glucozei la fructozo activarea glucozei la fructozo- -1,6 1,6- -bifosfat bifosfat
- - oxidarea fructozo oxidarea fructozo- -1,6 1,6- -bifosfat la acid piruvic bifosfat la acid piruvic
Rolul caii Emden Rolul caii Emden- -Meyerhof Meyerhof
Principalul rol al caii Embden Principalul rol al caii Embden- -Meyerhof este energogen. In cursul Meyerhof este energogen. In cursul
desfasurarii caii, un mol de glucoza se oxideaza la doi moli de desfasurarii caii, un mol de glucoza se oxideaza la doi moli de
acid piruvic, se produc nemijlocit 2 moli de ATP si se genereaza acid piruvic, se produc nemijlocit 2 moli de ATP si se genereaza
2 moli de NADH, H 2 moli de NADH, H
+ +
. Descarcarea celor 2 moli de NAH, H . Descarcarea celor 2 moli de NAH, H
+ +
in in
catena respiratorie produce 5 moli de ATP, deci, in conditii catena respiratorie produce 5 moli de ATP, deci, in conditii
anaerobe, potentialul energogen all caii Embden anaerobe, potentialul energogen all caii Embden- -Meyerhof este Meyerhof este
de 7 moli ATP. de 7 moli ATP.
Unii intermediari ai caii sunt precursori in diferite Unii intermediari ai caii sunt precursori in diferite
sintetaze. Astfel: sintetaze. Astfel:
1. 1. Reactiile reversibile (toate, cu exceptia a trei reactii) ale Reactiile reversibile (toate, cu exceptia a trei reactii) ale
caii Embden caii Embden- -Meyerhof pot fi utilizate, in conditii Meyerhof pot fi utilizate, in conditii
metabolice adecvate, in procesul de sinteza al glucozei metabolice adecvate, in procesul de sinteza al glucozei
gluconeogeneza. gluconeogeneza.
2. 2. Acidul piruvic poate fi utilizat, printr Acidul piruvic poate fi utilizat, printr- -o reactie de o reactie de
transaminare, la sinteza alaninei transaminare, la sinteza alaninei
3. 3. Acidul 3 Acidul 3- -fosfogliceric poate fi utilizat ca precursor in fosfogliceric poate fi utilizat ca precursor in
sinteza serinei. sinteza serinei.
4. 4. Dihidroxiaceton fosfatul poate fi transferat (reversibil), prin Dihidroxiaceton fosfatul poate fi transferat (reversibil), prin
reducere, in glicerol fosfat, forma activa de glicerol reducere, in glicerol fosfat, forma activa de glicerol
necesara sintezei de triacilgliceroli si glicerofosfolipide necesara sintezei de triacilgliceroli si glicerofosfolipide
5. 5. Acidul 1,3 Acidul 1,3- -bifosfogliceric poate fi transferat sub actiunea bifosfogliceric poate fi transferat sub actiunea
unei bifosfoglicerat mutaze, in acid 2,3 unei bifosfoglicerat mutaze, in acid 2,3- -bifosfogliceric; bifosfogliceric;
molecula rezultata, prezenta in cantitati apreciabile in molecula rezultata, prezenta in cantitati apreciabile in
eritrocite, in concentratie aproximativ echimoleculara cu eritrocite, in concentratie aproximativ echimoleculara cu
cea a hemoglobinei, se leaga de aceasta si exercita o cea a hemoglobinei, se leaga de aceasta si exercita o
actiune alosterica asupra disocierii oxihemoglobinei (in actiune alosterica asupra disocierii oxihemoglobinei (in
sensul reducerii afinitatii hemoglobinei fata de oxigen), sensul reducerii afinitatii hemoglobinei fata de oxigen),
fenomen cu rol in favorizarea oxigenarii tisulare. Acidul fenomen cu rol in favorizarea oxigenarii tisulare. Acidul
2,3 2,3- -fosfogliceric. Pe aceasta cale se realizeaza o molecula fosfogliceric. Pe aceasta cale se realizeaza o molecula
functionala pe seama pierderii unei reactii de fosforilare de functionala pe seama pierderii unei reactii de fosforilare de
substrat, generatoare de ATP. substrat, generatoare de ATP.
Rolul caii Emden Rolul caii Emden- -Meyerhof Meyerhof
Functionarea caii este conditionata prin disponibilul de reactanti, de Functionarea caii este conditionata prin disponibilul de reactanti, de
functionarea enzimelor ce controleaza etapele ireversibile ale caii si functionarea enzimelor ce controleaza etapele ireversibile ale caii si
de actiunea hormonilor implicati in metabolismul glucidic. de actiunea hormonilor implicati in metabolismul glucidic.
Din punct de vedere al reactantilor, calea depinde in primul rand de Din punct de vedere al reactantilor, calea depinde in primul rand de
cantitatea de glucoza, apoi de disponibilul de oxigen si NAD cantitatea de glucoza, apoi de disponibilul de oxigen si NAD
+ +
. .
Din punct de vedere enzimatic, principala enzima ce controleaza viteza Din punct de vedere enzimatic, principala enzima ce controleaza viteza
de desfasurare a caii este fosfofructokinaza. Enzima este reglata de desfasurare a caii este fosfofructokinaza. Enzima este reglata
alosteric prin actiunea efectorilor negativi (ATP alosteric prin actiunea efectorilor negativi (ATP feed feed- -back prin back prin
procesul final al proceselor energetice, citrat) sau a celor pozitivi procesul final al proceselor energetice, citrat) sau a celor pozitivi
(ADP si AMP, fructozo (ADP si AMP, fructozo- -1,6 1,6- -bifosfat in ficat si glucozo bifosfat in ficat si glucozo- -1,6 1,6- -bifosfat in bifosfat in
restul tesuturilor). Din punct de vedere hormonal, hormonii restul tesuturilor). Din punct de vedere hormonal, hormonii
hiperglecimici (glucagon, adrenalina, glucocorticoizi) vor inhiba hiperglecimici (glucagon, adrenalina, glucocorticoizi) vor inhiba
functionarea caii, in timp ce insulina (hormon hipocalceminat) va functionarea caii, in timp ce insulina (hormon hipocalceminat) va
stimula desfasurarea caii. Actiunea hormonilor are loc la nivelul stimula desfasurarea caii. Actiunea hormonilor are loc la nivelul
enzimelor (fosfofructokinaza, hexokinaza, piruvat kinaza) ce enzimelor (fosfofructokinaza, hexokinaza, piruvat kinaza) ce
catalizeaza etapele ireversibile si controleaza viteza de desfasurare catalizeaza etapele ireversibile si controleaza viteza de desfasurare
a caii. Hormonii fie stimuleaza sau inhiba sinteza acestor enzime, fie a caii. Hormonii fie stimuleaza sau inhiba sinteza acestor enzime, fie
intervin pozitiv sau negativ in procese de reglaj prin defosforilare intervin pozitiv sau negativ in procese de reglaj prin defosforilare
fosforilare ale acestor enzime). fosforilare ale acestor enzime).
II. Oxidarea acidului piruvic la acetil II. Oxidarea acidului piruvic la acetil- -CoA CoA
Procesul are loc in mitocondrie si din acest motiv este necesar ca Procesul are loc in mitocondrie si din acest motiv este necesar ca
acidul piruvic (format in citoplasma in calea Embden acidul piruvic (format in citoplasma in calea Embden- -Meyerhof) Meyerhof)
sa traverseze membrana mitocondriala. Acest lucru se sa traverseze membrana mitocondriala. Acest lucru se
realizeaza printr realizeaza printr- -un transport activ, de tip antiport, in care un transport activ, de tip antiport, in care
acidull piruvic patrunde in mitocondrie, in timp ce un ion HO acidull piruvic patrunde in mitocondrie, in timp ce un ion HO
_ _
o o
paraseste. In mitocondrie, piruvatul este decarboxilat oxidativ paraseste. In mitocondrie, piruvatul este decarboxilat oxidativ
rezultand acetil rezultand acetil- -CoA, CO CoA, CO
22
si hidrogen transferat coenzimei si hidrogen transferat coenzimei
NADH, H NADH, H
+ +
. Procesul este catazilat de un sistem multienzimatic, . Procesul este catazilat de un sistem multienzimatic,
numit piruvat dehidrogenaza. Acest complex cuprinde trei numit piruvat dehidrogenaza. Acest complex cuprinde trei
enzime, fiecare avand alt cofactor enzimatic si catalizand o enzime, fiecare avand alt cofactor enzimatic si catalizand o
etapa intermediara distincta: etapa intermediara distincta:
E1 E1 TPP tiaminpirofosfat piruvat dehidrogenaza TPP tiaminpirofosfat piruvat dehidrogenaza
E2 E2 lipoat dihidrolipoiltransacetilaza lipoat dihidrolipoiltransacetilaza
E3 E3 FAD dihidrolipoil dehidrogenaza FAD dihidrolipoil dehidrogenaza
Bilant energetic Bilant energetic
In cursul etapei se formeaza 2 legaturi macroergice, in cele doua In cursul etapei se formeaza 2 legaturi macroergice, in cele doua
molecule de acetil molecule de acetil- -CoA formate si doua molecule de NADH,H CoA formate si doua molecule de NADH,H
+ +
care, care,
oxidate in catena respiratorie, pot genera 5 molecule de ATP. oxidate in catena respiratorie, pot genera 5 molecule de ATP.
Reglare etapa Reglare etapa
Piruvat dehidrogenaza este reglata alosteric, acidului fiind efector Piruvat dehidrogenaza este reglata alosteric, acidului fiind efector
pozitiv, in timp ce acetil CoA si NADH, H pozitiv, in timp ce acetil CoA si NADH, H
+ +
sunt efectori negativi. In sunt efectori negativi. In
acelasi timp piruvat dehidrogenaza este activa in stare defosforilata acelasi timp piruvat dehidrogenaza este activa in stare defosforilata
si inactiva sub forma fosforilata, enzimele ce catalizeaza aceste si inactiva sub forma fosforilata, enzimele ce catalizeaza aceste
transformari fiind de asemenea reglate alosteric si hormonal, transformari fiind de asemenea reglate alosteric si hormonal,
insulina stimuleaza activitatea piruvat dehidrogenazei. insulina stimuleaza activitatea piruvat dehidrogenazei.
Patologie Patologie
Enzima piruvat dehidrogenaza necesita si cofactori derivati si Enzima piruvat dehidrogenaza necesita si cofactori derivati si
vitaminelor: acid pantotenic, niacina, riboflavina, tiamina si acid vitaminelor: acid pantotenic, niacina, riboflavina, tiamina si acid
lipoic. Orice deficit sever al acestor vitamine va reduce activitatea lipoic. Orice deficit sever al acestor vitamine va reduce activitatea
enzimei crescand nivelul piruvatului in sange, iar acesta, la randul enzimei crescand nivelul piruvatului in sange, iar acesta, la randul
sau va creste si nivelul acidului lactic, producand o acidoza lactica. sau va creste si nivelul acidului lactic, producand o acidoza lactica.
Deficitul genetic al piruvat dehidrogenazei, in caz ca afecteaza peste Deficitul genetic al piruvat dehidrogenazei, in caz ca afecteaza peste
60% din activitatea enzimei, produce microencefalita, atrofie optica, 60% din activitatea enzimei, produce microencefalita, atrofie optica,
disfunctie motorie, retardare mintala. Arseniatul este o otrava disfunctie motorie, retardare mintala. Arseniatul este o otrava
puternica, ce se leaga de acidul lipoic, blocand activitatea piruvat puternica, ce se leaga de acidul lipoic, blocand activitatea piruvat
dehidrogenazei. Aceeasi reactie o da cu gruparile sulfidril din dehidrogenazei. Aceeasi reactie o da cu gruparile sulfidril din
cheratina imatura din par si unghii, fenomen utilizat in medicina cheratina imatura din par si unghii, fenomen utilizat in medicina
legala la identificarea otravurilor cu arsen. legala la identificarea otravurilor cu arsen.
III. Oxidarea acetil III. Oxidarea acetil CoA in ciclul citric CoA in ciclul citric
Are loc conform ecuatiei generale: Are loc conform ecuatiei generale:
2CH 2CH
33
- - C~S C~S CoA + 2x3NAD CoA + 2x3NAD
+ +
+ 2FAD + 2GDP + 2P + 2FAD + 2GDP + 2P
i i
+ +

O O
2x2H 2x2H
22
O O 2x2CO 2x2CO
22
+ 2x3NADH, H + 2x3NADH, H
+ +
+ 2FADH + 2FADH
22
+ 2GTP + 2GTP
+2CoA +2CoA- -SH SH
2 molecule de GTP sunt echivalente cu 2 molecule ATP. 2 molecule de GTP sunt echivalente cu 2 molecule ATP.
In conditii aerobe, oxidarea echivalentilor reducatori va In conditii aerobe, oxidarea echivalentilor reducatori va
genera genera
2x3 moli NADH, H 2x3 moli NADH, H
+ +
2x3x2,5ATP=15 ATP 2x3x2,5ATP=15 ATP
2x1 moli FADH 2x1 moli FADH
22
2x1,5 ATP = 3 ATP 2x1,5 ATP = 3 ATP
TOTAL ATP = 2 ATP + 15 ATP + 3 ATP = 20 ATP TOTAL ATP = 2 ATP + 15 ATP + 3 ATP = 20 ATP
IV. Oxidarea hidrogenului in lantul respirator, IV. Oxidarea hidrogenului in lantul respirator,
proces cuplat cu sinteza de ATP proces cuplat cu sinteza de ATP
Aceasta etapa, numita si fosforilarea oxidata de lant respirator, Aceasta etapa, numita si fosforilarea oxidata de lant respirator,
oxideaza hidrogenii proveniti din toate celelalte trei etape ale oxideaza hidrogenii proveniti din toate celelalte trei etape ale
catabolismului oxidativ complet al glucozei, conform ecuatiilor catabolismului oxidativ complet al glucozei, conform ecuatiilor
generale: generale:
1 mol NADH, H 1 mol NADH, H
+ +
2,5 ATP 2,5 ATP
1 mol FADH 1 mol FADH
22
1,5 ATP 1,5 ATP
Bilantul energetic global al oxidarii aerobe complete a glucozei Bilantul energetic global al oxidarii aerobe complete a glucozei
In catabolismul oxidativ al glucozei energia rezultata in cursul In catabolismul oxidativ al glucozei energia rezultata in cursul
reactiilor de oxidare este inmagazinata in legaturile macroergice din reactiilor de oxidare este inmagazinata in legaturile macroergice din
molecula de ATP. Aceasta se formeaza fie prin reactii de fosforilare molecula de ATP. Aceasta se formeaza fie prin reactii de fosforilare
de substrat, fie prin reactii de fosforilare de lant respirator. de substrat, fie prin reactii de fosforilare de lant respirator.
Bilantul energetic la oxidare a unui mol de glucoza este 32 ATP. Bilantul energetic la oxidare a unui mol de glucoza este 32 ATP.
Randamentul () inmagazinarii energiei rezultate in cursul Randamentul () inmagazinarii energiei rezultate in cursul
oxidarii complete a glucozei in legaturi macroergice ATP este de oxidarii complete a glucozei in legaturi macroergice ATP este de
34%. 34%.
Reglarea catabolismului oxidativ complet al glucozei Reglarea catabolismului oxidativ complet al glucozei
Catabolismul glucozei depinde, in primul rand, de starea Catabolismul glucozei depinde, in primul rand, de starea
fiziologica a organismului, fiind intens in starea postprandial fiziologica a organismului, fiind intens in starea postprandial
precoce, imediat dupa masa cand exista mari cantitati de precoce, imediat dupa masa cand exista mari cantitati de
glucoza, de aport alimentar, si redus postprandial tardiv glucoza, de aport alimentar, si redus postprandial tardiv
(foame) cand cantitatea de glucoza este redusa si (foame) cand cantitatea de glucoza este redusa si
organismul utilizeaza surse energetice alternative, cum ar fi organismul utilizeaza surse energetice alternative, cum ar fi
acizii grasi. acizii grasi.
Controlul pe termen scurt al catabolismului glucozei se Controlul pe termen scurt al catabolismului glucozei se
face prin reglarea enzimatica, in primul rand al activitatii face prin reglarea enzimatica, in primul rand al activitatii
fosfofructokinazei I. Activitatea acesteia este: fosfofructokinazei I. Activitatea acesteia este:
- - inhibata de ATP inhibata de ATP- -aza, citrat, scaderea pH aza, citrat, scaderea pH- -ului sanguin ului sanguin
(concentratii mari de acid lactic si piruvic) si hormoni (concentratii mari de acid lactic si piruvic) si hormoni
hiperglicemianti (glucagon, cortizol, adrenalina) hiperglicemianti (glucagon, cortizol, adrenalina)
- - activata de ADP, AMP si insulina (hormon activata de ADP, AMP si insulina (hormon
hipoglicemiant) hipoglicemiant)
Glicoliza anaeroba a glucozei Glicoliza anaeroba a glucozei
Desi oxidarea aeroba a glucozei este mecanismul major de Desi oxidarea aeroba a glucozei este mecanismul major de
oxidare al glucozei, in o serie de tesuturi oxidarea are loc in oxidare al glucozei, in o serie de tesuturi oxidarea are loc in
conditii anaerobe. Glicoliza anaeroba poate fi: conditii anaerobe. Glicoliza anaeroba poate fi:
- - mecanism unic de oxidare a glucozei in eritrocite mecanism unic de oxidare a glucozei in eritrocite
(lipsite de mitocondrii) sau in tesuturi de oxigenare redusa (lipsite de mitocondrii) sau in tesuturi de oxigenare redusa
ca celulele din retina, cornee, cutanate, medulara interna a ca celulele din retina, cornee, cutanate, medulara interna a
rinichiului, celule nervoase, fibre musculare albe. rinichiului, celule nervoase, fibre musculare albe.
- - mecanism partial in tesuturi cu crestere rapida, cum ar mecanism partial in tesuturi cu crestere rapida, cum ar
fi tesutul embrionar si tesutul canceros (50% din fi tesutul embrionar si tesutul canceros (50% din
metabolismul glucozei este anaerob) metabolismul glucozei este anaerob)
- - mecanism temporar in conditiile unui deficit temporar mecanism temporar in conditiile unui deficit temporar
al alimentarii cu oxigen, cum ar fi muschii scheletici in efort al alimentarii cu oxigen, cum ar fi muschii scheletici in efort
intens si prelungit. intens si prelungit.
In absenta oxigenului, coenzimele ce preiau hidrogenul in In absenta oxigenului, coenzimele ce preiau hidrogenul in
cursul reactiilor de oxidare nu pot fi reoxidate (regenerate) cursul reactiilor de oxidare nu pot fi reoxidate (regenerate)
prin cedarea hidrogenului catre oxigen. In aceste conditii prin cedarea hidrogenului catre oxigen. In aceste conditii
oxidarea glucozei se opreste la acid piruvic, care devine oxidarea glucozei se opreste la acid piruvic, care devine
acceptorul de hidrogen de la coenzima NADH,H acceptorul de hidrogen de la coenzima NADH,H
+ +
transformandu transformandu- -se in acid lactic, produsul final al se in acid lactic, produsul final al
catabolismului anaerob al glucozei catabolismului anaerob al glucozei glicoliza anaeroba. glicoliza anaeroba.
In aceste conditii anaerobe doar o mica parte din potentialul In aceste conditii anaerobe doar o mica parte din potentialul
energetic este eliberat, 47 kcal/mol dintr energetic este eliberat, 47 kcal/mol dintr- -un total de 686 un total de 686
kcal/mol. Din acest motiv si randamentul procesului de kcal/mol. Din acest motiv si randamentul procesului de
inmagazinare al energiei este mic, doar doua molecule de ATP inmagazinare al energiei este mic, doar doua molecule de ATP
rezulta din oxidarea anaeroba a unui mol de glucoza, in timp ce rezulta din oxidarea anaeroba a unui mol de glucoza, in timp ce
in cazul oxidarii aerobe se obtin 32 de molecule de ATP. Din in cazul oxidarii aerobe se obtin 32 de molecule de ATP. Din
acest motiv oxidarea anaeroba este considerata un mecanism acest motiv oxidarea anaeroba este considerata un mecanism
primitiv de obtinere a energiei, utilizat de organism doar in primitiv de obtinere a energiei, utilizat de organism doar in
anumite conditii fiziologice. anumite conditii fiziologice.
Deoarece acidul lactic contine insa o mare cantitate de Deoarece acidul lactic contine insa o mare cantitate de
energie, organismul o recupereaza in ficat (organ mai bine energie, organismul o recupereaza in ficat (organ mai bine
oxigenat ca muschiul) printr oxigenat ca muschiul) printr- -o cale metabolica specifica o cale metabolica specifica
numita numita ciclul Cori ciclul Cori. .
MUSCHI MUSCHI Glicogen Glicogen Glucoza Glucoza
Anaerobioza Anaerobioza
Lactat Lactat
SANGE SANGE
FICAT FICAT Glicogen Glicogen Glucoza Glucoza
O2 O2
Lactat Lactat
Reglarea glicolizei anaerobe Reglarea glicolizei anaerobe
Glicoliza anaeroba, avand aceleasi reactii ca si calea E Glicoliza anaeroba, avand aceleasi reactii ca si calea E- -M, este reglata M, este reglata
de aceeasi factori ca si aceasta, cu exceptia oxigenului. In cazul de aceeasi factori ca si aceasta, cu exceptia oxigenului. In cazul
acestuia se respecta efectul Pasteur oxidatia (prezenta acestuia se respecta efectul Pasteur oxidatia (prezenta
oxigenului) inhiba fermentatia (glicoliza anaeroba). De exemplu, in oxigenului) inhiba fermentatia (glicoliza anaeroba). De exemplu, in
muschi, insuficienta de oxigenare in efort, obliga muschiul sa muschi, insuficienta de oxigenare in efort, obliga muschiul sa
utilizeze glicoliza anaeroba pentru a obtine energia necesara utilizeze glicoliza anaeroba pentru a obtine energia necesara
functionarii. functionarii.
In tesutul canceros efectul Pasteur nu functioneaza, tesutul utilizand In tesutul canceros efectul Pasteur nu functioneaza, tesutul utilizand
glicoliza anaeroba indiferent de gradul de oxigenare. glicoliza anaeroba indiferent de gradul de oxigenare.
Patologia glicolizei anaerobe Patologia glicolizei anaerobe
1. 1. Acidoza lactica Acidoza lactica este cea mai comuna forma de acidoza metabolica. este cea mai comuna forma de acidoza metabolica.
Se datoreaza fie cresterii sintezei, fie scaderii utilizarii acidului Se datoreaza fie cresterii sintezei, fie scaderii utilizarii acidului
lactic, cea mai des intalnita cauza fiind blocarea oxidarii aerobe a lactic, cea mai des intalnita cauza fiind blocarea oxidarii aerobe a
glucozei. Alte conditii ce produc acidoza lactica. Alte conditii ce glucozei. Alte conditii ce produc acidoza lactica. Alte conditii ce
produc acidoza lactica: altitudinile inalte, exercitiul fizic, boli produc acidoza lactica: altitudinile inalte, exercitiul fizic, boli
pulmonare, anemie severa, intoxicatii cu CO sau CN pulmonare, anemie severa, intoxicatii cu CO sau CN
__
(se blocheaza (se blocheaza
catena respiratorie si hemoglobina), intoxicatii cu alcool, cancer. catena respiratorie si hemoglobina), intoxicatii cu alcool, cancer.
2. 2. Deficitul genetic al enzimelor glicolizei Deficitul genetic al enzimelor glicolizei. Deficitul total este fatal, . Deficitul total este fatal,
deoarece eritrocitele si neuronii obtin energie numai din glicoliza. deoarece eritrocitele si neuronii obtin energie numai din glicoliza.
Deficitul partial de piruvat kinaza, incidenta 1:10000, face ca Deficitul partial de piruvat kinaza, incidenta 1:10000, face ca
enzima sa functioneze in eritrocite la doar 5 enzima sa functioneze in eritrocite la doar 5- -25% din capacitate, 25% din capacitate,
generand anemii hemolitice. generand anemii hemolitice.
Gluconeogeneza Gluconeogeneza
Majoritatea tesuturilor din corpul uman obtin energie din Majoritatea tesuturilor din corpul uman obtin energie din
metabolizarea unor substante diverse: glucoza, acizi grasi, metabolizarea unor substante diverse: glucoza, acizi grasi,
aminoacizi, corpi cetonici. aminoacizi, corpi cetonici.
Unele tesuturi, cum ar fi creierul si eritrocitele, utilizeaza numai Unele tesuturi, cum ar fi creierul si eritrocitele, utilizeaza numai
glucoza, de exemplul creierul consuma 120 g glucoza/zi si glucoza, de exemplul creierul consuma 120 g glucoza/zi si
necesita pentru o functionare optima la un nivel al necesita pentru o functionare optima la un nivel al
glicemiei cuprins intre 70 glicemiei cuprins intre 70- -100 mg% (4 100 mg% (4- -5 mM). 5 mM).
Glucidele alimetare mentin nivelul glicemiei timp de cateva ore Glucidele alimetare mentin nivelul glicemiei timp de cateva ore
dupa masa, dupa care glicemia va fi mentinuta prin dupa masa, dupa care glicemia va fi mentinuta prin
productia de glucoza a ficatului. Acesta va produce productia de glucoza a ficatului. Acesta va produce
glucoza prin 2 mecanisme: glucoza prin 2 mecanisme:
1. 1. Hidroliza glicogenului Hidroliza glicogenului
2. 2. Sinteza de novo a glucozei, utilizand ca precursori acid Sinteza de novo a glucozei, utilizand ca precursori acid
lactic, aminoacizi si glicerol. Aceasta cale metabolica se lactic, aminoacizi si glicerol. Aceasta cale metabolica se
numeste gluconeogeneza si reprezinta singura sursa de numeste gluconeogeneza si reprezinta singura sursa de
glucoza in perioada de foame. glucoza in perioada de foame.
Gluconeogeneza are loc in ficat si in cortexul renal (celulele din tubul Gluconeogeneza are loc in ficat si in cortexul renal (celulele din tubul
proximal renal). Pe gram de tesut intensitatea gluconeogenezei proximal renal). Pe gram de tesut intensitatea gluconeogenezei
este aceeasi in ficat si rinichi, dar diferenta de masa a celor 2 este aceeasi in ficat si rinichi, dar diferenta de masa a celor 2
tesuturi face ca in cortexul renal sa se produca doar 10% din tesuturi face ca in cortexul renal sa se produca doar 10% din
glucoza, comparativ cu ficatul. Recent a fost demonstrata glucoza, comparativ cu ficatul. Recent a fost demonstrata
gluconeogeneza si in eritrocit. gluconeogeneza si in eritrocit.
Gluconeogeneza, proces opus catabolizarii glucozei, utilizeaza reactiile Gluconeogeneza, proces opus catabolizarii glucozei, utilizeaza reactiile
glicolizei in sens opus. Reactiile utilizate vor fi doar cele glicolizei in sens opus. Reactiile utilizate vor fi doar cele
reversibile, in timp ce cele ireversibile vor fi inlocuite de reactii reversibile, in timp ce cele ireversibile vor fi inlocuite de reactii
distincte. Etapele ireversibile ale glicolizei sunt: distincte. Etapele ireversibile ale glicolizei sunt:
I. Fosfoenolpiruvat I. Fosfoenolpiruvat - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -> Piruvat > Piruvat
II. Fructozo II. Fructozo- -66- -fosfat fosfat - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -> Fructozo > Fructozo- -1,6 1,6- -bifosfat bifosfat
III. Glucoza III. Glucoza - - - - - - - - - - - - - - - - - -> Glucozo > Glucozo- -66- -fosfat fosfat
Principalele substrate ale gluconeogenezei sunt: lactatul (eritrocite, Principalele substrate ale gluconeogenezei sunt: lactatul (eritrocite,
efort muscular), aminoacizi glucogenici (proteoliza musculara), efort muscular), aminoacizi glucogenici (proteoliza musculara),
glicerolul (hidroliza lipide), intermediari ai ciclului citric glicerolul (hidroliza lipide), intermediari ai ciclului citric
(oxaloacetat, alfa (oxaloacetat, alfa- -cetoglutarat, succinil CoA, fumarat). Atentie! cetoglutarat, succinil CoA, fumarat). Atentie!
Acetil CoA nu poate fi convertita in glucoza, deoarece nu exista Acetil CoA nu poate fi convertita in glucoza, deoarece nu exista
o reactie inversa piruvat o reactie inversa piruvat - -> acetil CoA. Din acest motiv > acetil CoA. Din acest motiv
substante ca acizii, corpii cetonici, etanol, ce produc acetil CoA, substante ca acizii, corpii cetonici, etanol, ce produc acetil CoA,
nu pot constitui substrate pentru gluconeogeneza. nu pot constitui substrate pentru gluconeogeneza.
Lactatul intra in gluconeogeneza la nivelul piruvatului, prin reactia: Lactatul intra in gluconeogeneza la nivelul piruvatului, prin reactia:
Lactat + NAD Lactat + NAD
+ +
Piruvat + NADH,H Piruvat + NADH,H
+ +
Necesarul energetic pentru sinteza unei molecule de glucoza, Necesarul energetic pentru sinteza unei molecule de glucoza,
pornind de la 2 molecule de lactat este obtinut prin hidroliza a 6 pornind de la 2 molecule de lactat este obtinut prin hidroliza a 6
molecule de ATP, dintre care 4 consumate in transformarea 2 piruvat molecule de ATP, dintre care 4 consumate in transformarea 2 piruvat
- ->2 fosfoenolpiruvat si 2 in transformarea 2 acid >2 fosfoenolpiruvat si 2 in transformarea 2 acid- -33- -fosfogliceric fosfogliceric- ->2 >2
gliceraldehida gliceraldehida- -33- -fosfat. Glicerolul provine din hidroliza trigliceridelor fosfat. Glicerolul provine din hidroliza trigliceridelor
din tesutul adipos si intra in gluconeogeneza la nivelul triozelor din tesutul adipos si intra in gluconeogeneza la nivelul triozelor
fosfat. fosfat.
Necesarul energetic pentru sinteza unei molecule de glucoza, pornind Necesarul energetic pentru sinteza unei molecule de glucoza, pornind
de la 2 molecule de glicerol este obtinut prin hidroliza a 2 molecule de la 2 molecule de glicerol este obtinut prin hidroliza a 2 molecule
de ATP, care se consuma in fosforilarea a 2 molecule de glicerol la de ATP, care se consuma in fosforilarea a 2 molecule de glicerol la
glicerol glicerol- -33- -fosfat. fosfat.
Aminoacizii glucogenici sunt cei mai importanti precursori in Aminoacizii glucogenici sunt cei mai importanti precursori in
gluconeogeneza in perioada de foame, cand proteoliza musculara gluconeogeneza in perioada de foame, cand proteoliza musculara
elibereaza in sange aminoacizi, dintre care alanina este utilizat de elibereaza in sange aminoacizi, dintre care alanina este utilizat de
ficat cu intensitate maxima. Catabolismul aminoacizilor glucogenici ficat cu intensitate maxima. Catabolismul aminoacizilor glucogenici
produce intermediari ai ciclului citric care, prin intermediul acidului produce intermediari ai ciclului citric care, prin intermediul acidului
oxalacetic intra in calea gluconeogenezei. In functie de oxalacetic intra in calea gluconeogenezei. In functie de
intermediarul ciclului citric prin care se intra in gluconeogeneza, intermediarul ciclului citric prin care se intra in gluconeogeneza,
necesarul de energie, exprimat prin numarul de molecule ATP necesarul de energie, exprimat prin numarul de molecule ATP
hidrolizate, va fi diferit. hidrolizate, va fi diferit.
Reglarea gluconeogenezei Reglarea gluconeogenezei
1. Reglarea metabolica. Gluconeogeneza se desfasoara in perioada de 1. Reglarea metabolica. Gluconeogeneza se desfasoara in perioada de
foame, cand este necesara sinteza endogena de glucoza, in scopul foame, cand este necesara sinteza endogena de glucoza, in scopul
mentinerii glicemiei la nivel constant. mentinerii glicemiei la nivel constant.
2 Piruvat + 6 ATP + 10 H 2 Piruvat + 6 ATP + 10 H
22
O O - ->Glucoza + 6 ADP + 6 P >Glucoza + 6 ADP + 6 P
i i
Se constata ca desfasurarea gluconeogenezei depinde de disponibilul Se constata ca desfasurarea gluconeogenezei depinde de disponibilul
de substrat si de energie. Necesarul energetic (ATP) se obtine fie de substrat si de energie. Necesarul energetic (ATP) se obtine fie
din oxidarea acizilor grasi in cursul lipolizei ce insoteste foamea, din oxidarea acizilor grasi in cursul lipolizei ce insoteste foamea,
fie prin oxidarea aeroba unei parti din acidul lactic si piruvic in fie prin oxidarea aeroba unei parti din acidul lactic si piruvic in
ciclul citric si lantul respirator ciclul citric si lantul respirator
2. Reglarea enzimatica. Se disting doua etape in cursul acesteia: pe 2. Reglarea enzimatica. Se disting doua etape in cursul acesteia: pe
termen scurt si pe termen lung. termen scurt si pe termen lung.
Pe termen scurt hormonii hipoglicemici hidrofili (adrenalina, Pe termen scurt hormonii hipoglicemici hidrofili (adrenalina,
glucagon) stimuleaza proteinkinaza A, enzima ce fosforileaza glucagon) stimuleaza proteinkinaza A, enzima ce fosforileaza
enzimele cheie din metabolismul glucozei, formele fosforilate ale enzimele cheie din metabolismul glucozei, formele fosforilate ale
acestora avand actiune gluconeogenetica. In plus, exista si o acestora avand actiune gluconeogenetica. In plus, exista si o
reglare alosterica, tip feed back, in care produsii intermediari reglare alosterica, tip feed back, in care produsii intermediari
(acetil CoA, citrat) si finali (ATP) ai glicolizei inhiba enzimele (acetil CoA, citrat) si finali (ATP) ai glicolizei inhiba enzimele
glicolizei si stimuleaza pe cele din gluconeogeneza. glicolizei si stimuleaza pe cele din gluconeogeneza.
Pe termen lung, hormonii hiperglicemici stimuleaza sinteza Pe termen lung, hormonii hiperglicemici stimuleaza sinteza
enzimelor cheie in gluconeogeneza: piruvat carboxilaza, PEP enzimelor cheie in gluconeogeneza: piruvat carboxilaza, PEP
carboxikinaza, fructozo carboxikinaza, fructozo- -1,6 1,6- -bisfosfatfosfataza si glucozo bisfosfatfosfataza si glucozo- -66- -
fosfatfosfataza. fosfatfosfataza.
Met li l li enului Met li ul li enului
Glucoza in exces nu poate fi stocata, deoarece este solubila in apa si Glucoza in exces nu poate fi stocata, deoarece este solubila in apa si
creste presiunea osmotica. Din acest motiv este stocata sub forma creste presiunea osmotica. Din acest motiv este stocata sub forma
unui polimer insolubil unui polimer insolubil glicogenul. Acesta este o macromolecula cu glicogenul. Acesta este o macromolecula cu
masa moleculara cuprinsa intre 10 masa moleculara cuprinsa intre 10
66
10 10
7 7
Da, fiind format din 10 Da, fiind format din 10- -
40000 resturi de glucoza, legate alfa (1 40000 resturi de glucoza, legate alfa (1- ->4) glicozidic. Molecula are o >4) glicozidic. Molecula are o
structura ramificata, la fiecare segment liniar de catena, format din structura ramificata, la fiecare segment liniar de catena, format din
10 10- -12 rsturi de alfa 12 rsturi de alfa- -glucoza, apare o ramificatie, data de o legatura glucoza, apare o ramificatie, data de o legatura
alfa (1 alfa (1- ->6) glicozidica. Majoritatea capetelor ramurilor sunt >6) glicozidica. Majoritatea capetelor ramurilor sunt
nereducatoare, terminandu nereducatoare, terminandu- -se cu gruparea se cu gruparea OH in pozitia 4. OH in pozitia 4.
Majoritatea glicogenului se gaseste in ficat, pana la 10% din masa Majoritatea glicogenului se gaseste in ficat, pana la 10% din masa
totala si in muschi. Pana la 1% din masa totala. Cele doua tesuturi totala si in muschi. Pana la 1% din masa totala. Cele doua tesuturi
stocheaza glicogen in scopuri diferite: stocheaza glicogen in scopuri diferite:
Ficatul sintetizeaza si depoziteaza glicogen dupa o masa bogata in Ficatul sintetizeaza si depoziteaza glicogen dupa o masa bogata in
glucide, glicogen pe care il va utiliza in obtinerea de glucoza in glucide, glicogen pe care il va utiliza in obtinerea de glucoza in
perioadele de foame perioadele de foame
Muschii scheletici depoziteaza glicogen in repaus si il utilizeaza in Muschii scheletici depoziteaza glicogen in repaus si il utilizeaza in
effort ca urmare a acestor procese, molecula de glicogen se gaseste effort ca urmare a acestor procese, molecula de glicogen se gaseste
intr intr- -o stare dinamica, marindu o stare dinamica, marindu- -se in stari anabolice si micsorandu se in stari anabolice si micsorandu- -se se
in stari catabolice. in stari catabolice.
Glicogenogeneza Glicogenogeneza
Se desfasoara prin legarea unei molecule de glucoza, activata in Se desfasoara prin legarea unei molecule de glucoza, activata in
prealabil la UDP prealabil la UDP glucoza, la un capat nereducator (C4) al moleculei glucoza, la un capat nereducator (C4) al moleculei
de glicogen. de glicogen.
Atat sinteza, cat si degradarea glicogenului se desfasoara la suprafata Atat sinteza, cat si degradarea glicogenului se desfasoara la suprafata
unui suport proteic numit glicogenina. Aceasta are proprietatea de a unui suport proteic numit glicogenina. Aceasta are proprietatea de a
genera o amorsa de glicogen prin sinteza unei formatiuni initiale de genera o amorsa de glicogen prin sinteza unei formatiuni initiale de
8 molecule de glucoza, legate intre ele prin legaturi alfa(1 8 molecule de glucoza, legate intre ele prin legaturi alfa(1- ->4) >4)
glicozidice (reaactie de autoglicozilare). glicozidice (reaactie de autoglicozilare).
Primul rest de glucoza se va lega de glicogenina printr Primul rest de glucoza se va lega de glicogenina printr- -o legatura o legatura
glicozidica cu o grupare OH la un rest de tirozina din structura glicozidica cu o grupare OH la un rest de tirozina din structura
glicogeninei. glicogeninei.
Sinteza glicogenului are loc prin legarea de la C1 al UDP Sinteza glicogenului are loc prin legarea de la C1 al UDP- -glucozei la glucozei la
capatul nereducator al ultimului rest de glucoza al glicogenului capatul nereducator al ultimului rest de glucoza al glicogenului
initial. In acest mod, capatul nereducator al glicogenului se initial. In acest mod, capatul nereducator al glicogenului se
alungeste de fiecare data cu un rest de glucoza. alungeste de fiecare data cu un rest de glucoza.
Principala enzima a procesului este glicogen sintetaza ce catalizeaza Principala enzima a procesului este glicogen sintetaza ce catalizeaza
formarea de legaturi alfa (1 formarea de legaturi alfa (1- ->4) glicozidice la legarea noilor resturi >4) glicozidice la legarea noilor resturi
de glucoza. Pentru ramificarea moleculei de glicogen actioneaza o de glucoza. Pentru ramificarea moleculei de glicogen actioneaza o
alta molecula numita enzima de ramificare. Aceasta transfera un alta molecula numita enzima de ramificare. Aceasta transfera un
sirag de 7 molecule de glucoza de la capatul unei catene sirag de 7 molecule de glucoza de la capatul unei catene
neramificate, la C6 al unui rest de glucoza, situat mai in interiorul neramificate, la C6 al unui rest de glucoza, situat mai in interiorul
moleculei de glicogen si unde formeaza o legatura alfa 1,6 moleculei de glicogen si unde formeaza o legatura alfa 1,6
glicozidica. glicozidica.
Glicogen sintetaza este o enzima reglata alosteric, prin procesul de Glicogen sintetaza este o enzima reglata alosteric, prin procesul de
fosforilare fosforilare defosforilare, forma activa fiind cea defosforilata. defosforilare, forma activa fiind cea defosforilata.
Defosforilarea este catalizata de o fosfataza, activata de insulina, in Defosforilarea este catalizata de o fosfataza, activata de insulina, in
timp ce fosforilarea de o kinaza, activata de glucagon, adrenalina si timp ce fosforilarea de o kinaza, activata de glucagon, adrenalina si
cortizol. cortizol.
Glicogenoliza Glicogenoliza
Este calea metabolica de mobilizare a glucozei din glicogen. Produsul Este calea metabolica de mobilizare a glucozei din glicogen. Produsul
final al caii difera dupa tipul de tesut, astfel: final al caii difera dupa tipul de tesut, astfel:
- - in ficat produsul final este glucoza, care se elibereaza in in ficat produsul final este glucoza, care se elibereaza in
circulatie de unde este utilizata de tesuturi, in special de cele circulatie de unde este utilizata de tesuturi, in special de cele
insulino dependente insulino dependente
- - in muschi produsul final este glucozo in muschi produsul final este glucozo- -66- -fosfat, deoarece la fosfat, deoarece la
acest nivel lipseste enzima glucozo acest nivel lipseste enzima glucozo- -66- -fosfataza si astfel produsul fosfataza si astfel produsul
glicogenolizei este utilizat doar in scopuri energetice glicogenolizei este utilizat doar in scopuri energetice
Glicogenoliza nu este calea inversa a sintezei glicogenului. Enzima Glicogenoliza nu este calea inversa a sintezei glicogenului. Enzima
cheie a procesului este fosforilaza, care cliveaza legaturii alfa 1 cheie a procesului este fosforilaza, care cliveaza legaturii alfa 1- ->4 >4
glicozidice la capetele nereducatoare si in acelasi timp fosforileaza glicozidice la capetele nereducatoare si in acelasi timp fosforileaza
glucoza cu formare de glucozo glucoza cu formare de glucozo- -11- -fosfat. Actiunea fosforilazei este fosfat. Actiunea fosforilazei este
continua si se opreste la 4 resturi de glucoza de prima ramificatie continua si se opreste la 4 resturi de glucoza de prima ramificatie
cand va intra in actiune o alta enzima, enzima de deramificare, ce cand va intra in actiune o alta enzima, enzima de deramificare, ce
poseda activitate alfa 1 poseda activitate alfa 1- ->6 glicozidica. >6 glicozidica.
In continuare glucozo In continuare glucozo- -11- -P P - -> glucozo > glucozo- -66- -P P - -> glucoza ce trece apoi in > glucoza ce trece apoi in
sange. Aceste reactii au loc in ficat, rinichi si secundar in intestin, sange. Aceste reactii au loc in ficat, rinichi si secundar in intestin,
singurele tesuturi ce poseda enzima glucozo singurele tesuturi ce poseda enzima glucozo- -66- -fosfat fosfat- -fosfataza. In fosfataza. In
mushii scheletici. Lipsiti de aceasta enzima, procesul se opreste la mushii scheletici. Lipsiti de aceasta enzima, procesul se opreste la
glucozo glucozo- -66- -fosfat, compus ce nu poate traversa membrana plasmatica fosfat, compus ce nu poate traversa membrana plasmatica
si care astfel ramane in muschi unde va fi catabolizat in scop si care astfel ramane in muschi unde va fi catabolizat in scop
energogen. energogen.
Amilo Amilo- -1,4 1,4- -glucozidaza pancreatica actioneaza dupa inanitie, in glucozidaza pancreatica actioneaza dupa inanitie, in
conditiile refacerii puternice a glicogenului dupa aport alimentar. conditiile refacerii puternice a glicogenului dupa aport alimentar.
Enzima scindeaza glicogenul ramas in mai multe molecule dextrinice Enzima scindeaza glicogenul ramas in mai multe molecule dextrinice
ce vor constitui multiple centre de initiere a sintezei cu scopul ce vor constitui multiple centre de initiere a sintezei cu scopul
cresterii rapide a rezervelor de glicogen. cresterii rapide a rezervelor de glicogen.
Fosforilaza glicogenului este activa sub forma fosforilata, iar Fosforilaza glicogenului este activa sub forma fosforilata, iar
fosforilarea se realizeaza sub actiunea enzimei kinaza fosforilazei, fosforilarea se realizeaza sub actiunea enzimei kinaza fosforilazei,
reglata la randul ei prin fosforilare reglata la randul ei prin fosforilare- -defosforilare, forma activa fiind defosforilare, forma activa fiind
cea fosforilata. cea fosforilata.
Cele doua laturi ale metabolismului glicogenului functioneaza unitar, Cele doua laturi ale metabolismului glicogenului functioneaza unitar,
fiind interconectate. Glicogenogeneza realizeaza tezaurizarea fiind interconectate. Glicogenogeneza realizeaza tezaurizarea
glucozei in exces, provenita din alimentatie (glicogen hepatic) sau glucozei in exces, provenita din alimentatie (glicogen hepatic) sau
din lactat (glicogen muscular). din lactat (glicogen muscular).
Glicogenoliza mobilizeaza glucoza din glicogenul de rezerva formand (la Glicogenoliza mobilizeaza glucoza din glicogenul de rezerva formand (la
nivelul ficatului) glucoza ce trece in circulatie, fie (la nivelul nivelul ficatului) glucoza ce trece in circulatie, fie (la nivelul
muschilor) glucozo muschilor) glucozo- -66- -fosfat, utilizata local in energogeneza. In acest fosfat, utilizata local in energogeneza. In acest
ultim caz, nu se va mai consuma 1 ATP la activarea glucozei, ultim caz, nu se va mai consuma 1 ATP la activarea glucozei,
aceasta fiind deja sub forma de glucozo aceasta fiind deja sub forma de glucozo- -66- -fosfat. fosfat.
Reglarea metabolismului glicogenului Reglarea metabolismului glicogenului
11. . Reglare de substrat
Glucozo Glucozo- -66- -fosfat, molecula precursor, va stimula gluconeogeneza, in fosfat, molecula precursor, va stimula gluconeogeneza, in
timp ce glucoza din sange, ca produs final, va inhiba glicogenoliza. timp ce glucoza din sange, ca produs final, va inhiba glicogenoliza.
Practic, glicemia va controla metabolismul glicogenului din ficat. In Practic, glicemia va controla metabolismul glicogenului din ficat. In
timpul contractiei musculare, cresterea concentratiei calciului va timpul contractiei musculare, cresterea concentratiei calciului va
stimula glicogenoliza, sincronizand astfel intensitatea mobilizarii stimula glicogenoliza, sincronizand astfel intensitatea mobilizarii
glicogenului cu cea a contractiei musculare. glicogenului cu cea a contractiei musculare.
2. 2. Reglarea enzimatica
Enzimele cheie ale metabolismului glicogenului sunt glicogen sintetaza Enzimele cheie ale metabolismului glicogenului sunt glicogen sintetaza
si glicogen fosforilaza. Ambele sunt reglate prin fosforilare si glicogen fosforilaza. Ambele sunt reglate prin fosforilare
defosforilare, iar enzimele ce catalizeaza aceste transformari, defosforilare, iar enzimele ce catalizeaza aceste transformari,
protein kinaze si protein fosforilaze, sunt si ele reglate prin protein kinaze si protein fosforilaze, sunt si ele reglate prin
fosforilare fosforilare defosforilare. Cascadele de fosforilari defosforilare. Cascadele de fosforilari defosforilari sunt defosforilari sunt
declansate de actiuni hormonale sau de cea a calciului. In timp ce declansate de actiuni hormonale sau de cea a calciului. In timp ce
glicogen sintetaza este activa sub forma defosforilata, fosforilaza glicogen sintetaza este activa sub forma defosforilata, fosforilaza
este activa sub forma fosforilata, astfel ca, acriunea protein kinazei este activa sub forma fosforilata, astfel ca, acriunea protein kinazei
ce le fosforileaza pe amandoua, va produce inactivarea glicogen ce le fosforileaza pe amandoua, va produce inactivarea glicogen
sintetazei sintetazei blocarea glicogenezei si activarea fosforilazei blocarea glicogenezei si activarea fosforilazei
activarea glicogenolizei. In acest fel se obtine un efect unitar, activarea glicogenolizei. In acest fel se obtine un efect unitar,
mobilizarea glicogenului. mobilizarea glicogenului.
3. 3. Reglarea enzimatica
Metabolismul glicogenului va fi influentat de hormonii hiper si Metabolismul glicogenului va fi influentat de hormonii hiper si
hipoglicemianti. Acestia, dupa legarea de receptorii celulari hipoglicemianti. Acestia, dupa legarea de receptorii celulari
specifici, declanseaza cascade de fosforilari specifici, declanseaza cascade de fosforilari- -defosforilari ce vor defosforilari ce vor
afecta starea de fosforilare si implicit functionarea enzimelor cheie afecta starea de fosforilare si implicit functionarea enzimelor cheie
din metabolismul glicogenului. din metabolismul glicogenului.
Prin acest mecanism insulina va stimula glicogenogeneza si va inhiba Prin acest mecanism insulina va stimula glicogenogeneza si va inhiba
glicogenoliza in ficat si muschi, efectul produs fiind scaderea glicogenoliza in ficat si muschi, efectul produs fiind scaderea
glicemiei si cresterea rezervelor de glicogen. Hormonii glicemiei si cresterea rezervelor de glicogen. Hormonii
hiperglicemianti vor promova actiuni opuse insulinei, actiunea lor hiperglicemianti vor promova actiuni opuse insulinei, actiunea lor
fiind focalizata pe ficat si miocard (glucagon) sau pe muschi fiind focalizata pe ficat si miocard (glucagon) sau pe muschi
scheletici si ficat (adrenalina). scheletici si ficat (adrenalina).
Patologia metabolismului glicogenului Patologia metabolismului glicogenului
Patologia este data de defecte enzimatice, de natura congenitala, ce Patologia este data de defecte enzimatice, de natura congenitala, ce
afecteaza buna functionare a enzimelor implicate in diverse etape afecteaza buna functionare a enzimelor implicate in diverse etape
ale metabolismului glicogenului. Manifestarile patologice se ale metabolismului glicogenului. Manifestarile patologice se
datoreaza acumularilor tisulare de glicogen, formelor anormale de datoreaza acumularilor tisulare de glicogen, formelor anormale de
glicogen sau imposibilitatilor de utilizare a acestuia. In functie de glicogen sau imposibilitatilor de utilizare a acestuia. In functie de
tipul enzimei afectate exista mai multe boli specifice, cunoscute sub tipul enzimei afectate exista mai multe boli specifice, cunoscute sub
numele generic de glicogenoze. numele generic de glicogenoze.
Tip Tip
glicogenoza glicogenoza
Nume maladie Nume maladie Enzima Enzima
afectata afectata
Manifestari Manifestari
patologice patologice
11 V. Gierke V. Gierke Glucozo Glucozo- -66- -fosfat fosfat
fosfataza fosfataza
Hipoglicemie, Hipoglicemie,
cetoza cetoza
II II Pompe Pompe Amilo Amilo - -1,4 1,4- -
glucozidaza glucozidaza
Glicogenoza Glicogenoza
generalizata generalizata
HI HI Forbes Forbes- -Cori Cori Enzima Enzima
deramificare deramificare
Hepatosplenome Hepatosplenome
galie galie
Glicogen Glicogen
supraramificat supraramificat
IV IV Anderson Anderson Enzima de Enzima de
ramificare ramificare
Glicogen Glicogen
neramificat neramificat
VV Mc. Ardie Mc. Ardie Fosforilaza Fosforilaza
musculara musculara
Glicogen Glicogen
muscular de 4% muscular de 4%
Blocare efort Blocare efort
muscular muscular
VI VI Hers Hers Fosforilaza Fosforilaza
hepatica hepatica
Glicogenoza Glicogenoza
hepatica hepatica
Calea pentozofosfatilor Calea pentozofosfatilor
Glucidele nu sunt doar substrate energogene, ele participa la Glucidele nu sunt doar substrate energogene, ele participa la
sinteza de nucleotide, glicolipide si glicoproteine. Calea sinteza de nucleotide, glicolipide si glicoproteine. Calea
pentozofosfatilor se desfasoara in citoplasma, utilizeaza ca pentozofosfatilor se desfasoara in citoplasma, utilizeaza ca
precursor glucozo precursor glucozo- -66- -fosfat si produce riboza fosfat si produce riboza- -55- -fosfat si fosfat si
NADPH, H NADPH, H
+ +
. Cei doi produsi sunt compusi foarte importanti: . Cei doi produsi sunt compusi foarte importanti:
riboza riboza- -55- -fosfat utilizata in sinteza de nucleotide, iar NADPH, fosfat utilizata in sinteza de nucleotide, iar NADPH,
H H
+ +
este sursa de hidrogen in reactiile de sitneza. Sinteza de este sursa de hidrogen in reactiile de sitneza. Sinteza de
acizi grasi si colesterol necesita NADPH, H acizi grasi si colesterol necesita NADPH, H
+ +
si din acest si din acest
motiv tesuturile in care se desfasoara mai intens aceste motiv tesuturile in care se desfasoara mai intens aceste
sintetaze, ficat, suprarenale, tesut adipos, glande sexuale, sintetaze, ficat, suprarenale, tesut adipos, glande sexuale,
glanda mamara in lactatie, sunt de asemenea sediul cailor glanda mamara in lactatie, sunt de asemenea sediul cailor
pentozofosfatilor. NADPH, H pentozofosfatilor. NADPH, H
+ +
este de asemenea implicat in este de asemenea implicat in
reactii antioxidante si din acest motiv tresuturile expuse la reactii antioxidante si din acest motiv tresuturile expuse la
concentratii mari de oxigen: eritrocite, cornee, utilizeaza concentratii mari de oxigen: eritrocite, cornee, utilizeaza
intens calea pentozofosfatilor. Calea pentozofosfatilor intens calea pentozofosfatilor. Calea pentozofosfatilor
cuprinde doua etape: oxidativa si neoxidativa (de cuprinde doua etape: oxidativa si neoxidativa (de
recuperare). recuperare).
Reglarea caii Reglarea caii
Calea este activata in aport alimentar, excesul de glucoza permitand Calea este activata in aport alimentar, excesul de glucoza permitand
desfasurarea caii pentozofosfatilor. In ceea ce priveste reglarea desfasurarea caii pentozofosfatilor. In ceea ce priveste reglarea
enzimatica, enzimele cheie ale caii sunt glucozo enzimatica, enzimele cheie ale caii sunt glucozo- -66--fosfat fosfat
dehidrogenaza si 6 dehidrogenaza si 6- -fosfogluconatdehidrogenaza. Acestea sunt fosfogluconatdehidrogenaza. Acestea sunt
activate de NADP si insulina si inhibate de acetil activate de NADP si insulina si inhibate de acetil--CoA si hormonii CoA si hormonii
hiperglicemianti hiperglicemianti
Patologie. Deficitul de glucozo Patologie. Deficitul de glucozo- -66- -fosfat dehidrogenaza fosfat dehidrogenaza
Deficitul de glucozo Deficitul de glucozo- -66- -fosfat dehidrogenaza se datoreaza unei mutatii la fosfat dehidrogenaza se datoreaza unei mutatii la
nivelul genei enzimei glucozo nivelul genei enzimei glucozo- -66- -fosfat dehidrogenaza. Desi mutatia fosfat dehidrogenaza. Desi mutatia
sa este prezenta in toate celulele, mai afectate sunt eritrocitele, sa este prezenta in toate celulele, mai afectate sunt eritrocitele,
deoarece nu au alta sursa de NAPH, H deoarece nu au alta sursa de NAPH, H
+ +
. Deficitul de glucozo . Deficitul de glucozo- -66- -fosfat fosfat
dehidrogenaza se manifesta in special cand eritrocitele sunt expuse dehidrogenaza se manifesta in special cand eritrocitele sunt expuse
unui stres produs de infectii, medicamente(antimalarice unui stres produs de infectii, medicamente(antimalarice
primachina, sulfonamide, sulfametoxazol, acetanilida, acidul primachina, sulfonamide, sulfametoxazol, acetanilida, acidul
nalidixic etc) sau droguri, care produc hemoliza si hemoglobinurie. nalidixic etc) sau droguri, care produc hemoliza si hemoglobinurie.
Deficitul este rar in Europa, dar foarte frecvent in Africa, India, Asia Deficitul este rar in Europa, dar foarte frecvent in Africa, India, Asia
de sud de sud- -est. est.
Metabolismul fructozei Metabolismul fructozei
In sursele alimentare fructoza se gaseste in miere, majoritatea In sursele alimentare fructoza se gaseste in miere, majoritatea
fructelor dar sursa majoritara ramane zaharul. Desi fructoza fructelor dar sursa majoritara ramane zaharul. Desi fructoza
este absorbita mai lent decat glucoza la nivel intestinal, ea se este absorbita mai lent decat glucoza la nivel intestinal, ea se
metabolizeaza mult mai rapid. Metabolismul fructozei se metabolizeaza mult mai rapid. Metabolismul fructozei se
desfasoara preponderent in ficat, rinichi, intestin pe calea desfasoara preponderent in ficat, rinichi, intestin pe calea
aldolazei si fructokinazei, in timp ce, in veziculele seminale, aldolazei si fructokinazei, in timp ce, in veziculele seminale,
retina, vase sanguine, nervi periferici, se utilizeaza calea poliol. retina, vase sanguine, nervi periferici, se utilizeaza calea poliol.
In lichidul seminal, fructoza, in concentratii de 200 mg%, este In lichidul seminal, fructoza, in concentratii de 200 mg%, este
principalul monozaharid si reprezinta sursa energetica a principalul monozaharid si reprezinta sursa energetica a
spermatozoizilor in drumul lor spre ovul. Avantajul utilizarii spermatozoizilor in drumul lor spre ovul. Avantajul utilizarii
fructozei in acest caz este ca bacteriile, care ar putea concura fructozei in acest caz este ca bacteriile, care ar putea concura
cu spermatozoizii pentru surse energetice, prefera glucoza in cu spermatozoizii pentru surse energetice, prefera glucoza in
locul fructozei. locul fructozei.
Patologie Patologie
Se datoreaza deficientelor congenitale ale enzimelor implicate in Se datoreaza deficientelor congenitale ale enzimelor implicate in
metabolizarea fructozei. Se cunosc in acest sens mai multe metabolizarea fructozei. Se cunosc in acest sens mai multe
maladii: maladii:
1. 1. Fructozuria esentiala Fructozuria esentiala datorata deficitului de fructokinaza, astfel datorata deficitului de fructokinaza, astfel
ca fructoza, nemaiputand fi metabolizata, este eliminata pe cale ca fructoza, nemaiputand fi metabolizata, este eliminata pe cale
urinara. Fenomenul este intens dupa mese cu surse de fructoza. urinara. Fenomenul este intens dupa mese cu surse de fructoza.
2. 2. Intoleranta ereditara la fructoza datorata deficitului de aldolaza B. Intoleranta ereditara la fructoza datorata deficitului de aldolaza B.
Se produce acumulare de fructozo Se produce acumulare de fructozo- -11- -fosfat, care inhiband aldolaza fosfat, care inhiband aldolaza
fructozei fructozei- -1,6 1,6- -bifosfat genereaza hipoglicemie si deteriorarea bifosfat genereaza hipoglicemie si deteriorarea
functiilor hepatice, uneori moarte prin ciroza. Tratamentul consta functiilor hepatice, uneori moarte prin ciroza. Tratamentul consta
in dieta fara fructoza, dieta usurata de faptul ca la copii se in dieta fara fructoza, dieta usurata de faptul ca la copii se
dezvolta spontan o aversiune fata de dulciuri, fapt ce duce la o dezvolta spontan o aversiune fata de dulciuri, fapt ce duce la o
dentitie excelenta. dentitie excelenta.
Terapia cu fructoza Terapia cu fructoza
Fructoza, administrata intravenos, a fost utilizata ca substitut de Fructoza, administrata intravenos, a fost utilizata ca substitut de
glucoza la diabetici. S glucoza la diabetici. S- -a demonstrat insa ca excesul de fructoza a demonstrat insa ca excesul de fructoza
produce hiperlactatemie, hipertrigliceridemie si hiperuricemie. produce hiperlactatemie, hipertrigliceridemie si hiperuricemie.
Acest tratament a fost rapid abandonat deoarece, prin intermediul Acest tratament a fost rapid abandonat deoarece, prin intermediul
triozelor fosfat, fructoza se transforma in glucoza, prin triozelor fosfat, fructoza se transforma in glucoza, prin
gluconeogeneza, generand hiperglicemie. gluconeogeneza, generand hiperglicemie.
Metabolismul galactozei Metabolismul galactozei
Sursele alimentare de galactoza sunt: lactoza (din lapte si produse lactate), Sursele alimentare de galactoza sunt: lactoza (din lapte si produse lactate),
glicolipide si glicoproteine. Dupa digestie si absorbtie, galactoza este captata glicolipide si glicoproteine. Dupa digestie si absorbtie, galactoza este captata
preferential de ficat, loc in care se desfasoara preponderent metabolizarea preferential de ficat, loc in care se desfasoara preponderent metabolizarea
galactozei. galactozei.
Rectia globala Rectia globala
Galactoza + ATP Galactoza + ATP Glucozo Glucozo- -11- -fosfat + ADP fosfat + ADP
Galactoza are rol in sinteza de lactoza (in glanda mamara), galactolipide, Galactoza are rol in sinteza de lactoza (in glanda mamara), galactolipide,
glicoproteine si mucopolizaharide. glicoproteine si mucopolizaharide.
Patologie Patologie
Testul de incarcare cu galactoza este o metoda de explorare a functiei hepatice, Testul de incarcare cu galactoza este o metoda de explorare a functiei hepatice,
galactoza aparand in urina in caz de functie deficitara. Galactozemia galactoza aparand in urina in caz de functie deficitara. Galactozemia
congenitala (incidenta 1:40 000) este o boala autozomal recesiva data de un congenitala (incidenta 1:40 000) este o boala autozomal recesiva data de un
deficit al enzimei galactozo deficit al enzimei galactozo- -11- -fosfat fosfat- -uridil transferaza. Acest deficit produce uridil transferaza. Acest deficit produce
acumularea de galactoza si galactoza acumularea de galactoza si galactoza- -11- -fosfat fosfat- - dupa ingestia de lapte sau alte dupa ingestia de lapte sau alte
alimente ce contin galactoza. Boala se manifesta prin disfunctii hepatice cu alimente ce contin galactoza. Boala se manifesta prin disfunctii hepatice cu
icter, voma, letargie, deficiente mentale si cataracta. Cataracta se datoreaza icter, voma, letargie, deficiente mentale si cataracta. Cataracta se datoreaza
transformarii galactozei, in exces, in galactitol, sub actiunea reductazei din transformarii galactozei, in exces, in galactitol, sub actiunea reductazei din
cristalin. Acumularea galactitolului in cristalin produce cataracta. Terapia cristalin. Acumularea galactitolului in cristalin produce cataracta. Terapia
aplicata consta in esenta in instituirea, cat mai timpurie, a dietei fara lapte. aplicata consta in esenta in instituirea, cat mai timpurie, a dietei fara lapte.
Metabolismul acidului glucuronic Metabolismul acidului glucuronic
Acidul glucuronic se obtine prin oxidarea gruparii hidroxil, de la atomul de carbon 6 Acidul glucuronic se obtine prin oxidarea gruparii hidroxil, de la atomul de carbon 6
al glucozei, la grupare carboxil. Biosinteza se desfasoara preponderent in ficat, al glucozei, la grupare carboxil. Biosinteza se desfasoara preponderent in ficat,
rinichi, intestin. rinichi, intestin.
Acidul glucuronic are rol in detoxifiere si in procese de sinteza. Procesul de Acidul glucuronic are rol in detoxifiere si in procese de sinteza. Procesul de
detoxifiere detoxifiere- -eliminare consta in legarea acidului glucuronic de compusul ce se eliminare consta in legarea acidului glucuronic de compusul ce se
doreste a fi eliminat, formandu doreste a fi eliminat, formandu- -se glucronoconjugati, compusi mai putin toxici, se glucronoconjugati, compusi mai putin toxici,
dar cu solubilitate crescuta, fapt ce permite eliminarea rapida a acestora din dar cu solubilitate crescuta, fapt ce permite eliminarea rapida a acestora din
organism. Glucuronoconjugarea se realizeaza printr organism. Glucuronoconjugarea se realizeaza printr- -o legatura o legatura glicozidica intre glicozidica intre
gruparea gruparea OH glicozidic a acidului glucuronic si functiuni organice (hidroxil, OH glicozidic a acidului glucuronic si functiuni organice (hidroxil,
carboxil, amino) ale unor compusi endogeni (hormoni, bilirubina) sau exogeni carboxil, amino) ale unor compusi endogeni (hormoni, bilirubina) sau exogeni
(medicamente sau substante toxice). De exemplu, bilirubina prehepatica, (medicamente sau substante toxice). De exemplu, bilirubina prehepatica,
insolubila, este conjugata cu acidul glucuronic in ficat, dand un produs de insolubila, este conjugata cu acidul glucuronic in ficat, dand un produs de
conjugare, bilirubina diglucuronid, solubila, ce va fi eliminata pe cale biliara. In conjugare, bilirubina diglucuronid, solubila, ce va fi eliminata pe cale biliara. In
cazul rolului in sinteze amintim sinteza de glicozaminoglicani, acid hialuronic, cazul rolului in sinteze amintim sinteza de glicozaminoglicani, acid hialuronic,
heparina, acid gulonic. In cazul transformarii in acid gulonic, apare o patologie heparina, acid gulonic. In cazul transformarii in acid gulonic, apare o patologie
numita pentozurie esentiala. numita pentozurie esentiala.
Acid glucuronic Acid glucuronic ------ ------> acid gulonic > acid gulonic--- --->L >L- -xiluloza xiluloza--- --->Xilitol >Xilitol-- -->D >D- -xiluloza xiluloza
---- ---->calea pentozofosfati >calea pentozofosfati
Pentozuria esentiala se datoreaza unui deficit congenital al enzimei ce, transforma Pentozuria esentiala se datoreaza unui deficit congenital al enzimei ce, transforma
xilitolul in D xilitolul in D- -xiluloza, ca urmare L xiluloza, ca urmare L- -xiluloza se va elimina masiv pe cale urinara. xiluloza se va elimina masiv pe cale urinara.
Glicemia si reglarea ei Glicemia si reglarea ei
Concentratia normala a glucozei este cuprinsa intre 80 Concentratia normala a glucozei este cuprinsa intre 80- -100 mg%. 100 mg%.
Concentratia creste dupa pranz la 120 Concentratia creste dupa pranz la 120- -140 mg% si scade in 140 mg% si scade in
post 60 post 60- -70 mg%. Valori mici de 40 mg% instituie coma 70 mg%. Valori mici de 40 mg% instituie coma
diabetica, iar mai mari de 120 mg% sunt caracteristice diabetica, iar mai mari de 120 mg% sunt caracteristice
diabetului. Mentinerea constanta a glicemiei se numeste diabetului. Mentinerea constanta a glicemiei se numeste
homeostazie glucidica homeostazie glucidica. Homeostazia glucidica asigura . Homeostazia glucidica asigura
permanent glucoza necesara tesuturilor glucozodependente, permanent glucoza necesara tesuturilor glucozodependente,
precum si producerea sau stocarea acesteia. Ea se realizeaza precum si producerea sau stocarea acesteia. Ea se realizeaza
utilizand mecanisme fiziologice sis biochimice. Dintre cele utilizand mecanisme fiziologice sis biochimice. Dintre cele
fiziologice amintim declansarea senzatiei de foame in fiziologice amintim declansarea senzatiei de foame in
hipoglicemie si glicozuria in hiperglicemie mai mare de 180 hipoglicemie si glicozuria in hiperglicemie mai mare de 180
mg%. mg%.
In ceea ce priveste mecanismele biochimice implicate in reglarea In ceea ce priveste mecanismele biochimice implicate in reglarea
glicemiei, acestea depind de starea fiziologica, raportata la glicemiei, acestea depind de starea fiziologica, raportata la
aportul alimentar, postprandial precoce sau post prandial aportul alimentar, postprandial precoce sau post prandial
tardiv. tardiv.
Postprandial precoce, excesul de glucoza din surse alimentare impune Postprandial precoce, excesul de glucoza din surse alimentare impune
utilizarea acesteia si stocarea excesului sub forma de glicogen sau utilizarea acesteia si stocarea excesului sub forma de glicogen sau
lipide. Aceasta etapa este dominata de actiunea insulinei. Aceasta lipide. Aceasta etapa este dominata de actiunea insulinei. Aceasta
creste permeabilitatea tisulara pentru glucoza, iar la nivel celular creste permeabilitatea tisulara pentru glucoza, iar la nivel celular
stimuleaza metabolizarea glucozei pe cai metabolice ca: glicoliza, stimuleaza metabolizarea glucozei pe cai metabolice ca: glicoliza,
glicogenogeneza, calea pentozofosfatilor, sinteza de acizi grasi si glicogenogeneza, calea pentozofosfatilor, sinteza de acizi grasi si
trigliceride. In acelasi timp insulina inhiba caile metabolice ce trigliceride. In acelasi timp insulina inhiba caile metabolice ce
produc sau scot glucoza din rezerve ca:gluconeogeneza, produc sau scot glucoza din rezerve ca:gluconeogeneza,
glicogenoliza, lipoliza. Actiunea insulinei se realizeaza prin reglarea glicogenoliza, lipoliza. Actiunea insulinei se realizeaza prin reglarea
activitatii(fosforilare activitatii(fosforilare- -defosforilare) sau a sintezei a enzimelor defosforilare) sau a sintezei a enzimelor
cheieale cailor metabolice controlate. cheieale cailor metabolice controlate.
Postprandial tardiv (stare de foame) apare un deficit de glucoza, urmare Postprandial tardiv (stare de foame) apare un deficit de glucoza, urmare
a lipsei de aport alimentar, fapt ce impune producerea de glucoza si a lipsei de aport alimentar, fapt ce impune producerea de glucoza si
de surse energetice alternative. Aceasta etapa se caracterizeaza de surse energetice alternative. Aceasta etapa se caracterizeaza
prin actiunile hormonilor hiperglicemianti concomitent cu stoparea prin actiunile hormonilor hiperglicemianti concomitent cu stoparea
secretiei de insulina. Acestia exercita efecte opuse insulinei secretiei de insulina. Acestia exercita efecte opuse insulinei
stimuland atat caile metabolice ce produc glucoza: gluconeogeneza stimuland atat caile metabolice ce produc glucoza: gluconeogeneza
hepatica si renala, glicogenoliza hepatica si musculara, cat si pe hepatica si renala, glicogenoliza hepatica si musculara, cat si pe
cele ce produc surse energetice alternative: lipoliza in tesutul cele ce produc surse energetice alternative: lipoliza in tesutul
adipos, catabolismul acizilor grasi in muschi, proteoliza la nivel adipos, catabolismul acizilor grasi in muschi, proteoliza la nivel
muscular. In acelasi timp, inhiba caile metabolice ce utilizeaza muscular. In acelasi timp, inhiba caile metabolice ce utilizeaza
glucoza. Dintre hormonii hiperglicemianti, mai importanti sunt: glucoza. Dintre hormonii hiperglicemianti, mai importanti sunt:
glucagonul, ce actioneaza preferential la nivel hepatic, glucagonul, ce actioneaza preferential la nivel hepatic,
catecolaminele, ce actioneaza preefrential la nivel muscular, catecolaminele, ce actioneaza preefrential la nivel muscular,
glucocorticoizii, tiroxina, hormonul de crestere. glucocorticoizii, tiroxina, hormonul de crestere.
Patologie Patologie
Principala maladie legata de modificari patologice ale Principala maladie legata de modificari patologice ale
metabolismului glucidic este diabetul zaharat. Boala metabolismului glucidic este diabetul zaharat. Boala
afecteaza peste 10% din populatie, incidenta bolii crescand afecteaza peste 10% din populatie, incidenta bolii crescand
de la an la an. Se deosebesc doua tipuri majore in patologia de la an la an. Se deosebesc doua tipuri majore in patologia
diabetica: diabetica:
Diabetul de tip I, insulino dependent sau juvenil, datorat Diabetul de tip I, insulino dependent sau juvenil, datorat
deficitului congenital al secretiei insulinice. Acesta apare in deficitului congenital al secretiei insulinice. Acesta apare in
copilarie si se trateaza prin administrare de insulina. copilarie si se trateaza prin administrare de insulina.
Reprezinta aproximativ 5% din cazuistica diabetica. Reprezinta aproximativ 5% din cazuistica diabetica.
Diabetul de tip II, insulino independent sau de maturitate, Diabetul de tip II, insulino independent sau de maturitate,
datorat insensibilitatii (intolerantei) tisulare fata de insulina, datorat insensibilitatii (intolerantei) tisulare fata de insulina,
fapt ce reduce raspunsurile metabolice ale tesuturilor la fapt ce reduce raspunsurile metabolice ale tesuturilor la
insulina insulina
In ambele cazuri, deficitul actiunii insulinei genereaza stari In ambele cazuri, deficitul actiunii insulinei genereaza stari
hipoglicemice ce evolueaza generand glicozurie, cetonurie, hipoglicemice ce evolueaza generand glicozurie, cetonurie,
acidoza. Aceste fenomene produc complicatii ce implica in acidoza. Aceste fenomene produc complicatii ce implica in
primul rand sistemul cardio primul rand sistemul cardio- -vascular vascular ateroscleroza, ateroscleroza,
hipertensiune etc. hipertensiune etc.
Diabetul este o boala cronica caracterizata prin nivele ridicate Diabetul este o boala cronica caracterizata prin nivele ridicate
ale gucozei in sange (hiperglicemie). Diabetul apare atunci ale gucozei in sange (hiperglicemie). Diabetul apare atunci
cand pancreasul nu produce insulina suficienta, sau cand cand pancreasul nu produce insulina suficienta, sau cand
organismul nu poate utiliza eficient insulina produsa. organismul nu poate utiliza eficient insulina produsa.
Insulina este un hormon produs de pancreas care ajuta celulele Insulina este un hormon produs de pancreas care ajuta celulele
sa preia glucoza din sange si sa o transforme pentru sa preia glucoza din sange si sa o transforme pentru
producerea energiei. Deci, boala se declanseaza cand producerea energiei. Deci, boala se declanseaza cand
organismul nu are suficienta insulina sau nu poate folosi organismul nu are suficienta insulina sau nu poate folosi
insulina pe care o are pentru transformarea glucozei in insulina pe care o are pentru transformarea glucozei in
energie. Diabetul tip 2 (cunsocut si ca diabetul varstei energie. Diabetul tip 2 (cunsocut si ca diabetul varstei
adulte) este cea mai obisnuita forma de diabet. adulte) este cea mai obisnuita forma de diabet.
Persoanele cu diabet tip 2 nu pot utiliza eficient Persoanele cu diabet tip 2 nu pot utiliza eficient
insulina.Acestia pot adesea sa insulina.Acestia pot adesea sa- -si imbunatateasca starea si imbunatateasca starea
numai cu modificari in stilul de viata. In multe cazuri numai cu modificari in stilul de viata. In multe cazuri
medicatia orala este necesara. Cateodata este nevoie de medicatia orala este necesara. Cateodata este nevoie de
insulina. Aproape 50% dintre persoanele cu diabet tip 2 nu insulina. Aproape 50% dintre persoanele cu diabet tip 2 nu
sunt constiente de starea lor. sunt constiente de starea lor.
Persoanele cu diabet tip 1 produc foarte putina insulina sau Persoanele cu diabet tip 1 produc foarte putina insulina sau
deloc si au nevoie de injectii cu insulina pentru a supravietui. deloc si au nevoie de injectii cu insulina pentru a supravietui.
Este cel mai comun tip de diabet la copii si tineri. Este cel mai comun tip de diabet la copii si tineri.
Care sunt simptomele diabetului? Care sunt simptomele diabetului?
Sete cronica, excesiva Sete cronica, excesiva
Gura uscata Gura uscata
Urinare frecventa Urinare frecventa
Foame mare Foame mare
Scadere inexplicabila in greutate Scadere inexplicabila in greutate
Vedere incetosata Vedere incetosata
Aceasta varietate de simptome sunt datorate nivelului ridicat al Aceasta varietate de simptome sunt datorate nivelului ridicat al
glicemiei in sange. glicemiei in sange.
Metode de expunere a homeostaziei glicemice Metode de expunere a homeostaziei glicemice
Investigarea echilibrului metabolismul glucidic in diabetul Investigarea echilibrului metabolismul glucidic in diabetul
zaharat cuprinde: determinarea glicemiei zaharat cuprinde: determinarea glicemiei jeun jeun, ,
evidentierea glicozuriei, testul de toleranta la glucoza, evidentierea glicozuriei, testul de toleranta la glucoza,
determinarea hemoglobinei glicozilate si a proteinelor, determinarea hemoglobinei glicozilate si a proteinelor,
determinarea nivelului seric al insulinei si eventual a determinarea nivelului seric al insulinei si eventual a
peptidului C. peptidului C.
Atat pe plan mondial cat si la noi in tara se constata existenta Atat pe plan mondial cat si la noi in tara se constata existenta
unei epidemii de diabet. In lume sunt in momentul de fata unei epidemii de diabet. In lume sunt in momentul de fata
peste 177 milioane de bolnavi cu diabet. Pana in 2010 se peste 177 milioane de bolnavi cu diabet. Pana in 2010 se
estimeaza ca vor fi peste 220 milioane de pacienti estimeaza ca vor fi peste 220 milioane de pacienti
suferinzi de diabet. (cf. WHO Diabetes Action Now 2004). suferinzi de diabet. (cf. WHO Diabetes Action Now 2004).
Diabetul este o boala cronica care face ca 3,2 milioane de Diabetul este o boala cronica care face ca 3,2 milioane de
oameni sa moara in fiecare an datorita complicatiilor oameni sa moara in fiecare an datorita complicatiilor
(WHO Diabetes Action Now 2004). Previziunile OMS arata (WHO Diabetes Action Now 2004). Previziunile OMS arata
ca diabetul si complicatiile sale sunt unul din principalele ca diabetul si complicatiile sale sunt unul din principalele
cauze de handicap si una din principalele cauze de cauze de handicap si una din principalele cauze de
decese in urmatorii 25 de ani. decese in urmatorii 25 de ani.
Determinarea glucozei in Determinarea glucozei in
materialele biologice materialele biologice
Determinarea glicemiei este proba cea mai solicitata Determinarea glicemiei este proba cea mai solicitata
laboratorului clinic. Legat de aceasta realitate si in legatura laboratorului clinic. Legat de aceasta realitate si in legatura
cu imbunatatirea permanenta a parametrilor de determinare cu imbunatatirea permanenta a parametrilor de determinare
in decursul timpului au fost elaborate o mare varietate de in decursul timpului au fost elaborate o mare varietate de
metode. metode.
O categorie de metode are la baza folosirea unor proprietati O categorie de metode are la baza folosirea unor proprietati
nespecifice ale glucozei ca baza a metodei de determinare. nespecifice ale glucozei ca baza a metodei de determinare.
Aceasta categorie de metode se aplica intr Aceasta categorie de metode se aplica intr- -o mare o mare
diversitate de variante, inclusiv pentru determinarea diversitate de variante, inclusiv pentru determinarea
glucozei in urina. glucozei in urina.
Dezavantajele metodelor chimice sunt inlaturate prin metodele Dezavantajele metodelor chimice sunt inlaturate prin metodele
enzimatice, care folosesc enzime ca si reactivi (de exemplu: enzimatice, care folosesc enzime ca si reactivi (de exemplu:
glucozoxidaza, hexokinaza, glucozodehidrogenaza). glucozoxidaza, hexokinaza, glucozodehidrogenaza).
Enzimele actioneaza specific asupra substratului, astfel ca nu Enzimele actioneaza specific asupra substratului, astfel ca nu
exista fenomene de indiferenta. De asemenea reactiile exista fenomene de indiferenta. De asemenea reactiile
decurg rapid si fara obtinerea de produsi secundari. decurg rapid si fara obtinerea de produsi secundari.
Metoda enzimatica bazata pe actiunea hexokinazei Metoda enzimatica bazata pe actiunea hexokinazei
si a si a
glucozo glucozo- -6 6- -fosfat dehidrogenazei fosfat dehidrogenazei
Principiu Principiu
Glucoza se fosforileaza sub actiunea hexokinazei si formeaza Glucoza se fosforileaza sub actiunea hexokinazei si formeaza
ester glucozo ester glucozo- -66- -fosfat. Acesta se dehidrogeneaza sub actiunea fosfat. Acesta se dehidrogeneaza sub actiunea
glucozo glucozo- -66- -fosfat fosfat- -dehidrogenazei (NADP dehidrogenazei (NADP
+ +
dependente). NADPH dependente). NADPH- -ul ul
rezultat in urma reactiei se masoara la 340 nm, concentratia rezultat in urma reactiei se masoara la 340 nm, concentratia
acestuia fiind in raport stoechiometric cu concentratia glucozei. acestuia fiind in raport stoechiometric cu concentratia glucozei.
Glucoza + ATP Glucoza + ATP
hexokinaza
Glucoza Glucoza- -66- -P + ADP P + ADP
Glucoza-6-P + NADP
+
glucozo-6-P dehidrogenaza
66- -fosfogluconat + NADPH + H fosfogluconat + NADPH + H
+ +
Este o metoda specifica pentru glucoza. Eroarea este extrem
de redusa deoarece exista o anumita cantitate de glucoz-6-fosfat si
in eritrocite care se masoara in cazul in care se realizeaza
determinarea pe sange integral, dar aceasta poate modifica
rezultatul cu maximum 1,5 mg%. Plasma (si serul) nu contin
glucozo-6-fosfat.
Tehnica enzimatica cu glucoxidaza. Aplicatie practica Tehnica enzimatica cu glucoxidaza. Aplicatie practica
Principiu Principiu
Sub actiunea glucozoxidazei, glucoza se transforma in D Sub actiunea glucozoxidazei, glucoza se transforma in D- -
gluconolactona, cu formarea unei cantitati stoechiometrice de gluconolactona, cu formarea unei cantitati stoechiometrice de
apa oxigenata. Aceasta se transforma in prezenta fenolului si a apa oxigenata. Aceasta se transforma in prezenta fenolului si a
44- -aminoantipirinei sub actiunea peroxidazei intr aminoantipirinei sub actiunea peroxidazei intr- -un compus un compus
colorat in rosu (chinonimina) si a carui absorbtie de lumina se colorat in rosu (chinonimina) si a carui absorbtie de lumina se
masoara la o lungima de unda cuprinsa intre 470 masoara la o lungima de unda cuprinsa intre 470- -550 nm. 550 nm.
In plasma raportul dintre In plasma raportul dintre - -DD- -glucoza este de 2 la 1. Pe glucoza este de 2 la 1. Pe
masura ce se consuma masura ce se consuma - -DD- -glucoza in reactie, glucoza in reactie, - -DD- -glucoza se glucoza se
transforma in forma beta, astfel ca intreaga cantitate de transforma in forma beta, astfel ca intreaga cantitate de
glucoza prezenta in sange va fi determinata prin aceasta glucoza prezenta in sange va fi determinata prin aceasta
metoda. metoda.
- -DD- -glucoza + H glucoza + H
22
O + O O + O
22
glucozoxidaza
DD- -gluconolactona + H gluconolactona + H
22
O O
22
H
2
O
2
+ fenol + 4-aminoantipirina
peroxidaza
chinonimina + 4 H H
22
O O
- -DD- -glucoza glucoza
glucomutaza
- -DD- -glucoza glucoza
Calcul Calcul
mg glucoza/100 ml = Ep/Es X 100 mg glucoza/100 ml = Ep/Es X 100
Valori normale Valori normale
Ser, plasma: 75 Ser, plasma: 75- -115 mg/100 ml (4,16 115 mg/100 ml (4,16- -6,38 mmol/l) 6,38 mmol/l)
LCR: LCR: 50 50- -70 mg/100 ml (2,78 70 mg/100 ml (2,78- -3,89) mmol/l) 3,89) mmol/l)
Hipercalcemiile: Hipercalcemiile: diabet zaharat, sindromul Cushing (exces de diabet zaharat, sindromul Cushing (exces de
glucocorticoizi), acromegalie (exces de hormon de crestere), glucocorticoizi), acromegalie (exces de hormon de crestere),
feocromocitom (exces de catecolamine), hipertiroidism sever, feocromocitom (exces de catecolamine), hipertiroidism sever,
stress, stari de soc, pancreatite, carcinom pancreatic, stress, stari de soc, pancreatite, carcinom pancreatic,
pancreatectomie pancreatectomie
Hipoglicemiile: Hipoglicemiile: supradozaj de insulina, ingestia unor mari supradozaj de insulina, ingestia unor mari
cantitati de alcool, rezectie gastrica, tumori pancreatice cantitati de alcool, rezectie gastrica, tumori pancreatice
insulino insulino- -secretoare (insulinoame). secretoare (insulinoame).
Determinarea glucozei in urina Determinarea glucozei in urina
In urina normala se gasesc cantitati foarte mici de glucoza,
eliminarea urinara nedepasind 350-500 mg/24 h.
Glicozuriile in general apar numai in cazuri de hiperglicemii cu
valori ce depasesc pragul de eliminare renala a glucozei
(concentratia glucozei din sange depaseste 170-180 mg/100
ml).
Trebuie mentionat ca glicozuria nu este intotdeauna anormala ea
putand surveni:
dupa ingerarea unei mari cantitati de glucoza
dupa un stress emotional
In principiu pentru determinarea glucozei in urina se
procedeaza asemanarilor cu determinarea din ser cu
specificarea ca atunci cand urina contine glucoza se fac dilutii
aferente, rezultatul obtinut se inmulteste cu factorul de dilutie
si se raporteaza la litrul de urina sau aventual la catitatea
totala de urina exprimata in litri eliminata in decurs de 24 de
ore.
Bibliografie Bibliografie
Biochimie medicala II (Metabolism) Biochimie medicala II (Metabolism)
Andrei Anghel, Gheza Deutsch, Vasile Radu Andrei Anghel, Gheza Deutsch, Vasile Radu Ed. Eurostampa, Ed. Eurostampa,
Timisoara 2005 Timisoara 2005
Chimie si biochimie medicala Chimie si biochimie medicala Aplicatii Aplicatii
practice si de laborator chimic practice si de laborator chimic
Ed. Eurostampa, Timisoara 2006 Ed. Eurostampa, Timisoara 2006
http://www.telemed.ro/diabet.htm http://www.telemed.ro/diabet.htm
ro.wikipedia.org/ ro.wikipedia.org/
The end The end