1

REFERAT



BU IONELA DIANA
DUMITRESCU ROBERT GABRIEL

Finane i bnci, Grupa 1









2

PIAA CREDITULUI DE RETAIL



Activitatea bancara de retail s-a aflat in ultima vreme din ce in ce mai mult in atentia
bancilor, a mass-mediei si, implicit a publicului larg. In prezent, acestui domeniu de
activitate i se acorda o atentie deosebita datorita procesului de dezvoltare continua in care
se afla.
Pana in urma cu aproximativ 15 ani activitatea de retail a bancilor era destul de putin
promovata si cunoscuta, batalia intre marile banci ducandu-se in domeniul corporate. Chiar
si acolo unde se punea un accent mai mare pe categoria de clienti retail, rolul acestora era
de deponenti, de furnizori de resurse finaciare pentru banci, resurse folosite apoi de catre
acestea pentru creditarea clientilor corporate si nu a celor retail.
In ultimii ani, insa, atitudinea lumii bancare fata de persoanele fizice s-a schimbat
total, segmentul de clienti retail a devenit dintr-o data extrem de atractiv si batalia cea mai
mare ducandu-se pe planul ofertei de credite catre populatie. La baza acestei schimbari de
atitudine au stat mai multe motive: disparitia posibilitatii bancilor de a-si plasa banii in titluri
de stat cu dobanzi extrem de avantajoase, impartirea segmentului de clienti corporate si
dificultatea atragerii de catre banci unor astfel de clienti importanti, nevoia dispersarii
riscului bancilor, posibilitatea obtinerii unor profituri mari cu investitii destul de reduse etc.
De cealalta parte s-a aflat cererea populatiei pentru credite, cerere intr-un proces de
crestere intensa de la an la an, datorita nevoilor persoanelor fizice de a achizitiona bunuri de
folosinta indelungata sau imobile, fara a fi nevoiti sa plateasca cu banii jos. Aceasta cerere a
putut fi sustinuta si de imbunatatirea situatiei economiei si reducerea inflatiei, care au stat la
baza reducerii dobanzilor pentru creditele de retail si la cresterea veniturilor solicitantilor de
credite.
Datorita acestor motive bancile au decis ca merita sa se dezvolte segmentul
creditelor de retail si oferta a devenit din ce in ce mai bogata si mai atragatoare pentru
clienti, pe masura cresterii concurentei dintre bancile locale si straine. Bineinteles, aceasta
concurenta crescanda nu poate fi decat benefica atat pentru persoanele fizice, care pot
astfel beneficia de dobanzi si comisioane mai reduse, conditii mai avantajoase, o oferta mai
mare, cat si pentru banci care au fost nevoite sa-si eficientizeze activitatea pentru a face
fata noilor conditii de piata.
In ceea ce priveste oferta de credite de retail, inceputul a fost reprezentat de oferirea
catre populatie a creditelor de trezorerie, limitate la un numar de cateva salarii, urmate apoi
de credite pentru bunuri de folosinta indelungata. Aceasta din urma categorie a prezentat o
dinamica accentuata, crescand de la an la an din ce in ce mai mult. Se poate spune ca anul
2002 a fost un an de varf pentru acest tip de credite, lucru care dus la cresterea numarului
de conventii intre marile lanturi de magazine ce comercializeaza bunuri de larg consum si
banci, cererea de credite in acest domeniu depasind cu mult asteptarile.
Un alt segment de mare interes din categoria creditelor de retail este reprezentat de
creditele imobiliare si, mai nou, de cele ipotecare. Inca de la inceput cererea pentru acest tip
de credite a fost mare, datorita cererii extrem de mari pentru locuinte in contextul lipsei unei
alternative pentru cumpararea de case cu plata in rate. Acest tip de credite s-au dezvoltat
mai incet, datorita riscurilor mai mari pentru banca, generate de sumele mult mai mari ale
creditelor si termenele lungi de rambursare, precum si datorita conditiilor mai restrictive de
acordare a unor astfel de credite. Totusi, cererea este foarte mare, motiv pentru care tot
mai multe banci ofera in prezent credite imobiliare si, mai nou, pentru a veni in intampinarea
cerintelor clientilor, credite ipotecare. Se poate spune ca, daca anul 2002 a fost anul
creditelor de consum pe piata de retail, anul 2007 este in mod cert anul creditelor imobiliare
si mai ales ipotecare.
3

Perspectivele de dezvoltare a activitatii de retail a bancilor locale si straine sunt
foarte bune, datorita potentialului imens oferit de piata romanesca si profiturilor care pot fi
obtinute din aceast tip de activitate de creditare. Tinand cont de tendintele de crestere a
cererii de credite din partea populatiei, se poate spune ca viitorul activitatii de retail bancar
arata foate bine.

Creditarea tip "retail" este impartita in doua mari categorii:
a) credite de consum
b) finantarea pentru locuinte. Tipurile de credite pentru consum pot fi impartite in moduri
diferite:
. credite cu dobanzi fixe si credite cu dobanzi variabile;
. credite obtinute la punctele de vanzare sau credite obtinute la banca;
. credite in rate sau fara rate.
1. Credite pentru persoane fizice
Sunt credite de valoare fixa, pe o perioada de timp fixa, la o rata a dobanzii fixa. Astfel de
credite sunt disponibile pretutindeni si sunt foarte populare pentru cumpararea de masini,
mobila sau alte obiecte de uz indelungat, pentru vacante etc.
2. Facilitati overdraft (cont descoperit)
Clientii pot utiliza conturile de depozite nu numai in limita sumei depuse, ci pana la anumite
limite convenite cu banca, sume pe care aceasta le va oferi clientilor la rate ale dobanzii
stabilite de asemenea prin acord.
3. Creditarea prin carduri
Acesta este tipul de credit pentru consum cel mai larg utilizat si ofera clientului bancii
posibilitatea sa ia cu imprumut sume pana la anumite limite prin utilizarea cardurilor. De cele
mai multe ori, aceasta creditare are loc chiar in punctele de vanzare, intrucat cardurile pot fi
de obicei utilizate pentru extrageri de numerar din automatele de plata tip ATM.
4. Cont de credit tip revolving
Clientii care au astfel de conturi pot face plati lunare regulate intr-un cont specific si apoi ei
obtin permisiunea de a lua cu imprumut o suma care este mai mare pana la o anumita
valoare fata de depozitul lor.
Creditarea pentru locuinte a cunoscut o crestere considerabila in ultimii 30 de ani.
Principalele motive ale acestei cresteri sunt:
. cresterea venitului mediu si a bunastarii generale a oamenilor in cea mai mare parte a
tarilor dezvoltate;
. marile avantaje ale proprietatii asupra unei case etc. (sentimentul de siguranta);
. avantaje legate de impozit oferite in multe tari (scutirea de impozit a venitului obtinut din
chirii in cazul proprietarilor, sume care vor fi deduse din impozitul pe venit, din impozitul pe
rata ipotecii, din impozitul pe castigul de capital etc).
Sumele acordate de banci pentru finantarea procurarii de locuinte variaza intre 50%
si 80% din valoarea totala a casei si in cazuri speciale pot ajunge chiar pana la 100%. Un alt
factor luat in considerare la stabilirea sumei acordate este proportia ratelor lunare dintr-un
an fata de venitul anual al beneficiarului creditului: in mod normal acest procent nu ar trebui
sa depaseasca 30%.
Perioada de rambursare poate varia considerabil. In anumite tari aceasta perioada
este de circa 15 pana la 20 de ani, in timp ce in altele se poate extinde pana la 50 sau 60 de
ani.
Garantia obtinuta este de obicei dreptul de proprietate asupra casei, care ramane al
bancii si casa nu poate fi transferata altui proprietar fara permisiunea (si probabil reglarea)
bancii care a acordat creditul.
Costul unor astfel de credite poate fi de trei tipuri: a) cu rate fixe ale dobanzii -
bazate pe rate pe termen scurt si rate pe termen lung; b) cu rate variabile ale dobanzii -
4

bazate pe rate pe termen scurt si rate pe termen lung sau; c) cu dobanzi stabilite pe baza
rulajului pe piata ipotecara.
Schemele de rambursare pentru creditele de finantare pentru locuinte pot fi de cinci
tipuri:
a) ipoteci cu o suma fixa anuala cu plata constanta a ratelor lunare stabilite
b) ipoteci rambursabile la scadenta prin incasarea sumelor dintr-un contract de asigurare pe
viata; c) ipoteci cu dobanda pe o anumita perioada (5 pana la 10 ani
d) plati care cresc gradat
e) ipoteci lineare, care se ramburseaza prin plati egale

Premizele evolutiei politicilor de creditare retail in UE

In 2001, volumul total al creditelor ipotecare europene a fost de 3.9 mii de miliarde
de euro, ceea ce reprezinta 40% din PIB-ul european. In ultimii 10 ani piata creditiilor
ipotecare a crescut constant, in medie cu 8% pe an, astfel ca la sfarsitul anului 2006 se
dublase fata de anul 1990.
Cea mai spectaculoasa dezvoltare a inregistrat-o in tarile membre care au beneficiat
de ajutoare pentru programe de locuinte, finantate de Comunitatea Europeana, respectiv
Portugalia (o crestere a creditelor ipotecare ce peste 9 ori), Irlanda (de cinci ori) si Grecia.
In general, in tarile membre ale UE dobanda pentru creditele ipotecare consolidate in euro
este cuprinsa intre 4% si 7%. Cea mai scazuta dobanda la credite pentru case este in
Danemarca, unde rata fixa este de 4% pe an, iar cea mai ridicata este in Belgia, de 7% pe
an. Cu cat economia tarii respective este mai sanatoasa, cu atat dobanzile sunt mai mici si
durata creditarii mai mare, ceea ce duce la o crestere rapida a numarului de credite
ipotecare acordate. De exemplu, in Danemarca, piata creditului ipotecar reprezenta in 2006
aproape 70% din PIB, dobanda fixa a fost de 4% iar durata rambursarii ceditului a fost de
30 de ani.
Si in tarile care au traditie in acordare unor astfel de credite apar cutremure
periodice pe aceste piete, iar numarul clientilor fluctueaza in functie de evolutia dobanzilor.
De exeplu, potrivit statisticilor EMF (European Mortgage Federation), in Irlanda dobanda era
de mai putin de 5% la inceputul anului 2000, a depasit 6% in primul trimestru al anului
2001 si a scazut iar la mai putin de 5% la jumatatea anului 2006.
In toate tarile UE, bancile comerciale, bancile ipotecare si ceilalti imprumutatori ofera
pachete de creditare, in functie de durata creditului, de tipul dobanzii (fixa sau variabila,
raportata la Libor sau Euribor) si de marimea creditului.
In tarile Europei de Est piata credtului ipotecar este inca la inceput. Fata de
Romania, toate celelalte tari vecine au avansat in acest domeniu. In Cehia, inca din anul
2001 functionau noua banci de credit ipotecar, iar volumul creditelor ipotecare active la acea
data era de 1228 milioane de euro; in Slovacia existau cinci banci de credit ipotecar, iar
volumul creditelor pentru case era de 34.1 milioane euro etc. Si piata obligatiunilor
ipotecare, despre care la noi abia se vorbeste, este mult mai dezvoltata in aceste tari: numai
cehi au avut 20 de emisiuni de obligatiuni pana la sfarsitul anului 2001, cu o valoare totala
de 623.48 milioane de euro.

Evolutii ale creditului retail in VALUTA

Continua dezvoltarea creditului imobiliar/ipotecar in valuta;
Crestere puternica, in anul 2005, atat a creditului de consum , cat si a creditului
imobiliar/ipotecar in valuta;
Ponderea creditului de consum in total credit retail a crescut de la 52,7% in 2004 la
78,4% in dec. 2006. Creditul de consum a crescut cu 93,7 la suta (84,7 la suta n termeni
reali) fata de 99,4 la suta (83,5 la suta n termeni reali) n 2005, n timp ce creditul ipotecar
5

s-a majorat cu 53 la suta (45,9 n termeni reali) comparativ cu 57,4 la suta (44,8 la suta n
termeni reali) n anul anterior.
Creditul de consum a fost dominat de componenta n lei, a carei pondere a
nregistrat o tendinta usor crescatoare (70,4 la suta fata de 69,9 la suta la sfrsitul anului
anterior)

Evoluii recente n activitatea de retail banking din Romnia

Segmentul de retail banking a suferit de-a lungul anilor, odat cu noile tehnologii
isisteme de comunicaii aprute pe pia, modificri importante n ceea ce privete
serviciileoferite i relaiile cu clienii.ntr-un viitor nu prea ndeprtat tehnologiile informatice
vor schimba complet actualaconfiguraie a bncilor tradiionale. Tot mai multe servicii vor fi
automatizate, clienii vor preferas-i efectueze singuri operaiunile sau prin telefon, astfel
c noua banc va deveni mai mult uncentru de afaceri. Actuala banc tradiional se va
transforma ntr-un centru tehnic de lucru, unfel de banc fr clieni fizici. Noile orientri
ctre persoanele fizice completeaz profilul universal al bncilor. Accentulcare se pune pe
produsele i serviciile destinate acestui segment corespunde cerinelor pieei dinRomnia, n
prezent existnd o adevrat competiie pentru piaa de retail. De la segmentul persoanelor
fizice va veni cel mai ridicat profit i cel mai sigur; experiena bncilor din occidentcu cteva
decenii n urm reprezint un argument n acest sens.Anticiprile vizavi de piaa de retail
romneasc se bazeaz pe urmtoarele premise:
piaa romneasc se bazeaz pe un grad ridicat de competiie, n contextul n
caregradul de bancarizare este nc sczut. Din experiena european rezult c multe bnci
mici vor s aib azi un cuvnt important de spus dar piaa se va mpri pn la urm ntre
6-7 bnci, carevor avea fiecare o cot de pia de peste 5-6 la sut;
piaa este prea puin sofisticat, n sensul c n afar de depozite, carduri i
credite,oferta bncilor este nc limitat, deoarece nu exist o veritabil pia pentru
produse sau serviciimai complexe;
mai puin fideli pentru a construi o relaie global cu banca;
-o febril construcie i
devenire.Industria mondial bancar se restructureaz, iar vechea relaie dintre banc i
client se schimb i ea. Modificrile din sectorul tehnologic, reglementrile i condiiile
economice generale transform industria serviciilor financiare.


















6

BIBLIOGRAFIE


Tudorache Dumitru, Puianu Constantin, Moraru Dan Moneda, Banci, Credit,
Editura Sylvi, Bucuresti 2001 9.

Dardac Nicolae, Vascu Teodora Moneda Credit vol. 1 si 2, Editura ASE,
Bucuresti 2002

Site-urile : www.bnr.ro; www.ghiseulbancar.ro; www.no-cash.ro; www.bcr.ro;
www.brd.ro; www.vreaucredit.ro; www.rsb.ro; www.alphabank.ro