Academia de Studii Economice Profil Economie Agroalimentara si a Mediului

Forma de invatamant : Zi

Dreptul afacerii
RAPORTUL JURIDIC

Dragne Florentina
Grupa 1303 Seria A

RAPORTUL JURIDIC
1.Notiunea de raport juridic
Definitie :

Este un raport reglementat de norma de drept, raport in care subiectii

umani sau partile se manifesta ca titulare de drepturi si obligatii prin
exercitarea carora serealizeaza finalitatea normei, al carei respectare este
asigurata ori prin vointa partilor,ori prin forta coercitiva a statului. In
realitatea existentei sale raportul juridic existanumai ca raport juridic
concret:civil, penal, administrative, de dreptul muncii, financiar,de dreptul
familiei, etc.
Trebuie subliniat faptul ca, nu orice raport sau relatzie sociala este si una
juridica,sunt juridice nu mai acele raporturi sau relatii care sunt cuprinse in sfera
unor reglementari ale dreptului. Asadar prin cuprinderea acestora in prevederile
unor norme dedrept, relatiile sau raporturile sociale dobandesc un contur specific,
devenind mai apoi unraport juridic.In concluzie, raportul juridic este un raport
sau o relatie sociala reglementata prin norma juridica.
Intre norma juridica si raportul juridic pot exista 3 situatii de determinare, si
anume:
a) norma judica poate transforma raporturile sociale nejuridice in raporturi juridice;
b) poate creea un raport juridic a carui aparitie nu a fost una spontana in viatasociala
decat in virtutea aparitiei si a prevederii normei juridice ( acest lucru estevalabil in
cadrul raporturilor de drept administrative si financiar);
c) nu creeaza in mod direct anumite rapoarte juridice, ba mai mult, unele
normeimpiedica aparitia unor noi raporturi juridice.

2. Permisele raportului juridic:

Pentru ca un raport juridic sa se nasca sis a se desfasoare este nevoie sa existeunele
conditii (premise)obligatorii. Aceste conditii sunt:
- n o r m a j u d i c a
- s u b i e c t e d e d r e p t
- f a p t e l e j u r i d i c e
Norma juridica reprezinta conditia fundamentala pentru nasterea unui
raport juridic. Fara norma juridica nu se poate vorbi de un raport juridic, intrucat
norma juridica este cea care defineste, precizeaza, capacitatea subiectelor care intra
intr-un raport juridic ca urmare a existentei unor fapte juridice.Norma juridica nu
poate fi viabila, aplicabila decat in cadrul unui raport juridic.
Acesta este motivul pentru care, de cele mai multe ori, raportul juridic
estecaracterizat cao norma juridical in actiune, darn u si casinguril mijloc de
realizarea dreptului.

De exemplu, normele juridice prohibitive care impun subiectelor sa se

abtinade la savarsirea unor fapte periculoase din punct de vedere social,
au ca menirefundamentala nu aceea de a crea raporturi juridice, ci de a
oblige participantii lacircuitul juridic sa se abtina de la savarsirea
unor asemenea fapte. In asemeneacazuri raportul juridic apare ca rezultat
al nerespectarii normei juridice.
3. Trasaturile caracteristice ale raportului juridic
Trasaturile caracteristice ale raportului juridic sunt :
a)Raportul juridic este un raport social
pentru faptul ca se stabilesteintotdeauna intre oameni, fie intre parteneri,
personae fizice, fie intreacestea si organele statului sau intre organele si institutiile
statului.
b)Raportul juridic este un raport de suprastructura
pentru ca este influentat de si influenteaza la randul sau celalte categorii de
raporturisociale (raporturi materiale si raporturi ideologice).

c)Raportul juridic este un raport volitional,

adica un raport de vointaexprimata in cazul legaturilor ce se creeaza si se
dezvolta intre oameni.
Pentru a-si rezolva propriile probleme, din ce in ce mai complexe, omulintra intr-o
multitudine de raporturi cu semenii sai, cu organele siinstututiile statale si nestatale.
Din momentul nasterii, omul imbraca diferite haine juridice: fiu, minor,sot, tata,
comparator, vanzator,donator, alegator, ales, etc, calitati care ii dau posibilitatea de a intra
indiverse raporturi juridice, ca un purtator de drepturi si obligatii.Fiind un raport de vointa,
raportul juridic reprezinta zona de intalnire a doua vointe:
vointa statului,
exprimata in norma juridica si care consacradrepturile si obligatiile participantilor la
raportul juridic, si
vointa subiectilor.
In majoritatea cazurilor, intalnirea celor doua categorii devointe, se
materializeaza in elaborarea dintre participanti, in faptul concretca acestia isi
conformeaza conduitele, reactiile si comportamentele potrivitdispozitiei normei
juridice.
In alte cazuri insa, intalnirea celor doua vointedobandeste forma unei
confruntari determinate de faptul ca participantiinu inteleg sa-si suordoneze vointa
si conduita individuala potrivitdispozitiei din norma juridica.
Din acest punct de vedere, literature juridical, clasifica raporturile juridice in:
raporturi juridice prin care se realizeaza dispozitia normei juridice si raporturi
juridice prin care se realizeaza sanctiunea normei juridice
Existenta celor doua vointe ( ale statului si a subiectilor) pune in evident dublul
caracter volitional al raportului juridic care se exprima practic in legaturadintre
drepturi si oblgatii ca si titularii acestuia.
Atunci cand analizam dublul caracter volitional al raportului juridic, trebuie
sane raportam la ramura de drept in care participa subiectele raportului juridic.In
material dreptului muncii, familiei, civil, etc., majoritatea raporturilor juridice ce
se nasc pe baza actului de vointa individual

De exemplu, in cazulraportului juridic de casatorie, determinate este

vointa celor doua parti ( persoanefizice) de a incheia acest raport juridic.
Aceasta vointa, nu poate fi valabila exprimatadecat in conditiile pe care
legea le prevede in mod expres.In domeniul dreptului penal,

administrative si financiar, esentiala este vointa destat, exprimata in

curpinsul normei juridice .
d) Raportul juridic este un raport valoric
pentru ca in fiecare legatura ce secreeaza intre participantii la circuitul juridic,
gasim concretizate valorile esentialeale societatii.
In substanta raportului juridic indentificam cele mai importante valori protejatede leg:
viata si sanatatea omului, prosperitatea acestuia, siguranta nationala, prosperitatea publica,
drepturile si libertatile fundamentale ale omului, etc.
e) Raportul juridic reprezinta o categorie istorica
pentru ca el reflecta tipul deorganizare sociala care il genereaza.
In dreptul privat roman sclavul era considerat, din punct de vedere juridic,
caun lucru, stapanul acestuia avand asupra lui dreptul de viata si de moarte.
Sclavul putea fi vandut si ucis, el nu avea avere, nu avea familie sin u putea apela
la justitie.
Mai tarziu, in epoca feudala, clasa stapanitoare(nobilimea) nu mai avea
dreptde viata si de moarte asupra taranului iobag, dar isi pastrau suficiente drepturi
asupraacestuia ( legarea de pamant, obligatia platilor in munca sau bunuri
pentru nobil).
In dreptul burghez este legiferata egalitatea tuturor oamenilor in fata legii.In
concluzie, putem afirma ca fiecare tip de societate este caracterizata de un
anumetip de raporturi juridice.

4. Subiectele raportului juridic:

a) Conceptul de subiect de drept
Cand am mentionat ca raportul juridic este un raport social, am subliniat
faptulca faptele juridice nu pot fi isolate de totalitatea celorlalte fapte sociale;
raportul juridic nu poate fi inteles decat daca este analizat in contextual social
concret in careacesta s-a nascut si se manifesta.

Istoria dreptului a inregistrat, in milenara sa existenta cazuri care ne par

astazicaudate, inexplicabile, privitoare la conceptual de subiect de drept: unele
fenomeneale naturii sau animale erau tratate ca finite titulare de drepturi si obligatii
in raporturi juridice determinate.
Pe intinderea a mai multor secole, in Evul Mediu, in unele tari occidentale
aufost intentate procese animalelor.In conceptia dreptului modern omul este
singurul in masura sa participle la unraport juridic.
Din punct de vedere sociologic, raporturile juridice sunt considerate
formespecifice de manifestare a coeziunii sociale, legaturi sociale de
tip specialcaracterizate printr-o stare de dependenta reciproca a partenerilor,
dependent ape careo gasim precizata in normele juridice.
b) Capacitatea juridica conditie a calitatii de subiect de drept
Capacitatea juridica desemneaza atitudinea recunoscuta de lege a omului de
aavea drepturi si obligatii juridice.Capacitatea juridica constituie o conditie a
calitatii de subiect de drept: in lipsaei nu ar fi posibila participarea oamenilor
sau organizatiilor acestora la relatiilesociale reglementate de drept.0
Teoria Generala a Dreptului clasifica, capacitatea juridical astfel:

Capacitatea juridica generala

care este aptitudinea de a participa ca titular de drepturi si obligatii
juridice, in toate categoriile de raporturi juridice, faraca legea sa
conditioneze aceasta participare de indeplinire a unor calitati;

Capacitate juridica speciala

este posibilitatea recunoscta de lege de a participa ca subiect de drept
in raporturile in care trebuie indeplinite anumiteconditii;

5. Continutul raportului juridic:

Desemneaza totalitatea drepturilor si obligatiilor subiectelor intr-un raport juridic
concret determinat, care sunt prevazute in norma juridical.

Observatie !!!
Orice raport juridic este format din drepturile
si obligatiile partilor
( subiectilor);
Subiectele raportului juridic sunt legate intre
ele prin drepturi si obligatiicorelative;
In raporturile juridice este concretizata atat conduita
posibila, cat sic ea datorata, prevazute explicit in normele
juridice;
In explicarea continutului raportului juridic trebuie sa
operam cu doua categorii juridice distinct: dreptul subiectiv si

obligatia juridica

a)Dreptul subiectiv
Reprezinta facultatea juridical individuala, corespunzatoareunei persoane
fizice sau persoane juridice aflate intr-un raport juridic strictdeterminat.
Mai concret, dreptul subiectiv desemneaza pozitia pe care se situeazaun
subiect determinat intr-un raport juridic determinat.
Actiunile se clasifica in
Actiuni licite
savarsite cu scopul directsi concret de a produce efecte juridice.Aceste
actiuni se numesc acte juridice.
Ele pot fi acte unilaterale de vointa, bilaterale, acte oneroase, acte gratuite
Actiuni ilicite
sunt acelea prin care sunt inculcate dispozitiile
normelor juridice:infractiuni, contraventii, abateri disciplinare.
Actiunile ilicite sunt inrealitate inclcari ale vointei de statmexprimata
in normele juridice, care atragdupa sine aplicarea sanctiunilor pentru
nerespectarea legii.

Bibliografie
1.Teoria Generala A Dreptului Editura: VasileGoldis University Press,
Arad 2004 , Autor :Andrei Sida

2.Teoria Generala A Dreptului- Editura Sylvi,Bucuresti 2000, Autor:

Conf. univ. dr. CosticaVoicu

3.Elemente De Drept Civil Partea Generala Editura:Vasile Goldis

University Press, Arad 2006,Autori: Dr. Mircea Muresan, Dr. Petru Ciacli