Sunteți pe pagina 1din 106

Tematic I:

Biologia celular i molecular ca tiin. Celula-noiuni generale, etape importante n


evoluia sistemului celular, comparaii ntre tipurile de celule eucariote i procariote.

Complement simplu

Biologia celular i molecular studiaz:


A. Diversitatea i unitatea proceselor moleculare de la nivel celular
B. Organisme formate dintr-o singur celul
C. Evoluia celulei la procariote
D. Tipuri de esuturi dintr-un organism
E. Modul de transmitere al caracterelor morfologice

Existena organismelor acelulare i celulare este condiionat de:


A. Existena organitelor celulare constitutive
B. Reacii biochimice de la nivelul membranei
C. Prezena unui program genetic alctuit dintr-un numr variabil de uniti ereditare
numite gene
D. Semnalele intercelulare
E. Nu se poate lua n calcul condiionarea existenial de cea structural
2

Membrana nuclear este prezent la:


A. Viroizi
B. Bacterii anaerobe
C. Virusuri
D. Archebacterii
E. Eucariote

n lumea vie exist un numr de aminoacizi ce confer unitatea structural la


nivel molecular
A. 20 aminoacizi
B. 80 aminoacizi
C. 40 aminoacizi
D. 12 aminoacizi
E. numr variabil de aminoacizi

5. Care este personalitatea, de origine romn, care au adus contribuii remarcabile n


dezvoltarea biologie celulare?
A. Schleiden
B. Schwann
C. Camillo Golgi
1

D. G. E. Palade
E. Richard Altmann
6

Celula este o structur definit de urmtoarele particulariti:


A. Are dimensiuni mari ce permit asamblarea tuturor organitelor celulare
B. Posed capacitatea de autoreproducere
C. Este format din organite i mediu apos
D. Are activitate funcional unic
E. Are material genetic funcional doar n momentul diviziunii meiotice

Care a fost etapa important din evoluia lumii vii care a permis un salt evolutiv
remarcabil:
A. Apariia fungilor
B. Apariia macromoleculelor cu radicali liberi
C. Apariia ARN (acidul ribonucleic)
D. Simbioza dintre cianobacterii i eucariote
E. Lipsa condiiilor constante de mediu

Care din mecanismele folosite pentru a genera adenozin 5-trifosfat nu


caracterizeaz celula animal:
A. Glicoliza
B. Metabolismul oxidativ
C. Fotosinteza
D. Glicogenoliza
E. Glicoliza i metabolismul oxidativ

Endosimbioza este un proces foarte important din evoluia celulelor eucariote i


reprezint legtura morfo-funcional dintre:
A. Dou celule eucariote
B. O celul procariot i una eucariot
C. Dou celule procariote
D. O form celular i una anorganic
E. O celul moart inclus de o celul vie

10

Prin endosimbioz s-au format structuri celulare precum:


A. Aparatul Golgi
B. Lizozomi
C. Mitocondria
D. Centrioli
E. Endozomi

11

Prin endosimbioz s-au format organite celulare noi pentru celula eucariot, fapt
confirmat de:
A. Poziia organitelor n citoplasma eucariotelor
B. Prezena unui material genetic (ADN) propriu
2

C. Numrul organitelor n celul


D. Geneza organitelor
E. Liza organitelor
12

Acizii grai se depoziteaz n citoplasm sub form de:


A. glucagon
B. insulin
C. trigliceride
D. glicerol
E. ac. lactic

13

Fosfolipidele au cozi hidrofobe formate din:


A. dou lanuri hidrocarbonate
B. polizaharide
C. 2 alcooli
D. etanol
E. glicerol

14

Caracterul hidrofob al acizilor grai este dat de:


A. Legturi C-C
B. Legturile C-S
C. Legturile C-COOHD. Legturile nepolare C-H
E. Gruprile amino
Acizii grai sunt :

15

A. dicarboxilici
B. policarboxilici
C. monocarboxilici
D. poliaminati
E. monohidroxilici
16

Acizii grai pot fi saturai sau nesaturai funcie de:


A. legturile simple C-H
B. legturile simple C-C
C. legturile duble C-C
D. legaturile duble C-O
E. nici una din variante

17

Ionii anorganici reprezint:


A. 2% din masa celular
B. 1% din masa celular
C. 10% din masa celular
D. 60-80% din masa celular
E. 0,1% din masa celular

18

Apa se afl n celul ca i ap legat chimic n celul n procent de:


A. 10%
B. 5%
3

C. 18%
D. 20%
E. 90%
19. Depozitarea glucozei n celula animal se face sub form de:
A. amidon
B. trigliceride
C. prostaglandine
D. glicerol
E. glicogen
20

Acizii grai formeaz combinaii care sunt reunite de o molecul de:


A. glicogen
B. glucoz
C. glicerol
D. glucagon
E. proteoglican

21

Structura teriar a proteinelor este indus de plierea lanului polipeptidic ca


rezultat al:
A. interciunilor dintre gruprile carboxil-amino
B. interaciunile dintre ionii carbon alfa ai aminoacizilor
C. interaciunile dintre radicalii liberi ai aminoacizilor care se afl n
diferite regiuni ale secvenei primare
D. nu exist structur teriar la proteine
E. nu exist interacii ntre lanuri

22

Hemoglobina este o protein cu rol n transportul gazelor avnd structur:


A. primar
B. secundar tip alfa helix
C. secundar tip beta
D. cuaternar
E. dublu helix

23. Urmatoarele afirmaii cu privire la ionii anorganici din celula sunt adevarate cu excepia:
A. intervin n meninerea presiunii osmotice
B. menin echilibrul acido-bazic
C. influeneaza diviziunea celular
D. constituie 90% din masa celular
E. influeneaz permeabilitatea periferiei celulare

24. Care dintre urmtoarele afirmaii este fals?


A. atomii de carbon pot realiza patru legturi covalente cu ali atomi
B. carbonul i hidrogenul formeaz compui instabili (hidrocarburi)
4

C. carbonul i azotul formeaz prin legare amine si amide


D. purinele si pirimidinele sunt constituite prin intercalarea azotului ntre atomii de
carbon
E. hidrocarburile sunt substane nepolare insolubile n ap
25. Compuii organici sunt reprezentai de urmtoarele substane cu excepia:
A. acizi nucleici
B. lipide
C. anionul bicarbonic
D. glucide
E. proteine
26. Lipidele au urmtoarele roluri cu excepia:
A. rol de depozitare a energiei
B. rol de semnalizare celular
C. sunt componentele cele mai importante ale membranelor celulare
D. reprezinta suportul molecular al transportului activ
E. acizii grai au rol n sintetizarea prostaglandinelor
27. Acidul dezoxiribonucleic este caracterizat de:
A. Conine adenina, guanina, citozina, uracil
B. Bazele azotate se leag la riboza pentru a forma nucleozidele
C. Este o molecul dublu elicoidal fiind alcatuit din dou lanuri polinucleotidice
antiparalele
D. Polimerizarea nucleotideor se face n direcia 3-5
E. AND-ul mesager are rol de transport al informaiilor
28. Aspargina este un aminoacid:
A. hidrofil
B. special
C. cu grupare R ionizata
D. polar neutru cu radicali OH
E. cu grupare R cu inel benzenic
29. Structura secundar a proteinelor
A.este indus de plierea lanului polipeptidic
B. este dat de secvena de aminoacizi din lanul polipeptidic
C. este determinat de dispoziia aminoacizilor in anumite regiuni ale polipeptidului
D. se refera la modul cum se unesc subunitatile proteice
E. este determinate de interactiunea dintre diferitele lanturi polipeptidice

Complement multiplu
1

Biologia celular ca disciplin


5

A. Ofer posibilitatea de a nelege diversitatea i unitatea procelor moleculare ce se


desfoar n celula vie, ct i modul n care sunt condiionate aceste procese de structura i
infrastructura organitelor
B. Constituie disciplina fundamental biomedical pe plan internaional,
din ultimele 3- 4 decenii
C. Constituie fundamentul tuturor disciplinelor care au ca obiect de studiu, viaa.
D. Este o stiint care are numeroase aplicaii practice medicale, biologice, etc.
E. Nu e o stiin de baz
2

Formele cele mai simple de tip acelular sunt:


A. virusurile
B. organite celulare
C. procariote
D. viroizi
E. eucariote

Procariotele sunt forme de tipul:


A. Archebacteria i virusurile
B. Eubacteria i viroizii
C. Archebacteria i eubacteria
D. Archebacteria i viroizii
E. Bacterii i cianobacterii

Celulele sunt alctuite dintr-un numr limitat de elemente chimice din care:
A. C,N,H,O,P,S n procent de 99%
B. C,N,H,O,P,S n procent de 80%
C. Apa reprezint 70%
D. Apa reprezint 20%
E. C,H,O reprezint 50%

Glucidele din celule sunt reprezentate de:


A. Monozaharide
B. Oligozaharide
C. Apa
D. Polizaharide
E. Trigliceride

Care sunt rolurile proteinelor celulare:


A. Particip la organizarea i desfurarea proceselor complexe din celul
B. Particip la transportul gazelor
C. Particip la diviziunile celulare, difereniere i specializare
D. Asigur transmiterea informaiei genetice
E. Au rol n sinteza fosfolipidelor

Celula procariot se caracterizeaz prin:


6

A.
B.
C.
D.
E.

Prezena organitelor celulare specializate


Perete celular n general prezent
Diviziune amitotic
Nucleul tipic
Un singur cromozom

Celula procariot se deosebete de cea eucariot prin:


A. Capacitatea de difereniere celular
B. Organizarea organitelor celulare
C. Caracteristicile nucleului i ale materialului genetic coninut
D. Numrul mitocondriilor
E. Tipul nmulirii

Marcai care sunt etapele importante din evoluia lumii animale:


A. Apariia polizaharidelor
B. Apariia acizilor nucleici
C. Diferenierea membranei
D. Folosirea radiaiei solare
E. Generarea i utilizarea controlat a energie metabolice.

10

Celula eucariot este definit de urmtoarele aspecte morfologice:


A. Prezena membranei celulare
B. Materialul nuclear tipic, delimitat de o membran nuclear
C. Materialul nuclear dispus (ADN) circular
D. Prezena endocitozei i a vacuolelor digestive
E. Diviziunea direct (amitoza)

11. Urmatoarele afirmaii sunt adevarate cu exceptia


A. viroizii sunt forme acelulare
B. viroizii sunt structuri subvirale cu actiune patogena
C. viroizii au un program genetic alcatuit din zeci de mii de gene
D. viroizii sunt implicati in producerea maladiilor Kuru si Kreutzfeld Jacob
E. informatia genetica a viroizilor este stocata intr-o molecula de AND
12. Plasmidele
A. sunt forme celulare de viata
B.sunt macromolecule de AND bicatenar circular sau linear
C. au program genetic care le permite autoreplicarea in interiorul celulei gazda
D. au fost descoperite in 1952 la virusuri
E. pastreaza legatura cu genomul celulei gazda printr-un flux informational

13. Alegeti afirmaiile corecte


A. procariotele sunt forme de tipul archebacteria si eubacteria
7

B. celula procariota are nucleu tipic cu nucleol si membrana nucleara


C. celula procariota nu poseda organite celulare
D. celula procariota are in jur de 3000 de ribozomi
E. cromozomii celulei procariote sunt reprezentati de o molecula de ARN circular
14. Celula eucariota are urmtoarele caracteristici
A. nu posed membrana nuclear
B. are un numr de cromozomi constant pentru o specie dat
C. posed organite celulare
D. zigotul se formeaz prin recombinare genetic
E. nu are capacitatea de diferentiere celular
15

Moleculele de ap din celule sunt importante pentru c:


A. La acest nivel au loc interaciunile chimice
B. Moleculele polare sunt uor solubile n acest mediu
C. Apr structurile celulare de efectul reaciilor exotermice
D. Nu formeaz nveliurile de hidratare a ionilor
E. Nu interacioneaz cu ionii pozitivi i negativi

16

Ionii anorganici intervin n urmtoarele procese celulare


A. activitatea enzimatic
B. excitabilitatea celulei
C. diviziunea celular
D impiedic crearea presiunii osmotice
E. producerea de energie la nivel celular

17

Compuii organici care intr n structura celulei sunt de tipul:


A. glucide
B. lipide
C. proteine
D. acizi nucleici
E. ioni de Fe, Ca, Na, Mg

18

Zaharidele la nivel celular au rol important n:


A. semnalizarea celular
B. sursa de energie
C. markeri pentru proteinele transportate
D. suportul pentru proteine i lipide
E. nu au rol important i bine stabilit

19

Acizi grai din biomembrane formeaz combinaii de tipul:


A. fosfolipide
B. fosfogliceride
C. amide
D. trigliceride
E. polinucleotide

20

Acizii nucleici sunt polimeri formai din:


8

A. baze azotate + monozaharide forforilate


B. nucleotide
C. baze purinice i pirimidinice + dezoxiriboz
D. nucleozide +riboz+fosfat
E. lipide + baze azotate
21

Acizii nucleici au cteva particulariti care le confer capacitatea de a forma


matri:
A. lanurile polinucleotidice sunt antiparalele
B. bazele complementare sunt unite prin legturile de hidrogen
C. polimerizarea are loc n direcia 5 (fosfat)-3(hidroxil)
D. numrul gruprilor fosfat
E. numrul proteinelor legate de lanturile nucleotidice

22

Bazele azotate complementare pot forma urmtoarele combinaii:


A. A-C
B. C-C
C. A-T
D. G-C
E. T- T
Proteinele intervin n o serie de procese eseniale pentru funcionarea unei celule:
A. particip la diviziunea, diferenierea i specializarea celular
B. asigur transmiterea informaiei genetice ARN-ARNm-ARNr-ARNt
C. nu particip la transportul gazelor n celule
D. ndeplinesc funcii de rezisten i susinere
E. nu au rol de semnalizare

23

24

Proteinele au urmtoarele nivele de organizare:


A. aleatorie
B. primar
C. secundar
D. teriar
E. cuaternar

25

Nivelele de organizare ale proteinelor sunt:


A. structura primar si secundar
B. aleatorii funcie de pH intracelular
C. dublu helix
D. structur teriar si cuaternar
E. nu prezint diferite nivele de organizare

26

Informaiile adevrate despre structura primar a proteinelor sunt:


A. structura e dat de succesiunea aminoacizilor n lanurile
polipeptidice
B. legturile S-S
C. legturile dintre R-R
D. legturile COOH- - NH3+
E. st la baza celorlalte nivele de organizare a lanurile polipeptidice
9

27

Legturile de tip alfa- helix sunt caracteristice:


A. acizilor nucleici
B. proteinelor comune
C. proteinelor cu structur secundar
D. acizilor nucleici denaturai
E. hemoglobinei

28. Apa are urmtoarele proprietai cu excepia


A. apa are un echilibru ntre protoni i electroni
B. apa este o molecul polar
C. moleculele nepolare sunt solubile n mediul apos
D. moleculele de apa formeaza invelisurile de hidratare a ionilor
E. apa se afla in proportie de 70% ca i ap legat chimic de alte molecule
29. Urmatoarele afirmaii sunt adevrate cu excepia
A. ionii anorganici intervin n meninerea presiunii osmotice i echilibrului
acido-bazic
B. carbonul are capacitatea de a forma legturi necovalente cu ali atomi de
carbon
C. amidele n combinaie cu un acid carboxilic formeaz aminele
D. atomii de carbon pot realiza patru legturi covalente cu ali atomi
E. azotul se poate intercala ntre atomii de carbon care formeaz molecule
ciclice rezultnd purinele i pirimidinele
30. Urmatoarele afirmatii referitoare la glucide sunt false cu exceptia
A. glucoza este un polizaharid esential pentru activitatea celulei
B. glucidele au rol in procesele de semnalizare celulara
C. oligozaharidele se pot asocial prin reactii de deshidratare
D. oligozaharidele sunt formate din 2-10 monozaharide
E. glicogenul si amidonul sunt compuse integral din glucoza
31. Acizii grai sunt molecule organice care:
A. au catena liniara fara ramificatii
B. sunt policarboxilici
C. acizii grasi nesaturati contin una sau mai multe legaturi duble intre atomii de
carbon
D. au rol in sintetizarea prostaglandinelor
E. au numar impar de atomi de carbon
32. Acidul dezoxiribonucleic
A. este o molecul dublu elicoidal
B. conine 2 purine i 2 pirimidine
C. conine adenina, guanina, citozina, uracil
D. bazele azotate se leaga in AND de 2-dezoxiriboza
E. polimerizarea se face n direcia 5-3
10

33. Proteinele
A. se formeaz prin polimerizarea acizilor grai
B. participa la diviziune, difereniere i specializare celular
C. particip la sinteza prostaglandinelor
D. sunt constituieni de baz ai anticorpilor
E. asigur transmiterea informaiei genetice
34. Urmtoarele afirmaii legate de structura proteinelor sunt adevrate cu excepia
A. structura teriara este dat de secvena de aminoacizi din lanul polipeptidic
B. structura secundar poate fi helix i pachete
C. structura secundar este indus de plierea lanului polipeptidic
D. structura cuaternar se refer la modul cum se unesc subunitile proteice
E. poriunile interne ale proteinelor pliate sunt alctuite din aminoacizi hidrofobi
aranjai n helix sau pachete
Tematic II:
Structura membranei celulare i particularitile transportului transmembranar
Complement simplu
1.

Membrana celular este o structur care:


A. delimiteaz i menine diferenele dintre citoplasm i mediul
extracelular
B. separ celula de mediul extracelular, dar nu intervine n mecanismele
intracelulare
C. are rol doar n semnalizare
D. se dezintegreaz la stimuli mecanici
E. menine ph-ul intracelular

2.

Plasmalema este :
A. monostratificat
B. bistratificat
C. multistratificat
D. nu este o structur organizat
E. organizat neuniform, funcie de esut

3.

Membrana celular este de tip:


A. mozaic-solid
B. mozaic-fluid
C. mozaic-semifluid
D. mozaic-mozaic
E. supermozaic
Lipidele membranare sunt dispuse n bistrat astfel:
A. capetele hidrofile la exterior i cozile hidrofobe la interior
B. capetele hidrofile la interior
C. nu conteaz ordinea
D. aranjarea depinde de ncrcarea ionic
E. dispunerea lipidelor se face n funcie de gruprile duble ale acizilor

4.

11

grai
5.

Raportul molecular dintre proteine i lipidele membranare este :


A. 1/1
B. 1/50
C.
D. nu exist un raport cunoscut
E. difer foarte mult de la o membrana la alta

6.

Microdomeniile sau plutele lipidice din structura membranei celulare sunt


structuri care au urmtoarele caracteristici:
A. prezint importan structural i metabolic
B. sunt structuri anormale
C. sunt formate din resturi de lipide i proteine
D. execut miscri lente
E. sunt structuri cu rol de protecie mecanic

7.

Bistraturile lipidice sintetizate pe cale artificial dup modelul biomembranei


prezint aplicabilitate practic n :
A. inginerie genetic
B. farmacologie
C. biologia microorganismelor implicate n producerea infeciilor la om
D. biotehnologii
E. biologie

8.

Fluiditatea membranei poate fi modulat de mai muli factori


A. fizico-chimici
B. nu exist modulare
C. factorii sunt legati de numrul mitocondriilor active
D. genetici
E. extracelulari

9.

Micrile lipidelor din structura membranelor celulare sunt realizate astfel:


A. doar n planul membranei
B. doar n jurul legturilor C-C
C. intramolecular i intermolecular
D. niciodata nu sunt schimbate ca si pozitie
E. nu au capacitatea de a se deplasa

10. Ionii anorganici intervin n urmtoarele procese celulare


A. au rol structural
B. blocheaz sistemul energetic
C. blocheaz diviziunea celular
D reglarea presiunii osmotice
E. producerea de cataliz la nivel celular
11. Proteinele sunt structuri formate din polimerizarea
A. acizilor grai
B. aminoacizilor
C. moleculelor polare
12

D. moleculelor hidrofobe
E. nucleozidelor
12. Proteinele sunt macromolecule implicate n:
A. organizarea tuturor astructurilor celulare
B. alctuirea doar a unor structuri din membranele celulare
C. doar dac este cazul aminoacizii se modific n compui diferii
structural i funcional
D. au doar rol funcional
E. nu pot funciona fr lipide
13. Proteinele rezult n urma legturilor peptidice dintre aminoacizi. Aceste legturi
se realizeaz astfel:
A dou grupri carboxil
B. o grupare carboxil i o grupare hidroxil
C. o grupare amino si una carboxil
D. o grupare amino i un radical liber
E. dou grupri amino
14. Varietatea proteinelor este dat de:
A. varietatea gruprilor amino
B. aranjarea aminoacizilor
C. legturile de hidrogen din lanurile de aminoacizi
D. aminoacizii cu 2 sau 3 atomi de carbon
E. numrul radicalilor liberi
15. Coninutul dintre proteine i lipide, n membranele celulare este influenat
A. funciile metabolice ale unei membrane
B. numrul canalelor ionice
C. pH mediului intracelular
D. activitatea enzimatic
E. lipsa moleculelor semnal
16. Macromoleculele pot fi clasificate n unipas sau multipas funcie de numrul
trecerilor prin membran. Aceste molecule aparin categoriilor:
A. lipide
B. acizi grai nesaturai
C. molecule proteice
D. complex polienzimatic
E. complex polizaharidic
17. Moleculele proteice din membranele biologice sunt structuri cu urmtoarele
particulariti
A. sunt distruse de lizozomi
B. sunt forme moleculare stabile (fixe) dinamic
C. se pot deplasa prin micri de rotaie i translaie n zonele unde sunt
necesare
D. sunt mult mai mobile dect lipidele.
E. nu sunt intlnite n structura membranelor
13

18. Organizarea proteinelor membranei eritrocitare ofer posibilitatea nelegerii mai


aprofundate asupra :
A. legturilor proteine-lipide
B. nu este un model pentru organizarea altor structuri
C. modului de organizare al biomembranelor
D. organizarii membranelor musculare
E. organizarii structurilor extracelulare
19. Care din proteinele membranei eritrocitare formeaz o reea ?
A. glicoforina
B. banda 3
C. spectrina
D. actina
E. ankirina
20.

Care din proteinele membranei eritrocitare sunt implicate n schimbul ionilor


HCO3- i ClA. glicoforina
B. Banda 3
C. Spectrina
D. Actina
E. ankirina

21. Citoscheletul asociat membranei este o reea de endoproteine cu ochiuri i


noduri, solidar membranei, care e descris foarte bine la:
A. fibroblati
B. limfocite
C. eritrocite
D. celule epiteliale
E. esut pavimentos
22. Citoscheletul asociat membranei este:
A. o reea instabil de lipoproteine
B. o reea de endoproteine solidar membranei prin ataarea la proteine
transmembranare
C. o reea de proteine extrinseci
D. nu este un citoschelet
E.o reea de ankirina
23. Glicocalixul reprezint:
A. componenta proteic a membranelor
B. componenta lipoproteic
C. componenta glucidic
D. matricea extracelular
E. o component temporar a membranei plasmatice
24. Prin difuzie simpl sunt transferate, prin membrane, molecule de tipul:
14

A. ncrcate electric
B. molecule mici hidrofobe
C. molecule mari
D. contrar gradienilor electrochimici
E. ioni legai de proteine
25. Transportul facilitat transmembranar este mediat de:
A. lipidele structurale
B. pipoproteinele din insulele membranare
C. proteinele carrier
D. ionii antagoniti
E. receptori din glicocalix
26. Prin difuzie facilitat este transferat molecula de:
A. adrenalin
B. ATP
C. glucoz
D. glicogen
E. calsequestrin
27. Proteinele carrier sunt:
A. proteine transmembranare
B. proteine migratoare
C. implicate n hrnirea celular
D. macromolecule semnal
E. structuri implicate n transportul ionilor
28. Difuzia facilitat este un transport :
A. activ
B. pasiv
C. nu e caracteristic membranelor biologice
D. ntlnit la celule renale
E. necesit ATP-az
29. Funciile membranei celulare sunt urmtoarele cu excepia
A. protecie mecanica
B. adezivitate
C. transportor
D. semnalizare
E. diapedeza
30. Lipidele membranare au urmtoarele caracteristici cu excepia
A. sunt substane organice relative solubile n ap
B. sunt solubile n cei mai muli solveni organici
C. au caracter amfifil
D. au tendina de asociere spontan
E. au dispunere asimetric n bistrat
15

31. Urmtoarele afirmaii legate de lipozomi sunt adevarate cu excepia


A. au un diametru cuprins intre 25 nm si 1 m
B. sunt bistraturi plane formate pe suprafaa unui mic orificiu
C. sunt considerate veritabile capsule farmacologice
D. n veziculele lipozomale se pot ncapsula diferite substane cu efect terapeutic
E. sunt captai prin endocitoza sau fuziune de ctre celule
32. Lipidele membranare pot executa urmtoarele tipuri de micri cu excepia
A. micari de rotatie
B. miscari flip-flop
C. miscari de translatie
D. miscari de flexie a cozilor hidrofobe
E. miscari de difuzie rotationala
33. Factorii chimici extrinseci care moduleaz fluiditatea membranei sunt urmtorii cu
excepia:
A. terapeutici
B. fiziologici
C. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor
D. patologici
E. substante chimice toxiceliposolubile
34. Proteinele membranare periferice au urmtoarele caracteristici cu excepia:
A. reprezint 25% din proteinele unei membrane
B. sunt cufundate n bistratul lipidic
C. sunt extractibile cu soluii saline
D. au caracter hidrofil
E. sunt clasificate n ectoproteine i endoproteine

35. Caracteristicile glicoforinei sunt urmtoarele cu excepia:


A. este o proteina transmembranar unipas tip 1
B. domeniul transmembranar este structurat n -helix
C. are masa molecular de aproximativ 100kD
D. ectodomeniul este mare si poarta 16 lanuri glucidice
E. are 131 de aminoacizi
36.Glicocalixul are urmtoarele caracteristici cu excepia:
A. grosimea este n medie 20-50 nm
B. confer membranei rezistena mecanic
C. particip la sarcina negativa a suprafeei celulare
D. n structura sa biochimic intr fosfogliceridele i fosfosfingozidele
E. grosimea lui este mai mare cu ct celulele sunt mai putin implicate n interaciuni
cu alte celule
16

37. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu excepia:


A. fenomenul de capacitare dureaz 5-6 ore la om
B. capacitarea const n creterea metabolismului i motilitii capului
spermatozoidului
C. capacitarea const n modificarea compoziiei stratului glicoproteic al ovocitului
D. reacia acrozomal este reprezentat de interaciunea dintre spermatozoid i ZP3
E. zona pelucida este formata din 3 glicoproteine
38. Menionai rspunsul corect referitor la transportul prin membrana celular:
A. Trasportul ionilor i moleculelor mari este determinat de permeabilitatea
membranei
B. Proteinele canal nu permit trecerea moleculelor specifice
C. Transportul pasiv se face n sensul gradientelor de concentraie
D. Transportul activ poart denumirea de difuzie facilitat
E. Toate rspunsurile sunt corecte

39. Alegei rspunsul fals referitor la proteinele de tip carrier:


A. Ii modific conformaia ireversibil
B. Sunt proteine transmembranare
C. Schimbarea conformaiei este n legatur cu contactul moleculei de transport
D. Au mai multe situsuri de legare
E. Mediaz numai transportul pasiv

40. Transferul glucozei:


A. Se face numai prin difuzie facilitat
B. Este de tip transport pasiv si activ
C. Este mediat de K
D. Este de tip activ cnd este preluata din spaiile extracelulare
E. Este de tip pasiv la nivelul celulelor renale i intestinale
41. Referitor la canalele ionice putem afirma c:
A. Permit un transport neselectiv
B. Sunt deschise permanent
C. Permit un transport rapid
D. Sunt absente n celulele nervoase
E. Sunt absente n celulele musculare
42. Urmtoarele afirmaii referitoare la hidroliz ATP sunt adevarate,cu excepia:
17

A. Energia furnizat de hidroliza ATP este folosit la dirijarea moleculelor mpotriva


gradientului electrochimic
B. O parte din energie este folosit pentru meninerea gradientelor de concentraie a
unor ioni
C. Energia furnizat de hidroliza ATP este folosit n transportul pasiv
D. ATP-azele din clasa P se fosforileaz n timpul trasportului
E. ATP-azele din clasa F se afl n membrana mitocondriilor

Complement multiplu
1

Din structura membranelor celulare fac parte moleculele de tipul:


A. celuloza
B. proteine
C. glucide
D. fosfolipide
E. glicoproteine

Factorii chimici intrinseci care particip la modularea fluiditii membranei


celulare sunt:
A. Cantitatea de acizi grai nesaturai din structura fosfolipidelor i
glicolipidelor
B. cantitatea de colesterol
C. factorii patologici
D. factorii fiziologici
E. factorii terapeutici

Factorii chimici extrinseci care particip la modularea fluiditii membranei


celulare sunt:
A. Cantitatea de acizi grai nesaturai din structura fosfolipidelor i
glicolipidelor
B. cantitatea de colesterol
C. factorii patologici
D. factorii fiziologici
E. factorii terapeutici

Din structura plasmalemei fac parte:


A. glicolipidele
B. fosfolipidele
C. glicoproteinele
D. colesterolul
E. amidonul

Membrana celular este astfel organizat nct, se poate vorbi de urmtoarele


caracteristici:
18

A. dispunere bidimensional
B. aranjare asimetric
C. dispunere eterogen
D. nu exist particulariti definitorii
E. aranjare spontan
6

Marcai afirmaiile corecte legate de lipidele membranare:


A.
B.
C.
D.
E.

sunt molecule relativ insolubile n medii apoase


prezint tendina de asociere spontan
au posibiliti mari de mobilitate
tendina de asociere se face cu un consum minim de energie
afirmatiile de mai sus nu sunt corecte

n componena membranelor celulare lipidele sunt reprezentate de:


A. fosfolipide 70-75%
B. proteine
10%
C. colesterol 20-25%
D. glicolipide 1-10%
E. alte molecule

Membrana celular este o structur cu proprieti specifice cristalelor lichide


(proprieti mezomorfe) care sunt amplificate i determinate de:
A. manifestarea bidimensional a fluiditii bistratului lipidic
B. comportamentul independent la nivelul celor 2 fee ale membranei,
dar i solidar
C. capacitatea lipidelor de a forma microdomenii
D. dispunerea simetric a componentelor membranei celulare pe cele 2
fee
E. toate variantele anterioare

Fluiditatea bistratului lipidic este produs de ansamblul micrilor de tipul:


A. micri intramoleculare
B. micri intermoleculare
C. miscri flip -flop
D. ping-pong
E. aleatorii

10

Fluiditatea plasmalemei este dat de:


A. micrile de vibraie
B. de rotaie
C. difuzie lateral i translocaie
D. numai miscri de vibratie molecular
E. flip-flop

11

Raportul procentual dintre proteine i lipide de la nivel de membrana celular


este la majoritatea celulelor animale 50% lipide -50% proteine.
A. sunt exceptii n cazul membranelor mitocondriale i n tecile de
mielin
B. exist i raportul 80% lipide: 20% proteine
19

C. exist i raportul 20% lipide: 80% proteine


D. raportul nu are importanta funcional i structural
E. se schimb n timpul fluiditii
12

Proteinele membranare au roluri foarte importante precum:


A. stabilirea jonciunilor dintre celule
B. schimbarea informaional dintre celule
C. coordonarea activitii acizilor grai
D. transport ionic i macromolecule
E. au rol foarte redus in celul

13

Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de
tipul:
A. proteine mari
B. glicoforin
C. banda 3
D. spectrina
E. galactoza

14

Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de
tipul:
A. spectrin
B. banda 3
C. glicoforin
D. miozin
E. banda 4.1

15

Structura biochimic a glicocalixului este:


A. glicolipidic
B. glicoproteic
C. numai lipidic
D. proteoglicani
E. nucleotidic

16

Glicocalixul are rol:


A. structural
B. rezisten mecanic
C. n jonciuni celulare
D. nu are o funcie bine stabilit
E. depinde de tipul oligozaharidului

17

Glicocalixul intervine n:
A. semnalizare celular
B. recunoatere celular
C. procese inflamatorii
D. fertilizare
E. n funcionarea mitocondriei

18

P selectinele sunt structuri glicoproteice cu rol n:


20

A. compatibiliti de grup sanguin


B. identificarea celulelor tumorale
C. diapedez
D. ciclul celular
E. procesele inflamatorii
19

Transportul membranar este clasificat dup:


A. modul de transfer
B. implicarea sistemelor energetice
C. dimensiunile elementelor transferate
D. nu se poate face o clasificare
E. dup tipul proteinelor transportoare.

20

Canalele ionice sunt:


A. porinele
B. proteinele carrier
C. aquaporinele
D. structuri oligozaharidice
E. molecule semnal

21

Caracteristicile care definesc canalele ionice sunt:


A. asigur transportul foarte rapid
B. nu sunt deschise permanent
C. depind de citoschelet
D. au greuti moleculare variabile
E. permit transportul selectiv

22

Canalele ionice sunt de mai multe tipuri:


A. comandate de voltaj
B. pasive
C. active
D. comandate de un ligand
E. nu sunt diferene ntre canale

23

Modificarea potenialului de membran permite deschiderea canalelor pentru:


A. ionii de K+
B. ionii de Ca2+ i Na+
C. proteine G
D. acetilcolina
E. proteine translocator

24

Transmiterea impulsului nervos implic mai multe canale ionice deschise


succesiv:
A. canale de Na+ i K+
B. canale de Ca2+ dependente de voltaj
C. canale ionice comandate de stimuli mecanici
D. canale de Na+ dependente de liganzi
E. canale de K+ dependente de liganzi
21

25

26.

Transportul mediat de carrier poate fi


A. uniport
B. simport
C. antiport
D. difuzie simpl
E. cuplat
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:
A. membrana celulara este structura care delimiteaza si mentine diferentele intre
citoplasma si mediul extracelular
B.
membrana celulara are functie de adezivitate
C.
plasmalema are o compozitie lipidica unistratificata
D. membrana celulara impreuna cu glicocalixul si citoscheletul membranar
formeaza
invelisul celular
E. in afara membranei celulare externe exista exoplasme

27. Lipidele membranare


A. sunt substane organice relativ insolubile n ap
B. asigur funcia de barier a membranei
C. au distribuie simetric n bistrat
D. au capetele hidrofobe la exterior i cozile hidrofile n interior
E. particip la funcia metabolic a membranei celulare
28. Lipidele din membrane celulara sunt reprezentate de
A. glicolipide
B. spectrina
C. colesterol
D. fosfolipide
E. glicoforina

29. Liposomii
A. sunt bistraturi plane formate pe suprafaa unui mic orificiu
B. pot avea un diametru de 25 nm-1 m
C. sunt toxici dac sunt administrai n organism
D. interacioneaz specific cu celulele fiind captai prin endocitoz sau fuziune
E. pot fi considerai veritabile capsule farmacologice
30. Lipidele membranare pot executa urmtoarele tipuri de micri
A. Micri de flexie a cozilor hidrofile
B. Micri flip-flop
C. Micri de rotaie
D. Micri de difuzie rotaional
E. Micri de translaie
22

31. Factorii chimici intrinseci care moduleaza fluiditatea membranei sunt


A. terapeutici
B. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor
C. temperatura
D. cantitatea de colesterol din structura bistratului
E. hormoni
32. Glicoforina
A. este proteina transmembranara unipas tip 1
B. ectodomeniul este mic de aprox 20 aminoacizi
C. este proteina care structureaza canalul anionic de schimb intre bicarbonate si
clorura
D. ectodomeniul este mare si poarta 16 lanturi glucidice
E. este o endoproteina (situata pe peretele intern al membranei)
33. Glicocalixul are urmatoarele caracteristici cu excepia:
A. confer membranei rezistena mecanic
B. n structura sa intra fosfogliceride i fosfosfingozide
C. grosimea este n medie 20-50 nm
D. glicocalixul cel mai gros l prezint celulele de la nivelul dermului
E. participa la sarcina negativa a suprafeei celulare
34. Proteinele periferice
A. sunt proteine ataate de o parte i de alta a bistratului lipidic
B. reprezint 75% din proteinele unei membrane
C. au caracter hidrofil
D. nu sunt extractibile cu soluii saline
E. sunt mprite n ectoproteine i endoproteine

Tematic III:
Organite celulare implicate n sinteza, sortarea i transportul macromoleculelor.
Complement simplu

1.

Care sunt organitele celulare implicate n sinteza proteinelor


A. mitocondria
B. RER
C. lizozomi
D. peroxizomi
23

E. endozomi

Care este modul de organizare al endomembranelor reticulului endoplasmatic?


A. structuri izolate
B. cisterne i/sau tuburi anastomozate
C. tuburi de 0,2 nm
D. ramificaii ale plasmalemei
E. vezicule

3.

Organitul care formeaz cea mai abundent endomembran din celul este?
A. vacuole digestive
B. reticul endoplasmatic
C. aparat Golgi
D. ribozomi
E. oxizomi

4.

Transportul post-translaional este ntlnit la proteinele:


A. sintetizate n citosol i redirecionate spre nucleu si alte organite
B. produse de ctre ribozomi mitocondriali
C. cu stabilitate mic
D. cu numr par de aminoacizi
E. legate de glucide

5.

Transportul co-translaional se refer la modalitatea prin care proteinele


A. sufer modificri de structur
B. sunt inversate gruprile de aminoacizi ntre 2 proteine
C. sunt antrenate ctre RE pe msur ce translaia are loc
D. se formeaz n jurul nucleului
E. nu se refer la transportul proteinelor

6.

Transportul prin vezicule se realizeaz astfel:


A. prin trecerea succesiv prin 2 membrane
B. prin suprapunerea a dou compartimente mrginite de membrane
C. prin nmugurire
D. prin ncarcarea cu ap a veziculelor
E. eliminarea lipidelor membranare

7. Referitor la reticulul endoplasmatic putem afirma urmtoarele cu excepia :


A. Este structurat sub forma unor cisterne
B. Este structurat sub forma unor tubuli
C. Are ca rol furnizarea de energie
D. Reprezinta cea mai abundenta structura a celulei
E. Initiaza procesele celulare ce se desfaoara n celalalte organite
24

8. Care din funciile urmtoare sunt ndeplinite de reticulul endoplasmatic rugos (RER):
A. Sinteza proteinelor destinate a funciona n aparatul Golgi
B. Sinteza proteinelor destinate a funciona n mitocondrii
C. Este asociat n special cu metabolismul lipidic
D. Nu este asociat cu ribozomii
E. Este asociat n special metabolismului energetic
9. Despre reticulul endoplasmatic neted (REN) putem afirma :
A. Este implicat exclusiv n sinteza proteinelor
B. Colesterolul este produs n REN
C. In REN nu se pot sintetiza lipide
D. Conversia fosfatidiletanolaminei in fosfatidilcolina se face numai ntr-un sens
la nivelul REN
E. Toate rspunsurile sunt adevarate
10. Aparatul Golgi are urmtoarele funcii cu excepia:
A. Glicozilarea proteinelor
B. Sulfatarea glucidelor
C. Sinteza proteinelor de novo
D. Sortarea moleculelor
E. Transportul moleculelor
11. Funciile aparatului Golgi sunt urmtoarele cu excepia:
A. prelucrarea sfingolipidelor (biosinteza sfingomielinelor si glicolipidelor prin
modificarea ceramidelor produse n RE);
B. sortarea i transportul moleculelor i macromoleculelor la destinaia final n
celul, sau pentru secretarea (exocitarea) lor;
C. sulfatarea unor glucide (att din glicozaminoglicani, ct i din unele
glicoproteine);
D. producerea glicozaminoglicanilor cu asamblri ale proteoglicanilor
membranari, sau ai matricei extracelulare;
E. este implicat n digestia celulara a macromoleculelor.
12. Care din urmatoarele afirmaii descriu funcii ale aparatului Golgi:
A. biogeneza i traficul intracelular al membranelor
B. degradeaz organitele celulare mbtrnite
C. realizeaz reacii complexe ale catabolismului
D. este implicat in respiraia celulei
25

E. sortarea i transportul moleculelor i macromoleculelor la destinaia final n


celul, sau pentru secretarea (exocitarea) lor;
13. Alegei afirmaia incorecta despre glicolizarea proteinelor:
A. proteinele glicolizate sunt polizaharide neramificate, foarte lungi,formate din uniti
dizaharidice repetitive.
B. prima etapa a glicolizarii se realizeaz n reticulul endolasmatic
C. proteinele destinate ncorporrii n lizozomi sunt modificate prin fosforilarea manozei.
Aceast etap este important pentru sortarea enzimelor ctre destinaiile
intracelulare.
D. sunt descrise 2 clase de oligozaharide N -linkate la glicoproteine mature, adic cele ce
au trecut prin Ap. Golgi:oligozaharide bogate n manoz si oligozaharidele complexe
E. prelucrarea oligozaharidelor N-linkate ale proteinelor lizozomale difer de prelucrarea
proteinelor destinate exportului si membranei plasmatice;
14. Urmatoarele afirmaii despre lizozomi sunt adevarate cu excepia:
A. sunt implicate n digestia macromoleculelor
B. sunt vezicule membranare ce conin enzime hidrolitice
C. degradeaza organitele celulare mbtrnite
D. realizeaz reacii complexe ale catabolismului
E. diger particulele captate din exterior
15. Urmtoarele afirmaii referitoare la cile digestiei intracelulare sunt adevrate cu
excepia:
A. endozomii fuzioneaz cu veziculele lizozomale formate n ap. Golgi rezultnd
compartimentul endolizozomal.
B. autofagozomul fuzioneaz cu un lizozom (sau endolizozom) rezultnd
autofagolizozom.
C. ncorporarea de particule mari cu formarea de fagozomi care se transform n
fagolizozomi
D. compartimentul endolizozomal are hidrolaze lizozomale
E. n compartimentul endolizozomal materialul endocitat este depozitat

Complement multiplu

RER este o structura implicat n:


A. biosinteza proteinelor membranare
B. sortarea i transportul proteinelor
C. nu au rol bine definit
D. sinteza de glucide
E. biosinteza proteinelor lizozomale
26

Proteinele sintetizate n RER sunt transportate :


A. post translaional
B. nu sunt transportate
C. sunt proteine transportate prin difuzie lateral
D. co-translaional
E. n sistemul LDL

3. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la transportul prin membrana celulara:


A. Poate fi de 3 tipuri
B. Transportul determinat de permeabilitatea membranei se numeste transport prin
membrane
C. Transportul proteinelor prin vezicule se numeste transport cu membrane
D. Transportul activ este mediat de proteine canal si carrier
E. Transportul pasiv se mai numeste si difuziune facilitata
4. Despre proteinele carrier putem spune ca:
A.
B.
C.
D.
E.

Isi modifica conformatia ireversibil


Modificarea conformatiei depinde de molecula transportata
Sunt proteine transmembranare
Sunt implicate exclusiv in transportul activ
Formeaza sisteme de trasnport uniport si transport cuplat

5. Canalele ionice prezinta urmatoarele caracteristicile functionale cu exceptia:


A.
B.
C.
D.
E.

Permit transportul lent


Permit transportul selectiv
Sunt deschise permanent
Se numesc canale cu poarta
Transporta mai mult 1ml ioni/secunde

6. Referitor la hidrolaza ATP putem afirma ca:


A.
B.
C.
D.
E.

Energia furnizata este implicata in transportul pasiv


ATP- aza P se fosforileaza in timpul transportului
ATP-aza V nu se fosforileaza in timpul transportului
ATP-aza F se afla in membrana mitocondriilor
In cazul ATP-azei V,transportul se face in sensul gradientelor de concentratie

7. Pentru fiecare molecula de ATP hidrolizata se transporta:


27

A.
B.
C.
D.
E.

Spre exterior 3 ioni de Na


Spre exterior 2 ioni de Na
Spre interior 3 ioni de Na
Spre interior 2 ioni de K
Spre exterior 2 ioni de Na

8. Referitor la pompa de Ca putem afirma ca:


A.
B.
C.
D.
E.

Mentine concentratia extracelulara a Ca la un nivel foarte scazut


In celula musculara este localizata la nivelul RE
Transporta ioni de Ca din citosol in RE
Transporta cate 4 ioni de Ca pentru fiecare mol de ATP hidrolizata
Necesita prezenta Mg

9. Efectele administrarii de oubaina si digoxina sunt urmatoarele:


A.
B.
C.
D.
E.

Cresc forta de contractie a miocardului


Blocarea functionarii Na,K-ATP aza
Scade concentratia intracelulara de Na
Sunt exportati mai multi ioni de Ca
Scade gradientul de Na

10. Ca forme de transport membranar identificam:


A. Transportul pasiv in sens contrar gradientelor
B. Transport activ sau difuzie facilitata
C. Transport activ secundar de tip simport
D. Transport activ secundar de tip antiport
E. traficul vezicular

11. Despre reticulul endoplasmatic se pot afirma urmatoarele:


A.
B.
C.
D.
E.

Este structurat sub forma de cisterne


Nu initiaza procese ce se desfasoara in aparatul Golgi
Reticulul endoplasmatic neted este asociat cu ribozomii
Reprezinta cea mai abundenta structura a celulei
Produce molecule esentiale organizarii celulare

28

12. Printre functiile reticulului endoplasmatic rugos(RER) se numara:


A.
B.
C.
D.
E.

Sinteza de proteine membranre


Transportul proteinelor spre aparatul Golgi
Transportul proteinelor spre lizosomi
Fosforilarea oxidativa
Sinteza de glucide

13. Algeti afirmatiile corecte referitoare la transportul proteinelor sintetizate de


ribozomi:
A. Proteinele destinate incorporarii in nucleu sunt sintetizate de ribozomii liberi
B. Transportul co-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in
nucleu
C. Transportul post-translational se refera la proteinele destinate citosolului
D. Transportul co-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in
lizosomi
E. Transportul post-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate
in aparatul Golgi
14. Referitor la sinteza lipidelor putem afirma urmatoarele cu exceptia:
A.
B.
C.
D.
E.

Se sintetizeaza la nivelul reticulului endoplasmatic neted


Cele mai multe lipide sunt sintetizate din glicerol
Fosfatidiletanolamina nu poate trece in fosfatidilcolina
Colesterolul este sintetizat la nivelul aparatului Golgi
Ceramidele sunt produse la nivelul reticulului endoplasmatic neted

15. Alegeti afirmatiile adevarate desper aparatul Golgi:


A. este un organit celular delimitat de exomembrane format din cisterne si vezicule
asociate
B. prezint polaritate morfologic si biochimic, cu rol cheie n precesele de biogenez a
membranelor,
C. are rol n maturarea, sortarea si distribuirea de molecule si/sau macromolecule att
ctre locurile celulare crora le sunt destinate ct si n calea secretorie.
D. numarul cisternelor prezente in ap Golgi este variabil in functie de tipul de celula fiind
in medie intre 5-8
E. aparatul Golgi are din punct de vedere ultrastructural o fata convexa-trans,ofata
concava-cis si o fata mediana-formata din vezicule aplatizate suprapuse ,aflate intre
fetele cis si trans
16. Funciile aparatului Golgi sunt urmatoarele:
A. prelucrarea sfingolipidelor
29

B.
C.
D.
E.

glicozilarea proteinelor
producerea glicozaminoglicanilor
sulfatarea unor glucide
digestia celulara

17 . Funciile aparatului Golgi sunt urmatoarele:


A.
B.
C.
D.
E.

sulfatarea unor glucide


digestia celulara
este implicat in respiratia celulei
este implicat in maturarea proteinelor
sortarea si transportul moleculelor

18 . Funciile aparatului Golgi sunt urmatoarele cu exceptia:

A. biogeneza si traficul intracelular al membranelor


B. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinaia final n celul,
sau pentru secretarea (exocitarea) lor;
C. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si biogeneza
lizosomilor;
D. este organitul la nivelul cruia se realizeaz reactii complexe ale catabolismului.
E. degradeaza organitele celulare imbatranite si digera particulele captate din exterior
19. Care din urmatoarele afirmatii nu descriu functii ale aparatului Golgi:
A. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinaia final n celul,
sau pentru secretarea (exocitarea) lor;
B. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si biogeneza
lizosomilor;
C. producerea glicozaminoglicanilorcu asamblri ale proteoglicanilor membranari, sau ai
matricei extracelulare;
D. realizeaz reactii complexe ale catabolismului
E. degradeaza organitele celulare imbatranite

20. Glicolizarea proteinelor :


A.
B.
C.
D.

reprezinta legarea unei proteine de o molecula de glucoza


prima etapa a glicolizarii se realizeaza in reticulul endolasmatic
in Ap. Golgi se adaug noi molecule de polizaharide
prelucrarea oligozaharidelor N-linkate ale proteinelor lizozomale difer de prelucrarea
proteinelor destinate exportului si membranei plasmatice;
E. Sunt descrise 2 clase de oligozaharide N -linkate la glicoproteine mature,
30

21.Urmatoarele afirmatii despre glicozaminoglicani sunt adevarate:


A. sunt polizaharide neramificate, foarte lungi,formate din uniti dizaharidice repetitive
B. lanurile glucidice sunt att de flexibile nt nu se pot mpacheta n structuri globulare
compacte
C. formeaz suportul mecanic al celulelor
D. sunt formate prin legarea unei proteine de o molecula de glucoza
E. permite difuzia rapid a moleculelor hidrosolubile precum i migrarea celulelor.
22.Urmatoarele afirmatii despre lizozomi sunt adevarate cu excepria:
A.
B.
C.
D.
E.

sunt vezicule membranare ce contin enzime hidrolitice


sunt implicate in digestia macromoleculelor
degradeaza organitele celulare imbatranite
este implicat in respiratia celulei
formeaz suportul mecanic al celulelor

23 .Boala celulelor 1 este:


A.
B.
C.
D.
E.

o boala genetica
se numeste si boala incluziunilor celulare
in aceasta boala enzimele lizozomilor din fibroblaste lipsesc,
astfel c, substraturile nedigerate se elimina sub forma de incluziuni.
in aceasta boala enzimele hidrolitice sunt absente n lizozomi, dar se regsesc n snge
n forma lor activ
F. si are originea n defectul de sortare la nivelul aparatului Golgi, ceea ce face ca
hidrolazele s fie secretate n snge i nu ncorporate n lizozomi.

24. Urmatoarele afirmatii referitoare la boala celulelor 1 sunt adevarate:


A. rezulta din deficitul unei enzime lizozomale necesara pentru catabolismul
glicozaminoglicanilor.
B. caracteristicile clinile includ tipic facies cu trasaturi aspre, grosolane, opacifiere
corneana, organomegalie, ankiloza articulatiilor, anomalii osoase, hernii, statura unica
si, in unele afectiuni, retardare mentala.
C. produsii de degradare ai dermatanului, keratanului si condroitin sulfatului sunt
asociati cu deficienta mentala.
D. acumularea produsilor de degradare ai heparan sulfatului determina manifestarile
viscerale
E. constatarile de laborator includ prezenta limfocitelor vacuolare pe frotiul periferic
si prezenta de GAG in urina

Tematic IV:
31

Organite implicate n procesul de catabolism i producere a energiei celulare.


Mecanismele procesului respiraiei celulare. Ciclul Krebs. Transferul de electroni i
chemiosmoza.
Complement simplu

1.

Energia necesar proceselor metabolice este obinut din hidroliza unor compui
de tipul:
A. resturi ale lizozomilor
B. ATP
C. sruri anorganice
D. amidon
E. nu se obine dect din sinteze de lipide

Organitele implicate n procesul de conversie a energiei sunt:


A. aparat Golgi
B. endozomi
C. centrioli
D. mitocondrii
E. reticul endoplasmatic rugos

3.

Procesul de sintez a energiei implic mecanisme de:


A. glicogenogenez
B. glicoliz
C carboxilare
D. nu sunt cunoscute
E. ionizare

4.

Mitocondriile sunt organite prezente:


A. n jurul celulei
B. doar n celula vegetal
C. n toate tipurile de celule vegetale i animale
D. n eritrocite adulte
E. n interstiial

5.

Mitocondriile sunt organite a cror poziie n citoplasm poate fi:


A. fix
B. variabil
C. anastomozate n jurul plasmalemei
D. migreaz n funcie de necesitile membranei plasmatice
E. dispuse circular

6.

Au numr mare de mitocondrii:


A. celulele epiteliale
B. hematiile
C. hapatocitele
D. spermatozoizii
32

E. celule procariote

7.

Membrana intern a mitocondriei este o structur lipoproteic cu particularitile:


A. procentul de proteine 80%
B. procentul de proteine este 20%
C. are fosfolipide hidrofile specifice
D. este identic cu membrana extern
E. are acelai raport proteine/lipide ca i plasmalema

8.

Membrana intern a mitocondriei are un compus caracteristic:


A. fosfolipid hidrofil
B. fosfolipid inactiv care confer anumite caracteristici funcionale
C. cardiolipin
D. crist
E. nu este o structur diferit de membrana plasmatic

9.

Particulele F de la nivelul membranei interne:


A. au rol n creterea permeabilitii membranei
B. sunt depozite de lipide
C. rol nefuncional
D. conin compleci enzimatici ai fosforilrii oxidative i ai lanului
respirator
E. sunt structuri polizaharidice

10. n funcie de tipul celulei, cristele mitocondriale i modific:


A. forma
B. numrul
C. numrul i forma
D. nu se modific
E. sunt structuri fr importan funcional

11. Prezena ADN mitocondrial determin un grad de autonomie a mitocondriei:


A. prin sinteza proprie de proteine
B. autonomie total
C. autonomie informaional
D. prin sinteza tuturor proteinelor mitocondriale
E. genele mitocondriale nu codific sinteza proteinelor proprii
12. Prin oxidarea acidului piruvic la nivel mitocondrial se obtin:
A. 2 molecule de ATP
B. 3 molecule de ATP
C. 34 molecule de ATP
D. 4 molecule de ATP
33

E. Nici un raspuns corect


13. Mitocondriile sunt organite celulare prezente in citoplasma tuturor celulelor cu exceptia:
A. Hepatocit
B. Leucocit
C. Hematie adulta
D. Macrofag
E. Nefrocit
14. Care este organitul celular care genereaz cantitatea cea mai mare de energie:
A. Ribozomii
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Mitocondriile
E. REN
15. Condriomitele apar:
A. Sub forma de granule aezate n monom
B. Sub forma de filamente
C. Filiforme
D. Sub forma de bastona
E. Toate raspunsurile sunt corecte
16. Compozitia chimica a mitocondriei include :
A. 50% proteine structurale
B. 62% lipide
C. 2% vitamine
D. 5 % lipide
E. 60-64 % proteine structurale
17. Alegei rspunsul corect:
A. Respiraia celular este reprezentat de reacii ale catabolismului
B. Acetil coenzima A este unul din produii terminali ai catabolismului
C. Reaciile catabolismului se produc la nivelul mitocondriei
D. Produsele terminale ale catabolismului sunt forme ale acidului citric
E. Toate raspunsurile sunt adevrate

18. Urmtoarele afirmaii sunt adevarate cu excepia:


34

A. combustia alimentelor se face prin sute de reacii diferite, n schimb, eliberarea


energiei se realizeaz doar n cadrul ctorva,
B.energia eliberat este transformat ntr-o form special de energie chimic numita
adenozintrifosfat (ATP), compus cu un nalt potenial de transfer al gruprii fosfat
(bogat n energie).
C. energia poteniala a dou legturi fosfatice ale ATP este reprezentat prin
potenialul lor de hidroliz.
D. legturile bogate n energie,prin hidroliz,degaj mai mult de 8.000cal/mol
E. legturi sarace n energie- prin hidroliz degaj mai putin de 8.000cal/mol
19. Urmtoarele afirmaii referitoare la acetil coenzima A sunt adevrate cu excepia:
A. se poate sintetiza din piruvat
B.se sintetizeaz din acizi grai
C. formarea ei este o reacie puternic exergonic i reversibil
D. se poate sintetiza din glucoza
E. reacia de sintez a acetil coenzimei A din piruvat este catalizat de enzima piruvat
dehidrogenaza.
20. Urmtoarele afirmaii referitoare la ciclul Krebs sunt adevarate cu excepia:
A. se numete ciclul citric
B. se numete ciclul acizilor tricarboxilici
C. enzima succinat dehidrogenaza,implicat n ciclul Krebs, face parte integrant
dintr-un complex proteic aparinnd matricei mitocondriale
D. ciclul citric ncepe prin reacia dintre acetil Co-A, provenit din piruvat sau din
acizii grai i un compus cu patru atomi de C (oxalacetatul), pentru a produce o
molecul cu 6 atomi de C (acidul citric),
E. cea mai important contribuie a ciclului Krebs este extracia electronilor de nalt
energie prin oxidarea celor 2 atomi de C ai radicalului acetil.

21. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu excepia:


A. Energia care se elibereaz prin oxidarea unei singure molecule de de NADH sau
FADH2 de ctre O2 este suficient pentru a susine sinteza mai multor molecule de
ATP
B. Oxidarea NADH i sinteza de ATP au loc ntr-o singur reacie
C. ATP- sintetaza este o protein membranar complex care realizeaz sinteza ATP
din ADP i Pi (fosfat anorganic)
D. ATP- sintetaza ajut la deplasarea protonilor prin membrana intern, n sensul
gradientului de concentraie, napoi n matrice
E. n ciclul Krebs protonii sunt pompati prin membrana mitocondrial intern n
spatiul intermembranar, generndu-se un gradient de concentraie protonic.

35

22.Urmtoarele afirmaii sunt adevrate:


A. sunt identificate trei complexe enzimatice, respiratorii implicate n transferul
electronilor de la NADH +H+ la O2,
B. NADH-dehidrogenaza este cel mai mic complex enzimatic respirator, ea
coninnd 12 de lanuri polipeptidice,
C. NADH-dehidrogenaza are rolul de a ceda electronii de la NADH i de a-i
transfera prin intermediul unei molecule mici liposolubile (ubiquinona= coenzima
Q) ctre complexul 2,
D. Complexul b-c1, este format din 7 lanuri polipeptidice,
E. Complexul b-c1 funcioneaz sub form de polimer.

23 Care din afirmaiile urmtoare nu sunt adevrate?


A. n etapa final a glicolizei fosfatul cu energie nalt al fosfoenolpiruvatului este
transferat ctre ADP, rezultnd piruvat i ATP
B. mecanism chemiosmotic este denumirea pentru cuplarea fosforilrii cu
transferul de electroni i protoni
C. Fiecare dintre complexele enzimatice I-III pompeaz prin membrana intern a
mitocondriei cte 4 protoni pentru fiecare pereche de electroni transferat
D. Toate variantele anterioare
E. Doar primele dou
24 Care din informaiile referitoare la ATP - sintetaza nu este corect ?
A.
B.
C.
D.
E.

O enzim implicat n sinteza ATP


Este o enzim implicat n hidroliza ATP
Un canal pentru electroni
Cupleaz ntoarcerea protonilor n matrice, cu sinteza ATP din ADP i fosfat
Este un dispozitiv de cuplare reversibil

25. Care din afirmaiile legate de secvenele aminoterminale ale proteinelor


mitocondriale nu sunt adevrate?
A. Poriuni de 15- 35 aa care asigur orientarea ctre mitocondrie a proteinelor
specifice
B. Sunt numite presecvee
C. Sunt numite prosecvee
D. Se ndeprteaz dup proteoliz
E. Sunt recunoscute de receptori specifici

26. Peroxizomii sunt caracterizati de afirmaiile cu excepia:


A. Organite mici de form sferic cu diametrul ntre 0,2-1,7m
B. Conin enzime implicate n diferite reacii metabolice
C. Sunt situai n jurul mitocondriilor
36

D. n urma aciunilor enzimatice ale peroxizomilor se formeaz apa


E. Peroxizomii sunt implicai n sinteza colesterolului

Complement multiplu

Eliberarea de energie este foarte important pentru:


A. contracia muscular
B. transportul moleculelor mpotriva gradientului de concentraie
C. micrii cililor
D. nici una din variantele amintite
E. este folosit la nivel extracelular
Care sunt parametri care sufer modificri la nivelul mitocondrial?
A. forma
B. numrul
C. dimensiunile
D. numrul cristelor
E. nu sunt semnalate modificri

Dup forma lor mitocondriile se clasific:


A. mitocondrie granular
B. submitocondrie
C. condrioconi
D. oxizoma
E. multicondriom

Dup forma lor mitocondriile se clasific:


A. granulare
B. criste
C. oxizomi
D. condriomite
E. condrioconi

Condrioconii sunt forme care:


A. sunt filamentare
B. se gsesc n citoplasm
C. reprezint forma de repaus a mitocondriei
D. nu se pot reactiva
E. se formeaz prin dezintegrarea mitocondriilor

Mitocondria este un organit structurat din:


A. 1 membran extern
B. 2 membrane externe i 1 intern
C. 3 tipuri de membrane
37

D. straturi doar lipidice


E. 2 membrane i prelungirile acestora
7

La nivelul membranei externe sunt prezente:


A. enzime inactive
B. enzime activate
C. enzime tranzitorii
D. structuri impermeabile
E. canale ionice

Caracteristicile funcionale ale membranei externe mitocondriale sunt legate de:


A. procentul colesterolului
B. prezena enzimei marker MAO
C. procent mic de proteine
D. permeabilitate mic fa de cea intern
E. 60% molecule proteice

Membrana intern i cristele sunt prevzute cu subuniti numite:


A. oxizomi
B. subuniti citoplasmatice
C. subuniti de membran
D. particule elementare
E. subuniti X

10

Numrul cristelor mitocondriale sunt n legtur direct cu :


A. activitatea specific celulei
B. capacitatea mitocondriilor de a genera ATP
C. capacitatea mitocondriilor de a stoca Ca2+
D. activitatea RER
E. sinteza de enzime de tipul dehidrogenaza

11

Matricea mitocondrial este spaiul:


A. delimitat de membrana extern i intern
B. unde are loc stocarea a 200 de enzime mitocondriale
C. dintre membrana intern i criste
D. denumit i compartimentul intern
E. se acumuleaz ionii de calciu

12. Glicoliza anaeroba este:


A.
B.
C.
D.
E.

Procesul prin care glucoza este degradata la acid piruvic


Procesul care are loc in citoplasma
Procesul care are loc la nivel mitocondrial
Procesul prin care se formeaza 2 molecule de ATP
Procesul din care rezulta cele mai multe molecule de ATP

13. Compozitia chimica a mitocondriei este:


38

A.
B.
C.
D.
E.

60-64% proteine structurale


34% lipide
2-5% vitamine A si C
70% lipide
90% proteine structurale

14. Formele sub care se prezinta mitocondriile sunt:


A.
B.
C.
D.
E.

Forma granulara si cea mai activa


Condriomite
Condrioconti
Condriiomite ,forma cea mai activa
Condrioconti,forma de repaus

15. Pozitia mitocondriei in celula este:


A.
B.
C.
D.
E.

Apicala la nivelul nefrocitului


Bazala la nivelul enterocitului
Bazala la nivelul nefrocitului
Apicala la nivelul enterocitului
In toata citoplasma in majoritatea celulelor

16. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la mitocondrii


A.
B.
C.
D.
E.

Au lungime de 2,2-7m
Au lungime de 0,5-1m
Sunt organitele celulare care furnizeaza cea mai multa energie celulei
Lipsesc in nefrocit
Glicoliza aeroba furnizeaza 2 molecule de ATP

17. Rolurile mitocondriei sunt urmatoarele:


A.
B.
C.
D.
E.

Reprezinta centrul respirator al celulei


Reprezinta principalul generator de energie pentru celula
Intervine in lipogeneza
Are rol in sinteza proteinelor
Are rol in transportul lipidelor

18. Despre glicoliza anaeroba putem afirma ca:


A. Are loc in citoplasma
39

B.
C.
D.
E.

Are loc cu consum de oxigen


Este procesul prin care glucoza se degradeaza pana la acid piruvic
Se formeaza 2 molecule de ATP
Glucoza se degradeaza pana la dioxid de carbon si apa

19. Alegeti raspunsurile corecte:


A.
B.
C.
D.
E.

Mitocondriile sunt organite celulare generatoare de energie


Mitocondriile sunt organite prezente in hematia adulta
Mitocondriile sunt organite celulare prezente in hepatocit
Mitocondriile sunt implicate in sinteza de proteine
Mitocondriile nu se gasesc in nefrocit

20 Despre glicoliza aeroba putem afirma urmatoarele:


A.
B.
C.
D.
E.

Are loc la nivelul mitocondriilor


Se face cu consum de oxigen
In urma ei se obtin 34 molecule de ATP
Are loc in citoplasma
Se face cu consum de dioxid de carbon

21. Urmatoarele tipuri de legturi sunt legaturi bogate n energie:

A.
B.
C.
D.
E.

Enol-fosfat
Monofosfat
Pirofosfat
Acil-fosfat
Difosfat

22. Urmatoarele afirmatii referitoare la mitocondrii sunt adevarate:

A. mitocondria este organitul la nivelul cruia se realizeaz reactiile complexe ale


catabolismului,
B. membrana intern i matricea mitocondriei, reprezint situsul tuturor reactiilor de
oxidare a piruvatului i acizilor grasi la CO2 i H2O,
C. membrana intern i matricea mitocondriei, reprezint sinteza cuplat a ATP din ADP
i Pi.

40

D. Transferul electronilor de pe NADH + H+ i FADH2, la O2 se desfsoara la nivelul


membranei interne si sunt cuplate cu generarea unui gradient electrochimic de protoni
de o parte i de alta a acesteia.
E. Oxidarea piruvatului i a acizilor grai la CO2, cuplat cu reducerea transportorilor de
electroni NAD+ i FAD, la NADH+ H+ i FADH2 au loc la nivelul membranei interne.

23. Urmatoarele afirmatii referitoare la respiratia celulara sunt adevarate:


A. respiratia celulara este explicata prin teoria dublei activari
B. prin dehidrogenarea substratului se pierd, datorit dehidrogenazelor, unul sau mai
muli hidrogeni care imediat sunt activati
C. oxigenul molecular este transformat n acest timp la oxigen activ de ctre
citocromoxidaz, care-i d unul sau mai muli electroni provenii de la hidrogen i
transportai de citocromi
D. Hidrogenul si oxigenul se unesc si formeaz grupare hidroxil (descompus de
catalaz)
E. Formarea apei este o puternic reactie metabolic care se realizeaz prin hidrogenarea
oxigenului.

24. Etapele procesului de respiratie celular sunt urmatoarele cu exceptia:

A. aparitia de reactii anaerobe la nivel citoplasmatic numita citoliza,


B. convertirea la piruvat a lactatului reactie din care rezulta grupul acetil
C. grupul acetil (CH3CO) se combin cu coenzima Q10 rezultnd acetil CoQ10, reacia
este catalizat de lactat dehidrogenaz, prezent n stare solubil n matricea
mitocondrial,
D. grupul acetil (CH3CO) care se combin cu coenzima A rezultnd acetil CoA, reacia
este catalizat de lactat dehidrogenaz, prezent n stare solubil n matricea
mitocondrial.
E. In ultima etapa acetil coenzima A intr n ciclul Krebs.

25. Urmatoarele afirmatii referitoare la glicogen sunt adevrate:


A.
B.
C.
D.
E.

este un dimer de glucoza


este o forma de depozitare a glucozei in citosol
este continut in granulele citoplasmatice
cand este degradat elibereaza glucoza sun forma de glucozo-1-fosfat
sinteza i degradarea sa este strict reglat n funcie de necesitile organismului.

41

26. Alegeti afirmatiile corecte:


A. grsimile sunt mai importante dpdv cantitativ dect glicogenul deoarece oxidarea
grsimilor n mitocondrii elibereaz cel puin de 6 ori mai mult energie dect aceeasi
mas de glicogen n forma sa hidratat,
B. un organism uman adult poate depozita glicogen pentru doar o zi de activitate
normal,
C. un organism uman adult poate depozita grsimi care ar ajunge pentru aproximativ o
zi,
D. marea majoritate a lipidelor sunt depozitate n esutul gras , de unde sunt eliberate n
snge pentru a fi preluate de celule,
E. noaptea si intre mese energia se obtine prin mobilizarea glicogenului.
27. Alegeti afirmatiile corecte despre ciclul Krebs:
A.
B.
C.
D.
E.

se mai numeste si ciclul citric


reprezinta stadiul final al reaciilor de oxidare a glucidelor i lipidelor
este rspunztor pentru oxidarea a 2/3 din totalitatea compuilor de carbon ai celulei
este compus dintr-un set de sase reacii enzimatice
produsii majoritari obtinuti din ciclul Krebs sunt CO2 i NADH.

28. Urmatoarele afirmatii referitoare la ciclul Krebs sunt adevarate:


A. majoritatea enzimelor ciclului krebs sunt hidrosolubile
B. majoritatea enzimelor ciclului krebs sunt localizate n matricea mitocondrial,
C. enzimele succinat dehidrogenaza i -cetoglutarat dehidrogenaza sunt localizate
n matricea mitocondrial
D. degradarea complet a glucozei in ciclul krebs are ca rezultat formarea 6 molecule
de CO2,
E. prin degradarea complet a glucozei in ciclul krebs se reduc 10 molecule de NAD
la 10 NADH + H+ i a 2 FAD la 2 FADH2.
29. Alegeti afirmatiile corecte:
A. complexul b-c1, este format din 8 lanuri polipeptidice i funcioneaz sub form
de dimer,
B. NADH-dehidrogenaza este cel mai mare complex enzimatic respirator,
C. citocrom- oxidaza este un monomer
D. citocromul aa3 conine citocromi si atomi de Cu,
E. NADH-dehidrogenaza are rolul de a accepta electronii de la NADH i de a-i
transfera prin intermediul unei molecule mici liposolubile (ubiquinona= coenzima Q)
ctre complexul 2.
30. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. catabolismul celular elibereaz energia liber dintr-o substan (nutrient) n etape,
B. toate organismele i procur energia prin degradarea alimentelor (catabolism),
C. combustia alimentelor se face prin cteva reacii diferite, n schimb, eliberarea
energiei se realizeaz prin sute de reacii,
42

D. procesul prin care sunt sintetizate substanele necesare organismului este numit
anabolism,
E. procesul prin care sunt sintetizate substanele necesare organismului este numit
catabolism.
31. Care din afirmaiile urmtoare sunt adevrate :
A.
Sistemul ADP/ATP necesit un gradient electrochimic de protoni
B.
n timp ce un electron este transferat de-a lungul unui lan respirator, un
transportor de electroni poate lega i elibera un proton n fiecare etap
C.
Pentru fiecare pereche de electroni provenii din oxidarea NADH sunt
transferai prin membrana 10 protoni
D.
Energia potenial stocat n gradientul de protoni este numai de natur
electric
E.
Componenta electric corespunde diferenei de voltaj de o parte i de alta a
membranei interne mitocondriale, matricea avnd sarcini negative, iar spaiul
intermembranar avnd sarcini pozitive

32. Fosforilarea oxidativ:


A.
Are loc n matricea mitocondrial
B.
Electronii provenii de la NADH i FADH2 se combin cu O2
C.
Citocromoxidaza transport electroni de la citocrom c la NADH
dehidrogenaza
D.
Pentru fiecare pereche de electroni provenii din oxidarea NADH sunt
transferai prin membrana 10 protoni
E.
Sinteza ATP se face prin transfer direct al gruprii fosfat cu energie nalt

33. n celule metabolic active protonii sunt pompai n afara matricei mitocondriale
pentru c:
A. Acest transfer genereaz o reducere a concentraiei de protoni n matrice
B. Scade ph- n spaiul intermembranar
C. Diferenele concentraiilor de protoni genereaz un gradient de concentraie
de 0,14 V
D. Protonii din matricea mitocondrial i din spaiul intermembranar au un nivel
constant
E. Membrana mitocondriei nu permite trecerea protonilor prin stratul fosfolipidic
ca urmare nu se face schimbul cu matricea

34. ATP - sintetaza este:


A. O enzim implicat n sinteza ATP
B. Un canal pentru protoni
43

C. Cupleaz ntoarcerea protonilor n matrice, cu sinteza ATP din ADP i fosfat


D. Toate variantele anterioare
E. Doar varianta A
35. Transportul metaboliilor prin membrana intern a mitocondriei implic :
A. O condiie pentru desfurarea reaciilor energetice
B. ATP este transferat n schimbul unei molecule de ADP
C. Importul fosfatului n matricea mitocondriei este favorizat de gradientul de
protoni
D. Ph din matricea mitocondriei i cel din citosol nu au importan n schimbul
dintre moleculele situate de o parte si de alta a membranelor mitocondriale
E. Exportul piruvatului din citosol este mediat printr-un transportor care schimb
piruvatul pentru ionii hidroxil

36. Proteinele mitocondriale :


A.
B.
C.
D.
E.

Sunt sintetizate n citosol


Sunt codificate de gene ale ADN mt exclusiv
Sunt codificate de gene nucleare
Trebuie s ptrund prin membrana mitocondrial parial depliate
Presecvena este un segment glucidic de semnal al proteinelor mitocondriale

37. Peroxizomii sunt:


A.
B.
C.
D.
E.

Organite mici de form sferic cu diametrul ntre 0,2-1,7m


Conin enzime implicate n diferite reacii metabolice
Sunt situai n jurul mitocondriilor
n urma aciunilor enzimatice ale peroxizomilor se formeaz apa
Peroxizomii sunt implicai n sinteza colesterolului

38. Funciile peroxizomilor sunt foarte complexe:


A. Dolicolul este sintetizat n perozizomiare
B. Intervin n scindarea colesterolului
C. Asigur oxidarea substraturilor, cum ar fi acidul uric, aminoacizii i acizii
grai
D. Au rol n biosinteza lipidelor
E. Asigur scurtarea lanurilor lungi de acizi grai
39. Care sunt enzimele din peroxizomi?
A.
B.
C.
D.

Hidrolaze
Oxidaze flavinice
ATP sintetaze
Catalaze
44

E. Nucleaze

40 . care din afirmaiile urmtoare se refer la peroxizomi?


A. Proteinele sunt orientate ctre peroxizomi printr-o secven simpl de
aminoacizi SER-LYS-LEU la nivelul extremitii carboxil
B. Conin enzime necesare sintezei de fosfolipide numite plasmalogeni,
componente ale creierului i inimii
C. Prezint plasticitate morfologic
D. Au enzime ale fosforilrii oxidative
E. Au enzime care descompun peroxidul de hidrogen

Tematica V
Citoscheletul : structura, funcii. Motilitatea celular

Complement simplu
1. Care din afirmaiile legate de miozin nu sunt corecte?
A. Miozina este asociat cu molecule reglatoare troponin i tropomiozina
B. Are n structura sa 2 regiuni de mobilitate: una ntre L-meromiozin i Hmeromiozin i alta ntre fraciunile S1 i S2 a H meromiozinei
C. Este proteina cea mai important cantitativ i funcional n fibra muscular
scheletic
D. Din punct de vedere biochimic este format din 2 lanturi polipeptidice grele i
2-4 lanturi polipeptidice usoare
E. Potiunea globular S1-H meromiozin formeaz punile transversale care vor
ancora n situsul de legtur a moleculei de actin globular

2. Citoscheletul este :
A. Implicat n deplasarea celulelor
B. transportul organitelor sau a altor structuri celulare, cum ar fi cromozomii
mitotici
C. citoscheletul este o structur rigid i imuabil
D. se afl ntr-o continu reorganizare
E. este format din mai multe tipuri de proteine
3. Care din afirmaii sunt incorecte:
A. F- actina se prezint sub form de filamente de grosime 7-8 nm
B. F- actina este alctuit din lanuri polipeptidice dispuse n helix, cu o perioda
repetitiv de 35-40 nm
C. Tropomiozina este o molecul proteic cu rol reglator
45

D. Tropomiozina este alctuit din 3 uniti


E. Fiecare molecul de actin conine un cation de Mg 2+ complexat cu ATP
4. Care din componentele proteice blocheaz interaciunea actin-miozin
A.
B.
C.
D.
E.

Troponina C
Troponina T
Troponina I
citocalazina
faloidina

Complement multiplu
1. Molecula de miozin este:
A.
B.
C.
D.
E.

Asimetric
Include 2 filamente de meromiozine
Prin agregarea moleculelor de miozin se formeaz filamentul de miozin
Monomerul de baza se numete tubulin
L- meromiozina i S2-H meromiozina formeaz axul filamentului

2. Citoscheletul este alctuit din trei tipuri principale de filamente proteice:


A.
B.
C.
D.
E.

Filamente de actin
Fosfolipide
Ceramide
Filamente intermediare
Microtubuli

3. Citoschetetul constituie:
A.
B.
C.
D.
E.

un nivel structural de organizare, specific celulelor procariote


o reea de filamente proteice
citocheletul este un suport structural, care determin forma celulei
asigur organizarea general a citoplasmei i micrile celulare
Nici una din variante

4. Filamentele de actin:
A. reprezint 20% din proteinele celulare ale fibrei musculare
B. nu sunt cunoscute ultrastructural
C. formeaz o reea cu rol de suport mecanic ce determin forma celulei i
micrile suprafeei celulare
D. Filamentele de actin formeaz fascicule sau reele tridimensionale cu
proprieti de geluri semisolide
46

E. Primele trei variante sunt corecte


5. Filamentele de actin
A. conin pe lng moleculele contractile de actin i molecule reglatoare
de troponin i tropomiozin
B. poriunea axial a filamentului de actin conine molecula contractil
reprezentat de actina F (actina fibrilar)
C. tropomiozina este aezat sub form de bastona de-a lungul axului de
actin F
D. afirmaii anterioare se refer la miozin
E. Nici una din variate nu e corect

6. G- actina este:
A.
B.
C.
D.
E.

molecul globular cu diametrul de 5,5 nm


formata din 374 de aminoacizi (nfurarea unui lan polipeptidic)
este monomerul de actin
forma polimerizat a actinei
toate variantele sunt incorecte

7. Proteinele implicate n controlul lungimii filamentelor de actin


A.
B.
C.
D.
E.

G-actina
Timozina
Profilina
Gelsolina
tropomodulina

8. Care din proteinele urmtoare formeaz legturile transversale dintre structurile


fasciculare ale actinei?
A.
B.
C.
D.
E.

fimbrina
-actinina
filamin
Profilina
Gelsolina

9. Filamentele intermediare
A. Au fost denumite astfel deoarece au diametrul intermediar (10 nm) ntre
cel am microfilamentelor (7 nm) i cel al microtubulilor (25 nm)
B. Ceea ce difereniaz filamentele intermediare de celelalte diferenieri
citoplasmatice este structura i localizarea lor
C. principala lor funcie este de susinere mecanic a celulelor i esuturilor
D. nu sunt implicate n micare
E. polimerizarea se face prin nlnuirea unor proteine globulare

47

10. Care din afirmaii nu sunt corecte?


A. filamentele intermediare sunt structuri stabile
B. lamina nuclear este formata din filamente intermediare de pe fata
intern a nveliului nuclear
C. polimerizarea actinei nu necesit aport energetic
D. Toate variantele sunt corecte
E. Nici una din variante nu e corect
11. Care din afirmaii nu sunt corecte?
A. microtubulii sunt formai din proteine globulare numite miozin
B. exist 4 stri ale actinei: actina G-ATP, G-ADP, actina F-ADP, FADP
C. proteina Cap Z, tropomodulina, ambele mpiedic depolimerizarea
filamentelor de actin
D. fibre de stres sunt fibre de actin
E. toate variantele sunt incorecte

Tema: NUCLEUL-ORGANIZARE. STRUCTURA ACIZILOR NUCLEICI.


ORGANIZAREA CROMATINEI . CROMOZOMII. CODUL GENETIC
COMPLEMENT SIMPLU
1. Nucleul este format din urmatoarele componente cu exceptia :
A. Nucleol
B. Colagen
C. Invelis nuclear
D. Carioplasma
E. Cromatina
2. Urmatoarele afirmatii legate de lamina nucleara sunt adevarate cu exceptia :
A. Este o retea fibroasa care formeaza suportul structural al nucleului
B. La mamifere este alcatuita din 4 proteine fibroase
C. Prezinta situsuri de legare a cromatinei
D. Lamina nucleara se afla situata sub membrana nucleara externa
E. Laminele se leaga la proteinele membranare integrale
3. Porul nuclear are urmatoarele proprietati cu exceptia :
A. Are rol fundamental in functia celulelor eucariote
B. Este un complex structural cu diametru de 80-120 nm
C. Este alcatuit din 10 subunitati anulare dispuse in jurul canalului central
D. Canalele deschise dintre spite servesc pentru difuzia moleculelor mici
E. Reglarea traficului de proteine si ARN prin complexele porilor nucleari are rol
important in expresia genelor
4. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia :
48

A. Proteinele transportate in nucleu controleaza structura si functiile genomului


B. Proteinele transportate in nucleu sunt dirijate prin secvente de aminoacizi
specifice
C. Unele proteine raman in nucleu dupa importul din citoplasma
D. Proteinele navetiste raman constant in nucleu
E. Proteinele coordoneaza functiile nucleare si citoplasmatice
5. Alegeti afirmatia falsa referitoare la ARN :
A. ARN r este asamblat cu proteine ribozomale in nucleu
B. ARN nuclear de talie mica functioneaza in interiorul citoplasmei ca ARN m ,
ARN t , ARN r
C. Pre ARN si ARN m se asociaza cu un set de cel putin 20 de proteine formand
ribonucleoproteine nucleare heterogene
D. Exportul ARN m , ARN t , ARN r din nucleu in citoplasma este o etapa
fundamentala in expresia genelor la celulele eucariote
E. Exportul ARN m prin complexele porilor nucleari este un proces energodependent care necesita Ran
6. Urmatoarele afirmatii legate de nucleol sunt adevarate cu exceptia :
A. Este sediul biogenezei ribozomale
B. La microscopul electronic apare ca un copuscul globulos cu diametrul de 0.5 m
C. Este o portiune din nucleu unde sunt transcrise genele ARN r
D. Numarul nucleolilor variaza in functie de intensitatea productiei de ribozomi
E. Nucleolul apare inconjurat de un invelis de heterocromatina care variaza ca
grosime de la un tip celular la altul
7. Nucleolii au urmatoarele caracteristici, cu exceptia :
A. In celulele batrane sunt mari si multipli
B. Sunt bine vizibili in celule care cresc rapid
C. Unii nucleoli contin o parte amorfa
D. In celule secretorii sunt mari si multipli
E. Ca structura prezinta doua parti cu morfologie diferita
8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia :
A. La MO cromatina se prezinta sub forma unei retele structurata din granule si
filamente interconectate
B. Cromatina reprezinta forma relaxata a cromozomilor in interfaza
C. Heterocromatina este decondensata si inactiva
D. Eucromatina se coloreaza slab bazofil
E. Eucromatina este decondensata si se distribuie in tot nucleul
9. Heterocromatina are urmatoarele caracteristici cu exceptia :
A. Formeaza un invelis discontinuu situat sub invelisul nuclear
49

B. Cantitatea de heterocromatina facultativa difera in functie de activitatea


transcriptionala a celulei
C. Este intens bazofila
D. Heterocromatina constitutiva contine secvente satelite de la nivelul centromerilor
E. Heterocromatina facultativa contine secvente de ADN care nu sunt transcrise
niciodata
10. Alegeti afirmatia incorecta referitoare la structura primara a ADN :
A. Explica modul in care se stocheaza , se transmite si se exprima informatia
ereditara
B. Cantitatea de ADN variaza de la specie la specie
C. Cantitatea de ADN este inconstanta la indivizii aceleiasi specii precum si in toate
celulele somatice ale aceluiasi individ
D. ADN este un macropolimer de dezoxiribonucleotide
E. Acizii nucleici sunt substante chimice macromoleculare alcatuite din nucleotide
11. Urmatoarele afirmatii referitoare la informatia genetica sunt adevarate cu exceptia :
A. Este reprezentata de secventa lineara nucleotidelor in molecula de ADN
B. Determina structura proteinelor care alcatuiesc celulele si tesuturile
C. Este codificata fiind scrisa cu ajutorul unui alfabet
D. Ordinea specifica a aminoacizilor este determinata de secventa nucleotidelor in
ARN
E. Unui codon ii corespunde un anumit aminoacid din structura proteinelor
12. Alegeti afirmatia falsa referitoare la structura secundara a ADN :
A. ADN-ul este alcatuit din doua catene polinucleotidice legate in mod
complementar prin baze azotate
B. O baza purinica se uneste cu o baza pirimidinica formand o pereche de baze
C. Bazele azotate formeaza o dubla spirala elicidala
D. Legaturile dintre catene se realizeaza prin punti de hidrogenle
E. Cele doua catene ADN sunt identice, complementare si strict codeterminate
13. Urmatoarele afirmatii legate de structura secundara a ADN sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Cele doua catene ale ADNului se infasoara plectonemic
B. Este perfect regulata si ordonata
C. In configuratia spatiala molecula de ADN prezinta 2 santuri laterale
D. Catenele ADN formeaza o tripla spirala elicoidala orientata spre dreapta
E. Catenele sunt antiparalele
14. Filamentul cu nucleosomi are urmatoarele caracteristici, cu exceptia :
A. Este alcatuit dintr-un complex de ADN si histone
B. Nucleosomii sunt structuri statice si rigide
C. Nucleosomii sunt fixati la o singura catena a ADN aceiasi de la o celula la alta
50

D. Realizeaza o rata de impachetare a ADN nativ de circa 10:1


E. Nucleosomii sunt legati intre ei printr-un segment de ADN liber
15. Urmatoarele afirmatii legate de fibra de cromatina sunt adevarate cu exceptia :
a. La ME cromatina apare formata din fibre de cromatina
b. Are rol important pentru functia genomului
c. Prin spiralizare fibra de cromatina favorizeaza interactiunile genice
d. Fibra de cromatina se pliaza in trei bucle laterale
e. Fiecare bucla ar putea fi o unitate functionala de translatie si replicatie

COMPLEMENT MULTIPLU
1. Urmtoarele componente fac parte din structura nucleului:
A.
B.
C.
D.
E.

Matricea nucleara
Cromatina
Microtubuli
Nucleolul
Filamentele intermediare

2. Membrana nucleului are urmatoarele caracteristici:


A. Este formata din straturi de fosfolipide
B. Este asociata cu membranele RE si ribozomi
C. Este asociata cu membrana celulara prin porii nucleari
D. Este impermeabila pe toata suprafata
E. Are in structura doua straturi concentrice
3.Care din elementele de mai jos nu apartin nucleului?
A.
B.
C.
D.
E.

Lamina nucleara
Poliribozomi
Carioplasma
Aparatul lizozomal
ADN mitocondrian

4. Despre lamina nucleara se pota afirma urmatoarele:


A.
B.
C.
D.
E.

Se afla sub membrana celulara


Este formata dintr-o retea de proteine fibroase
Prezinta situsuri de legare pentru ribozomi
Are in structura proteine de tipul lamina A,B, C
Are rol de suport structural al nucleului si de fixare a cromatinei

5. Termenul de porosomii este atribuit pentru:


A. Canale pentru apa din structura membranei interne nucleare
B. Porii nucleari
C. Unitatii membranare cu rol de transport vezicular
51

D. Structuri cu rol de reglare al transportului de macromolecule intre nucleu


si citoplasma
E. Structuri din interiorul nucleului, de dimensiuni mici
6. Porii nucleari se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati, cu exceptia:
A.
B.
C.
D.
E.

Este un complex structural si functional al membranei nucleare


Asigura selectia lipidelor ce trec din citoplasma spre nucleu
Regleaza traficul de ARN i proteine
Au rol major in expresia genelor
Este un complex format dintr-un canal central si opt unitati anulare

7. Trecerea moleculelor prin porii nucleari este:


A.
B.
C.
D.
E.

Dependenta de dimensiunile moleculelor aflate in tranzit


Etapa importanta in timpul diviziunii meiotice
Proces major de control al structurii si functiei genomului
Realizata prin difuzie pasiva si activa
Conditionata de concentratia ADN-polimerazei in citoplasma

8. Afirmatiile urmatoare sunt incorecte:


A. In structura porului nuclear intra peste 100 de proteine
B. Transportul moleculelor de proteine si ARN, dintre nucleu si citoplasma se
face prin difuzie pasiva
C. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt secvente de amninoacizi care
asigura dirijarea si recunoasterea proteinelor citoplasmatice in timpul pasajului
prin membrana nucleara
D. Proteina care intervine in transporul moleculelor mari, prin porii nucleari, se
numeste transferina
E. Transportul prin membrana nucleara implica prezenta ATP sau GTP ca si
surse de energie
9. Care din proteinele mentionate mai jos au rol in transportul si respectiv
functionarea nucleului:
A.
B.
C.
D.
E.

Ribonucleoproteine
Ras
Ran
Fibronectina
Importina

10. Despre transportul prin porii nucleului se poate afirma:


A. Moleculele mici trec prin difuzie pasiva prin canalele deschise ale porilor
nucleari, pline cu apa
B. Procesul activ de transport transmembranar asigura transportul selectiv intr-o
singura directie
C. Nu necesita ATP sau alte surse de energie, indiferent de etapa sau de marimea
moleculelor
D. Unele proteine transportate in nucleu (de tipul ADN-polimeraza, factori de
transcriptie) nu necesita semnale de localizare nucleara
52

E. ARN este transportat in citoplasma prin sistemul porilor nucleari.


11. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate:
A. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt recunoscute de un receptor
proteic intracitoplasmatic de tipul importina
B. A -2-a etapa in transportul prin porii nucleului necesita ATP
C. Ribonucleoproteinele sunt molecule asociate ADN-polimerazei
D. Subunitatea a importinei mediaza asocierea cu complexul porului nuclear
E. Ran (Releated Nuclear Protein) nu patrunde prin porii nucleari
12. Despre ARN si transportul acestuia catre citoplasma se cunoaste:
A. ARN este structura moleculara fundamentala in expresia genelor la eucariote
B. Exportul ARNm este un proces care implica descompunerea moleculelor
precursoare de ARN in nucleu si refacerea in citoplasma
C. Precursorul ARNm se asociaza in nucleu cu un set de aproximativ 20 de
proteine formand ribonucleoproteinele nucleare heterogene
D. Sn ARN (small nuclear ARN) este caracteristic numai procariotelor
E. ARNr este transportat sub forma asociata cu proteinele ribozomale care contin
si semnale cu rol in pasajul prin porosomii nucleului
13. Nucleolul este:
A.
B.
C.
D.
E.

structura citoplasmatica
corpuscul globulos asociat nucleului
structura asociata nucleului cu rol in asablarea subunitatilor ribozomale
redus in celule cu activitatea scazuta
dispus in nucleul celulelor canceroase avand rol de depozitare a
heterocromatinei

14.Care din afirmatii le urmatoare nu sunt adevarate?


A.
B.
C.
D.

Nucleolul lipseste in celulele care nu au sinteza de proteine


Genele ARNr sunt localizate si transcrise in centrul fibrilar al nucleolului
Nucleolul are rol in sinteza colesterolului din membranele nucleare
Matricea nucleara contribuie la organizarea si consolidarea domeniilor
functionale: bucle de cromatina, fabrici de replicare ADN, imbinare exoni
E. In timpul mitozei cromatina se disociaza pentru a permite aranjarea
cromozomilor
15. Cromatina reprezint:
A. Forma de existenta a mitocondriilor in mitoza
B. Forma de existenta a ADN-ului in anafaza
C. Forma relaxata a cromozomilor
D. O retea de granule si filamente interconectate de material genetic
E. ADN-degradat
16. Care din afirmatiile referitoare la cromatina sunt adevarate?
A. In interfaza o parte din cromatina ramane condensata si nu se transcrie
B. Toate genele sunt active la nivelul heterocromatinei
53

C. Eucromatina este forma activa doarece permite legarea transcriptazei care


asigura transcrierea genelor in ARNm
D. Intre heterocromatina constitutiva si cea facultativa nu este nici o diferenta
E. Fenomenul inactivarii cromozomului X poarta denumirea de compensare
genica a dozei genelor X-linkate
17. Dogma centrala a geneticii moleculare se refera la:
A.
B.
C.
D.
E.

Rolul nucleolului in celulele active metabolic


Rolul nucleului
Transferul informatiei genetice de la ADN-ARN-proteine
Transferul informatiei genetice la descendeni
Inactivarea genelor prin heterocromatinizare

18. Care din informatii nu sunt adevarate?


A. Sinteza de proteine nu depinde de informatia preluata de ARNm
B. Transcripia genelor are loc in citoplasma
C. Transcripia se refera la procesul prin care succesiunea bazelor azotate din
structura ADN este preluata de secventele complementare de ARN
D. ARN mesager contine secvente noninformationale care duc la apariia
aberatiilor genetice de transcriere
E. Sinteza proteinelor la nivelul ribozomilor este procesul de translatie
19. Rolul nucleului in organizarea informatiei la nivelul celulei eucariote poate fi
redat prin termenii:
A.
B.
C.
D.
E.

Replicatie
Transductie
Translatie
Transcripie
Elongatie

20. Despre structura primara a ADN se poate afirma:


A. Acizii nucleici sunt substante macromoleculare alctuite din nucleotide
B. Modelul Watson-Crick al structurii ADN reprezinta modelul universal, in
lumea vie, care explica modul in care se stocheaza, se transmite si se exprima
informatia genetica
C. Depinde de numarul cromozomilor caracteristici speciei
D. Nu permite stocarea unei cantitati mari de informatie din cauza numarului
limitat de baze azotate
E. Tautomerie este un fenomen cu multiple implicatii chimice, dar nu afecteaza
structura ADN
21. Nu sunt adevarate afirmatiile:
A. In catena de ADN pozitia unui nucleotid impune cu necesitate prezenta in
vecinatate a unui alt nucleotid (A, T, T, C, G)
B. Informatia genetica este reprezentata de secventa liniara a nucleotidelor in
molecula de ADN
C. Gena este unitatea de informatie ereditara doar pentru procariote
54

D. Codificarea informatiei genetice nu a putut fi descoperita ca urmare a


numarului mare de combinatii de aminoacizi
E. Polimerizarea nucleotidelor, in molecula de ADN, se realizeaza prin legaturi
covalente 3-5 fosfodiester
22. Organizarea moleculelor de ADN implica o serie de aspecte, cu exceptia:
A. La fiecare trei nucleotide, ce formeaza un codon, corespunde pe baza codului
genetic, un anumit aminoacid
B. Modificarea secvenei de nucleotide, prin mutatii, va duce la modificarea
structurii enzimelor implicate in formarea ARNr
C. Catenele ADN sunt complementare si codeterminante
D. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de codoni
E. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de nucleotide si aminoacizi
23.Structura secundara a moleculei de ADN se refera la:
A.
B.
C.
D.
E.

Modul de legare complementar al celor doua catene polinucleotidice


La codul genetic
La aranjarea secventiala a nucleotidelor
Aranjarea in dubla spirala elicoidala a lanturilor polinucleotidice
Orientarea polimerizarii in sensuri opuse, rezultand tipul antiparalel al
catenelor

24. Legat de structura ADN sunt corecte urmatoarele:


A. In recunoasterea stereochimica si fixarea histonelor un rol important este
atribuit santurilor dintre catenele moleculelor de ADN
B. Conformatia de tip B este o structura izomorfa a ADN orientata spre stanga
C. Raportul A+T/G+C este variabil functie de specie
D. Modalitatea de codificare a informatiei genetice rezolva problema stocarii
informatiei genetice intr-un spatiu foarte mic
E. Tranzitia ADN- B este singura forma de existenta a materialului genetic
25. Materialul genetic se afla sub forma de :
A.
B.
C.
D.
E.

ADN- tip B
ADN- tip Z
Exista formele ADN tip A;B,C,D,E
Exista doar modelul Watson & Crick
Conformatia ADN se schimba permanent functie de conditiile fizico-chimice
si de factorii mutageni

26. Nucleosomii sunt structuri definite prin:


A.
B.
C.
D.
E.

Complex de ADN si ARN


Secventa de ADN dispusa in jurul unor proteine histonice (8 molecule)
Histone de tipul H2A, H2B, H3, H4 in jurul unei secvente de 146pb de ADN
Structuri aflate in jurul nucleului
Structuri flexibile fixate la o singura catena a ADN

27. Afirmatiile sunt corecte, cu exceptia:


55

A.
B.
C.
D.

ADN are o singura forma de organizare numita cromozom


Nucleosomii sunt fragmente de ADN din citoplasma
Histonele de tip H1 leaga nucleosomii vecini
Unitatea fundamentala a cromatinei in nucleul interfazic se numeste fibra de
cromatina de 30nm
E. Proteinele care asigura compactarea ADN sunt doar de natura histonica
28. Care din notiuni se refera la ierarhizarea supramoleculara a ADN:
A. Fibra de cromatina-fibra pliata in bucle laterale
B. Cromomer
C. Filamentul cu nucleosomi
D. Cromozom
E. Centromer

Tema : TRADUCEREA INFORMATIEI GENETICE. SINTEZA


PROTEINELOR
COMPLEMENT SIMPLU
1.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
A. Cea mai importanta functie a ARN-ului este de a construi matrita pentru
AND,
B. Sinteza moleculelor de ARN n nucleu se numete ADN transcripie
C. 1% din secvenele de dezoxiribonucleotide sunt copiate n secvene de
ribonucleotide (ARN) funcionale
D. Cea mai importanta funcie a AND-ului este aceea de a construi matri pentru
sinteza moleculelor de ARN
E. Moleculele de ARN pot indeplini functia de ARN ribozomal (ARNr)
2. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
A. Moleculele de ARN pot indeplinii functia de ARN de transport (ARNt) folosit
ca molecul adaptor pentru sinteza proteinelor
B. La eucariote ARN sintetizat n nucleu este transportat n citoplasm ctre
ribozomi pentru a iniia procesul de biosintez a proteinelor
C. Unele molecule de ARN pot indeplinii functia de ARN mesager (ARNm)
D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate
E. Toate afirmatiile sunt false
3. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?

A. La eucariote ARN este nvelit cu proteine de legare a ARN imediat dup


sinteza lui

56

B. La eucariote ARN poate fi monogenic ( conine regiunea de codificare de la o


singur gen) sau poligenic (conine regiuni de codificare de la mai multe
gene)
C. La procariote ARN poate fi monogenic ( conine regiunea de codificare de la o
singur gen) sau poligenic (conine regiuni de codificare de la mai multe
gene)
D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate
E. Toate afirmatiile sunt false
4. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ARN- polimeraze
sunt adevarate?
A. Procesul transcripiei este realizat de enzime speciale numite ARN- polimeraze
B. La eucariote exist ARN- polimeraze diferite pentru cele trei tipuri de ARNtranscrise
C. La procariote, toate cele 3 tipuri de ARN sunt transcrise de o singur ARN
polimeraz
D. La procariote, exist ARN- polimeraze diferite pentru cele trei tipuri de ARNtranscrise
E. Doar afirmatiile A,B si C sunt adevarate
5. Care dintre urmatoarele afirmatii la ARN- polimeraze
sunt adevarate?

A. ARN polimeraza I- este prezenta n nucleol i este implicata n biosinteza


B.
C.
D.
E.

ARN r
ARN polimeraza II- este prezenta prin nucleu fiind implicat n biosinteza
ARN premesager nuclear
ARN polimeraza III este prezent n nucleu fiind implicat n biosinteza
ARNt, ARNr 5S, alte molecule de greutate mic
Toate cele trei ARN polimeraze necesit prezena unor factori de transcriere
(proteine ataate de secvene ale ADN cu rol n transcripie) pentru a iniia
sinteza lanului de ARN
Toate afirmatiile sunt adevarate

6. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?


A. Durata de via a unei molecule de ARN m este de 8-12 ore
B. Procesele de transcriere a genelor la ARNm i traducerea genetic a acestuia la
proteine sunt cuplate n timp i spaiu
C. Ribozomii de pe moleculele de ARNm leagate la ADN apar ca ribozomi liberi
sau poliribozomi
D. limitele unui operon structural care este transcris sunt cuprinse ntre
poliribozomul cel mai scurt i poliribozomului cel mai lung
E. Toate afirmatiile sunt false
57

7. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Fiecare poliribozom este legat de cromosom printr-o molecul de ARN


B.
C.
D.
E.

polimeraza
Limbajul prin care secvena a unei gene este tradus prin intermediul ARNm,
n secvena de aminoacizi a unei proteine reprezint codul genetic
Secvena de nucleotide din molecula de ARNm este citit succesiv, n grupuri
de trei nucleotide (codoni)
Afirmatiile din A,B,C sunt false
ARNt intervine in citirea informatiei din ARNm

8. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?


A. Codonii din lanul de ARNm nu recunosc direct aminoacizii pe care-i specific
B. ART transfer este o molecul cu structur secundar i teriar
C. ART transfer are rol de recunoatere i de adaptor
D. ARN transfer (ARNt) cuprinde 80 de nucleotide care recunosc codonul, dar
prezint i un situs de legare pentru un aminoacid
E. Toate afirmatiile sunt false
9. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
A. Sinteza ARNt are loc sub forma unor precursori mai mari din care bazele
excedentare sunt ndeprtate, iar bazele originare sunt supuse unor modificri
enzimatice ca metilarea, acetilarea, dezaminarea
B. ARNt are particularitatea de a fi parial bicatenar prin ndoirea n ac de pr
i legarea bazelor complementare ale unei molecule monofilare
C. ARN t prezint o structur secundar de forma unei frunze de trifoi care
rezult din legarea covalent a unui numr mare de baze
D. ARN t conine 6 situsuri funcionale
E. Toate afirmatiile sunt false
10. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?
A. Legarea aminoacizilor de ARNt sub aciunea ARNt aminoacil sintetazelor
specifice este denumit prima traducere
B. A doua traducere se desfsoar pe ribozom i are la baz recunoaterea codonanticodon
C. Activarea aminoacizilor i formarea complexului aminoacil ARNt sunt
catalizate de 20 de enzime specifice
D. Ribozomi eucariotelor i procariotelor nu difera ca structur i funcie
E. Subunitile ribozomale sunt exportate din celula pentru a lua parte la sinteza
proteic
11. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

58

A. Ribozomul merge de-a lungul ARNm, capteaz moleculele complementare ale


ARNt, le aeaz n poziie i apoi leag aminoacizii pe care i poart pentru a
forma un lan proteic
B. La eucariote subunitile ribozomale sunt produse n nucleu prin asocierea cu
ARNr proaspt transcris cu proteinele ribozomale
C. Ribozomi sunt liberi n citoplasm sau sunt asociai cu reticulul endoplasmatic
si disociaz n dou subuniti (reversibil) inegale
D. Subunitile ribozomale sunt exportate n citoplasm pentru a lua parte la
sinteza proteic
E. Ribozomi eucariotelor i procariotelor difera ca structur i funcie
12. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
A. Ribozomul utilizeaz ARNt ca adaptori pentru a aduga fiecare aminoacid n
poziie corect la captul lanului polipeptidic, iar cnd sinteza este terminat
cele dou subuniti ale ribozomului se separ
B. Intr-o secund, un ribozom eucariot adaug 20 de aminoacizi, iar ribozomii
bacterieni doi aminoacizi la un lan polipeptidic
C. Un ribozom conine 4 situsuri de legare pentru moleculele de ARN
D. Translaia unui ARNm ncepe cu codonul AUG, iar pentru iniierea translaiei
este necesar un ARNt special
E. Formarea legturii peptidice dintre gruparea carboxil a aminoacidului legat de
ARNt din situsul P i gruparea amino a aminoacidului din situsul A (alungirea
lanului polipeptidic) este catalizat de o enzim numit peptidiltransferaz
13. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?
A. ARNm procariotic este policistronic, adic posed informaia necesar pentru
sinteza mai multor proteine diferite
B. La eucariote ARNm este monocistronic, adic poart informaia pentru sinteza
unei singure proteine
C. Sinteza unei proteine este oprit printr-un semnal determinat de prezena
codonilor stop: UAA, UAG, UGA
D. Proteinele numite factori de eliberare se leag de codonul stop care ajunge n
situsul A al ribozomilor
E. ARNm poate fi tradus de un singur ribozom att la celulele procariote ct i la
eucariote
14. Afirmatii sunt adevarate, cu exceptia ?
A. ARNm poate fi tradus simultan de ctiva ribozomi att la celulele procariote
ct i la eucariote
B. Odat ce un ribozom s-a deplasat de pe situsul de iniiere, un alt ribozom se
poate lega de ARNm i poate ncepe sinteza unui lan nou polipeptidic
C. ARN m este tradus de mai muli ribozomi aezai la intervale de 100-200
nucleotide
D. Metronidazolul distruge filamentele de proteine n condiii anaerobe, prin
conversia n metabolii reactivi
59

E. DHF este produs din acidul folic, vitamin ce nu poate fi sintetizat de


organismul uman, dar trebuie introdus din surse exogene prin alimentaie
15. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
A. Formarea THF din precursorul dihidrofolat (DHF) este catalizat de o enzim
numit dihidrofolat reductaz
B. DHF este produs din acidul folic, vitamin ce nu poate fi sintetizat de
organismul uman, dar trebuie introdus din surse exogene prin alimentaie
C. bacteriile nu au nevoie de acid folic ntruct pot s-i sintetizeze DHF din
precursori ai metabolismului propriu
D. medicamenete cu efect bacteriostatic nu afecteaza celulele umane, dar
interfereaza selectiv cu biosinteza bacterian a THF
E. Nicio afirmatie nu este adevarata
16. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
A. Sulfonamidele au efect bacteriostatic
B. Sulfonamidele inhib sinteza acidului p- aminobenzoic (PABA) (paminobenzoic acid), precursor n sinteza DHF bacterian
C. Sulfonamidele sunt utilizate in tratamentul infectiilor tractului digestiv
D. Trimethoprim Co-trimoxazole inhib DHF reductaza
E. Combinaii dintre Trimethoprim i sulfonamide (sulfmethoxazole) inhib
sinteza THF prin combinarea mecanismelor celor dou componente
17. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
A. Sulfasalazine sunt utilizate in tratamentul infectiilor tractului digestive
B. Dapsonele sunt utilizate n terapia unor boli severe ca lepra ,ca tratament
preventiv n malarie, toxoplasmoz actinomicoze ofloxacin bactericid Inibitor
al girazelor bacteriene
C. Trimethoprim Co-trimoxazole inhib sinteza DHF
D. Acid nalidixic este folosit n infectii urinare;
E. Acid nalidixic afecteaz exlusiv bacteriile gram-negative si este inibitor al
girazelor bacteriene
18. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
A. Norflaxacin este un inibitor al girazelor bacteriene
B. Metronidazol derivat al Azomycin (nitroimidazole) are efect bactericid
C. Metronidazolul distruge filamentele de ADN, n condiii anaerobe, prin
conversia n metaboliireactivi (hidroxilamine)
D. Norflaxacin distruge filamentele de ADN, n condiii anaerobe, prin conversia
n metaboliireactivi (hidroxilamine)
E. Acid nalidixic este inibitor al girazelor bacteriene
18. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
60

A. Timidazol are efect antiprotozoare precum:


B. Trichomonas vaginalis (cauzeaz vaginite si uretrite) Entamoeba hystolitica
(infectii digestive grave, infectii hepatice)
C. Rifampin este un bactericid pentru formele gram-negative i grampozitive
precum i pentru micobacterii (Mycobacterium tuberculosis i M. Leprae)
D. Rifampin este un inhibitor al enzimelor de tipul ARN polimeraze
E. Norflaxacin este un inhibitor al enzimelor de tipul ARN polimeraze
F. Rifabutin are un efect molecular similar rifampin
19. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
A. Tetraciclina inhib legarea complexului AA-ARNt la ARNm prin blocarea
sistemului codon(ARNm)-anticodon (ARNt)
B. Streptomycin si kanamycin (aminoglycoside) sunt bactericide gram-negative
C. Streptomycin si kanamycin sunt indicate n tratamentul tuberculozei
D. Streptomycin si kanamycin induc sinteza unor secvente proteice gresite
E. Toate afirmatiile sunt false

20. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?


A. Chloramphenicol inhib enzimele de tipul peptid-sintetaze (peptidil
transferaze)
B. Erythromycin,Azithromycin,Clarithromycin,Roxithromycin sunt
bacteriostatice (formele gram-pozitive) folosite n alergii la peniciline
C. Erythromycin este un inhibitor avansat al ribozomilor
D. Clindamycin este un bacteriostatic n special pentru gram-pozitive aerobe i
anaerobe
E. Erythromycin este un inhibitor avansat al AND-ului
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Transmiterea informatiei de la ADN la proteine implica etapele intermediare:
A. copierea secventelor de dezoxiribonucleotide de catre ribonucleotide
functionale
B. activarea ribonucleazelor
C. formarea ARN polimerazei
D. formarea de ARN premesager
E. dezactivarea ARN polimerazelor
2.Care din afirmatiile sunt adevarate:
A. exista un tip de ARN implicat in toate procesele de transcriptie si translatie
B. aditia la capatul 5 al ARN premesager a unei secvente 7-metil
guanozintrifosfat este necesara pentru traducerea informatiei genetice si
asezarea ARNm pe ribozomi
C. factorii de transcriere se leaga la capatul opus situsului start de pe ADN
D. un rol important in formarea ARN mesager il are procesul de splising
E. durata de viata a moleculelor de ARN este limitata la cateva ore
61

3. ARN este clasificat functie de rolul si directiile functionale in:


A.
B.
C.
D.
E.

membranar
nuclear (small nuclear RNA)
mesager
ribozomal
mitocondrial

4. Etapele formarii ARN mesager sunt:


A. formarea zonei de initiere a traducerii 7-metil guanozintrifosfat
B. sinteza proteinelor reglatoare din membrana citoplasmatica
C. clivarea secventelor de nucleotide din lantul de ARN de catre o enzima
specifica
D. aditia la capatul 3-OH a unei secvente de adenine (A)
E. aditia in capatul terminal a unei molecule de apa
5. Informatiile legate de ARN sunt adevarate:
A. secventele de ribonucleotide sunt reprezentate de aceleasi baze azotate ca si in
cazul ADN
B. ARNt este folosit ca molecula adaptor pentru sinteza proteinelor
C. ARN este invelit cu proteine de legare in vederea protejarii de actiunea
degradativa a ribonucleazelor
D. ARN nu are rol in transferul informatiei genetice
E. Moleculele de ARN sunt impartite functie de implicarea acestora in
functionarea celulara
6. Afirmatiile de mai sunt adevarate, cu exceptia:
A.
B.
C.
D.
E.

Una din functiile ADN este de a construi matrita pentru ARN


Moleculele de ARN mesager se formeaza in mai multe etape
ARNr este sintetizat in reticulul endoplasmatic
In ARN pot exista secvente fara rol de codificare
ARN-polimeraza este caracteristica pentru procariote si lipseste din
mecanismele eucariotelor actuale.

7. Care din moleculele de ARN sufera modificari de prelucrare pana la indeplinirea


functiei:
A.
B.
C.
D.
E.

ARNr
snARN
toate tipurile deARN
ARNt
ARN mesager

8. Care din procesele de mai jos se refera la etape de prelucrare a ARNm:


A. Transcriptia
B. Poliadenilarea
C. Separarea secventelor noninformationale din structura ARNm
D. Aditia 7-metil guanozintrifosfat
E. Legarea la ADN a factorilor de transcriere
62

9. ARNm este foarte important in procesul de translatie. Formarea sa implica:


A. Prezenta ARN polimerazei
B. Cresterea numarului de baze azotate de tipul uracil
C. Formarea zonei de initiere a traducerii si recunoastere a ARNm pe ribozomi
prin atasarea 7-metil GTP
D. Atasarea de adenine (polia A) cu rol in stabilitatea ARNm
E. Producerea de rearanjari a secventelor de exoni prin splicing
10. Despre procesele de transcriere si translatie se poate afirma:
A. Transcriptia implica prezenta enzimelor specifice ARN-polimeraze
B. Factorii de transcriere sunt proteine care trebuie sa se fixeze pe situsul
START, pentru initiera sintezei ARN
C. Prelucrarea ARN este intalnita la celule tumorale unde nu exista controlul
ciclului celular
D. Sn ARN este o categorie de acid ribonucleic din nucleu
E. Protejarea moleculelor de ARN este asigurata de molecule lipidice din lamina
nucleara
11. Sinteza proteinelor este un proces complex care implica:
A. Activarea aminoacizilor
B. Prezenta enzimelor specifice (ARNt-aminoacilsintetaza)
C. Formarea unitatilor ribozomale
D. Sinteza de colesterol
E. Activarea acizilor grasi
12.Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate?
A. Ribozomii sunt structuri complexe formate din 2 subunitati
B. E-AA-AMP +ARNt AA-ARNt+E+AMP
Este o reactie din procesul de activare a aminoacizilor
C. In structura ribozomilor intra numai ARNt
D. ARNt aminoacil sintetaza este o enzima implicata in sinteza ARN
E. Sn ARN este implicat in procesarea ARNm
13. Despre transcriptie se cunoaste:
A.
B.
C.
D.
E.

ARN-ul la eucariote este monogenic si poligenic


Ribonucleazele stimuleaza sinteza ARN ribozomal
In procesele de splising sunt implicate molecule proteice si snARN
ARN polimerazele implicate in sinteza ARN sunt de 3 tipuri la eucariote
Nu exista o coordonare functionala a sintezei ARN si enzime

14. Care din afirmatiile referitoare la ARN nu sunt adevarate?


A. La eucariote ARNm are o perioada de existenta scurta, avand o stabilitate
mare fata de cel de la procariote
B. Codul genetic este limbajul prin care secventa unei gene este tradusa prin
intermediul ARNm, in secventa de aminoacizi a unei proteine
C. ARNt are rol in transferul ARNm din nucleu in citoplasma
D. Zona promotor este zona de start in initierea ARN
63

E. Exista 2 tipuri de ARN ribozomal


15. ARNt este acidul ribonucleic ce prezinta urmatoarele aspecte structurale:
A.
B.
C.
D.

Este o molecula cu structura secundara si tertiara, partial bicatenara


Are structura monocatenara liniara
Reprezinta 10-20 % din ARN total din celula
Are rol de recunoastere a codonului ARNm si prezinta situs acceptor de
aminoacizi
E. Este o molecula insolubila in citoplasma
16. Particularitatile functionale ale ARNt sunt date de:
A.
B.
C.
D.
E.

Situsul de recunoastere ribozomala


Situsul acceptor de aminoacizi
Absenta zonelor complementare intre catene
Situsul de recunoastere a aminoacil-ARNt sintetaza
Numarul variabil al nucleotidelor din structura

17. Implicarea sistemelor ribozomale in sinteza proteinelor consta in:


A. Intre cele 2 unitati ribozomale ramane un canal ingust prin care trece ARNm
B. ARNt-initiator se leaga impreuna cu factorii de initiere la subunitatea mare a
ribozomilor
C. Mentinerea eficientei foarte ridicate a ribozomilor pentru a satisface nevoile
proteice
D. La sinteza unei proteine participa mai multe unitati ribozomale formand
poliribozomi
E. Marimea ribozomului depinde de proteina ce urmeaza a fi construita
18.Care din informatii sunt incorecte?
A. Ribozomul se deplaseaz de-a lungul ARN m traducand secventa nucleotidica
in secventa unui aminoacid, cu cate un codon pe ciclu
B. Proteinele ribozomale sunt sintetizate in nucleu
C. Ribozomii sunt organite de origine procariota
D. ARNt este adaptor care permite adaugarea unui nou aminoacid in pozitia
corecta la capatul lantului polipeptidic
E. Pe situsul P al ribozomului se ataseaz bucla T a ARNt
19. Formarea unui lant polipeptidic are ca etape initiale:
A. Codonul AUG este tripletul de pe ARNm care initiaza translatia
B. Situsul E al ribozomului leaga aminoacil-ARNt
C. ARNt initiator poarta metionina astfel ca, primul aminoacid din lantul
polipeptidic, este intotdeauna metionina
D. Legarea unui AA-ARNt se va face initial pe situsul ribozomal A
E. Nu sunt necesare surse de energie in procesul de sinteza a proteinelor
20. Oprirea sintezei popipeptidice implica:
A. Proteinele numite factori de eliberare se fixeaza pe situsul A al ribozomilor
64

B. Oprirea sintezei polipeptidice este declansata de separarea componentelor


ribozomale
C. Moleculele de apa se leaga la ARNt inlocul unui aminoacid caz in care este
afectata activitatea peptidiltransferazei
D. ARNm la eucariote poarta informatia pentru sinteza mai multor proteine
diferite
E. Ribozomul elibereaza ARNm si se disociaza la sfarsitul sintezei polipeptidice,
21. Care din afirmatii se refera la functionarea transcriptiei si translatiei eucariotelor
A.
B.
C.
D.
E.

ARNm este monocistronic


ARNm este policistronic
Un ribozom adauga 2 aminoacizi la un lant polipeptidic/ secunda
Un ribozom adauga 20 aminoacizi la un lant polipeptidic/secunda
Subunitatile ribozomale sunt produse in nucleu prin asocierea cu ARNr

22. Care din produsele farmaceutice sunt produse prin mecanisme de inhibare a
precursorilor bazelor azotate din structura acizilor nucleici
A.
B.
C.
D.
E.

Co-trimoxazol
Rifampin
Sulfonamide
Sulfasalazine
Timidazol

23.Care din produsele farmaceutice au la baza modului de actiune inhibarea


transcriptiei, ori inhibarea enzimelor din transcriptie
A. Metronidazol
B. Ofloxacin
C. Trimethoprim
D. Co-trimoxazol
E. Timidazol
24. Inhibarea sintezei proteinelor este folosita si in crearea de medicamente de tipul:
A.
B.
C.
D.
E.

Streptomycin
Kanamycin
Chloramphenicol
Rifabutin
Nitroimidazole

25. Inhibitori ai ribozomilor si ai enzimelor peptidice sunt medicamentele:


A.
B.
C.
D.
E.

Chloramphenicol
Tetraciclina
Clarithromycin
Timidazol
Erythromycin succinate-ester

Tema: MATRICEA EXTRACELULARA


1. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la matricea extracelulara:
65

A. reprezinta o retea de proteine si polizaharide, care se afl n spaiile


intercelulare n strns legtur cu celulele care au secretat-o
B. poate fi calcificat, realiznd structura pielii
C. poate fi transparent ca n cazul fasciei musculare
D. poate avea o structur mpletit conferind elasticitate avansat ca in
dintilor
E. poate contine colagen dar nu contine proteine de adeziune.

cazul

2.Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:


A. Glicogenul este principala componenta matriceala care asigur legarea
constituienilor din matrice ntre ei ct i cu suprafaa celulelor,
B. Fibronectina este o proteina de adeziune secundara, alctuit din dou lanuri
polipeptidice, care prezint situsuri de legare a colagenului, heparinei si ai
receptorilor de pe suprafaa celulei,
C. Fibronectina are rol n cretere, difereniere celular , adeziune celular prin
intermediul unor reglatori ai ciclului celular pe care-i controleaz (cicline
D),fiind un tip de glicogen,
D. modificri tumorale au fost atribuite degradrii fibronectinei, dar nu si
degradrii receptorilor pentru fibronectin,de aceea este importanta in
stabilirea liniilor chimioterapeutice
E. Fibronectina poate fi plasmatic, solubil i particip la coagularea sngelui,
vindecarea plgilor i la fagocitoz si insolubil prezent pe suprafaa celulelor
3.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la integrine nu sunt adevarate?
A. Sunt proteine transmembranare alctuite din 2 subuniti,
B. Se ataez pe de o parte la componentele MEC, colagen, fibronectine, lamina
pe de alt parte se ancoreaz la citoschelet,
C. Sunt principalii receptori de pe suprafaa celulelor, care permit ataarea
celulelor la matricea extracelular,
D. Sunt implicate in adeziunea celular alaturi de selectine, imunoglobuline,
caderinele,
E. n cazul medierii de cre integrine, adeziunea celular nu este dependent de
Ca2+ sau Mg2+, iar cand este mediat de imunoglobuline este dependent de
calciu.
4. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
A. Selectinele sunt implicate n adeziunea selectiv dintre celulele embrionare
epiteliale, ct i n formarea de jonciuni stabile dintre celulele esuturilor,
B. Caderinele sunt glicoproteine, de mai multe tipuri, E- caderine (endoteliale),
L- caderine (leucocitare) P- caderine (platelet = thrombocytes caderine),
C. Imunoglobulinele sunt glicoproteine transmembranare din care fac parte
categoriile: ICAMs,VCAM -1, PECAM-1,NCAM,
D. Componentele matricei extracelularer pot fi degradate de enzime proteolitice
secretate local de ctre celule,de aceea nu poate fi periodic refcut,
66

E. metaloproteazele matriceale (colagenazele, gelatinazele, stromelizine) i serin


proteazele (plasmina) sunt glicozaminoglicani ce intra in componenta matricei
extracelulare.
5. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la degradarea matricei extracelulare
sunt false?
A. Proteazele sunt secretate sub form de precursori inactivi care vor fi activai
local,
B. Secreia de inhibitori de proteaze ce limiteaz aciunea proteazelor la o
anumit zon
C. metaloproteazele matriceale (colagenazele, gelatinazele, stromelizine) i serin
proteazele (plasmina) sunt enzime proteolitice secretate local de ctre cellule
ce degradeaza matricea extracelulara
D. Celulele au pe suprafa receptori care leag proteazele acolo unde este
necesar
E. Matricea extracelular nu poate fi degradata periodic.

6. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?


A. n toate organismele multicelulare, creterea, diferenierea i metabolismul
sunt coordonate de o reea foarte elaborat de comunicaii intercelulare cu
ajutorul produilor extracelulari,
B. Celulele pot comunica ntre ele pe distane foarte mari
C. Moleculele cu rol de semnale extracelulare controleaz creterea esuturilor,
produce sinteza i secreia proteinelor i regleaz compoziia fluidelor extra i
intracelulare,
D. semnale extracelulare pot fi clasificate, dup distana la care trebuie s
acioneaze, n:semnale endocrine,semnale paracrine ,semnale
autocrine,semnale monocrine,
E. n semnalizarea paracrin celula tint se afl n apropierea celulei
semnalizatoare

Tema: SEMNALIZAREA CELULARA


COMPLEMENT SIMPLU
1. Semnalizarea prin care se asigura comunicarea intre celule aflate la distanta este
denumita:
A.
B.
C.
D.
E.

Autocrina
Paracrina
Endocrina
Exocrina
Juxtacrina

67

2. Semnalizarea prin care se asigur comunicarea ntre celule aflate in apropierea


celulei semnalizatoare, din acelasi grup de celule.
A.
B.
C.
D.
E.

Autocrina
Paracrina
Endocrina
Exocrina
Juxtacrina

3.Semnalizarea prin care se face schim ionic si citoplasmatic intre celule alaturate se
numeste:
A.
B.
C.
D.
E.

Autocrina
Paracrina
Endocrina
Exocrina
Juxtacrina

4. Comunicarea intercelulara implica mai multe etape cu exceptia:


A.
B.
C.
D.
E.

Sinteza moleculei semnal


Transportul semnalelor moleculare catre celula tinta
Modificarea conformationala a moleculei semnal pentru fixarea pe receptor
Modificarea metabolismului celular
Desfacerea complexului receptor-molecula semnal

5. O molecula care transfera un semnal catre o alta celula se numeste:


A. Molecula reglatoare
B. Ligand
C. Receptor
D. Inhibitor
E. Regiune de control molecular
6. Hormonii care se leaga de receptorii aflati la suprafata celulara sunt de tipul:
A.
B.
C.
D.
E.

hormoni liposolubili
care intervin in modificarea i transcriptia genelor
hormoni hidrosolubili
1,2 diacilglicerol
Mesageri secunzi

7. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?


A. n semnalizarea paracrin celulele organelor endocrine elibereaz substane
semnal, care acioneaz asupra celulelor int aflate la distan,
B. n semnalizarea endocrin celula tint se afl n apropierea celulei
semnalizatoare,
C. n semnalizarea paracrin moleculele semnal afecteaz doar celulele int
adiacente ei.
D. Neurotransmitorii i neurohormonii sunt exemple de semnale autocrine
68

E. n semnalizarea monocrin, celulele rspund la substane pe care ele nsele le


elibereaz
8. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?
A. n semnalizarea autocrin, celulele rspund la substane pe care ele nsele le
elibereaz
B. Semnale juxtacrine sunt implicate si n comunicarea legat de cresterea tisular,
pentru migrarea in timpul rspunsului imun
C. n semnalizarea autocrin celulele rspund la factorii de cretere pe care i
secret
D. Celulele tumorale produc i elibereaz factori de cretere care stimuleaz
creterea necontrolat a celulelor tumorale
E. La animale, hormonii sunt transportai de la locul eliberrii lor la celulele int,
de obicei, de lichidul cefalorahidian limfa si saliva.
9. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea celulara:
A. Unele peptide mici funcioneaz att ca neurotransmitori (semnale
paracrine), ct i ca hormoni sistemici (semnalizare endocrin)
B. Comunicarea prin semnale extracelulare, n mod obinuit, implic ase etape
C. Sinteza moleculei semnal, eliberarea moleculei semnal de ctre celul si
transportul ctre celula int sunt primele etape ale semnalizarii extracelulare
D. Detecia semnalului de ctre un receptor specific si modificarea
metabolismului celular, declanat de complexul receptor molecul semnal,
sunt etape ale semnalizarii extracelulare
E. ndeprtarea, inactivarea semnalului, urmat de ncetarea rspunsului celular
este a saptea etapa a semnalizarii extracelulare
10. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrin:
A. Unele semnale induc modificri n activitatea uneia sau mai multor enzime
prezente n celula int celula rspunzand rapid, ntr-un interval de minute sau
secunde
B. Unele molecule semnal sunt capabile s i exercite aciunea prin modificarea
expresiei genelor
C. Cea mai cunoscut clas de molecule semnal ce modifica expresiea genelor
este reprezentat de hormonii sterolici
D. hormonii sterolici interactioneaz cu receptori intracelulari producnd inducia
genelor specifice prin legarea la ARN n diferite regiuni de control.
E. Proteinele receptor de pe suprafaa celulelor int din citosol sau din nucleul
acestora, posed un situs de legare cu mare afinitate pentru o substan semnal
particular (neurotransmitor sau hormon)
11. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrin;

69

A. Rspunsul unei celule la un ligant specific este determinat de tipul de receptor


pentru un ligand particular, pe care l posed celula int i de reaciile
intracelulare care sunt iniiate prin legarea unui singur ligand la receptorul su.
B. Aceeai celul poate avea dou sau mai multe tipuri de receptori, insa, diferite
tipuri celulare nu pot avea diferite seturi de receptori pentru acelai ligand
C. Pentru majoritatea sistemelor ligand-receptor, ligandul are funcia de a se lega
de receptor
D. Singura funcie a ligandului este aceea de a modifica proprietile receptorului,
fapt ce semnalizeaz celulei c n mediu este prezent un produs specific
E. Celulele int pot modifica ligandul sau l pot degrada, celulele putand
modifica sau finaliza rspunsul lor sau al celulelor vecine la molecula semnal
12. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?
A. Hormonii care sunt folosii n semnalizarea endocrin sunt clasificai dup
mecanismul de aciune i dup compoziia chimic n hormonii liposolubili si
hidrosolubili
B. Hormonii liposolubili difuzeaz prin membrana plasmatic i interacioneaz
cu receptori nucleari sau citosolici
C. hormonii sterolici, tiroxina i acidul retinoic, fiind foarte hidrofobi, sunt
transportai prin snge de ctre proteine carrier, apoi intr n celule i
legndu-se de receptori specifici din citosol sau chiar din nucleu, actioneaz
asupra ADN nuclear modificnd transcripia genelor
D. Hormonii hidrosolubili sunt molecule lipofile care se leag de receptori aflai
la suprafaa celular
E. peptidele, hormonii proteici, prostaglandinele, unii aminoacizi, adrenalina i
ali compui, se leag la receptorii membranari de suprafa, declannd
creterea sau descreterea concentraiei intracelulare a AMP ciclic, a Ca2+, a
1,2 diacilglicerolului sau a altor mesageri secunzi
13. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?
A. Receptorii membranari sunt proteine sau complexe proteice transmembranare
care prezint un situs de legare a ligandului orientat spre faa extern a celulei,
B. Liganzii specifici pentru receptorii membranari sunt hormoni a cror molecul
este hidrofil si nu poate traversa membrana celular pentru a avea acces la
receptorii citoplasmatici
C. Receptori membranari reacioneaz la creterea cantitii de hormone prin
reducerea numrului receptorilor active
D. Anumii hormoni pot afecta sincron att receptorii membranari proprii dar nu
i ai altor hormoni
E. Anumii hormoni pot declana o amplificare prin creterea n cascad a unor
molecule tint (de obicei enzime), care poart numele de amplificare
enzimatic
14. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?
A. receptorii membranari pot interveni direct n reglarea expresiei genelor
70

B. In functie de mecanismului de transmitere transmembranar a semnalului


extracelular spre interiorul celulei, receptorii membranari pot fi receptori
canale. receptori catalitici .receptori dependeni de proteinele G,
C. Receptorii canale sunt localizai la nivelul jonciunilor sinaptice i funcioneaz
dup principiul canalelor ionice cu poart comandate de ligand
D. Receptorii catalitici funcioneaz direct ca enzime, dac sunt activai de ligand
E. Receptorii dependeni de proteina G- dup ce se combin cu ligandul, activeaz
o protein membranar numit protein G care activeaz o a treia protein
membranar care are o activitate catalitic
15. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?
A. Adenilat ciclaza este o enzim membranar care are un situs de legare a ATP
pe faa citoplasmatic a membranei,
B. Activarea adenilat ciclazei se face prin intermediul unei a treia proteine
membranare, numit protein reglatoare ce leag GTP sau proteina G
C. Proteina G ce leaga GTP se numeste protein G stimulatoare pentru c este
implicat n activarea enzimatic
D. AMPc intracelular actioneaz ca un transductor de semnal sau de mesager
secund n cazul rspusurilor intracelulare la epinefrina sau nonepinefrina
E. Receptorii -adrenalinici exist pe celulele cardiace, determinnd creterea
activitii muschiului cardiac i respectiv amplificarea fluxului sanguin, ct i
pe celulele musculare netede ale intestinului determinnd crampele abdominale
16. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?
A. O molecul semnal poate determina att creterea ct i descreterea
concentraiei intracelulare a AMPc, n funcie de tipul de receptor la care se
leag
B. Celulele glandei corticosuprarenale au receptori pentru legarea hormonului
adenocorticotrop (ACTH) secretat de hipofiz ce duce la activarea n lan a
adenilat-ciclaze- AMPc- protein kinazei- hormoni steroizi (cortizol, aldosteron)
C. Alturi de AMPc, ionii de Ca2+ reprezint cel mai rspndit mesager secund
implicat n semnalizarea celular
D. Concentraia ionilor de calciu aflai n citosol este meninut la valori extrem de
sczute (aproximativ 107M)
E. Concentraia ionilor de calciu aflai n citosol este meninut la valori extrem de
mari (aproximativ 10M)
17. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?
A. n celule musculare netede, creterea ionului de calciu declaneaz contracia, n
celulele musculare striate i n celulele hepatice determin activarea degradrii
glicogenului
B. Concentrai sczut a calciului n citosol este meninut prin mecanisme care
pompeaz ionii de calciu n dou direcii: nspre mediile extracelulare i
respectiv, n interiorul unui compartiment membranar intracelular numit
compartiment de sechestrare a calciului, format din structuri veziculare i
poriuni specializate ale reticulului endoplasmatic
71

C. Doar o parte dintre celulele eucariote conin n membrana lor o pomp de calciu
(Ca2+ ATPaz) care, folosind energia obinut din hidroliza ATP, pompeaz
ionii de calciu n afara celulei
D. Calmodulina este o protein citoplasmatic care mediaz unele efecte celulare
ale ionului de calciu
E. Calmodulina formeaz cu ionul de calciu un complex care activeaz o serie de
enzime
18.Ce afirmatie referitoare la semnalizarea celulara mediate de calciu este adevarata?
A. Unii hormoni, dac se leag la receptorii de suprafaa celular, determin
creterea concentraiei calciului din citosol doar daca sunt prezenti n mediul
extracelular
B. n stadiul iniial al stimulrii hormonale, calciu este eliberat n citosol din
mediul extracelular
C. Secvena de reacii care se desfoar n acest mecanism este urmtoarea:
Legarea hormonului la receptorul de pe suprafaa celulei >activarea proteinei
Gp > activare fosfolipaza C>formarea inozitol-trifosfat n citoplasm >
deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de
sechestrare a calciului
D. Secvena de reacii care se desfoar n acest mecanism este urmtoarea:
Legarea hormonului la receptorul de pe suprafaa celulei >activare fosfolipaza
C>activarea proteinei Gp > formarea inozitol-trifosfat n citoplasm >
deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de
sechestrare a calciului
E. Secvena de reacii care se desfoar n acest mecanism este urmtoarea:
Legarea hormonului la receptorul de pe suprafaa celulei > activare fosfolipaza
C> activarea proteinei Gp > deschiderea canalelor de calciu din membranele
compartimentului de sechestrare a calciului> formarea inozitol-trifosfat n
citoplasm

19. Ce afirmatie referitoare la receptorii catalitici este adevarata?


A. Receptorii catalitici sunt proteine membranare al cror domeniu citoplasmatic
conine un situs enzimatic care este activat n momentul n care se asociaz cu
ligandul pe faa extracelular a plasmalemei,
B. AMP este singurul nucleotid ciclic care particip la semnalizarea celular
C. protein kinazele tirozin-specifice, sunt o clas aparte de proteine
transmembranare ce nu au rol de receptori catalitici si care traverseaz o dat
bistratul membranar
D. Receptorii pentru insulin si receptorii pentru factorul plachetar de crestere
PDGFnu sunt recetori catalitici
E. Receptorul pentru insulin este o protein membranar monomeric ce are
activitate protein kinaz tirozin specific

20. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?


72

A. Receptorul pentru insulin este o protein membranar tetrameric ce are


activitate protein kinaz tirozin specific
B. Insulina determin scderea concentraiei de glucoz din snge prin dou
mecanisme diferite, n funcie de tipul de celule asupra crora acioneaz
C. Efectul asupra hepatocitelor se traduce prin stimularea glicogenogenezei ca
urmare a activrii glicogen-sintetazei
D. efectul asupra celulelor musculare i adipocitelor se traduce prin accelerarea
importului de glucoz ca urmare a exprimrii la suprafaa celular a
transportorilor de glucoz
E. Efectul insulinei este acela de a scadea rata captrii de glucoz din snge de
ctre celulele musculare i adipoase, prin scaderea numrului transportorilor de
glucoz din membrana plasmatic a acestor celule

21. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?


A. Efectul insulinei asupra captrii glucozei i a catabolismului, apare dup cteva
minute i nu necesit sinteza de proteine noi
B. expunerea ndelungat la insulin, produce efecte de lung durat, determinnd
creterea activitii enzimelor hepatice care sintetizeaz glicogen i a enzimelor
din adipocite care sintetizeaz trigliceride. n acest context, actiunile insulinei i
ale adrenalinei sunt opuse
C. Dup aproximativ 15 minute de expunere a celulelor adipoase la insulin,
transportul glucozei n acestea crete de 10-20 de ori, mai ales datorit creterii
numrului de transportori de glucoz la suprafaa membranei
D. Celulele musculare i adipocitele posed n citoplasm, imediat sub membrana
plasmatic, un mare numr de vezicule ale cror membrane conin transportori
de glucoz specifici doar pentru aceste cellule
E. Aciunea de stimulare a creterii nu face parte din rolurile insulinei
22.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?
A. Semnalizarea paracrina si autocrina implic interventia mediatorilor chimici
locali,a prostaglandinelor i a unor factori de crestere
B. Mediatorii chimici locali care intervin n semnalizarea paracrina, acioneaz doar
asupra celulelor aflate n vecintatea celulei secretoare.
C. Monoxidul de azot (NO) este o molecul de semnalizare autocrin important
pentru semnalizarea n sistemul nervos, imun i circulator
D. NO este capabil s difuzeze direct prin membrana plasmatic a celulelor int
E. Monoxidul de axot este sintetizat din arginin de ctre enzima sintetaza
monoxidului de azot (NOS)
23. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?
A. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilataia i determin erecia
penian,
B. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilataia si este folosit in
tratamentul bolilor de inim
73

C. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n


hrnire, aprare, rspunsurile la stresul indus de factorii de mediu, nvtare,
D. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n
metamorfoz, not, simbioz, asocierea celulelor sanguine i reglarea presiunii
sanguine
E. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n
reproducere
24. NO induce vasodilataie prin urmtorul mecanism, cu exceptia:
A. Eliberarea acetilcolinei la nivelul terminaiilor nervoase din endoteliul vaselor de
snge, induce sinteza de NO
B. NO care difuzeaz la celulele musculare netede vecine, unde NO reacioneaz cu
fierul legat la situsul activ al enzimei guanilat ciclaza
C. Ca urmare a creterii activitii enzimatice are loc sinteza mesagerului secundar
GMPc , care va induce relaxarea celulelor musculare netede i vasodilataia
D. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilataia
E. variantele A si B nu sunt corecte
25. Care dintre afirmatiile, de mai jos, referitoare la neurotransmitatori este falsa?
A. Transport semnalele ntre neuroni sau de la neuroni la celule int cum ar fi
celulele musculare
B. reprezint un grup de molecule mici hidrofile, din care fac parte: acetilcolina,
epinefrina (adrenalina) serotonina, histamina, glutamatul, glicina, acidul aminobutiric (GABA)
C. neurotransmitorii nu pot strbate mambrana plasmatic i de aceea se leag la
receptorii suprafeei celulare
D. Legarea neurotransmitorilor la receptori induce o modificare a conformaiei
receptorilor, care deschid poarta canalelor ionice, determinnd schimbri n
fluxul de ioni din celula int
E. Ali receptori ai neurotransmitorilor sunt cuplai cu proteinele G, care
determin diferite rspunsuri intracelulare regland direct activitatea canalelor
ionice

26. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa referitoare la histamina?
A. Histamina este secretat de mastocite, celule existente n tesutul consjunctiv
B. Principalul efect al histaminei const n dilataia local a vaselor sanguine i
creterea permeabilitii lor
C. Mastocitele depoziteaz histamin n vezicule de secreie i o elibereaz rapid
prin exocitoz atunci cand sunt stimulate prin infectie local, reactii
imunologice sau diferite leziuni tisulare
D. Dilatatia vasculara locala datorita histaminei faciliteaz accesul proteinelor
serice (anticorpi) precum i al leucocitelor la situsul leziunii
E. Neutrofilele, produc enzime care inactiveaz histamina, ceea ce duce la oprirea
efectului acesteia
74

27. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la factorii de crestere, este falsa?
A. Factorii de cretere sunt enzime
B. Factorii de cretere cuprind o mare varietate de molecule semnal care
controleaz creterea i diferenierea celular
C. Factorul de cretere al nervilor (NGF) este un membru al familiei
neurotrofinelor care regleaz dezvoltarea i supravieuirea neuronilor
D. Factorul de cretere epidermic (EGF) are rol n controlul proliferrii celulare,
att n timpul dezvoltii embrionare ct i la organismele adulte
E. Factorul de cretere derivat din plachete (PDGF) este implicat n vindecarea
rnilor
28. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?
A. Factorul de cretere derivat din plachete stimuleaz proliferarea fibrobrastelor
din vecintatea cheagului, contribuid astfel la regenerarea esuturilor distruse
B. factorul de cretere epidermal (EGF) stimuleaz creterea majoritii tipurilor de
celule ntr-o cultur
C. Factorii de cretere stimuleaz creterea celular acionnd ca ageni de
semnalizare
D. Factorii de crestere sunt factori de semnalizare paracrina
E. Factorii de crestere intervin n trecerea celulei din starea de repaus in starea
activ

29. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?
A. Factorii de cretere stimuleaz creterea celular prin fosforilarea tirozinei n
anumite proteine
B. Hormonii polipeptidici, neuropeptidele i factorii de cretere se leag de
receptorii membranari
C. Anomaliile observate n semnalizarea prin factorii de cretere, determin
numeroase boli
D. Celulele normale se afla in inhibiie n ceea ce privete creterea i diviziunea si
sunt stimulate de factorii de cretere
E. Mecanismul de inducere a cancerului const n primul rnd din dereglarea
mecanismelor de stimulare a creterii celulelor normale
30. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii pentru citokine este
falsa?
A. Receptorii pentru citokine, actioneaz prin stimularea intracelular a proteinelor
tirozin kinazice
B. Receptorii pentru citokine au activitate enzimatic intrinsec
C. Receptorii pentru citokine se asociaz prin legturi necovalente cu proteinele
tirozin kinazice
D. Receptorii pentru citokine au un domeniu extracelular N-terminal care leag
ligandul
75

E. Interleukina -2 i eritropoietina fac parte din familia receptorilor pentru citokine


spre deosebire de hormonul de cretere i prolactina care nu sunt receptori pentru
cytokine

31. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?


A. Calea MAP kinazei este alctuit dintr-o cascad de protein kinaze cu rol
important n semnalizarea tuturor celulelor eucariote
B. MAP kinazele sunt activate ca rspuns la diferii factori de cretere i alte
molecule de semnalizare
C. Protein kinaza C poate s activeze cile kinazei reglatoare de semnal
extracelular care stimuleaz proliferarea celular indus de esterii forbol,
iniiatori ai tumorilor
D. Cile de Ca2+ ct i cele ale AMPc se intersecteaz cu semnalizarea kinazei
reglatoare de semnal extracelular, stimulnd sau inhibnd calea kinazei
reglatoare de semnal extracelular n diferite tipuri de cellule
E. Toate afirmatiile sunt false
32. Care dintre afirmatii nu este adevarata?
A. Rolul principal al cii kinazei reglatoare de semnal extracelular a fost
evideniat n celulele animale cu ajurorul proteinei RAS, identificat ca
proteina oncogenic a virusurilor tumorale, care determin sarcoamele la
obolani
B. Microinjectarea proteinei RAS active induce direct proliferarea celulelor
normale de mamifere
C. Prin microinjectarea de anticorpi anti-Ras sau prin expresia unei mutante Ras
dominant negative se blocheaz proliferarea celular indus prin factorul de
cretere
D. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativ
fa de calea MAP kinazei
E. Prostaglandinele nu exercit actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici

33. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la calea Jak/STAT este adevarata?
A. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativ
fa de calea MAP kinazei
B. Calea Jak/STAT ofer o conexiune mult mai direct ntre protein/tirozin
kinaze i factorii de transcripie
C. Prin calea Jak/STAT fosforilarea tirozinei substratului proteic influeneaz
direct localizarea i funcionarea factorului de transcripie
D. Afirmatiile A si B sunt adevarate
E. Toate afirmatiile sunt adevarate
34. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata?
A. Prostaglandinele sunt compusi chimici derivati din acidul arahidonic
76

B.
C.
D.
E.

Prostaglandinele sunt molecule liposolubile


Prostaglandinele isi exercit actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici
Prostaglandinele isi exercit actiunea prin legarea la receptorii de suprafata
Nicio afirmatie nu este falsa

35. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata?
A. Prostaglandinele sunt sintetizate continuu n membranele celulelor
B. Prostaglandinele sunt sintetizate prin degradarea fosfolipidelor sub actiunea
fosfolipazei
C. Dupa ce sunt sintetizate prostaglandinele sunt eliberate in spatial extracelular
D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate
E. Doar afirmatia B este adevarata

36. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata?
A. Prostaglandinele sunt degradate, de ctre enzimele existente n lichidele
extracelulare
B. Unele prostaglandine determin agregarea plachetelor sanguine i aderena lor
la pereii vaselor sanguine
C. Prostaglandinele pot afecta evoluia bolilor vasculare deoarece ele pot
determina agregarea plachetelor sanguine i aderena lor la pereii vaselor
sanguine
D. Aspirina i ali ageni antiinflamatori inhib sinteza prostaglandinelor
E. Toate afirmatiile sunt adevarate

37. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata?
A. Aspirina i ali ageni antiinflamatori inhib sinteza prostaglandinelor
B. Unele prostaglandine sunt produse n cantiti mari la nivelul uterului
producnd contraciile musculare netede a acestuia n timpul naterii
C. Unele prostaglandine sunt folosite astzi ca ageni farmacologici pentru
inducerea avortului
D. Prostaglandinele acioneaz la nivel local, pe cile de semnalizare autocrin
sau paracrin i stimuleaz celulele int s produc diferite rspunsuri ca
agregarea plachetelor, inflamaia, durerea, contracia muchiului neted
E. blocheaza contractiile uterine in timpul nasterii
38. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?
A. Componentele citoscheletului acioneaz att ca receptori, ct i ca inte n
cile de semnalizare celular corelnd forma celulei cu alte rspunsuri celulare
B. Factorii de crestere induc modificri n organizarea citoscheletului, care
determin apariia unor prelungiri ale suprafeei celulare (filopode,
lamelipode) precum i constituirea contactelor focale i a fibrelor de stress
77

C. Un rol important n acest proces de reglare temporal a mecanismelor


moleculare il are ionul de calciu i respectiv mecanismele de modulare a
concentraiei acetusi ion
D. Toate afirmatiile sunt false
E. Toate afirmatiile sunt adevarate

39. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la glutamat este falsa?
A. Glutamatul acioneaz asupra celulelor nervoase pentru a stimula cile de
semnalizare intercelular prin cresterea nivelului ionului de calciu
B. Glutamatul acioneaz asupra celulelor nervoase pentru a stimula cile de
semnalizare intercelular prin activarea factorilor de transcripie (proteine)
C. Glutamatul acioneaz asupra celulelor nervoase pentru a stimula cile de
semnalizare intercelular prin activarea sintezei de AMPc
D. Toate afirmatiile sunt false
E. Toate afirmatiile sunt adevarate
40. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?
A. Organismele patogene i viruii pot interfera cu evenimente de semnalizare,
cauznd defecte n cile de semnalizare si generand asfel boli
B. Cele mai multe dintre boli grave la om, cum ar fi hipertensiunea arterial, boli
de inima, diabet si multe forme de boal mintal, par a rezulta din subtile
modificari fenotipice de semnalizare
C. Majoritatea bolilor nu pot fi explicate prin afectarea unei singure etape a unei
ci, de semnalizare, ci prin multiple alterri care afecteaz reelele ntr-o
manier complex
D. Nicio afirmatie nu este adevarata
E. Toate afirmatiile sunt adevarate
41. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?
A. Medicamentele, fie c interacioneaz specific cu o singur int sau cu mai
multe molecule i vor perturba cascadele metabolice i de semnalizare, ntr-un
mod complex
B. Multe tipuri celulare pot fi afectate n grade diferite de acelai medicament
deoarece multe tipuri de celule utilizeaz aceleai molecule pentru semnalizare
n contexte diferite
C. Supraexprimarea receptorilor de suprafa celular sau a proteinelor
intracelulare au efecte substaniale asupra fiziologiei celulei
D. Nicio afirmatie nu este adevarata
E. Toate afirmatiile sunt adevarate

COMPLEMENT MULTIPLU
1. Semnalizarea celulara permite comunicatii complexe intre celule care asigura:
78

A.
B.
C.
D.
E.

Cresterea celulara
Schimbul de vezicule lipidice
Metabolismul celular
Diferentierea tisulara
Reglarea fluidelor extra si intracelulare

2. Semnalizarea celulara este asigurata de o multitudine de semnale dintre care:


A.
B.
C.
D.
E.

Autocrine
Sincrine
Endocrine
Extrinseci
Paracrine

3. In semnalizarea endocrina sunt implicati o serie de receptori cu exceptia:


A.
B.
C.
D.
E.

Receptori membranari
Receptori lipidici
Receptori intracelulari
Receptori secundari
bireceptori

4. Moleculele semnal din cadrul tipului de semnalizare endocrina sunt de mai multe
categorii:
A.
B.
C.
D.
E.

hormoni sterolici
hormoni tiroidieni
hormoni proteici
fitohormoni
molecule liposolubile si hidrosolubile

5. Receptorii membranari sunt:


A.
B.
C.
D.
E.

molecule proteice
complexe proteice transmembranare
glicolipide transmembranare
complexe moleculare necunoscute
molecule instabile structural sub actiunea ligandului

6. Receptorii membranari pot determina modificari de tipuri diferite care implica mai
multe componente celulare:
A. transmiterea semnalului la receptorii intracelulari
B. inactivarea receptorilor la cresterea cantitatii de ligand
C. blocarea definitiva a zonelor membranare invecinate cu scopul modificarii
membranelor celulare si crearea de noi posibilitati de adaptare
D. inactivarea transferului hormonilor liposolubili prin membrane
E. declansarea amplificarii enzimatice
7.Marcati informatiile corecte referitoare la receptorii membranari:
A. sunt structuri care se activeaza in prezenta unui ligand
79

B. nu se pot inactiva, numarul receptorilor activi este stabil, fiind determinat


genetic
C. sunt activati strict doar de molecule ligand pe care le recunosc conformational
D. pot declansa amplificarea raspunsurilor celulare prin conexiunea cu sisteme
enximatice submembranare
E. se pot scufunda in straturile membranare
8. Receptorii membranari sunt clasificati dupa mecanismul de transmitere in:
A.
B.
C.
D.
E.

receptori dependenti de proteina G


receptori catalitici
receptori ionici
receptori canale
receptori nucleari

9. Exista o serie de adaptari ale receptorilor care moduleaza functionalitatea acestora:


A. declanseaza procese de inhibare a reactiilor enzimatice
B. exista receptori adaptati astfel incat pot fi influentati atat de hormoni specifici
cat si de alti hormoni, ceea ce duce la cresterea complexitatii interferentelor
intercelulare
C. declanseaza amplificarea enzimatica
D. reactioneaza la cresterea numarului de molecule semnal si prin inactivarea
propriilor molecule
E. se inactiveaza prin legarea moleculelor semnal
10. Afirmatiile corecte
urmatoarele:
A.
B.
C.
D.
E.

referitoare la receptorii dependenti de proteina G sunt

Sunt receptori pentru hormonul adrenalina


Transmit informatia catre un sistem enzimatic intracelular, in lant
Prin intermediul proteinei G sunt transmise informatiile catre ADN
Sunt sisteme de semnalizare care implica un sistem intern de mesageri secunzi
Sunt receptori pentru hormoni liposolubili

11. Proteinele G se caracterizeaz prin urmtoarele:


A.
B.
C.
D.
E.

Sunt proteine formate din trei lanuri polipeptidice (,,)


Sunt proteine derivate din guanozin (G)
Sunt intermediari ai sistemului de semnalizare endocrin
Cupleaz receptorii transmembranari cu adenilat ciclaza i fosfolipaza C
Sunt activate de adenozin monofosfat

12.Adenilat ciclaza este o enzim intracelular care se caracterizeaza prin


urmatoarele, cu exceptia:
A.
B.
C.
D.
E.

este activata de proteina G


este activata de AMPc
este inhibata de ATP
are rol in sinteza AMPc
are rol functionarea celulelor cu receptori pentru catecolamine
80

13.Receptorii care activeaz adenilat ciclaza sunt:


A.
B.
C.
D.
E.

implicai in asigurarea sursei de energie pentru celule


sunt caracteristici fibrelor musculare
sunt de tipul adrenalinici
au rol important n funcionarea celulelor retiniene cu bastonase
importani ndeclansarea sintezei de AMPc

14. Despre protein kinazele se poate afirma:


A.
B.
C.
D.
E.

sunt enzime de natura glicolipidic


sunt enzime implicate n activarea unor reacii citoplasmatice
activarea e realizat de cuplarea AMPc
sunt denumite i F-kinaze
au rol n transferul de radicali fosfat pe aminoacizii ai unor proteine

15.Calmodulina este o structura intracitoplasmatic:


A.
B.
C.
D.
E.

de natura proteic
este o protein transmembranar
este o protein implicat n medierea unor efecte celulare ale ionului de calciu
intervine n stimularea sintezei de AMP c
activeaz AMPc-fosfodiesteraza care intervine n degradarea AMPc

16.Ionul de Ca2+ este implicat ntr-o serie de procese intracelulare :


A. legate de sistemul de reactii ca rspuns la un stimul hormonal
B. n inactivarea calmodulinei
C. ce asigur legarea protein kinazei C pe faa citoplasmatic a membranei
celulare n vederea activrii de diacil glicerol
D. intervine n reglarea ph celular prin activarea protein kinazei C
E. doar n forma legat din compartimentele intracelulare
17.Fosfolipaza C (PC) este o enzima care intervine in procesele intracelulare de tipul:
A. cuplarea unui ligand cu receptorul membranar
B. formarea unor mesageri intermediari ai semnalelor celulare
C. formarea diacil-glicerolului
D. formarea calmodulinei
E. sechestrarea calciului in compartimente specifice
18.Marcati afirmatiile corecte referitoare mediatorul semnalizarii celulare de tipul
ionului de calciu:
A. cresterea concentratiei intracelulare a Ca2+ declanseaza in celulele ale
insulelor Langerhans blocarea exocitozei de insulina
B. in celulele musculare netede cresterea calciului determina contractia
C. cresterea in celulele hepatice determina activarea degradarii glicogenului
D. modificarea concentratiei intracelulare nu produce modificari ale semnalelor
intercelulare si intracelulare
81

E. cresterea concentratiei intracelulare


insulinei

pancreatice declanseaza eliberarea

19 Informatiile legate de modul de functiune a fosfolipazei C sunt adevatare cu


exceptia:
A. activeaza formarea protein kinazei C
B. interfereaza cu eliberarea ionului de calciu
C. nu este in conexiune cu sistemul de reglare a transcriptiei
D. activarea se face in absenta proteinei G
E. intervine in reglarea unor procese mediate ulterior de PKC cum ar fi reglarea
Ph prin fosforilarea canalului antiport de Na/H

20. Receptorii membranari catalitici sunt caracterizati de urmatoarele particularitati,


cu exceptia:
A. sunt receptori implicati in semnalizarea endocrina si paracrina
B. sunt proteine membranare cu domeniul citoplasmatic activat de proteine
stimulatoare G
C. sunt activati intracelular prin cuplajul ligandului la situsul de legare
extracelular
D. sunt proteine transmembranare care contin un situs enzimatic citoplasmatic
E. sunt molecule care se disociaza rapid dupa legarea semnalului chimic
21. Cei mai importanti receptori catalitici sunt :
A.
B.
C.
D.
E.

receptorii pentru acetilcolina


receptorii pentru insulina
receptorii pentru histamina
receptorii pentru factorii de crestere
protein kinazele tirozin specifice

22. Protein kinazele tirozin specifice sunt componente de semnalizare cu urmatoarele


particularitati:
A.
B.
C.
D.
E.

din categoria receptorilor dependenti de proteina G


sunt fosforilaze activate de ligand
sunt inactivate de radicalul fosfat (P) de pe ATP
leaga fosfatul din tirozina unor proteine din citoplasma
se autofosforileaza

23. Despre receptorul pentru insulina se poate afirma:


A.
B.
C.
D.
E.

este o proteina transmembranara cu structura tetramerica


are capacitate de autofosforilare
are actiune similara si concomitenta cu hormonul adrenalinic
are activitate protein kinaza tirozin specifica
este localizat exclusiv pe membranele celulelor hepatice

82

24. Insulina este un hormon ce actioneaza ca stimul celular endocrin cu efecte de


tipul:
A. creste de 10-20 de ori numarul transportorilor de glucoza la suprafata
membranelor celulare si in special celulelor adipoase
B. captarea lenta a glucozei in primele minute ale eliberarii
C. blocarea cresterii fibroblastelor
D. reduce nivelul glucozei din sange prin stimularea enzimatica in hepatocite si
adipocite ceea ce induce la formarea glicogenului si trigliceridelor
E. stimuleaza sinteza de ADN la expunerea prelungita
25. Modificarea receptorilor insulinici determina:
A.
B.
C.
D.
E.

raspuns defectuos al celulelor musculare si adipoase la insulina


aparitia diabetului zaharat
blocheaza eliberarea glucozei in sange
permite folosirea insulinei ca tratament
nu afecteaza modificarea nivelului de glucoza din sange

26. Despre semnalizarea paracrina se poate afirma, exceptand urmatoarele:


A. mediatorii chimici care intervin in semnalizarea paracrina activeaza doar in
vecinatatea celulelor secretoare
B. ligandul in cazul comunicarii paracrine este doar de tipul hormonilor steroizi
C. mediatorii sunt rapid imobilizati in spatiul intercelular dupa ce au fost secretati
D. nu exista specializare pentru semnalizarea paracrina la celulele adulte
E. factorii de crestere intervin in semnalizarea paracrina ca principal mod de
comunicare intercelulara
27. In semnalizarea celulelor invecinate se evidentiaza urmatoarele:
A. semnalizarea paracrina si autocrina se refera la acelasi mod de interrelationare
celulara
B. Liganzii care intervin in semnalizarea paracrina activeaza doar in vecinatatea
celulelor secretoare
C. Mediatorii care intervin in semnalizarea paracrina sunt: prostaglandinele,
factorii de crestere, neurotransmitatorii, NO
D. Comunicarea prin semnale paracrine si autocrine caracterizeaza doar celulele
embrionare, inaintea diferentierii din organogeneza
E. Cele mai multe semnale autocrine si paracrine au rolul de a bloca diviziunea
celulara mitotica
28. NO este un semnalizator ce intervine:
A. In semnalizarea endocrina
B. In semnalizarea paracrina
C. Fara a difuza in spatiul extracelular, ci actioneaza ca semnal intracelular
D. pe enzime tinta intracelular
E. prin implicarea in procesul de vasodilatatie si relaxarea celulelor musculare
netede
29. Moleculele de semnalizare de tipul NO sunt :
83

A. sintetizate ca urmare a semnalelor produse de acetilcolina


B. sunt sintetizate din arginina extracelulara
C. NO patrunde in celule si actioneaza asupra calciului din situsul activ al unei
enzime de tipul guanilat ciclaza
D. Implicate in relaxarea vaselor coronariene si respectiv cresterea aportului de
sange la nivelul muschiului cardiac
E. Inductori ai contractiei musculatorii netede prin intermediul GMPc
30. NO este un important semnalizator care intervine in mecanismele de functionare
celulara:
A. Implicate in relaxarea vaselor coronariene si respectiv cresterea aportului de
sange la nivelul muschiului cardiac
B. Prin sistemul endocrin
C. NO patrunde in celule si actioneaza asupra fierului din situsul activ al unei
enzime
D. Induce vasodilatatie i determina erectia peniana
E. Este inhibat de folosirea nitroglicerinei ca medicament
31. Neurotransmitatorii sunt molecule semnal care:
A.
B.
C.
D.

Sunt hidrofile
Sunt hidrofobe si pot usor strabate membrana plasmatica
Se leaga la receptorii suprafetei celulare
Sunt de tipul epinefrina, serotonina, histamina, acetilcolina, acid aminobutiric
E. Sunt de tipul antihistamina
32. Neurotransmitatorii pot actiona prin:
A.
B.
C.
D.
E.

Trecerea prin membrana celulara


Modificarea conformatiei receptorului
Blocarea canalelor ionice
Cuplarea receptorilor cu proteinele G
Oprirea mecanismelor interne enzimatice

33. Despre histamina si serotonina se poate afirma:


A.
B.
C.
D.

Sunt neurotransmitatori cu efect vasodilatator


Au efect vasoconstrictor la nivelul tesuturilor lezate
Secretia de histamina este insotita si de factorul reglator
Fac parte din categoria mecanismelor complexe de semnalizare si
interconectare celulara, specifice proceselor antiinflatoare si antialergice
E. Fac parte din categoria factorilor de crestere
34. Factori de crestere sunt componente ale sistemului de semnalizare:
A.
B.
C.
D.
E.

Endocrin
Paracrin
Cu rol de reglare genica
Extracelular
Autocrin
84

Tema: REGLARE DIFERENTIERE CELULARA.


CELULE NEDIFERENTIATE-CELULE STEM. PERSPECTIVELE
FOLOSIRII TRATAMENTULUI CU CELULE STEM
COMPLEMENT SIMPLU
1. Celula in tranzit este:
A. 1. Celula cu un grad ridicat de diferentiere care nu se mai divide
B. Celula diferentiata care isi reia proliferarea cand este nevoie sa inlocuiasca
celule lezate sau moarte
C. Celula cu existenta relativ scurta, care se sinucide prin maturare
D. Celula capabila de reinoire
E. Celula pluripotenta
2. Celula stem se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
A. celula capabila sa-si pastreze capacitatea de proliferare pe tot parcursul vietii
B. celula care se transforma prin diferentiere in celule specializate
C. celula cu un grad de diferentiere i existenta relativ scurt
D. celula capabila de a-si mentine capacitatea de a se divide atunci cand este
nevoie
E. celula adulta care-si poate relua proliferarea
3. Celulele stem sunt de mai multe tipuri, cu exceptia:
A.
B.
C.
D.
E.

totipotente
unipotente
embrionare
adulte
diferentiate

4. Celulele stem adulte se pot recolta din urmatoarele tesuturi, cu exceptia:


A.
B.
C.
D.
E.

tesut embrionar
tesut epitelial
orice tip de tesut din organismul adult
din snge placentar si vase ombilicale
din celule canceroase

5. Din endoderm ia nastere :


A.
B.
C.
D.
E.

Tesutul conjunctiv
Pielea
Ficatul
Celulele sanguine
Sistemul nervos

6. Din ectoderm ia nastere :


85

A.
B.
C.
D.
E.

Tesutul muscular
Pancreasul
Pielea
Celulele sanguine
Tesutul conjunctiv

7. Urmatoarele afirmatii legate de celulele stem sunt adevarate cu exceptia :


A. Sunt celule capabile de automentinere
B. Celulele stem se divid si produc celule fiice
C. Descendentii celulelor stem pluripotente urmeaza diverse cai de diferentiere
D. Dupa diviziuni repetate ele isi continua proliferarea tot restul vietii
E. Plachetele sunt produse prin diviziunea unei celule stem comune
8. Celulele diferentiate au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
A. Sunt greu divizibile sau indivizibile
B. Au forma si structura caracteristica corespunzatoare unei dezvoltari a
organitelor celulare
C. Cand densitatea celulelor dintr-un tesut atinge un anumit grad celulele sunt
oprite din migrare si proliferare
D. Jonctiunile dintre celulele diferentiate au dimensiuni mai mici decat cele
realizate de celulele nediferentiate
E. Diferentierea este insotita de acumularea unor proteine
9. Reglarea proceselor de proliferare, cu ajutorul hormonilor, reprezinta urmatorul
mecanism de reglare al diviziunii celulare:
A.
B.
C.
D.
E.

Mecanism de autoreglatre tisulara


Mecanisme de heteroreglare tisulara
Mecanisme de control prin retroinhibitie
Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari
Mecanism de control de catre substante sintetizate de alte celule

10. Urmatoarele afirmatii referitoare la autoreglarea tisulara sunt adevarate:


A. La mamiferele adulte exista un control homeostatic al dinamicii echilibrului
celular
B. La mamiferele adulte exista un control constant intre celulele nou formate,
celulele care cresc si cele care mor
C. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces genetic al
produsilor tisulari specifici
D. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces epigenetic al
produsilor tisulari specifici
E. Toate raspunsurile de mai sus
11. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismul de control prin retroinhibitie sunt
adevarate:
86

A. Se refer la existenta in plasma extracelulara a unor proteine care au rol direct


in reglarea proliferrii celulare
B. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul hormonilor
C. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces epigenetic al
produsilor tisulari specifici
D. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul unor factori marcati
molecular
E. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces genetic al
produsilor tisulari specifici
12.Controlul prin produi metabolici tisulari presupune, cu exceptia:
A. existenta unor factori produsi chiar de celule
B. existenta unor factori ce pot regla procesul de proliferare
C. existenta unor factori ce sunt eliberati in mod normal in celule
D. existenta unor cai metabolice stabile, coordonate
E. existenta unor gene inactive
13. Eliberarea unor factori din tesuturile necrozate produce diviziunea celulelor de
acelasi fel.Aceaste afirmatie se refera la urmatorul mecanism de reglare al diviziunii
celulare:
A. Mecanism de autoreglatr tisulara
B. Mecanisme de heteroreglare tisulara
C. Mecanisme de control prin retroinhibitie
D. Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari
E. Toate raspunsurile de mai sus
14. Urmatoarele afirmatii referitoare la reglarea diviziunii celulare nu sunt adevarate:
A. Oprirea diviziunii celulare se face prin creterea concentaiei AMPc
B. Creterea concentaiei AMPc stimuleaz ARN-polimeraza II, cu rol n
producerea ARNm
C. Reglajul genetic care codific modificarea reversibil a suprafeei celulare este
legat de activitatea mitotic
D. Ptrunderea calciului n celul determina o cretere a GMPc ce influenteaza
sinteza de ADN si mitoza
E. Niciun raspuns nu este corect
15. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?
A. Toate celulele produc citocromi
B. Unele celule produc condroitin-sulfai, cheratine, hemoglobine
C. Toate celulele produc albumine
D. Toate celulele produc ARN
E. Toate celulele produc dehidrogenaz succinic
16. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?
A. In structura cromozomilor, telomerele, joac un rol decisiv in reglarea
procesului de replicare
B. In structura cromozomilor, telomerele, joac un rol decisiv in reglarea
procesului de diviziune celular
87

C. Deficienta enzimei telomeraza cauzeaz disfuncii celulare ce const n


diviziuni repetate
D. Deficienta enzimei telomeraza cauzeaz disfuncii celulare ce duc la moartea
celulei
E. Excesul de telomeraza cauzeaz disfuncii celulare ce duc la moartea celulei
17. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt adevarate:
A. Modificarile genelor responsabile de producerea telomerazei induc modificri
n celulele stem si determin predispoziia la cancer
B. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se
transforma in celule inalt specializate
C. Sunt importante deoarece au capacitatea de a se dezvolta in orice tip de celula
din organismul uman
D. Celulele stem embrionare sunt celule nediferentiate care au particularitati ce le
deosebesc fundamental de celulele adulte cu functii specializate.
E. Celulele stem embrionare au capacitate de diviziune nelimitata indiferent de
conditiile organismului caruia ii apartin
18. Urmatoarele afirmatiireferitoare la celulele stem nu sunt adevarate:
A. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se
transforma in celule inalt specializate
B. Capacitatea de diviziune a celulelor stem este nelimitata in conditiile in care
organismul caruia apartin este viu
C. Celulele stem sunt celule nediferentiate care actioneaza precum un sistem de
refacere si reparare a oricarei parti constituente a organismului
D. La fiecare diviziune a unei celule mama, apar celule fiice cu capacitatea de a
ramane in stadiul de celula stem sau de a se dezvolta in celule cu functii
specializate
E. Toate celulele stem poseda aceeasi capacitate de replicare si au acelasi
potential de diferentiere

19. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt adevarate:


A. Celule stem totipotente sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un
spermatozoid.
B. Celule stem pluripotente sunt capabile sa formeze tesuturi derivate din toate
cele trei foite embrionare
C. Celule stem multipotente sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un
spermatozoid
D. Celule stem multipotente au proprietati de regenerare a unor tesuturi specifice
E. Celule stem unipotente pot produce un singur tip de celule, dar au proprietatea
de a se reinnoi, ceea ce le diferentiaza de celulele non-stem
20. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem sunt adevarate:
A. Nu exista nicio diferenta intre celulele stem embrionare si cele adulte
B. Celulele embrionare sunt fie prelevate din organisme adulte, fie din cordonul
ombilical
C. Celulele stem adulte provin din embrioni cu varsta de maxim 7 zile
88

D. Dupa nastere persista in organism un grup restrans de celule nediferentiate,


considerate a avea rol de rezerva in cazul in care apar pe parcurs situatii care
sa impuna folosirea lor
E. celule stem ce persista si dupa nastere in organism se divid intr-un numar
nelimitat de celule fiice
21. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele steam nu sunt adevarate:
A. Celulele embrionare isi mentine abilitatea de a forma orice alt tip de celula
chiar si dupa luni sau ani de utilizare si crestere in laborator.
B. Celulele stem adulte sunt celule nediferentiate aflate printre celule cu functii
specializate, in cadrul unui tesut sau organ, care au capacitatea de
autoregenerare si de diferentiere in cele mai importante tipuri celulare
C. Celulele stem adulte ocupa, in cadrul tesutului, o zona specifica bine
delimitata, unde pot ramane sub forma nediferentiata chiar si ani, pana cand
sunt activate si incep sa se divida sub influenta directa a leziunilor tisulare
D. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte se numara:
plamanul, rinichiul, colonul
E. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte se numara: creierul,
pielea, ficatul.
22.Urmatoarele afirmatii referitoare la avantajele si dezavantajele folosirii de celule
stem nu sunt adevarate:
A. Folosirea de celulele stem adulte nu pune probleme de ordin etic
B. Donorul si primitorul,in cazul folosirii celulelor stem adulte,sunt aceeasi
persoana si nu exista riscul respingerii transplantului celular prin interventia
sistemului imun
C. Folosirea de celulele stem adulte are avantajul ca pot genera toate tipurile
celulare in numar limitat
D. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca sunt celule mature si nu
au capacitate mare de proliferare
E. Celulele stem adulte sunt celule mature care nu au capacitate mare de
proliferare
23. Urmatoarele afirmatii referitoare la avantajele si dezavantajele folosirii de celule
stem sunt false:
A. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca in cadrul unui organism,
celulele stem adulte sunt greu de identificat.
B. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca numarul lor este redus si
nu pot fi utilizate in multe scopuri
C. Celulele stem adulte se pot divide de un numar nelimitat de ori, generand tot
timpul celule noi in cantitati utile, atat pentru cercetare cat si pentru terapie
D. Celulele stem adulte se dezvolta greu fiind necesare luni pentru a se
transforma in tipul particular de celule vizat initial
E. Celulele stem embrionare insa au rata de diviziune rapida si pot fi chiar
depozitate, astfel ca daca apare nevoia administrarii lor, aceasta se poate
realiza imediat
COMPLEMENT MULTIPLU
89

1.Diferentierea celulara este un proces ce implica:


A.
B.
C.
D.
E.

Interactiuni intercelulare
Modificari postembrionare la nivel de mezoderm
Asocierea celulelor cu aceeasi informatie genetica
Specializarea celulelor doar in etapa embrionara a dezvoltarii
Participarea sistemului extracelular cat si intracelular de comunicare dintre
celule

2. Diferentierea celulara este:


A. procesul de specializare celulara
B. procesul de inhibare a diviziunilor mitotice
C. starea tranzitorie a unui tesut
D. etapa de reorganizare a organitelor celulare
E. specializarea celulelor incepand cu etapa embrionara
3. Caracteristicile generale ale celulelor diferentiate se refera la:
A. specializarea functionala
B. abundenta ribozomilor si nucleul eucromatic
C. solidaritatea intercelulara foarte stransa
D. lipsa unei compozitii chimice specifice
E. inhibitia capacitatii de diviziune
4. Afirmatiile corecte sunt:
A. diferentierea este un proces prin care celulele cu aceeasi informatie genetica,
ajung sa difere considerabil ca forma si functie
B. matricea extracelulara si respectiv substanta fundamentala intercelulara nu are
rol in separarea functionala si morfologica a tesuturilor
C. un agregat celular organizat pentru efectuarea functiilor comune formeaza un
tesut
D. celulele embrionare vor forma 3 straturi germinative care dau nastere
diferitelor tesuturi
E. mentinerea populatiilor de celule sanguine diferentiate nu este dependenta de
proliferarea ontinua a celulelor stem pluripotente din maduva osoasa
5. Diviziunea mitotica este reglata prin mai multe mecanisme:
A.
B.
C.
D.
E.

controlul prin retroinhibitie


controlul cu fitohotmoni
mecanisme de heteroreglare
mecanisme de autoreglare
prin produsi metabolici tisulari

6. Mecanismele de retroinhibitie se refera la:


A. controlul genetic al procesului de proliferare prin legatura dintre concentratie
si represia ADN
B. controlul cu charone a potentialului mitotic
C. existenta in plasma sanguina a unor proteine cu rol in procesul proliferativ
D. controlul cu ajutorul hormonilor tisulari
E. controlul cu factori metabolici tisulari
90

7. O celula diferentiata se caracterizeaza prin urmatoarele:


A. este o celula cu capacitate ridicata de proliferare
B. o celula ce secreta molecule definitorii pentru caracterizarea fiziologica si
morfologica a tesutului din care fac parte
C. o celula care nu se mai divide
D. celula stem
E. cu adezivitate intercelulara ridicata
7. In reglajul genetic al diferentierii celulare intervin mecanisme interne ale modularii
diviziunilor celulare de tipul:
A. oprirea diviziunii celulare se face prin cresterea concentratiei de AMPc
B. oprirea diviziunii celulare se face prin scderea concentratiei de AMPc si
reducerea sintezei proteice
C. este indusa modificarea membranei plasmatice si crescuta permeabilitatea
membranei celulare pentru calciu
D. prin modificarea concentratiei de GMPc
E. reglajul diviziunilor celulare este indus strict de semnale extracelulare
9. Celulele stem sunt:
A.
B.
C.
D.
E.

celule diferentiate
celule nediferentiate
celule cu indice mitotic ridicat si capacitate de autoreglare
doar celule din stadiul embrionar
celule dormande in tesuturile specializate

10. Celulele stem sunt clasificate dupa:


A.
B.
C.
D.
E.

potentialul de diferentiere
dimensiunile si formele specifice
dupa originea lor
dupa numarul lor in tesuturile definitive
dupa tipul de culturi in care sunt mentinute

11. Proprietatile celulelor stem confera:


A. posibilitatea folosirii a acestui tip de celule in tratamentul unor boli incurabile
B. protectia celulelor impotriva influentei factorilor de mediu externi
C. caracteristicile ulterioare ale celulelor diferentiate prinmodificarea ADN-ului
D. legaturi intercelulare instabile (in special de tip GAP)
E. compatibilitate scazuta in cazul transplantului
12. Celulele stem adulte sunt diferite de celulele stem embrionare prin:
A.
B.
C.
D.
E.

Longevitatea in conditii in vitro


Forma
Numar
Potential de diviziune
Implicatii de compatibilitate in transplant

13. Care din particularitatile precizate mai jos nu caracterizeaza celulele stem adulte
91

A.
B.
C.
D.
E.

Sunt celule colectate din tesut embrionar, blastula


Sunt colectate din maduva hematopoietica
Au capacitate de diferentiere foarte ridicata si pot forma toate tipurile de celule
Se dezvolta greu in vitro ajungand la specializare si dupa cateva luni
Pot fi foarte usor intretinute in vitro

14. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate?


A. Celulele stem colectate din vasele ombilicale sunt celule stem embrionare
B. Toate bolile cunoscute pana in prezent au o baza celulara
C. Tratamentul allogenic se refera la tratamentul cu celule stem provenite de la un
donator diferit de cel ce va beneficia de terapie
D. Celulele stem nu au abilitatea de formare a celulelor de tipul neuronilor si
cardiomiocitelor
E. Celulele stem sunt studiate in vederea perfectionarii metodelor de terapie
genica
15. Care din termeni nu se refera la tratamentul cu celule stem:
A.
B.
C.
D.
E.

Autofag
Autolog
Singenic
antiport
alergenic

16. Care din metodele de tratament se refera la folosirea celulelor stem


A.
B.
C.
D.
E.

allogenic
singenic
alopatie
homeopatie
autolog

17. Perspectivele privind folosirea tratamentului cu celule stem sunt legate de:
A. Obtinerea de limfocite T helper, utile in tratamentul bolilor cu deficiente
imunitare
B. Crearea de linii celulare bactericide
C. Obtinerea de celule specializate pentru a produce insulina, similar celulelor
pancreatice
D. Celule de refacere a epiteliului pigmentar al retinei (RPE)
E. Terapia bolilor neuromusculare
18. Folosirea celulelor stem determina o serie de precautii legate de:
A.
B.
C.
D.
E.

Compatibilitatea tisulara donator-acceptor


Originea celulelor stem
Capacitatea de diviziune
Similaritatea functionala cu a celulalor canceroase
Lipsa receptorilor membranari la celulele stem

19.Sunt adevarate afirmatiile urmatoare referitoare la celulele stem:


92

A. Se urmareste reducerea efectelor secundare create de terapia alopata


B. Usurinta aplicarii ca tratament in toate clinicile
C. Obtinerea de culturi de celule a permis transplantarea de tesuturi foarte
diverse: epiteliale, corneene, vezica urinara
D. Nu pot fi folosite in tratamentul cancerului din cauza similaritatilor functionale
E. Blocajul cromozomial al celulelor stem nu permite manipularea si uzitarea in
terapie genica
20. Domeniile unde pot fi aplicate ca tratament celulele stem:
A.
B.
C.
D.
E.

Bolile neuromusculare
Bolile sistemului imunitar
Se aplica doar in cazul leziunilor tisulare
Formarea de celule anticanceroase
Doar la organismele adulte

21. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:


A.
B.
C.
D.

Orice tip de celula embrionara poate juca rol de celula stem


Orice tip de celula adulta, diferentiata poate deveni automat celula stem
Celulele stem nu au similaritati functionale cu celulele canceroase
Celulele stem pluripotente se pot diferentia in toate tipurile celulare cu
exceptia celor totipotente
E. Originea celulelor stem adulte este incerta

Tema: CICLUL CELULAR-MECANISME MOLECULARE DE REGLARE


COMPLEMENT SIMPLU
1. Care dintre afirmatiile referitoare la procesele ciclului celular sunt adevarate:
A.
B.
C.
D.
E.

Ciclul celular cuprinde patru procese


Cresterea volumului celular reprezinta al III-lea process
Distributia cromozomilor duplicati la celulele fiice reprezinta al II-lea process
Diviziunea celulara reprezinta al III-lea process
Replicarea ADN reprezinta primul process

2. Urmatoarele afirmatii referitoare la fazele ciclului celular sunt false:


A. Ciclul celular la celulele umane are 2 etape: interfaza si mitoza
B. Mitoza (diviziunea nucleului) consta in separarea cromozomilor si se incheie
cu separarea citoplasmei (citokineza)
C. Interfaza- perioada dintre mitoze-ocupa 95% din ciclul cellular
D. Majoritatea celulelor isi dubleaza dimensiunile intre dou mitoze succesive
E. Sinteza ADN are loc pe toata perioada interfazei
3. Care dintre afirmatiile referitoare la fazele ciclului cellular sunt adevarate:
A. Faza S (de sinteza)- in care se desfoara replicarea AND este prima faza
93

B. Faza G2 (gap 2) in care celula continua sa creasca si sa sintetizeze proteinele


pregatindu-se pentru mitoza este a patra faza
C. Faza G1 (gap1) corespunde intervalului de repaus (gap1) dintre mitoza si
initierea replicarii AND si este a treia faza
D. In timpul fazei G1 celula este metabolic activa, creste continuu, dar nu-si
replica ADN-ul.
E. faza M= mitoza (urmata de citokineza) este penultima faza
4. Urmatoarele afirmatii sunt false:
A. La celulele embrionare se intalnesc cicluri celulare mai scurte,de aprox 30 min
B. Ciclurile embrionare nu au fazele G1 i G2
C. La ciclurile embrionare replicarea ADN se face foarte rapid astfel inct fazele
S foarte scurte alterneaz cu fazele M
D. Fibroblastele din piele, intr intr-un stadiu de repaus al ciclului celular numit
G0 in care raman metabolic active, dar nu mai prolifereaza decat daca sunt
stimulate de semnale extracelulare, care le scot din G0 i le trec in G1
E. Toate celulele animale la organismele adulte se divid incet si constant
5. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
A. Succesiunea fazelor ciclului celular este determinata de existenta unor
mecanisme de control reglate prin semnale din mediul extracelular,sau printr-o
serie de procese celulare coordonate
B. Primul punct de control al ciclului celular este situat la sfarsitul fazei G1 si el
decide trecerea din faza G1 in faza S
C. Primul punct de control al ciclului celular este situat la sfarsitul fazei G1 si el
decide trecerea din faza G1 in faza S
D. Celulele care nu depasesc acest punctul START de restrictie intr ntr-un
stadiu de repaus al ciclului celular G0 in care cresterea inceteaza, iar sinteza
proteinelor se reduce.
E. Toate afirmatiile nu sunt adevarate

6. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?


A. Ciclul celular prezinta obligatoriu si un punct de restricie situat la tranziia
ntre faza G2 i faza S.
B. Ovocitele vertebratelor pot rmne blocate n G2 perioade foarte lungi de
timp pn cnd stimularea hormonal permite trecerea n faza M.
C. Desfurarea ciclului celular este reglat de factorii de cretere, dar i de
succesiunea n diferite stadii ale ciclului.
D. Punctele de control coordoneaza diferitele faze ale ciclului celular
E. Exist cteva puncte de control care au rolul de a mpiedica replicarea i
transmiterea la celulele fiice a cromozomilor deteriorai sau incomplei.

7. Urmatoarele afirmatii referitoare la punctele de control al fazelor ciclului celular


sunt false:
94

A. Punctul de control in faza G2 impiedic iniierea mitozei naintea terminrii


replicrii ADN
B. Punctul de control in faza G1 impiedic iniierea mitozei naintea terminrii
replicrii ADN
C. Punctul de control din faza G1 permite repararea defectelor ADN inainte de
intrarea in faza S, unde ADN deteriorat ar fi replicat incorect
D. La mamifere oprirea n punctul de control G1 este mediat de proteina p53 ,
care este activat rapid ca rspuns la prezena unor leziuni la nivelul ADN
E. Daca apare o deteriorare a ADN oprirea in G2 ofer posibilitatea reparrii
leziunilor ADN nainte ca ele s fie transmise celulelor fiice
8. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare de reglare a ciclului
celular sunt false:
A. Factorul promotor al maturrii este factorul care actioneaz ca reglator general
al tranziiei de la G2 la M
B. Proteinele tip cicline au fost identificate in citoplasma celulelor, fiind
acumulate in interfaza i degradate spre sfritul fiecrei mitoze
C. Proteinele tip cicline sunt ciclina A i ciclina B i funcioneaz ca inductori ai
mitozei, acumularea i distrugerea lor controlnd intrarea i ieirea din faza M.
D. Toate afirmatiile sunt corecte
E. Nicio afirmatie nu este adevarata
9.Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare de reglare a ciclului
celular sunt false:
A. Deficienele care apar n controlul sintezei ciclinei D contribuie la dereglarea
mecanismelor de control al proliferrii celulelor, care devin astfel canceroase
B. Mutaiile care determin expresia continu necontrolat a ciclinei D,
contribuie la apariia mai multor cancere umane cum ar fi: limfoamele,
cancerele de sn
C. Proteinele codificate de genele tumorosupresoare acioneaz ca frne care
ncetinesc desfurarea ciclului celular
D. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a creterii p53 sunt reglatori ai ciclului
celular codificati de genele tumorosupresoare
E. Nicio afirmatie nu este adevarata
10. Urmatoarele afirmatii referitoare la inhibarea ciclului celular nu sunt adevarate:
A. Proliferarea celulelor este controlat prin diferitele semnale care inhib
derularea ciclului celular- agentii care produc lezarea ADN determin oprirea
ciclului celular, pentru a permite celulei s repare ADN lezat
B. Contactele intercelulare sau alti factori extracelulari actioneaz ca inhibitori
pentru proliferarea celulelor tint
C. TGF este un factor polipeptidic ce inhib proliferarea multor tipuri de celule
epiteliale prin blocarea ciclului celular n G0
D. Deficienele care apar n controlul sintezei ciclinei D contribuie la dereglarea
mecanismelor de control al proliferrii celulelor, care devin astfel canceroase
95

E. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a creterii p53 sunt reglatori ai ciclului


celular codificati de genele tumorosupresoare

11. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false:


A. Cancerul rezulta din proliferarea oricri tip de celula din organism, astfel
incat exista mai mult de 100 de tipuri de cancere, care difera dupa
comportamentul sau dup raspunsul la tratament
B. Tumora benigna este capabila s invadeze tesutul normal din jur si s
disemineze prin organism prin sistemul sanguin sau limfatic
C. Initierea cancerului la nivel celular, este determinata de modificarea genetica
care induce proliferarea anormala a unei singure celule,aceasta determinand
formarea unei populatii clonale de celule tumorale
D. Evolutia tumorii incepe cu o mutatie suplimentara ce are loc in celulele din
populatia tumoral
E. Celulele canceroase prezint anomalii ale mecanismelor de proliferare si in
special este remarcata absenta inhibitiei dependenta de densitate
12. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false:
A. Tumora malign rmne limitata in zona de origine n procesul numit
metastazie.
B. Celulele canceroase nu raspund la semnalele care produc incetarea proliferarii
celulelor normale si intrarea acestora in stadiul G0, ci continua s se divida
atingand in cultur densitati celulare crescute
C. Necesarul de factori de crestere este redus in cazul celulelor canceroase atat
in vitro cat si in vivo.
D. Celulele canceroase pot sa produca factori de crestere, realizand o stimulare
autocrina fiind astfel, mai putin dependente de factorii extracelulari, fiziologici
E. Dependenta redusa a celulelor canceroase fata de factorii de crestere se
explica si prin anomaliile existente pe unele cai de semnalizare intracelulara
13.Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false:
A. Dereglarea activitatii receptorilor pentru factorii de crestere reprezinta o
anomalie a cailor de semnalizare ce explica de ce celulele canceroase nu sunt
dependente de factorii de crestere
B. Mutatii ale proteinelor Ras sunt anomalii a cailor de semnalizare ce explica de
ce celulele canceroase nu sunt dependente de factorii de crestere
C. Mutatii ale proteinelor kinazelor determina proliferarea celulara
D. Nicio afirmatie nu este adevarata
E. Toate afirmatiile sunt corecte
14. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false:
A. Adezivitatea foarte redusa face ca celulele canceroase sa poata invada sau
metastaza alte tesuturi
B. Adeziunea foarte redusa este si rezultatul alterrii morfologiei citoscheletului
96

C. Multe celule tumorale, au o form mult mai sferic dect celulele normale,
deoarece sunt mai slab atasate la celulele vecine sau la matricea extracelulara
D. Celulele maligne secreta proteaza care digera componentele matricei
extracelulare, permitndu-le s invadeze tesuturile sntoase.
E. Nicio afirmatie nu este adevarata
15. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt adevarate:
A. Secretia de colagenaza explica insusirea carcinoamelor de a digera si ptrunde
prin membrane bazal pentru a invada tesutul conjunctiv subiacent.
B. Celulele canceroase secreta factorii de crestere care stimuleaza formarea de
noi vase de sange fenomen numit angiogeneza
C. Celulele canceroase au ca si caracteristica lipsa capacitatii de diferentiere,
astfel ca, rmn intr-o faza initial a diferentierii, nu-si termina diferentierea
asfel isi mentin nivelul de proliferare ridicat.
D. Lipsa reactiei la semnalele extracelulare face ca aceste celule sa nu intre in
apoptoza (moartea celulara programata), ceea ce le face mai rezistente la
radiate si la chimioterapicele care lezeaz ADN.
E. Toate afirmatiile sunt corecte
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Ciclul celular este:
A.
B.
C.
D.
E.

Succesiunea etapelor de diviziune nucleara si citoplasmatica


Succesiunea fazelor de reglare enzimatica la toate celulele adulte
Ansamblu de mecanisme care mentin reglajul diviziunilor
Succesiune de etape dupa diferentieriere celulare
Interfaza si mitoza

2. Care din urmatoarele afirmatii sunt in legatura cu ciclul celular?


A. Faza G1 este o etapa in care celula este metabolic activa, creste continuu, dar
nu-si replica ADN, corespunde intervalului de repaus dintre mitoza si initierea
replicarii
B. Celulele umane se divid la 24h (in vitro)
C. Citokineza este etapa replicarii ADN
D. Celulele embrionare nu cresc, dar se divid rapid in celule mici
E. Faza F este o etapa importanta in fragmentarea celulara
3. Care din informatii nu sunt corecte?
A. Replicarea ADN se face in etapa S a ciclului celular
B. Toate celulele organismelor adulte se divid continuu
C. Etapa G2 a ciclului celular implica sinteza proteinelor necesara pentru mitoza
si controlul ADN replicat
D. Distributia cromozomilor in cele doua celule fiice se face in faza G1
E. Celulele cresc in dimensiuni intre 2 mitoze succesive
4. Diferente ale timpul ciclului celular sunt semnalate astfel:
A. Ciclurile celulelor embrionare nu au fazele S si G1
97

B. Ciclurile mai scurte de aproximativ 30 minute se intalnesc la celule


embrionare
C. Celulele neuronale nu se mai divid
D. Celulele aflate in stadiul G0 nu se mai divid si nici nu au posibilitatea de a
reveni la fazele G1
E. Fibroblastele si hepatocitele pot fi stimulate de semnale care le scot din G0
5. Care sunt mecanismele de control prin care trece ciclul celular?
A.
B.
C.
D.
E.

Punctul reglator start numit si faza de restricie G1


Punctul de control M
Intre D1-F
Punctul G0
D2

6. Declansarea controlului si interventiei celulare in ciclul celular tine de modificarile:


A.
B.
C.
D.
E.

Deteriorarea ADN din ca urmare a factorilor externi


Scaderea cantitatii de proteine dupa diviziune
Mutatii sau aberatii ale replicarii
Stimularea hormonala in cazul ovocitelor
Necesitatea dublarii numarului de cromozomi in celule gametice

7. Principalele etape ale controlului celular sunt:


A. Sfarsitul mitozei se asigura controlul alinierii cromozomilor pe fusul de
diviziune
B. Punctul de control G2 impiedica initierea mitozei inaintea terminarii replicarii
ADN
C. Punctul de control G0
D. Punctul de control G1 reglat de p53 permite repararea ADN defect
E. Interfaza
8. Reglajele ciclului celular au rol n:
A. A impiedica inceperea mitozei inaintea terminarii replicarii genomului
B. Este redusa transmiterea mutatiilor la generatiile noi de celule
C. Este stimulata proliferarea celulelor embrionare
D. Este controlat numarul cromozomilor acrocentrici
E. Nu afecteaza functionarea celulei
9. Reglarea moleculara a ciclului celular este realizata de:
A. Proteine tip cicline
B. Degradarea ciclinei B
C. Complexul ribozomal
D. Kinaze Cdc
E. Sistemul caspase
10. Modul in care intervin reglatorii este foarte complex implicand fenomene
moleculare de tipul:
A. Formarea complexului Cdc2-ciclina B in cazul Gap 2
B. Aparitia proteazelor care scindeaza proteinele neesentiale
98

C. Fosforilarea sau dublu fosforilarea kinazei Cdc2


D. Eliberarea citocrom c in citosol
E. Degradarea ciclinei B duce la inactivarea Cdc2
11.Citokineza este controlata:
A. Etapa in care se produce degradarea ciclinei B
B. Eliberarea ionului de calciu
C. Controlul formarii inelului contractil de catre fosfatidilinozitol 4,5-difosfat
(PIP2)
D. Activarea proteinei p53
E. Activarea complexului Cdc2/ciclina B
12. Printre mecanismele care regleaza ciclul celular sunt si cele de semnalizare
intracelulara, prin proteinele de tipul ciclinei D, care intervine astfel:
A.
B.
C.
D.
E.

Permit depasirea punctului de restrictie G1


Asigura stimularea neoplazica
Este tinta pentru semnalizarea de catre factori de crestere
Prin formarea unui complex reglator Cdk4/ciclina D
Induce scaderea activitatii calmodulinei

13. Afirmatiile corecte referitoare la factorii ce intervin in reglarea celulara sunt:


A. Exista o stransa legatura intre factorii care regleaza ciclul celular si genele
tumorosupresoare
B. Dereglarea sintezei ciclinei D, ori a proteinei p16 induc tumorogeneza
C. Fosforilarea Rb de catre Cdk/ciclina D are loc cand celula trece prin punctul de
restrictie M
D. Proteina Rb actioneaza ca si comutator molecular care transforma E2F din
supresor in activator al genelor implicate in sinteza ADN
E. Ciclinele de tip D sunt sintetizate atat timp cat factorii de crestere nu
actioneaza ca stimuli
14. Sistemul de control al ciclului celular implica mecanismele, cu exceptia:
A. Lezarea ADN determina oprirea ciclului celular, pentru a permite celulei
repararea sectorului molecular lezat
B. Contactele intercelulare sau alti factori extracelulari actioneaza de obicei ca
inhibitori pentru proliferarea celulei tinta
C. Cel mai bine caracterizat inhibitor extracelular al proliferarii celulare este
TGF, care mentine blocarea celulelor in G0
D. Proteina p21 este un factor intern de stimulare a replicarii ADN
E. Proteine p53 este un factor de transcriptie care stimuleaza expresia
inhibitorului Cdk, p21
15. Proteinele reglatoare care genereaza aparitia neoplaziilor sunt:
A. Proteina p53
B. Rb (retinoblastoma)
C. Actina
99

D. Proteina p6
E. Septina
16.Celula canceroasa este un tip modificat ca urmare a:
A. Stimularii replicarii ADN
B. Mutatiilor multiple la nivelul aparatului genetic
C. Dereglarii mecanismelor de inhibitie a proliferarii
D. Stimularii proteinelor de tipul ciclineiD
E. Mentinerii functionale a genelor tumorosupresoare
17. Despre aparitia si evolutia cancerului se poate afirma:
A. Cancerul presupune un proces cu mai multe etape dintre care selectia celulelor
cu capacitate de proliferare este foarte importanta
B. Celulele canceroase nu sunt modificate genetic
C. Initierea tumorala inseamna proliferarea anormala a unei celule
D. Selectia clonala face parte din etapa metastazei tumorale
E. Particularitatile celulei canceroase sunt induse de mecanismele intrinseci
modificate
18. Care din particularitatile functionale apartin celulei canceroase:
A.
B.
C.
D.
E.

Factorii de crestere nu sunt receptionati


Adezivitatea celulara este foarte redusa
Reducerea proteazelor extracelulare
Mutatii ale proteinelor kinaze se manifesta la nivel citoplasmatic
Inhibarea mecanismelor de proliferare

19. Mecanismele speciale ale celulei canceroase sunt:


A. Lipsa capacitatii de diferentiere, astfel ca, se mentine nivelul de proliferare
B. Cresterea numarului de receptori, caile de semnalizare sunt stimulate la
suprafata membranei celulare
C. Implicate in metastazarea ca urmare a alterarii citoscheletului
D. Lipsa reactiei la semnalele extracelulare face ca aceste celule sa nu intre in
apoptoza
E. Directionate pentru fragmentarea nucleara
20. Angiogeneza este necesara in tumorigeneza pentru:
A.
B.
C.
D.
E.

Creste rezistenta la radiatii si la chimioterapie


Permite cresterea in dimensiuni a tumorii
Asigura eliberarea factorilor de crestere ai celulei maligne
Permite invazia in metastaza
Creste nivelul ionilor de calciu in spatiul tumoral

Tema: APOPTOZA. APOPTOZA VERSUS NECROZA. MECANISMELE SI


IMPORTANTA FENOMENULUI DE APOPTOZA
COMPLEMENT SIMPLU
100

1. Alegetei afirmatia falsa referitoare la apoptoza:


A. reprezinta moartea celulara fiziologica
B. asigura hoemostazia structurala si functionala
C. este un proces dobandit
D. se aplica aproape tuturor tipurilor de celule
E. apare din viata embrionara
2. Apoptoza este fundamentala pentru
A. dezvoltarea sistemului imun
B. reglarea sistemului imun
C. functionarea sistemului imun
D. eliminarea timocitelor auto-reactive
E. toate raspunsurile sunt corecte
3. Activarea apoptozei se datoreaza urmatorilor agenti,cu o exceptie:
A. proteinelor endogene
B. citokinelor
C. radiatiilor
D. stresului oxidativ
E. ischemiei
4. Referitor la apoptoza putem afirma ca:
A. este un proces necontrolat
B. afecteaza de obicei tesuturi si organe in intregime
C. fagocitarea celulei duce la eliberarea enzimelor proeolitice
D. fagocitarea celulei duce la eliberarea oxigenului singlet
E. are trasaturi morfologice distincte
5. Referitor la apoptoza putem afirma urmatoarele cu o exceptie:
A. afecteaza celule individuale
B. produce un raspuns inflamator
C. celulele adiacente nu sunt deteriorate
D. fragmentarea celulelor se face fara scurgerea continutului in spatiul
extracelular
E. este accidentala sau programata
6. Alegeti afirmatia adevarata referitoare la necroza:
A. apare cand celula isi mentine homeostazia ionica
B. initial apar inmuguriri ireversibile ale membranei
C. nu apar modificari la nivelul mitocondriilor
D. este reversibila dupa un anumit prag
E. provoaca un raspuns inflamator specific
7. Urmatorii factori cu o exceptie produc necroza:
A. ischemia
B. traume fizice
C. traume chimice
D. stresul oxidativ
E. hipertermia prelungita
101

8. Morfologic ,apoptoza este caracterizeaza de urmatoarele aspecte cu o exceptie:


A. degradarea ordonata a AND-ului
B. alterarea structurii nucleare
C. reticulul endoplasmatic se dilata
D. membrana celulara se cuteaza
E. scade generarea de specii reactive de oxigen
9. Timpul de la receptarea stimului apoptotic pana la initierea procesului depinde de
urmatorii factori cu o exceptie:
A. tipul celular
B. stimulul apoptotic
C. ciclul celular
D. varsta celulei
E. expresia factorilor modulatori ai mortii
10. Alegeti afirmatia falsa referitoare la modificarile biochimice in apoptaza:
A. celulele se dilata
B. se mareste sinteza de ARN
C. cresterea timpurie a calciului ionizat citosolic
D. inactivarea endonucleazei
E. inactivarea transglutaminazei
rasp c
11. Mecanismele intrinseci ale apoptozei sunt declansate de :
A. reglarea ciclului celular
B. hipoxia celulara
C. atasarea de matricea extracelulara
D. repararea AND-ului
E. repararea ARN-ului
12. Receptorii care mediaza inglobarea celulelor aflate in apoptoza sunt urmatorii cu
o exceptie:
A. CD14
B. CD36
C. receptori lecitin-like
D. CD 18
E. receptori scavanger
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Apoptoza este un fenomen:
A. Care sigura modelarea celulara specifica si organogeneza alaturi de proliferare
B. Intalnit doar in cazul celulelor limfocitare B si T
C. Care asigura indepartarea celulelor senescente sau deteriorate ori anormale
genetic sau functional
D. Randomic, fara mecanisme elucidate
102

E. Ce permite fragmentarea si fagocitarea celulelor distruse


elibereze enzime proteolitice sau oxigen singlet toxic

fara ca sa se

2. Informatiile urmatoare sunt incorecte:


A. In celulele vertebratelor s-au decris 2 modele de moarte celulara cu morfologie
distincta: apoptoza si necroza
B. Moartea celulara este programata la fiecare diviziune celulara
C. Nu exista diferente intre necroza si apoptoza
D. Necroza este indusa de modificarile extreme ale mediului extracelular:
hipertermie, ischemie, traume diverse
E. Apoptoza afecteaza celule individuale si odata produsa initierea se propaga
rapid
3. Care din modificarile suferite de celula sunt atribuite necrozei si nu apoptozei?
A.
B.
C.
D.
E.

Celula sufera o scadere in volum


Are loc pierderea homeostaziei ionice
Membrana celulara sufera un proces de inmugurire
Celula se umfla si crapa eliberand continutul in spatiul extracelular
Fragmentle de acid nucleic se inconjura de membrana si formeaza corpii
apoptotici

4. Procesul de apoptoza este caracterizat de:


A.
B.
C.
D.
E.

Apare la grupuri de celule si nu individual


Este atat un fenomen programat cat si stohastic
Modificari la nivel nuclear si membranar
Membrana celulara se rupe eliberand continutul celular producand infectii
Etapele apoptozei sunt strict reduse la distrugerea materialului genetic

5. Fazele procesului apoptotic sunt:


A.
B.
C.
D.
E.

D2
S
F
G0
D1

6. Care din etapele de mai jos apartin necrozei:


A. Producerea de mutatii in urma carora se formeaza gene a caror expresie
proteica induce fragmentarea cromatinei
B. Aparitia unor clone celulare cu potential de proliferare ridicat
C. Fragmentarea membranei celulare si a reticulului endoplasmatic
D. Fragmentarea materialului genetic
E. Fragmentarea ADN-mitocondrial
7. Etapele procesului apoptotic sunt:
A. Angajarea prin receptionarea sistemului apoptotic
B. Eliberarea de ioni in afara celulei
C. Executarea
103

D. Clearence
E. Distrugerea lizozomala a materialului genetic prin autofagie
8. Factorii declansatori ai fenomenului apoptotic pot fi:
A.
B.
C.
D.
E.

Factorul transformant de crestere 1, in cazul celulelor mezenchimale


Factorul de crestere 1 in cazul celulelor epiteliale
Fluxul de protoni
Citokine
Molecule de glucoza intracitoplasmatic

9. Modificarile esentiale din timpul apoptozei sunt:


A.
B.
C.
D.
E.

Cromatina formeaza agregate de-a lungul periferiei nucleare


Reticulul endoplasmatic se reduce foarte mult
Apare fenomenul de zeioza
Mitocondriile sunt lizate de lizozomi
Se elimina o cantitate mare de ATP

10. Care din afirmatiile referitoare la manifestarile celulare in apoptoza, sunt corecte?
A. Majoritatea organitelor citoplasmatice raman intacte
B. Clivarea cromatinei in fragmente nucleozomale nu are loc in toate tipurile
celulare si poate fi inhibata fara a bloca celelelalte modificari ale apoptozei
C. Sinteza proteinelor este sustinuta de transglutaminaze
D. Pierderea asimetriei fosfolipidelor membranare asigura reversibilitatea catre
normalitate a celulei aflata in apoptoza
E. Corpii apoptotici sunt recunoscuti de macrofage
11. Care din afirmatiile legate de apoptoza nu sunt corecte?
A. Modificarile nucleare sunt precedate de reducerea potentialului
transmembranar mitocondrial
B. Lamina nucleara si reteaua de filamente intermediare sunt clivate proteolitic la
inceputul apoptozei
C. Zeioza este intalnita doar la necroza
D. Celula se divide in structuri similare, dar fara nucleu
E. Filamantele citoscheletului se agrega, iar celula se sfericizeaza
12. Mecanismele apoptozei implica fenomenele moleculare:
A. Fosfatidilserina mediaza legaturile dintre celulele apoptotice si macrofage
B. Clerance-ul rapid al resturilor apoptotice de catre fagocitele vecine previne
raspunsul inflamator
C. Factorii reglatori ai transmiterii semnalelor apoptotice sunt folositi frecvent
pentru a bloca procesul transformarii neoplazice sau dezvoltarii rezistentei la
medicamente
D. Se formeaza veziculele lizozomale care produc liza enzimelor dependente de
calciu
E. Calpaina degradeaza citoscheletul

104

13. Fenomenul apoptozei celulare se realizeaza cu implicarea mai multor sisteme


intracitoplasmatice, cu exceptia:
A. Fragmentarea ADN in apoptoza este realizata sub actiunea endonucleazelor
care depind de Ca2+
B. ADN-mitocondrial este clivat inaintea celui nuclear
C. Fragmentarea internucleozomala de ADN poate fi blocata de catre Zn, ca si
inhibitor al endonucleazelor de Ca2+ si Mg2+ dependente
D. Desi transcriptia este oprita, nu este letala
E. Desfasurarea rupturilor de ADN nu se face in etape, ci apar rupturi rapide sub
actiunea exonucleazelor
14. Modificarile membranei plasmatice in timpul apoptozei consta in:
A. Crearea de pliuri
B. Crearea de zone simetrice intre stratul extern si intern al membranei
fosfolipidice
C. Trecerea foasfatidilserinei pe fata externa a membranei
D. Cresterea fluiditatii membranei
E. Unirea cu reticulul endoplasmatic
15. Membrana celulara este implicata in mecanismele apoptpzei prin:
A. Modificarea potentialului transmembranar
B. Cresterea asimetriei fosfolipidelor, facilitand transportul fosfatidilserinei in
stratul extern
C. Jonctiunile intercelulare se amplifica
D. Crearea de mecanisme de recunoastere de catre macrofage
E. Eliberarea in spatiul extracelular a ionilor de Ca2+ prin dechiderea canalelor
Ca2+-ATPaze
16. Receptorii extrinseci apoptotici sunt de tipul:
A.
B.
C.
D.
E.

FS(fosfatidil serina)
DR4 (death receptor)
DR5
Proteina p53
endonucleaza

17. Declansarea apoptozei implica mai multe modificari ale cailor:


A.
B.
C.
D.
E.

Intrinseci
Enzimatice de tipul caspase
Din sistemul sanguin
Factori extrinseci pro-apoptotici
Factori tumorali

18. Apoptosoma reprezinta:


A. Structura implicata in distrugerea micocondriilor
B. Complex multiproteic cu rol activator al mecanismului de degradare nucleara
C. Corpi apoptotici formati din fragmente de ADN si membrana nucleara
105

D. Complex format din citocrom c, protease activating factor 1 (Apaf-1), caspase


E. Complex aminofosfolipidic cu cysteina
19. Caspazele sunt:
A.
B.
C.
D.

Molecule enzimatice care inactiveaza citocromul c aflat in citosol


Enzime initiatoare ale fragmentarii ADN
Enzime care intervin in degradarea proteinelor esentiale pentru celula
Molecule eliberate de mitocondrii dupa modificarea permeabilitatii
membranare
E. Complexe enzimatice care actioneaza in cascada
20. Recunosterea si inlaturarea celulelor apoptotice se realizeaza:
A. Pentru indepartarea inaintea lizei lor prevenind infectiile
B. Activarea enzimelor caspase
C. Activarea receptorilor pe macrofage de tipul lectin-like, CD36, Cd14 si
scavanger
D. Realizarea modificarilor specifice ale membranelor prin transferul FS
E. Eliberarea citocrom c de catre mitocondrii
21. Care din afirmatiile legate de clearence-ul corpilor apoptotici sunt corecte:
A. In timpul inglobarii celulelor apoptotice macrofagele nu elibereaza eicosanoizi
B. Daca celulele apoptotice nu sunt preluate de macrofage ele se umfla si se
dezintegreaza
C. Dezintegrarea limfocitelor apoptotice constituie o sursa de ADN nucleozomal
circulant care nu poate iesi din celula
D. La clearence participa celule cu nivel ridicat al enzimelor de tipul proteaze
E. Fagocitoza corpilor apoptotici este realizata prin participarea mai multor tipuri
de celule: macrofage, cel epiteliale, celule musculare netede din vasele
sanguine

106