Sunteți pe pagina 1din 20

I.

Caracterizarea companiei si a pietei pe


care este prezenta
1.Prezentarea companiei alese
Conform datelor prezente pe site-ul Ministerului de Finante
1
, societatea comerciala figureaza
cu numele de Braiconf SA, avand ca adresa Str. Scolarilor 53, in udetul Braila, !omania.
"#iectul principal de activitate este $fa#ricarea de articole de lenerie de corp$, adic%
producerea de confec&ii te'tile, respectiv c%m%(i #%r#a&i, copii (i alte confec&ii u(oare pentru
femei) #luze, roc*ii, pantaloni.
Braiconf SA Braila este una dintre cele mai mari fa#rici de confectii, indeose#i de camasi
#ar#atesti, din !omania. Anul 1950 a marcat, la Braila, inceputurile activitatii Fa#ricii de
Confectii, cu +,- de muncitori si tot atatea masini de cusut pentru confectionarea camasilor
din panza si a indispensa#ililor. .n 1961, fa#rica $de femei$, cum i se mai spune, realizeaza
primele produse pentru e'port, iar in 1/0,, "S.M inregistreaza marca Braiconf. 1973 este
anul in care fa#rica se transforma in intreprindere cu personalitate uridica, iar pana in 1977,
intreprinderea aunge la 3.011 de angaati, a#sor#ind mare parte din forta feminina de munca
din municipiu. Momentul 1990 transforma fa#rica in societate comerciala pe actiuni,
aungang la un numar-record de 5.,11 de angaati.
2ana in 1996, Braiconf cunoaste noi segmente de piata si intra intr-un intens proces de
rete*nologizare. 3ot in 1//0, Braiconf se privatizeaza, cu un capital social de -,40 miliarde
de lei vec*i, actiunea fiind evaluata la 1.111 de lei. .n 2000, cu prileul aniversarii a 51 de ani
de e'istenta, Braiconf anunta ca a reinvestit umatate din profit in te*nologie de varf.
!ezultatul s-a vazut c*iar in 2001, cand /55 din productia fa#ricii a mers la e'port. .n
prezent, Braiconf are o cifra de afaceri, la finele semestrului . din 2006, de 1++ miliarde de lei
vec*i si un profit net al e'ercitiului financiar de 4,3 miliarde de lei vec*i. Acum, la Braiconf
lucreaza apro'imativ 4.111 de #raileni, indeose#i femei.
.n +115, productia fizica realizata si livrata la e'port a fost de 3,0 milioane #ucati confectii,
din care +,5 milioane camasi #ar#atesti, peste un milion de #luze pentru femei, -.,+5 #o'eri
pentru #ar#ati, 15.-,1 roc*ii, +4.011 saci te'tili, -.,11 fuste si 5./,3 perec*i de pantaloni
pentru femei. Anual, pe poarta fa#ricii ies peste 4,5 de milioane de confectii, indeose#i
camasi pentru #ar#ati.
"#iectul principal de activitate al firmei Braiconf este indeseo#i confectionarea de camasi
pentru #ar#ati. 2e aceasta linie, producatorul a lansat doua colectii principale )
Sergio
Braiconf : Nuovo Classico; B urban; Authentic; Business
1
.mfinante.ro
1 6 1,
2e langa productia de camasi #ar#atesti pentru care firma este un nume atat pe piata
romaneasca, cat si pe cea e'terna, acesta si-a diversificat gama de produse, producand atat
pentru consumatorul auto*ton cat si pentru e'port ) #luze pentru femei, roc*ii, saci te'tili,
#o'eri pentru #ar#ati, fuste, pantaloni de dama etc. Materialele sunt aduse din .talia, Austria,
Ce*ia si c*iar 3urcia. 7n lucru foarte important este faptul ca aceste camasi Braiconf sunt
solicitate de firme de renume din intreaga lume. 2utini sunt cei care stiu ca su# etic*ete
8ersace, 9enzo sau Armani se ascunde de fapt o camasa produsa de o firma romaneasca.
.n timp ca camasile Braiconf se pot cumpara , in !omania, la preturi de cativa euro, in
strainatate acestea se vand su# o alta marca si costa mai mult de 111 de euro6#ucata.
2rincipalii actionari ai societatii sunt 2AS Braiconf Braila - 3/,/55, 3idal :ave 3rading
;imited - /,//5, !omanian reconstruction Capital ;imited C<prus - /,3-5, !omanian
reconstruction Capital - 4,//5, 2orto !omania .mpe' SA - 1,0,5.
!esursele umane
Cea mai de pret resursa a Braiconf o reprezinta oamenii care lucreaza. .n 1//,, societatea a
atins pragul record de 5,11 de angaati. Conform Ministerului de Finante, in +11-, Braiconf
figura cu +404 de angaati permanenti. Managerul general al societatii comerciale Braiconf
SA Braila este Anica =isioi.
!esursele materiale
"
>n primul semestru al anului +110 societatea a ?nregistrat o reducere a activelor imo#ilizate
fa&% de anul +115 cu 3,545, diferen&% care se constituie din valoarea amortiz%rii miloacelor
fi'e aferent% semestrului . +110 (i reducerea valorii #rute a imo#iliz%rilor corporale
@scoaterea din eviden&% a investi&iilor efectuate la miloace fi'e luate cu c*irie, vAnz%ri de
miloace fi'e, miloace fi'e amortizate integral, cas%ri de miloace fi'e, valoarea avansurilor
acordate furnizorilor de imo#iliz%ri corporaleB.
+
.ssifbro#er.ro C Departamentul Cercetare si Analiza
+ 6 1,
Indicator S1 2006 2005 S1 2006/ 2005
Active imobilizate 1$%&'(" 1%11'&% )('%$*
3erenuri si constructii 00/,41 0,+,/0 -1,/,5
.nstalatii te*nice si masini -4,,,0 ,11,03 --,0+5
Alte instalatii, utilae si mo#ilier ,,1, 5,55 4-,415
Active circulante 1%(%'%+ 1$+(',+ $'"-*
Stocuri -4-,5 -3/,14 1,145
Creante 014,43 4-,,// +0,1/5
;ic*iditati 1,3,03 +55,03 -+,,1-5
.nvestitii financiare pe 3S 1 1 1,115
Datorii 3S 350,,5 3-1,15 -3,5/5
Datorii 3; 1 1 1,115
Capitaluri proprii ","+'.( ",1(',, -.%%*
Fondul de rulment 110/,01 1111,,1 0,155
=ecesarul de fond de rulment //,,+, ,5,,4, 10,+/5
=F! din e'ploatare //3,+4 ,53,44 10,3,5
/rezoreria neta 1+1'(" "$('(( )".'%.*
Situatia patrimoniala
Din punct de vedere structural ?n totalul de 1451,,1 lei @valoarea imo#iliz%rilor corporaleB,
51,05 este reprezentat valoric de ec*ipamente te*nologiceE 41,+5 reprezint% cl%diri, iar
diferen&a sunt celelalte categorii.
Se remarc% o crestere u(oar% a valorii stocurilor (i o cre(tere cu +0,1/5 a valorii crean&elor,
odat% cu sc%derea datoriilor c%tre furnizori, ceea ce a determinat o cre(tere a necesarului de
fond de rulment cu10,+/5 fa&% de +115, ?n condi&iile ?n care fondul de rulment a crescut cu
doar 0,155. Acest fapt a condus la sc%derea trezoreriei nete cu +/,5/ procente.
!esurse financiare
3
2roducatorul de te'tile Braiconf Braila a inregistrat in primele sase luni ale anului +11- o cifra
de afaceri de +3,0 milioane de lei @peste sapte milioane euroB, in usoara crestere fata de
aceeasi perioada a anului trecut, iar profitul net s-a inumatatit, la 35,.111 de lei. !eteaua de
1, magazine proprii din !omania si e'tinderea gamei de produse au atenuat pierderile
cauzate de aprecierea leului, care a avut efecte negative asupra e'porturilor companiei,
potrivit raportului financiar semestrial al firmei. Braiconf a raportat in +110 o cifra de afaceri
de 13 milioane de euro, in scadere cu 5,05, iar vanzarile catre pietele e'terne s-au diminuat
din cauza reducerii productiei si plecarii personalului calificat.
4
>n semestrul . +110 s-au resim&it puternic influen&ele negative determinate de li#eralizarea
comer&ului cu te'tile ?n +115, ?n aceast% perioad% finalizAndu-se programele de prim%var%-
var% lansate ?n anul anterior (i ?nceputul destul de timid al programelor de toamn%-iarn%
+1106+11-. Acestora li s-au ad%ugat influen&ele negative ale mediului e'tern asupra cifrei de
afaceri (i anume aprecierea leului fa&% de principalele valute, consecin&e negative datorate
3
.ssifbro#er.ro C Departamentul Cercetare si Analiza
4
.curierulnational.ro - Afaceri de peste sapte mil. euro pentru Braiconf, ++ august +11-
3 6 1,
faptului c% ,3,115 din vAnz%ri provin din e'porturi. >n ciuda acestor factori nefavora#ili, cifra
de afaceri a semestrului . +110 a fost cu 1,4-5 mai mare decAt cea din aceea(i perioad% din
+115.
Indicator S1 2006 2005 S1 2006/ 2005
Cifra de afaceri neta +3+4,, 4,+4,44 1,4-5
8enituri din e'ploatare +5++,35 5+53,+- -1,435
C*eltuieli din e'ploatare +4+,,4, 51+/,4- -1,-05
0volutia financiara si a activitatilor 1e pro1uctie
Sc%derea cu 1,435 a veniturilor de e'ploatare la 31.10.+110 fa&% de aceea(i dat% din +115
s-a datorat ?n principal sc%derii soldului contului F8aria&ia a stocurilorG, determinat% de
m%surile luate de administra&ie ?n scopul reducerii ciclului de fa#rica&ie, dar (i evolu&iei
nefavora#ile a cursului valutar.
".2efinirea 1omeniului 1e activitate al companiei
2roduc&ia (i comer&ul cu articole te'tile a fost, de-a lungul timpului, un important factor de
dezvoltare economic% ?n ?ntreaga lume. 2ia&a mondial% a produselor te'tile (i de confec&ii de
?m#r%c%minte este o pia&% vast% (i eterogen%, care acoper% o multitudine de produse, de la
fi#re (i fire te'tile pAn% la te'tile finite, tricotae (i confec&iile.
.ndustria de confec&ii este o industrie cu tradi&ie ?n !omAnia (i un sector de prioritate pentru
e'porturi, pia&a local% ucAnd (i ea un rol important. De aceea se poate spune ca viitoarea
pozi&ie a industriei va depinde atAt de competitivitatea acesteia pe pie&ele interna&ionale, ?n
principal pe pia&a 7H, dar (i de dezvoltarea economiei na&ionale ?n egal% m%sur%.
>n acest moment, !omAnia este una din principalele 15 &%ri e'portatoare de confec&ii pe plan
mondial (i se claseaz% pe locul 3 @dupa C*ina (i 3urciaB ?n topul &%rilor ce nu apartin 7H dar
furnizeaz% importuri pe pia&a unic%. Hste, de asemenea, cel mai mare furnizor din &%rile
Huropei Centrale (i de Hst pentru pia&a 7H. !omAnia #eneficiaza de urm%toarele avantae
comparative pe termen mediu (i lung)
Costuri sc%zute ale for&ei de munc%
2ro'imitate geografic% de pia&a 7H @ce a#soar#e peste /15 din totalul e'porturilor
na&ionale de confec&iiB
7n mediu sta#il de investi&ii
7n num%r mare de companii cu e'perien&%
Capacitate de productie mare (i de calitate ridicat%, ?n special pentru articolele
clasice
For&% de munc% foarte calificat%, lucru ce se reflect% ?n calitatea ridicat% a produsului
(i livrare rapid%.
4 6 1,
A#sen&a cotelor
.ndustria de te'tile-confectii este un sector dinamic in cadrul economiei nationale avand un
nivel ridicat de performanta)
Angaeaza o importanta forta de munca, in principal femininaE
Contri#uie la sta#ilitate sociala fiind reprezentata in toate udetele tariiE
Detine o pondere insemnata in e'portul economiei nationaleE
Contri#uie cu sold pozitiv la #alanta de comert e'terior a tarii.
.ndustria Confectiilor de .m#racaminte detine un loc important si pe plan international,
incepand cu anul 1/// situandu-se pe prima pozitie in ierar*ia furnizorilor de confectii pentru
piata 7H in cadrul tarilor central si sud-est Huropene.
Principalele avanta3e comparative ale in1ustriei usoare 1in !omania sunt:
3raditia indelungata a ramurii economice ca furnizor de #unuri de consum pentru
populatie si produse specifice pe piete e'terne
!ealizeaza un e'cedent de produse care se valorifica la e'port
Forta de munca calificata, o#tena#ila la preturi competitive)
!etea nationala de pregatire profesionala importanta) 5 centre universitare cu
facultati de industrie te'tila - confectii la .asi, Si#iu, AradE "radea si mai nou si in
Bucuresti
=umeroase centre de pregatire a maistrilor si te*nicienilorE
5 institute si societati de cercetare-dezvoltare
Costuri reduse pentru crearea unui loc de muncaE
Capacitati de productie care pot fi modernizate cu un efort investitional redus, cu
efecte imediateE
H'istenta unui mediu concurential real, datorita numarului mare de agenti economici
de profilE
2ozitia geografica favora#ila fata de principalele piete de aprovizioanre si desfacere .
2roduc%torii de te'tile (i ?m#r%c%minte din &%rile ?n curs de dezvoltare cum este si cazul tarii
noastre, se confrunt% din ce ?n ce mai mult cu necesitatea de a se adapta cerin&elor
etic*et%rii ecologice. >n prezent etic*etarea ecologic% este utilizat% drept instrument de
marIeting, iar produsele cu etic*et% eco vizeaz% pie&e restrAnse. H'ist% ?n acest sens
?ngriorarea c%, pe viitor, accesul la pie&ele dezvoltate s% fie redus semnificativ datorit%
#oicoturilor consumatorilor asupra #unurilor ne-etic*etate (i de pu#licitate negativ%. Astfel
etic*etele eco se pot transforma ?n #ariere pentru accesul pe anumite pie&e.
5 6 1,
2rincipalii concurenti ai producatorilor interni sunt importurile de proasta calitate din 3urcia,
C*ina, 3aiJan etc. 2rodusele sunt realizate in serii mari si sunt lucrate prost. !omanii le
cumpara pentru ca sunt ieftine. Sunt ieftine, nu pentru ca ar fi ele foarte ieftine in tara de
origine, ci pentru ca sunt aduse in tara fara nici un fel de ta'e. Hste greu sa concurezi cu acel
produs atata timp cat firmele producatoare au foarte multe ta'e de platit la un produs.
(.Caracterizarea succinta a concurentei si a clientilor' 1ar
si a pietei pe care actioneaza aceasta
3.1. Analiza piatei de textile si de confectii de imbracaminte din Romania
5
Sectorul de te'tile-confec&ii este unul dintre sectoarele dinamice ale industriei romAne(ti, cu
prioritate cea de confec&ii, care a reu(it s%-(i p%streze ?n mare m%sur% un grad ?nalt de
competitivitate. Acest lucru a f%cut ca produsele romAne(ti s% reprezinte 4,45 din importul
7niunii Huropene @?n principal ?n Kermania (i .taliaB. =um%rul de angaa&i ?n acest sector
reprezint% 1-,55 din total personal angaat ?n industrie. Din punctul de vedere al structurii
propriet%&ii, ,05 din totalul societ%&ilor comerciale din sector sunt privatizate, ?n care ,35 ?n
su#sectorul te'tile (i /,,55 ?n su#sectorul confec&ii.
>n ceea ce prive(te competitivitatea, e'ist% diferen&e ?ntre su#sectoare. 2rodusele din
domeniile confec&ii te'tile (i ciorapi sunt competitive pe pia&a mondial% (i agreate de 7H,
produc&ia de tricotae are cca. -55 din produse competitive, mai ales cele din #um#ac, lAna
(i m%tase cu grad de comple'itate mare de prelucrare, iar produc&ia de &es%turi din lAn% (i
tricotae din m%tase pentru ?m#r%c%minte are peste ,15 din produse competitive. "
competitivitate mai redus% o prezint% produc&ia de &es%turi din #um#ac @peste 415B (i
&es%turile tip m%tase pentru ?m#r%c%minte @555B.
Sectorul de te'tile-confec&ii este o component% a economiei na&ionale generatoare de aport
valutar, de dezvoltare regional% ec*ili#rat%, de sta#ilitate social% (i un mediu propice afirm%rii
initia&ivei particulare. Se poate afirma c% sectorul te'tile confec&ii are capa#ilitatea de a se
dezvolta ?n continuare. Su#sectoarele de fa#rica&ie sunt poten&ial profita#ile, e'istAnd o serie
de avantae competitive, din care se eviden&iaz%)
un poten&ial agricol ridicat, care poate oferi o parte a materiei prime @lAn% (i fi#re
li#erieneB (i un sector industrial destul de dezvoltat, care ofer% materii prime pentru
industria te'til% @fire (i fi#re sinteticeBE
e'isten&a unor capacit%&i de produc&ie ?nsemnate care pot fi modernizate cu un efort
investi&ional redusE
for&a de munc% #ine instruit% (i care se poate adapta u(or sc*im#%rilor te*nologice
prin intermediul unor cursuri de instruire, la un cost sc%zutE
5
.mie.ro C Ministerul Dezvoltarii !egionale si ;ocuintei C Politica Industriala a Romaniei 2002-
2004; Politica Industriala a Romaniei 2005-2008; Strateia !ationala de "#port
0 6 1,
tradi&ie ?ndelungat% ca produc%tor (i furnizor de produse te'tile pe pie&ele e'terne,
avAnd ?n vedere (i apropierea de marile pie&eE
e'isten&a premiselor pentru o concuren&% real% ?ntrucAt nu e'ist% o situa&ie de
monopol pe pia&a te'tilelor.
Sectorul industriei te'tile-confec&ii de ?m#r%c%minte cuprinde dou% mari structuri de
produc&ie) industria te'til% (i a produselor te'tile-filaturi, &es%torii, finisae te'tile (i tricotae (i
industria confec&iilor de ?m#r%c%minte din te'tile &esute (i #l%nuri. Confec&iile &esute constituie
cea mai mare parte a industriei de ?m#r%c%minte. Sectorul industrial al confec&iilor este unul
dintre sectoarele dinamice ale economiei romAne(ti. Acest sector industrial a demonstrat a fi
cel mai renta#il (i cel mai via#il, dac% ne raport%m la industria u(oar% ?n ansam#lu (i pentru
?ntreaga perioad% 1//1 pAn% ?n prezent.
;a nivelul lui +115, pe plan na&ional conte'tul actual se caracteriza prin urm%toarele ponderi
?n indicatorii macroeconomici ai !omAniei)
5,55 din 2.B
/,/5 din volumul produc&iei industriale a &%rii
+/,05 din e'portul !omAniei
a angaat +1,45 din num%rul total al salaria&ilor din industrie
?n aceste industrii func&ionau peste -+11 societ%&i comerciale
/-5 din produc&ia industrial% (i /,5 din e'port se realizeaz% ?n sectorul privat
?n ?ntreprinderile sectorului activeaz% peste 451.111 de persoane
32 Analiza clientilor firmei !raiconf SA !raila
6
Clien&ii Braiconf se impart in urmatoarele categorii) en grosi(ti, detaili(ti (i comer& mi't. >n
rAndul clien&ilor comercian&i @en grosi(ti, detaili(tiB s-a constatat c% valoarea comenzilor
efectuate lunar de c%tre clien&i nu este influen&at% de tipul de activitate economic% de #az% a
acestora. Deci firma (i-a cA(tigat reputa&ia atAt ?n cadrul comercian&ilor cu ridicata cAt (i ?n
rAndul celor cu am%nuntul.
Braiconf este in perceptia consumatorilor o firma de confectii, producatoare de camasi pentru
#ar#ati. Se poate afirma ca firma este perceputa ca fiind specializata pe un anumit produs C
camasi pentru #ar#ati, acestea adresandu-se mai multor segmente de consumatori, interni
sau e'terni. 2rin cadrul acestui tip de strategie firma isi cladeste o reputatie puternica in
aceste zone.
0
.zf.ro C Liarul Financiar
- 6 1,
Compania are contracte, pentru livrarea produselor finite, cu .talia, Kermania, Franta, Belgia,
"landa, Spania, Suedia, Danemarca, Krecia. Firma are in vedere includerea !usiei in
portofoliul de clienti, prin pregatirea unor colectii, adaptate stilului si modului de viata al
moscovitilor.
Piata e4terna este cea care a#soar#e cel mai mult produsele Braiconf, respectiv piata
7niunii Huropene, dar, in +110, 455 din volumul e'porturilor a fost cerut de piata engleza.
2artenerii Braiconf sunt actori de prima mana ai pietei internationale de confectii, ce
actioneaza in segmente de piata diferite ca identitate culturala, nivel de pret, canale de
distri#utie.
Firma e'porta in state precum Anglia, Franta, .talia, Kermania si "landa. 2rintre clientii
importanti ai Braiconf se numara firmele Mugo Boss, Dolce N Ka##ana, 3.M. ;eJin,
Benetton, Marella si Manifature del =ord, parte a grupului Ma' Mara, HCCH, "liver Krant,
Agate' si 8alentino. Braincof a lucrat timp de 3 ani c*iar si pentru Ferrari, pentru Formula 1.
=ivelul de calitate pe care-l produce Braiconf il consacra ca producator al marcilor 9enzo,
Kivenc*<, Sc*errer, 8ersace Sport, Sisle<, Marl#oro Clasic, Dolce Ka#ana, Cerutti,
Kianfranco Fere, 8alentino.
Piata interna incepe sa prinda contur prin promovarea noului lant de magazine desc*ise in
.asi, Bucuresti, Bacau, Kalati, Braila, Constanta, Clu, Brasov, 2loiesti, "radea, 3imisoara,
Buzau, 2itesti.
33 Analiza conc"rentei firmei !raiconf SA !raila
2e piata romaneasca domeniul de activitate Im$racaminte ocupa un loc de frunte. Avem de
a face cu un numar impresionant de firme auto*tone si cu capital strain. Mai precis vor#im de
un numar de apro'imativ 3.111 de firme in !omania. Acest sector se imparte la randul lui in
mai multe ramuri cum ar fi)
.m#racaminte C Accesorii N Ata N Fermoare N Htic*ete
.m#racaminte C Articole N Accesorii 8estimentare N ;enerie
.m#racaminte C Bum#ac N ;ana N .n N Materii prime
.m#racaminte C Comert Second Mand
.m#racaminte C Confectii
.m#racaminte C Croitorie
.m#racaminte C FireNFi#reNFilaturi
, 6 1,
.m#racaminte C Maroc*inarieNBlanarieN2relucrari
.m#racaminte C 2roduse Finite
.m#racaminte C 2rotectieNMuncaNSiguranta
.m#racaminte C 3esaturi
.m#racaminte C 3e'tileN8opsireNBroderie
.m#racaminte C 3ricotae
.m#racaminte C 7tilaeNHc*ipamenteNMasini
!amura de Im$racaminte % &onfectii ocupa locul intai in aceasta ierar*ie cu un numar de
1.1+- de companii. Dintre cele 1.1+- de firme producatoare de confectii, 44 de firme sunt
specializate pe confectionarea de camasi, acestea reprezentand nume importante din
diverse zone ale !omaniei.
2rincipalii concurenti producatori de te'tile ai companiei Braiconf Braila sunt) !osIo 3e'til
Arad, Alison Ma<es, !ifil Savinesti, Oarnea, .asite', Sorste Focsani.
Cifra de afaceri
+110
2rofit6 2ierdere
+110
Cifra de afaceri
+11-
2rofit6 2ierdere
+11-
@mil. euroB @mil. euroB @mil. euroB @mil. euroB
1. !osIo 3e'til Arad 1+1,/1 -+,41 4+1 11+,50 ,,31
+. Alison Ma<es +1,,/ 1,4/ 1./15 4+,11 1,44
3. !ifil Savinesti 35,30 1,- 510 33,-3 1,3+
4. Oarnea 3+,/0 -1,1, 5+5 31,+- -1,0,
5. .asite' +1,10 1,-0 1.+-1 +5,+3 13
0. Sorste 15,31 1,4+ 1.1,, ++,4- 1,44
-. Braiconf 1+,/ -1,+5 +.404 14,14 1,1+
,. .Ios-Conf 14,,+ 1,13 +.+13 13,, 1,00
/. Coats !omania -,,3 1,41 ,, -,-0 1,43
11. AIrom AIal 3e'tile 1+,4- 1,,4 40/ 6 6
=r. Denumire =umar de angaati
!ota' &ompania A(rom A(al )e#tile a dat faliment in 200*
Sursa' &ompanii si +inisterul "conomiei si ,inantelor
Pro1ucatori /e4tile
/ 6 1,
!os#o /e4til Ara1
Cel mai mare producator de te'tile din !omania, orientat 1115 catre e'port, este compania
!osIo 3e'til din Arad. Acesta produce in deose#i lenerie intima de dama si #ar#ati.
!osIo 3e'til din Arad are ca unic actionar firma olandeza Branded Apparel, care este
controlata de americanii de la Sun Capital 2artners.
!osIo 3e'til a inregistrat in +11- o cifra de afaceri de 11+,50 milioane euro cu 1-5 mai mica
decat in +110 @1+1,/1 mil. euroB.
!osIo 3e'til e'porta produsele sale in proportie de 1115 in tarile 7H.
Compania nu are magazine de desfacere in !omania, !osIo fiind considerat de catre grup
un centru e'clusiv de productie. H'ista o fa#rica proprie construita in Lona ;i#era Curtici din
Arad si cola#oreaza cu 11 su#contractori.
Firma avea 4+1 de angaati la finele lui +11-. Strategia aplicata pentru a com#aterea
pro#lemei angaatilor calificati este e'ternalizarea productiei de coasere la su#contractorii
din !omania si transferarea in !omania, la fa#rica proprie, a productiei de croi @taierea
propriu-zisa a produselor in #alotul de material te'til -n.red.B si inalta te*nologie de coasere
@atasarea a doua parti ale produsului prin metode cum ar fi lipirea lor la cald - n.red.B pe care
grupul din care facem parte o mai are in tarile din 7H.
Compania a facut investitii in rete*nologizare in ultimul an, ac*izitionand trei masini pentru
croit, cu o valoare totala de circa 1,+ mil. euro.
Alison 5a6es
Compania Alison Ma<es, filiala locala a producatorului #ritanic de confectii de dama cu
acelasi nume, se situeaza pe locul al doilea din punct de vederea la cifrei de afaceri din
+11-.
11 6 1,
Krupul #ritanic Alison Ma<es a intrat pe piata auto*tona in urma cu zece ani si controleaza
doua unitati de productie, la 7rziceni si Buzau. Alison Ma<es isi distri#uie marfa, in proportie
de /55, pe piata din Anglia, printre clientii principali fiind 3esco Hurope, MNM si De#en*ams.
8olumul productiei este de cinci milioane de unitati anual. Firma a inaugurat, in luna ianuarie
+110, un centru de distri#utie cu o suprafata de 0.111 de mp, la 7rziceni, locatie in care a
fost relocat si centrul pe care firma il detinea la Buzau.
!ifil Savinesti
Compnia aflata pe locul trei in randul producatorilor de te'tile din +11-, este o societate cu
capital mi't, romano-italian. Aceasta produce fire tip lana si fi#re sintetice.
!ifil Savinesti a e'portat in procent de 015 productia sa. 2rincipalii clienti e'terni sunt
producatorii de tricotae si comerciantii de fire din S7A, "rientul Milociu @Cipru, .srael,
;i#anB, 2olonia, 7ngaria si 7niunea Huropeana - Kermania, Franta, .talia, Spania si Krecia.
Societatea are ca actionar unic grupul Fraver din zona Biella .talia, producator de fire acrilice
cu 14 fa#rici in Huropa si S7A in care lucreaza peste 3.111 de angaati. ;egatura dintre !ifil
si grupul Fraver dateaza din 1/-3.
Compania a facut investitii de peste +5 mil. euro, in special in utilae si ec*ipamente,
realizate din fonduri proprii. Compania are in prezent participatii la alte societati romanesti in
diferite proportii.
7arnea
Compania este detinuta de compania !adiciFi#res, producator de fi#re si fire sintetice,
printre care poliamida si nailon. Krupul italian !adici desfasoara activitati in 15 tari.
Krupul italian !adici detine si compania Steilmann. Oarnea a facut investitii de 1,3/ milioane
de euro pentru ++ de masini, printre care raz#oaie de tesut.
Iasite4
S.C. .AP.3HQ S.A. .a(i este cea mai important% firm% din industria te'til% romAneasc% cu
capital privat, unitate integrat% de prelucrare a #um#acului, unde sunt produse fire, &es%turi (i
confec&ii (i ?n care lucreaz% cca. 1111 de angaa&i. 2onderea e'portului anual este de ,15.
2rincipalul client al .asite' este producatorul suedez de mo#ila .9HA, spre care se indreapta
circa ,15 din productia de tesaturi.
11 6 1,
Sorste
2roducatorul de confectii te'tile Sorste face parte din grupul Sorste, care mai include firmele
de te'tile Artife', ;esorste si Confectia !amnicu Sarat, si firma Milcofil, care detine *otelul-
restaurant Fas*ion Center din Focsani, catalogat la trei stele. Krupul Sorste a fost infiintat in
1//4, si are capital mi't romano-suedez.
2ortofoliul de produse al companiei cuprinde costume #ar#atesti - +55, confectii pentru
femei - 515 si eans - +55.
Sorste este una dintre cele mai mari companii care activeaza pe piata romaneasca a
confectiilor, iar toata productia pe care o realizeaza pleaca spre clienti precum
MarINSpencer, MNM, ;evi Strauss, Ma' Mara sau catre casele de moda 9enzo si ;acroi'.
II. Procesul 1e achizitie pentru % pro1use
1. I1entificarea principalelor pro1use 1e care organizatia
are nevoi in activitatea sa
Hc*ipamente grele
Masini de filat, tors, tesut
Masini de #o#inat si depanat
!az#oaie de tesut
Masini de tricotat
Masini de cusut
Masini de #rodat
Masini si prese de calcat
2rese de termocolat si de termotransfer
Sistem automat de detectie a defectelor
Masini pentru spalare si curatire uscata
Mese de taiat si masini de spanuit
1+ 6 1,
Hc*ipamente usoare
7tilae pentru am#alat si depozitat
Masini de inal#it si apretat
Masini de tesut etic*ete
.nstalatii de aspirat praf si scame
Rolatoare pentru suluri de tesatura cu diametru mare
Carucioare de transport pentru suluri de urzeala
Keneratoare de vapori
Servicii de digitizare, gradare, incadrare, plottare.
Masina de surfilat
Mese de calcat
Materii prime
Fi#re naturale @vegetale C #unm#ac, in, canepa, iutaE si animale C lana, matase
naturalaB
Fi#re c*imice @artificiale C vascoza, acetat, celofi#raE si sintetice C poliester,
poliamidaB
Fermoare, nasturi, captuseli
Su#ansam#le
.nsertii, umerase, #enzi cu ace, #etelii
Suveici
Coloranti si au'iliari c*imici
2icioruse compensatoare du#le pentru masini de cusut
Dispozitiv tivitor
13 6 1,
Consuma#ile
Ace de cusut de orice tip si finete, foarfeci, graifere, clesti de span, cutite, mosorele
Creta de croitorie, carioci evanescente, creioane cerate
7lei de masina de cusut,
Martie pentru departamentul de creatie si sala de croit,
Salopete com#inezoane, *alate, ec*ipamente de protectie
;ampi ergonomice, cleme span
". Alegerea unui pro1us 1in fiecare grupa
2entru procesul de ac*izitie a fost selectat cate un produs din fiecare grupa, dupa cum
urmeaza)
Hc*ipament greu) Sistem automat de detectie a defectelor
Hc*ipament usor) Mese de calcat
Materie prima) =asturi
Su#ansam#le) 2iciorus compensator du#lu pentru masini de cusut
Consuma#ile) ;ampi ergonomice
(.Stabilirea cantitatii' calitatii si a termenelor 1e livrare
#tila$ a"tomat de detectie a defectelor%
Societatea Braiconf, luand in considerare capacitatea de productie, are nevoie de minim 2
"tila$e automate de detectie a defectelor.
Din punct de vedere al calitatii, se va lua in considerare acel utila care necesita o
mentenanta sistematica si predictiva la cel un interval de minim 0 luni. 8or fi luate in
considerare firmele cu e'perienta in domeniu, care asigura si o calitate superioara.
3ermen de livrare) ma'im 111 de zile de la inc*eierea contractului.
&ese de calcat
.n ceea ce priveste cantitatea, Braiconf are nevoie de 11 mese de calcat pentru
produsele finite.
14 6 1,
Calitatea acestora tre#uie sa corespunda standardelor internationale, avand in vedere ca
cele dea e'istente sunt inlocuite datorita uzurii si datorita faptului ca nu corespund
standardelor europene.
3ermen de livrare) -1 de zile de la inc*eierea contractului.
'ast"ri pentr" camasi
=asturii sunt necesari finalizarii camasilor #ar#atesti Braiconf si nu numai.
Din acest motiv in prima faza este nevoie de 1 milion de nasturi.
Calitatea acestora tre#uie sa corespunda standardelor 7niunii Huropene.
3ermen de livrare) ma'im +1 de zile de la inc*eierea contractului.
(icior"se compensatoare d"ble pentr" masini de c"s"t
Braiconf necesita 511 de compensatoare du#le pentru masinile
de cusut e'istente in fa#rica. Acestea este necesarul o#isnuit
pentru 0 luni de activitate intensa.
Calitatea acestora este data de materialul folosit la fa#ricarea lor.
3ermen de livrare) 31 de zile de la inc*eierea contractului.
)ampi er*onomice
;uand in considerare numarul de 51 de masini de cusut, sunt
necesare 51 de lampi ergonomice, insa comanda va fi de 111
de lampi ergonomice.
Calitatea acestora tre#uie sa fie specificata in certificatul de
garantie si tre#uie sa corespunda standardelor uniunii
europene.
3ermen de livrare) ma'im 31 de zile de la inc*eierea
contractului.
$.2efinirea caracteristicilor pro1uselor ce urmeaza a fi
achizitionate
7tilaul automat de detectie a defectelor)
15 6 1,
viteza mult mai mare cu care se face verificarea si clasificarea tesaturilor sau
tricoturilor pe clase de calitate fata de factorul uman
interventia minima a factorului uman si a su#iectivitatii acestuiaE
controlul materialelor in diferite stadii de productieE
memorarea de informatii suplimentare pentru operatorul umanE
inspectia simultana a am#elor fete ale #enzii si modificare a tolerantei admise a
defectelor
cresterea productivitatii cu +-35.
Mese de calcat)
reglarea inaltimii de calcat
posi#ilitatea de lucru pe am#ele parti ale planului
programator al ciclului de calcat si invertor de control al motorului de
aspiratie6suflanta
reglare separata pentru aspiratie si suflanta
posi#ilitatea de lucru cu planul rece
disponi#ilitatea accesoriilor) grup de iluminare cu6fara #alansator pentru fierE #rat cu
forma de calcat tip manecar aspiranta si suflantaE suport pentru fier pivotant pentru
lucrul pe partea stanga
=asturi)
nasturi din poliester, sidef
cu 4 gauri
masura +4
#randuiti cu numele Braiconf
2icioruse compensatoare du#le pentru masini de cusut)
realizeaza doua cusaturi cu doua treceri
diametrul de , mm
%.I1entificarea furnizorilor pentru pro1usele propruse
pentru achizitie
#tila$"l a"tomat de detectie a defectelor%
1. Hl#it 8ision Sistems ;td
10 6 1,
Aceasta este o firma israeliana, lider glo#al in domeniul inspectiei optice automate,
implementate in productia si controlul calitatii in industria te'tila. Aceasta are o mare
e'perienta in domeniul te'til, dar si in alte domenii precum industria automativelor, maselor
plastice, etc.
H8S permite ac*izitionarea utilaelor in leasing pe o perioada de pana la 11 ani. 2retul
utilaului reflecta calitatea acestuia precum si caracteristicile acestuia. 7tilaul .R-3HQ
indeplineste toate atri#utele mentionate anterior. 2e toata perioada leasingului este oferita
asistenta te*nica. 2erioada de garantie este de 3 ani. 3ermenul de livrare este de /1 de zile
de la inc*eierea actelor contractuale.
+. Barco 8ision C<clops
Barco reprezinta o companie glo#ala #azata e'clusiv pe implementarea de te*nologii noi in
diferite domenii precum cel al te'tilelor, medical, media N entertainment, infrastructurii
pu#lice etc. 2rodusele realizate optimizeaza productivitatea si eficienta afacerii.
B8C permite ac*izitionarea utilaului in leasing pe o perioada de 5 ani. Acesta nu
indeplineste toate atri#utiile enumerate de catre firma Braiconf, iar ca si ter*nologie aceasta
dateaza din +110. 3ermenul de livrare este de 01 de zile de la inc*eierea contractului si
ac*itarea primei rate.
3. LellJeger 7ster
7ster este lider pe piata electronicelor in industria te'tilelor, furnizeaza servicii si siteme care
conduc la realizarea unei calitati optime si competitive de productie. 7ster a realizat propriul
sistem de referinta in ceea ce priveste depistarea defectelor te'tilelor, recunoscut la nivel
mondial.
Compania americana, propune o periaoda scurta de leasing de 5 ani, in asigura asistenta
te*nica si c*iar un training pentru calificarea persoanelor ce urmeaza a folosi utilaul. Acesta
acopera toate caracteristicile cerute, insa perioada de livrare este de /1 de zile de la
semnarea contractului.
&ese de calcat
1. Mega Serv
MHKA SH!8 S!; se ocupa in principal cu vanzarea si service pentru) masini de cusut,
masini de croit, masini de finisat si termocolat, masini de calcat, masini de croit, necesare
societatilor cu profil de confectii, tricotae si incaltaminte. .n acest sens cola#oreaza cu firme
cunoscute din Ce*ia @A=.3AB, Kermania @A;3.=B si .talia.
Aceasta acopera toate caracteristicile mentionate anterior. 3ermenul de livrare este de 41 de
zile de la inc*eierea contractului. Service-ul este inclus pentru o perioada de doi ani.
+. =uovo Fo'
1- 6 1,
Hste o societate tanara condusa de oameni tineri, infintata prin aport de capital 1115 privat
ce se #azeaza pe e'perienta de peste 31 de ani in .ndustria 3e'tila a partenerului italian.
"fera garantie si post garantie pentru aceste mese de calcat si un termen de livrare de 45 de
zile.
3. Forte'
Comercializeaza cu cele mai avantaoase preturi utilaele, accesoriile si piesele de sc*im#
folosite in industria te'tila, o selectie ilustrativa fiind) - masini de croit manuale, cu cutit
vertical si disc, marcile) MAOH!, :";F, MA.M.=, HAS3MA=, 9M, 97!.S, CSH2H;
sortimentul complet de #enzi a#razive si piese de sc*im#E mese de calcat industriale.
Aceasta firma ofera consultanta, proiectare, ofertare, transport, monta, garantie si post
garantie iar livrarea este in termen de 01 de zile de la inc*eierea contractului.
'ast"ri%
1. Ma#ote' .mpe' S!;
Aceasta firma este in parteneriat cu o firma italiana inca din anul 1//-. 2rin e'perienta si
modul optimizat de organizare MAB"3HQ reuseste sa reduca termenele de productie si
livrare oferind clientilor sai produse e'clusive.
Calitatea inalta si livrarea rapida a produselor sint principiile de #aza ale politicii MAB"3HQ.
3ocmai de aceea am investit in utilae moderne de vopsire a nasturilor si accesoriilor ton in
ton cu tesatura folosind coloranti ecologici sta#ili la toate tipurile de spalare. 3ermenul de
livrare este de +5 de zile de la inc*eierea contractului.
+. Saturn 3rading +111 S!;
Societatea comerciala SA37!= 3!AD.=K +111 S.!.;. distri#uitor accesorii pentru confectii,
si-a propus inca de la infiintare promovarea pe piata a principalului produs comercializat si
anume ata de cusut 2H 1115, finete 1+1.
2rin diversificarea paletei de culori, a gamei de accesorii te'tile, si printr-o preocupare
continua a im#unatatirii calitatilor acestora, satisfac e'igentele tuturor clientilor.
2ersonalizarea nasturilor este facuta gratuit.
"fera promptitudine in livrarea produselor, fle'i#ilitate in relatia cu clientii cu privire la plata
comenzilor si de evaluarea cu profesionalism a diverselor situatii aparute. 3ermenul de
livrare fiind de 11 zile lucratoare.
3. =astrificio Barig
Societate italiana, producatoare de nasturi, lider national in producerea de accesorii in
industria te'tila. Aceasta se mandreste cu o e'perienta de peste 31 de ani. Asigura livrarea
acestora in ma'im +1 de zile de la preluarea comenzii si semnarea contractului. 3ermenul de
livrare este de 51 de zile de la inc*eierea cotractului.
1, 6 1,
(icior"se compensatoare d"ble pentr" masini de c"s"t
1. Dante' !" S!;
Dan3e' !" S!; va ofera o gama #ogata de piese de sc*im#, accesorii, consuma#ile, ace
de cusut si utilae pentru industria te'tila la cele mai avantaoase preturi.
3ermenul de livrare este de 45 de zile din momentul semnarii contractului, iar cantitatile mari
#eneficiaza de reduceri pana la +15.
+. Brot*er
Concernul industrial aponez B!"3MH! este unul dintre leader-ii mondiali in productia de
masini de cusut industriale si masini de cusut casnice, avind in acest sens o indelungata
traditie, care a inceput odata cu fondarea firmei in 1/+-.
Aceasta are un termen de livrare de 01 de zile si un pret avantaos.
3. Franc 3e'tile
Firma comercializeaza peste +1.111 de tipuri de produse diferite, puse la dispozitia clientilor
prin cataloage proprii distri#uite gratuit. 2rodusele uzuale se afla pe stoc, pentru o foarte
prompta livrare catre dumneavoastra. Hste lider national in furnizarea de solutii in industria
te'tila.
3ermenul de livrare este de +1 de zile de la momentul inc*eierii contractului si lansarii
comenzii.
,.Analiza si alegerea furnizorului 1e la care se poate
cumpara pro1usul si motivarea pe scurt a alegerii facute
Alegerea furnizorilor pentru produsele mentionate se face in primul rand dupa termenul de
livrare si conditiile financiare impuse de acestia, precum si a serviciilor oferite post
cumparare.
.n ceea ce priveste ac*izitionarea celor doua utilae automate de detectie a defectelor, avand
in vedere valoarea acestora este important un mod de plata esalonat, pe o perioada cat mai
mare de timp. Actionand in consecinta, vom purcede la alegerea firmei 0lbit 8ision Sistems
care ofera un termen de livrare de /1 de zile si numeroase servicii post cumparare.
2entru mesele de calcat vom opta pentru firma 9orte4, luand in considerare modul de plata
avantaos si termenul de livrare. Acesta este o firma locala care ofera si asistenta te*nica la
standarde inalte.
1/ 6 1,
=asturii vor fi ac*izitionati de la Saturn /ra1ing "--1, datorita termenului de livrare foarte
scurt si personalizarii gratuite a nasturilor.
2ate4 !: va fi furnizorul pentru picioruse compensatoare du#le pentru masini de cusut.
Avand in vedere cantitatea ac*izitionata aceasta ofera la umatate din pretul e'pus, lampi
ergonomice pentru masinile de cusut. Acesta fiind un motiv in plus pentru care s-a optat
pentru aceasta firma.
+1 6 1,