Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Functiilor
Marfurilor
-cursuri si seminarii-
Curs 1
11.10.2006
Capitolele cursurilor:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Bibliografie:
Calitologia. Stiinta calitatii marfurilor I. Stanciu
Calimetria. Analiza comparativa a calitatii marfurilor. I. Stanciu
Reviste:
Tribuna calitatii
Asigurarea calitatii
Calitatea medie
Standardizarea
Sistem de evaluare:
Teste partiale: 20 punte;
Prezenta la cursuri si seminarii: 30 puncte;
Recenzii si referate: 10 puncte;
Studiu de caz: 20 puncte.
Capitolul 1
Obiectul si metoda de studiu
Obiectul de studiu:
- calitatea si sortimentul marfurilor din punct de vedere tehnic, economic, social
- etimologia termenului merceologie merces = marfa, legos = stiinta
Evoluia obiectului merceologiei:
primul manual:
- studiul originii produselor;
- studiul proprietatii esentiale;
- studiul indicilor de veritabilitate;
- studiul descoperirii falsificarilor.
orientarea moderna:
- calitate = calitologie;
- sortiment.
are caracter interdisciplinar si complex;
este una din disciplenele cele mai vaste si complexe (dex italian).
Temele calitologiei:
calitatea produselor si serviciilor: concepte, organizare, relatii cu alte
categorii;
proprietati generale, specifice;
factorii care determina calitatea si influenteaza calitatea;
calimetria;
standardizarea;
relatia calitate protectia mediului;
relatia calitate protectia consumatorilor;
costul calitatii;
analiza valorii.
Teme referitoare la sortimente:
clasificarea si codificarea marfurilor;
receptia calitativa a marfurilor;
arcarea si etichetarea marfurilor;
pastrarea marfurilor;
optimizarea gamei sortimentale.
Merceologia studiaza marfurile in toate etapele logistice ale acestora
nevoi productie comert turism consum mediu
Merceologia studiaza marfurile din punct de vedere:
tehnic:
- proprietatile produselor finite;
- factorii care determina si influenteaza calitatea;
economic:
- implicatiile economice ale calitatii;
- optimizarea calitatii si a structurii sortimentale.
3
Curs 2
18.10.2006
Generale
Metode
Analize
Inductive
Deductive
Analiza
Sinteza
Matematica/
Informatica
Statistica
Clasice
(specifice merceologiei)
psihosenzoriale
experimentale
Moderne
(de concepie)
Analiza valorii
Morfologica
Brainstorming
structurale
funcionale
comparative
2. metoda matematica
Instrument de lucru si de analiza a problemelor privind:
- calitatea produselor;
- optimizarea structurii sortimentale;
- estimarea si cuantificarea calitatii.
Calimetria: metode matematice de comensare a calitatii
3. metoda statistica
o Prelucrare, analiza si interpretare a rezultatelor
o Generalizarea rezultatelor: esantion - lot
B. Metode clasice (specifice)
I.
psihonsenzoriale (organoleptice)
- bazate pe utilizarea organelor de simt pt cunoasterea caracteristicilor:
forma, culoare, gust, miros (prospetime, degradare);
- au un grad de subiectivism ridicat;
6
II.
caliate
cost
proprietati
D
2. analiza morfologica
3.
- urmareste realizarea de noi produse, tehnologii pentru imbunatatirea
calitatii prin studierea sistematica a mai multor variante de caracteristici
cuprinse intr-o matrice in scopul alegerii variantei optime
V1
V2
V3
a
X1
X2
X3
PROPRIETATI
b
Y1
Y2
Y3
c
Z1
Z2
Z3
7
V4
X4
Y4
4. metoda brainstorming
Z4
Nr
Idei
Examinare
tehno-economica
Seria 0
lansare
comercializare
I
II
III
IV
timp
Intrebari:
1. Care este obiectul de studiu al merceologiei?
2. In ce consta caracterul interdisciplinar al merceologiei?
3. Care este etimologia termenului de merceologie?
4. Care sunt factorii care determina calitatea?
5. Care sunt factorii care influenteaza calitatea?
6. Care sunt etapele logistice ale marfurilor?
7. In ce consta functia tehnica a merceologiei?
8. In ce conssta functia economica a merceologiei?
9. In ce consta functia sociala a merceologiei?
10. Care sunt disciplene economice cu care se inrudeste merceologia?
11. Care sunt disciplene sociale cu care se inrudeste merceologia?
12. Care au fost scolile de merceologie din tara noastra?
13. Care sunt sunt principile de cercetare a marfurilor?
14. Care sunt tipurile de metode si analize folosite?
15. Care este esenta metodelor deductive si inductive?
16. Care este esenta metodelor analiza sinteza?
17. Care sunt particularitatile metodei psihosenzoriale?
18. Care sunt particularitatile experimentale?
19. Care sunt particularitatile moderne de analiza a marfurilor?
20. Care sunt particularitatile analizei utilizate in cercetarea marfurilor?
Curs 3
25.10.2006
Capitolul 2
Proprietati generale ale marfurilor
Caracteristicile de calitate
Proprietatile = toate insusirile unei marfi care ii dau o anumita valoare de intrebuintare.
Caracteristici de calitate = cele mai importante proprietati care determina calitatea.
Importanta cunoasterii proprietatilor:
stabilirea unui limbaj comun cu furnizorul
stabilirea pretului
mentinerea calitatilor pe circuitul furnizor-client
Factorii determinanti ai proprietilor:
materie prima
procesul tehnologic
Acesti factori hotarasc structura si compozitia chimica si stau la baza proprietatilor
intreseci ale marfurilor.
Clasificarea proprietatilor:
I.
Dupa aportul adus la satisfacerea nevoilor clientului
- tehnice (fizice, chimice, etc);
- functional constructive (pentru marfurile de folosinta indelungata);
Fiabilitate
Mentenabilitate
Disponibilitate
- psihosenszoriale (organoleptice, estetice)
- economice (cheltuieli de mentenanta, consum energie, combustibil, etc);
- ecologice (grad poluare);
- ergonomice (relatia om-marfa).
II. Dupa importanta (ISHIKAWA)
- critice
- principale
- secundare
- minore
prop secundare
prop minore
prop principale
diagrama cauza-efect
10
Supracalitate
Optim
Non calitate
Proprietati
A
Proprietati functionale
Fiabilitate
Mentenabilitate
Disponibilitate
Fiabilitatea:
I. Concept:
ca domeniu: stiinta interdisciplinara, elaboreaza modele matematice,
indicatori, etc;
ca notiune:
- proprietate (caracteristica);
- exprima aptitudinea sau probabilitatea ca un produs sa
functioneze da un moment dat sau intr-un interval de timp
(0. t), fara cadere, in conditii de functionare specificate,
standardizate;
- se simbolizeaza Rt;
- provine din franceza
fiabilite = siguranta
engleza
reability
sensuri folosite in practica:
- marimea care exprima siguranta in functionare;
- masura a probabilitatii de buna functionare a unui produs,
conform cu normele scrise;
- sansa ca timpul de functionare (T) sa depaseasca o durata
stabilita (t).
Rt
F(t) nonfiabilitate
R(t) fiabilitate
timp
reprezentarea grafica a fiabilitatii si nonfiabilitatii
R(t) functie decrescatoare; functie experimentala de fiabilitate.
Lu
t=0
R(t) = 1
Lu
t
R(t) 0
F(t) functie crescatoare; functia experimentala de nonfiabilitate (ponderea produselor defecte
pana la momentul t).
Lu
t=0
F(t) = 0
Lu
t
F(t) 1
Rt + Ft = 1
Ft = P (t 1)
Relatia intre fiabilitate si calitatea produselor:
fiabilitatea este probabilitatea mentinarii calitatii in timp;
face parte din grupa caracteristicilor
12
tehnico functionale
disponibilitate
fiabilitate
mentenabilitate
Concluzii:
- fiabilitatea este dimensiunea in timp a calitatii;
- raportul dintre fiabilitate (Rt) si calitate este de la parte la intreg.
II. Indicatorii fiabilitatii:
- indicatori specifici:
fiabilitate functionare
nonfiabilitate defectare, avariare
- prelucrarea datelor fiabilitatii:
experimentala
operationala
Etape si activitati:
1. culegerea datelor: - incercari laborator
- urmarirea in exploatare
2. observarea functionarii produsului in exploatare
Fiabilitatea se urmareste si se calculeaza dupa natura produselor:
- nereparabile:
13
- reparabile:
Isi reiau functionarea dupa indepertarea defectului;
Se calculeaza in functie de starile in care se afla la diferite perioade ale vietii
lor;
Timp de buna functonare (t);
t`2
t`3
Tc = timp calendaristic
Tf = timp functionare
Td = timp defectare
Ti = timp intreruperi
f si d variabile aleative
n:
:
II
I rodaj
II = constant
III uzura fizica
III
maturitate
T
I - nr mare de defectari.
II funtionare normala, frecventa defectelor constanta, perioada economica de
functionare.
14
Curs 4
III uzura fizica, imbatranirea pieselor, are valori mari, necesita cheltuieli ridicate
pt mentinerea in functionare, sfarsitul vietii produsului.
01.11.2006
III. Ipostazele fiabilitatii:
a) Dupa etapa de riealizare a fiabilitatii
fiabilitate proiectata (preliminata) pe baza datelor fiabilitatii
componentelor prin calcule tehnico-economice;
fiabilitate experimentala pe baza datelor din laborator, standarduri de
proba. Unde sunt create conditii simulate de exploatare;
fiabilitate operationala (la beneficiar) pe baza datelor din exploatare in
conditii reale, prescrise, o perioada de timp a unui numar de produse.
b) Dupa modalitatea de estimare
fiabilitate nominala prescrise in standarde, norme egala cu cea proiectata
fiabilitate estimata calculata cu un interval de incredere; pe baza datelor
din laborator, a celora de la beneficiari, din exploatare.
Mentenabilitatea si mentenanta
Mentenabilitate = probabilitatea ca un produs defect sa fie restabilit si repus in stare de
functioanre intr-un anumit interval de timp.
Mentenanta = este strans legata de Mentenabilitate si fiabilitate; consta in asamblul
tuturor activitatilor tehnice si organizatorice, efectuate in scopul mentinarii sau restabilirii unui
produs defect in stare de a-si indeplini functiile prevazute.
Tipuri de mentenanta:
- preventiva = efectuata la intervale de timp prestabilite (revizii periodice).
- corectiva = efectuata dupa aparitia unei defectari pentru stabilirea capacitatii
de functionare.
Tipuri de reparatii:
curente (RC, revizii tehnice)
mijlocii (RM, inlocuirea componentelor uzate)
capitale (RK, revizuirea completa a utilajelor, inlocuirea totala a pieselor
de defecte)
Intervalul dintre doua reparatii capitale = ciclul total de functioanre (ore)
Indicatorii mentenabilitatii:
media timpului de reparatii
MTR = t`i / n
Importanta: calculul disponibilitatii produsului.
Rata reparatilor (): reprezinta numarul de reparatii pe unitatea de timp.
15
= 1 / MTR
Factorii mentenabilitatii:
accesibiliate;
piese de schimb;
service-ul.
Accesibilitatea:
aptitudinea unui produs complex de a permite accesul la demontatea si montarea
rapida a oricarei piese componente;
influenteaza pozitiv disponibilitatea prin cresterea productivitatii numai in
operatiile de mentenanta;
este un principiu constructiv urmarit inca de la proiectare.
Piese deschimb:
necesarul se stabileste in functie de:
- fiabilitatea fiecarei piese;
- modul de conectare (rezervare).
sunt doua sisteme de rezervare:
- rezervare activa (calda) doua nu mai multe piese in paralel
- rezervare pasiva piesa conectata nu este solicitata cu cea de baza, ci
intra in functiune cand se defecteaza cea de baza.
Service-ul:
mijloc eficient de urmarire a comportarii produselor la utilizator;
disponibilitatea exprima modul de manifestare al calitatii produselor in procesul
de utilizare, fiind determinata de fiabilitate si mentenanta.
Indicatorii disponibilitatii sunt:
A(t) = MTBF / MTBF + MFR
Raportul intre MTBF si suma timpului calendaristic de functionare si reparatie:
A(t) = MTBF / (MTBF + MTR)
Raportul intre rata reparatilor si suma ratelor reparatilor si a caderilor.
A(t) =
/ ( + )
disponibil
fiabilitate
16
mentenanta intretinere
optim
nivel calitativ
17
Intrebari:
1.
2.
3.
18
Capitolul 3
Calitologia
-stiinta calitatii marfurilor
calitatea
disponibilitate
fiabilitate
mentenabilitate
caracteristici functionale
estetice
organoleptice
caracteristici sociale
ergonomice:
ecologice:
caracteristici economice
marfa om
marfa mediu om
NQD
25
NQM
0
produs
transport depozitare
utilizare
mentenanta
19
Legenda:
NQP = nivel de calitate proiectat;
AQL = limita calitatii acceptabile;
NQD = nivelul calitatii dupa depozitare;
NMQ = nivel minim de calitate;
NQM = nivel de clalitate dupa mentenanta (reparatia capitala).
Ipostazele calitatii:
calitatea proiectata = de catre furnizor pentru a satisface pretentiile clientului, are
o importanta foarte mare asupra calitatii produsului finit;
calitetea omologata = calitate acceptata de o comise de specialisti;
calitate prescrisa = o prescriem in standard luata ca referinta la receptia loturilor
de marfa de la furnizor la client (rezistenta, compozitie);
calitatea contractata = calitate convenita intre partile contractate;
calitatea reala = calitatea la un moment dat pe circuitul furnizor client, cea mai
interesata de client.
Ipostaze din alt punct de vedere:
furnizor si beneficiar: calitatea tehnica, calitatea comerciala (service-ul),
diversitatea gamei sortimentale.
Relatia dintre calitate si valoarea de intrebuintare:
raport de la parte la intreg;
valoare de intrebuintare a unei marfi / serviciu data de totalitatea proprietatilor;
calitatea data de principalele proprietati care permit diferentierea produselor cu
aceeasi destinatie, dar cu grad diferit de satisfacere a nevoii.
Functiile calitatii:
functia produsului marfa = o parte din proprietatea ce confera acestuia
caracterele unei valori de intrebuintare partiala, componenta a valori de
intrebuintare totala;
functia este generata dintr-o parte (subasamblu) din corpul material al produsului;
produsul este important prin utilitatea pe care i-o confera functiile sale, nu prin
continutul material ci prin serviciul adus clientului;
produsul (marfa /servici) suma ponderata de functii partiale (sau valori de
intrebuintare partiale), distincte intre ele si in acelasi timp se interconditioneaza
reciproc pentru obtinerea calitatii optime.
20
Curs 5
08.11.2006
tehnice:
- proprietati fizice, chimice, mecanice;
21
c
a
b
optim
nivel calitativ
calitate initiala
fiabilitate (calitate in timp)
la furnizor: cost productie
la beneficiar: cheltuieli de mentenanta
A
cerinte
clientilor
calitate
conceptie
Triunghiul Calitatii
C
caracteristici
ale produselor
calitative finit
B
caracteristici
calitative
omologate
23
Materii prime
puritate
calitati
fabricate
masini utilaje
precizie
amplasarea masinilor
muncitori
calificare
produs
prevenire defecte
metode de organizare
managementul calitatii
K ISHIKAWA
Intrebari:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
24
21.
22.
Curs 6
15..11.2006
Capitolul 4
Calimetria
Calimetria = masurarea si estimarea calitatilor marfurilr prin metode matematice si
statistice in principalele etape de realizare si comercializare a produselor.
Estimare = calculu aproximativ al nivelului calitatii.
Cuantificare = exprimarea nivelului calitaii prin puncte (cuante).
Necesitate, rol = planificare, urmarirea si dirijarea nivelului calitaii de catre managerul
firmei.
Principii de baza ale calimetriei:
ponderea caracteristicilor dupa importanta;
suma ponderilor este constanta;
convertirea parametrilor numerici, nationalisti intr-o singura scara generala;
calitatea este o functie matematica
Q = F (x, y, z, ..)
se calculeaza astfel:
Q = Ki Pj
Ki valoarea caracteristicii
Pj valoarea poonderei
Tipuri de scari pentru caracteristici atribuite:
+ 2 F.B
+1B
+ 0 obisnuit
- 1 slab
- 2 F.S
Scara punctelor de calitate (de la 01, 15, 510) pentru caracteristicile
atributive si variabile.
Sisteme de indicatori ai calitatii
- sistem agregat de indicatori piramidali caracteristici calitate grupe de caracteristici
indicatorul sintetic (complex).
indicatorul
sintetic
indicatorii analitici pe grupe de
caracteristici
tehno functionale
economice
psihosenzoriale
ecologice
25
ergonomice
valorile caracteristicilor de calitate
Sistem indicatori dupa sfera de curpindere:
calitatea
produselor
servite
calitatea
productiei
caracteristici
calitate
indicatori
analitici
tehnico functionale
economici
psihosezoriale
ergonomice/ecologice
non calitate
(defecte)
indicatori
analitici
demerite partiale
globale
indicatori
analitici
reclamatii
rebuturi
declarate
refuzate
Metodele calimetriei:
dupa mijloace folosite
o experimentale:
- de laborator
- expertizei merceologice
o sociologice: de tip marketing
dupa tip
o statistice
o tehno economice:
- ishikawa (cauza efect)
- gestiunea calitatii
dupa modul de calcul
o caracteristici de calitate:
- valori absolute (sindicator sintetic al calitatii)
- punctajul general
o non calitate: demerite
o grafice:
- timp
- frecventa
- diagrama ishikawa
- diagrama pareto (regula 80/20)
Metoda valorilor absolute este metoda indicatorului sintetic al calitatii (se foloseste la
lucrarea personala).
Metoda punctajului general al caracteristicilor de calitate:
acordare de puncte de la 1100 de catre un grup de consumatori sau experti
diferitelor caracteristici de calitate in ordinea crescatoare a gradului de satisfactie.
avantaje: aplicabilitate generala pentru caracteristicile numerice sau notionale;
dezavantaje: grad de subiectivism mare;
26
!!!
Cx, Cy, Cz = coeficientul de calitate pentru fiecare caracteristica
n numar caracteristici utilizate
Indicatorii non calitatii:
metoda demeritelor: determina nivelul calitatii prin penalizarea defectelor dupa
gravitatea lor
etapele aplicarii:
o dupa natura defectelor
- functionale
- aspect
- ambalare
o dupa gravitate si penalizare
- critice cu 100 puncte
- principale cu 50 puncte
- secundare cu 10 puncte
- minore cu 1 punct
demeritul mediu pe lot controlat;
suma valorilor demeritelor totale pe unitatea de produs controlat, impartita la un
numar de produse verificate:
D = 1/n (100 Nc + 50 Np + 10 Ns + Nm)
n = numar unitati controlate
Nc, Np, Ns, Nm numar produse cu defecte critice, principale, secundare, minore.
Metode grafice de analize a calitatii
- au la baza metodele statistico matematice
- avantaje:
aprecierea evolutiei calitatii in timp si in frecventa
forma simpla, vizuala, concisa
folosirea calculatorului
Metode principale
1. metode de exprimare a erorilor de prelevare a probelor la receptii
reprezentativitatea probei
a)
b)
27
28
Metodologia aplicarii
gestiunii calitatii
Etape:
1. analiza si calcularea tuturor cheltuielilor pentru calitate pe trei categorii:
prevenirea, identificarea, remedierea defectelor.
2. intocmirea bilantului calitatii pentru evidentierea costurilor defectiunilor si a
consecintelor acestora.
3. analizarea cauzelor non calitatii si a responsabilitatilor pe compartimente:
proiectarea fabricatia receptia beneficiar.
Se analizeaza:
tipurile de defecte (critice, majore, minore);
frecventa si cauzele lor;
costul mediu al defectelor.
4. stabilirea masurilor de imbunatatire a calitatii produselor si reducerea in limite
rationale a costurilor de calitate:
se calculeaza procentul de defecte maxim tolerate (AQL) pentru care se
evalueaza costul controlului pentru a se evita depasirea AQL-ului;
se aplica corecturile necesare pentru cresterea calitatii produselor si
servicilor.
5. intocmirea bugetelor previzionale pe compartimente si etape
29
Structura costului
dupa destinatie
A = costul prevenirii
B = costul identificarii
C = remedieri (non calitate)
defectelor
30
Curs 7
22.11.2006
Casificarea si codificarea
marfurilor
Necesitatea cunoasterii clasificarii si codificarii marfurilor:
dezvoltarea comertului international;
diversificarea gamei sortimentale;
globalizarea economiei mondiale;
utilizarea pe scara larga a informaticii.
Cerintele de baza ale unei clasificari:
sa fie elastica, flexibila pentru incadrarea corecta a produselor si servicilor noi;
sa fie ferma pentru incadrarea fara echivoc a produselor si servicilor in grupele
respective;
sa aiba o corespondenta cu cele nationale si internationale;
sa permita codificarea pentru a se putea utiliza metodele informaticii de utilitate
ale datelor referitor la: productie si comercializare;
criteriile au evoluat odata cu dezvoltarea productiei de marfuri si a comertului
intern si extern;
nu sunt criterii unice de clasificare;
criterii generale:
- destinatie
- materie prima
- prelucrarea tehnologica
- proprietatile specifice
Concepte de baza:
clasificare = operatie tehnico economica de grupare a servicilor si produselor
dupa anumite criterii in vederea:
sortimente = o colectivitate de marfuri realizate sau comercializate de o
organizatie in scopul satisfacerii unui segment de clienti:
gama de produse = grupare de marfuri inrudite prin:
articol = individualitatea de baza a sortimentului de produse care se distinge prin
mai multe proprietati (exemplu: costum barbati);
sortul = unitatea elementara dintr-un sortiment care se distinge printr-o singura
proprietate (exemplu: costum barbat cu marimea X si talie Y).
Tipuri de clasificari:
1. merceologica:
31
este arborescenta;
imparte produsele in familii, grupe, subgrupe, articole, sorturi;
pentru primele trei trepte de detaliere se folosesc criteriile: destinatia,
natura materiei prime, iar pentru ultimele doua se utilizeaza proprietati.
2. comerciala:
clasificarea comerciala este folosita in comertul electronic;
grupeaza produsele dupa destiantie si care se gasesc pe mai multe situri;
serveste ca ghid interactiv pentru clientii care doresc sa-si fundamenteze
decizia de cumparare pe un studiu comparativ pe mai multe produse ce
satisfac aceleasi nevoi;
permite cumpararea online prin intermediul calculatorului dupa
consultarea bazei de date, a fotografiilor, preturi si a proprietatilor
specifice.
3. clasificari folosite in intreprinderi:
clasificari sistematice:
- grupeaza produsele pe categorii omogene intre care sunt relatii
de interconditionare;
- sunt arborescente, cu mai multe trepte de detaliere denumite
diviziuni, sectiuni, grupe, clase etc.;
clasificari nesistematice:
- evidentiaza produsele in ordinea aparitiei lor.
clasificari combinate:
- grupeaza produsele pe categorii omogene in cadrul lor se aplica
clasificarea nesistematica.
In tara noastra se aplica din `98 clasificarea internationala a produselor / serviciilor, ca
urmare a aderarii noastre la NISA, are 34 clase de productie si 8 clase de servicii.
Criteriile folosite sunt provenienta, destinatia, si natura produselor si serviciilor.
Codificarea produselor si serviciilor:
- codificarea = operatia de transpunere in cod a elementelor esentiale ale produselor
sau serviciilor. Codul este alcatuit din litere caz in care se numeste
cod alfabetic, din cifre cod numeric, litere si cifre alfanumeric.
- obiectivul codificarii: identificarea rapida, precisa a produselor, serviciilor.
Sisteme de codificare utilizate in organizatii:
coduri sistematice
coduri nesistematice
coduri combinate.
Clasificarea si codificarea
pe plan international
Codul universal al produselor (UPC) SUA si Canada;
Codul european al articolului (EAN)
Sistemul de codificare japonez (CALRA)
32
Primele doua utilizeaza codul cu bare care este o reprezentatie grafica a caracterelor
numerice si alfanumerice prin intermediul unor bare albe si negre cu latimi diferite bine grupate
care dau informatii precise; descifrarea codului se face prin metoda citirii optice cu scannerul.
Aplicatiile codului cu bare sunt foarte multe, mai ales in industrie, comert, administratie
publica:
numerotarea, codificare, identificarea automata a produselor / serviciilor;
gestionarea si urmarirea automata a stocurilor;
identificarea partenerilor de afaceri in comertul electronic;
inregistrarea automata la casele de marcaj;
avantajele codului de bare pentru consumator, reducerea timpului la casele de marcaj;
eliminarea erorilor de pret;
eliminarea facturilor si inlocuirea cu bonuri de casa, denumirea produsului si a pretului.
Structura codurilor cu bare este aceeasi la toate tipurile si anume:
- dimensiunea: latimea barei sau a spatiului celui mai ingust;
- zona libera: portiunea nimprimata de la inceputul si sfarsitul codului, asigura citirea
corecta a codurilor;
- elemente de start, de stop: sunt combinatii de bare si de spatiu care marcheaza inceputul
si sfarsitul si sensul citirii;
- codul in cler (linie de interpretare): corespunde codului de bare, serveste la introducerea
manuala a datelor cand sistemul informatic este inutilizabil;
- cifra de control pentru identificarea erorilor sau reconstituirea codului deteriorat.
primele 2 elemente
codul tarii
urmatoarele 6 elemente
codul producatorului
urmatoarele 5 elemente
codul produsului
ultimul element
cifra de control
Imprimarea codului de bare se face dupa standarde europene care prevad:
tehnologia de imprimare;
natura raportului;
tipul, culoarea cernelii;
pozitia codului: ambalaj, eticheta.
Cerintele raportului si tehnologiei, aplicarea comoda si rapida, dezlipirea etichetelor sa
determine distrugerea lor (elimina falsul).
Cerneala si eticheta sa reziste la factorii de mediu (umiditate, temperatura, radiatii solare
etc.).
Adezivul etichetei sa reziste pe diferite suporturi (sticla, metal, plastic etc.).
Dispozitivul de citire optica: creion optic (se deplaseaza dea-lungul codului), cititor cu
laser (fix / mobil).
Citire omnidirectionala independenta de viteza si uniformitatea miscarii parcurgerii
codului.
Principalele coduri utilizate in comertul international:
1. universal al produsului (UPC): are 12 caractere grupate in 4 grupe:
grupa 1: un caracter care este cheia clasificarii si cuprinde cifre cu
urmatoarea semnificatie:
0 produse bacanie si coloniale;
33
34
35
Curs 8
29.11.2006
Receptia calitativa a
loturilor de mrfuri
Receptia = operatie de verificare a calitatii si cantitatii marfurilor de catre client pentru
stabilirea (ne)concordantei calitatii reale cu calitatea prescrisa contractata.
Importanta: filtru pentru calitatea produselor; cresterea raspunderii furnizorului si
clientului determina ridicarea continua a calitatii.
Locul receptiei: de regula este la furnizor sau / si client; la alte verigi este verificare
calitatii.
Efectele receptiei:
schimbarea patrimoniului si a riscurilor;
furnizorul (vicii ascunse);
client (vicii aparente);
incepe termenul de garantie (pentru produsele industriale).
forta probanta intr-un litigiu (actele de receptie: proces verbal de receptie,
proces verbal, fisa de receptie).
Metodologii receptie:
1) verificarea starii mijlocului de transport integralitatea sigilului aplicat de
furnizor
2) verificarea actelor insotitoare lotului:
certificat calitate, buletin analize etc.;
se confrunta cu prevederile contractului.
3) alegerea tipului de verificare:
caracteristici atributive psihosenzoriale:
- impartirea produselor corespunzatoare si necorespunzatoare;
- este o metoda simpla;
- exprimata in: numar defecte / UM si numar de produse defecte la 100
exemplare.
36
38
Intrebari:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
39
Capitolul 5
Innoirea sortimentelor de mrfuri
Principiile innoirii:
proces tehno economic de modificare a structurii sortimentale in timp;
consta in inlocuirea ritmica a unei parti din sortimentele intreprinderii in altele
noi.
Factorii care determina innoirea:
sttinta tehnica;
cerinte economice;
exigentele consumatorului.
Termeni utilizati in procesul de innoire: produs nou, modernizat, diversificare.
Toti termenii vizeaza modificarea structurii sortimentelor prin imbunatatirea calitatii
produsului in conditiile de eficienta economica la furnizor si client.
Produs nou:
se considera atunci cand exista diferentiere fata de produsele similare, cand se
depaseste un prag minim al noutatii;
adauga caracteristici noi (caracter extesiv) rdica nivelul caracteristicilor existente
(caracter intensiv);
satisface la un alt nivel (superior) nevoile clientului.
Categorii produse noi:
- criterii cumulate de apreciere; gradul de noutate determinat de:
tipuri de nevoi: noi (potentiale sau latente) si existente;
nivel de crestere a gradului de satisfacere a nevoilor consumatorilor;
efortul intreprinderii (economic) la realizarea produsului nou (cheltuielile).
I. produse absolut noi:
- grad cel mai mare de noutate;
- premiere absoluta, valoare noua de intrebuintare;
- destinate sa acopere noi nevoi;
- ponderea lor este redusa;
- efortul economic al intreprinderilor este foarte mare.
II. produse care satisfac nevoi la un nivel superior fata de cele existente pe piata
(produse similare):
- principii noi de functionare, materii prime, proces tehnologic nou;
- produsele coexista simultan pe piata si se substituie in timp;
- sta la baza diversificarii gamei sortimentale;
- aportul intreprinderi este considerabil;
- ponderea este mai mare.
III. produse care satisfac nevoi noi complementare, neesentiale:
- largesc gama sortimentala prin mai multe variabile;
- modele imbunatatite calitativ, modernizate, perfectionate;
- ridicarea nivelelor caracteristicilor existente;
- ponderea mare, efort economic mic.
40
41
Curs 9
06.12.2006
Capitolul 6
Standardizarea la nivel national,
european si international
Concepte de baza:
activitate complexa de elaborare a unor documente de referinte (standarde);
activitate de uniformare planificata a unor produse si servicii efectuata in comun
de factorii interesati in folosul general;
promoveaza rationalizarea si asigurarea calitatii in economie, tehnica, stiinta,
administratie pentru cresterea securitatii oamenilor si produselor;
contribuie la cresterea calitatii in toate sectoarele vietii.
Ofera:
increderea utiliatorului in produse;
protectia consumatorului;
protectia muncii;
protectia mediului inconjurator.
Definitia din standardul roman:
Activitate specifica pentru care sunt stabilite prevederi destinate unei utilizari comune si
respectate vazand obtinerea ordinei intr-un anumit domeniu.
Standardul = document stabilit prin consens si aprobat de un organism recunoscut, prin
care se furnizeaza reguli, linii directoare sau caracteristici referitoare la activitati sau a
rezultatelor, garantand un nivel optim pentru continuitatea in asamblul sau.
In documentele UE se precizeaza:
Standardul este o specificatie tehnica, aprobate de un organism de standardizare
recunoscut, utilizat pentru aplicari repetate sau continue, a carui respectare nu este obligatorie
Caracterul facultativ al standardului se argumenteaza astfel:
elaborarea lui se face prin acordul liber consimtit al partilor interesate:
producatori, comercianti, consumatori si administratia publica;
este elaborat prin consens de cei care il doresc sa fie aplicat de toti care il vor;
obligativitatea standardelor ar fi o bariera in calea comertului;
agentii economici nu au aceleasi posibilitati tehnice de realizare a produselor si
serviciilor.
Obiectivele standardizarii:
a) asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor / serviciilor:
standardele cuprind toate proprietatile produselor, necesare pentru
producerea si comercializarea lor;
precizeaza valorile minime ale fiecarei proprietati;
cuprind:
42
cost
cost total
2
1
N1 optim N2
nivel calitativ
1 cheltuielile de productie
2 cheltuielile de exploatare
43
industrie,
agricultura,
45
Curs 10
46
- ISO;
47
48
Curs 11
20.12.2006
Capitolul 7
Marcarea produselor si serviciilor
Marca = un semn susceptibil de reprezentare grafica pentru deosebirea produselor si
serviciilor apartinand unei persoane fizice / juridica de cele apartinand altor persoane.
Semne distinctive pot fi:
cuvinte (nume persoana);
desene;
litere;
cifre;
elemente figurative;
forme tridimensionale: forma produs si forma ambalaj;
combinatii de culori;
orice combinatie de semne.
Caracteristicile generale ale marcilor:
caracterul distinctiv;
garantarea calitatii constante;
formeaza obiectul unui drept privat, de proprietate intelectuala.
Conditiile de forma si fond:
1. Marci verbale
numele de marca:
- numele patronului, pseudonismul, nume istorice, geografice, etc.
- conditii: aspect caracteristic si combinatii cu elemente figurative,
culori, etc.
- exemplu: FORD, GILLETTE, CHANEL, etc.
sigla: nume,denumire din mai multe cuvinte, prescurtari, exemplu: IBM,
Fiat, BMW.
2. Marci figurative
Logotipul
- reprezentarea grafica de marca;
- elemente figurative: linii, curbe, vignete (addidas);
49
50
Clasificare marcilor:
1. Dupa destinatie:
marci de fabrica: KODAK, PEPSI COLA;
marci de comert: MALL, METROU, CARREFOUR;
marci de servicii: ASIROM, TAROM, BCR, HILTON.
2. Dupa titularul dreptului de marca:
marci individuale;
marci colective.
3. Dupa normele de reglementare:
marci facultative;
marci obligatorii.
4. Dupa normele de reglementare:
marci verbale;
marci figurative;
marci sonore.
5. Alte tipuri de marci:
marca de certificare pentru produse / servicii certificate;
marca de conformitate.
Protectia marcilor la nivel european si international:
conventia uniunii de la Paris (1884): prezinta formele de propritate industriala
care fac obiectul protectiei: brevetele de inventii, desene, marci de fabrica,
comert, servicii, indicatiile de provenienta, denumirile geografice;
Romania este membra din 1920;
in baza conventiei s-au incheiat mai multe aranjamente: aranjamentul de la
Madrid- pentru inregistrarea marcilor;
reglementarile UE de protectie a marcilor s-au aplicat dupa 1986 cand s-a semnat
actul unic european;
dreptul marcilor prevede coexistenta marcilor nationale cu cele europene.
Masurile UE in domeniul marcilor:
armonizarea legislatiei prin tarile membre;
instituirea unei marci comunitare (CE);
interzicerea importului in UE a produselor cu marci contrafacute si a produselor
falsificate;
s-a adoptat principiul epuizare comunitara = produs comercializat de titularul
marcii intr-un stat din UE poate fi comercializat si in celelalte state membre UE;
intreprinderile pot alege intre folosirea marcii nationale si cea comunitara care are
3 functii:
- garanteaza originalitatea;
- garanteaza calitatea;
- mijloc de comunicare: reclama si publicitate.
Reglementarea juridica a marcilor in Romania:
51
52
53
se atribuie pe timp limitat (2-3 ani), se poate retrage cand nu sunt respectate
conditiile din contract:
- nivelul calitatii;
- plata sumei pentru: despagubiri si apararea juridica.
se atribuie si de organizatii internationale asociatiile de produse
(WOOLMARK);
UE instituie o marca europeana eE.
Curs 12
10.01.2007
Capitolul 11
Calitatea si evaluarea marfurilor
Ambalaj:
tehnic = ansamblu de materiale destinat pentru: protectia calitatii si facilitatea
operatiilor de transport, manipulare;
economic = produs cu cheltuielile materiale si de productie; destinat promovarii
desfacerilor.
Functiile ambalajului:
conservare si pastrare a calitatii marfurilor la actiunea factorilor interni si externi
facilitatea transportului, manipularii, stocarii;
promovarea vanzarilor (rolul de vanzator mut)
Ambalaj total:
Include functia sociala si compatibilitatea ambientala.
Datorita utilizarii noilor materiale a caror volum si masa sunt limitate la minimum fara sa
afecteze functiile.
Ambalajul marketing
-comunicare prin imagine
Ambalaj industrial
- pastrarea produsului
Ambalaj social
-compatibilitatea ambientala
54
Ambalajul total
Importanta ambalajului a crescut datorita noutatilor:
materiale noi: tip bariera si comestibile;
metode noi:
- in atmosfera modificata;
- aseptica;
- aerosol;
- in vid;
- folii contractibile.
reglementari europene si internationale pentru protectia consumatorului si a
mediului;
ambalajul intra in strategia de productie si comercializare a produselor;
tari cu traditia in domeniul produciei de ambalaj: SUA, Italia, Anglia, Germania,
Franta, Japonia;
costul ambalajului variaza intre 5 15% din costul produsului si intre 30 50% la
produsele de lux.
ambalajul a devenit indispensabil in circulatia marfurilor (99% din productia de
mrfuri este ambalata ).
Functia de conservare si protectie a marfurilor
Tipuri de protectie:
la actiunea factorilor externi:
- fizici: temperatura, umiditate, lumina, mecanici;
- chimici: aer, apa, O2. SO2, CO2;
- biologici: - microorganisme, insecte, etc.
protectia mediului la actiunea toxica a unor produse ambalate (chimice, gaze etc)
se folosesc ambalaje etanse rezistente la socuri mecanice
protectia calitatii marfii la contactul dintre produs si ambalaj;
interactiunea dintre ambalaj mediu de ambalaj, apar fenomene de suprafata:
- absorbtia gazelor;
- difuziunea in mediul exterior a componentelor din ambalaj sau produs;
- fenomene chimice (coroziunea ambalajului);
- umectarea ambalajului.
ambalajul trebuie sa fie compatibil cu produsul, sa nu intre in reactie chimica cu
marfa pana la consum.
Functia de transport manipulare
ambalajul trebuie sa protejeze produsul la socuri mecanice, vibratii care sunt
inerente in timpul transportului;
operatii de manipulare (30-40) pe tot parcursul circuitului tehnic al marfurilor;
costa 10 15 % din pretul produsului;
rationalizarea operatiei de transport: paletizare, containerizare, modulare.
Paletizare:
metoda de manipulare, stivuire cu ajutorul paletei si a electrostivuitoarelor;
paleta de transport asigura legtura dintre intreprinderi dupa relatia:
initatea de incarcare = unitate de transport = unitate de depozitare
55
palete:
palete:
Containerizare:
containerul = utilaj folosit pentru transportul economic al marfurilor;
containere:
- rezistente;
- pliante;
- usor flexibile;
- demontabile.
avantaje:
- folosirea repetata;
- transportare usoara;
- adaptarea tipului diferitelor mijloace de transport;
- protejeaza marfa la socuri, sustrageri.
Modulare:
sta la baza sistemului paletizare containerizare;
consta in corelarea dimensiunilor cu ale celui de transport (container etc.) si a
spatiului de depozitare;
dimensionarea abalajului de desfacere se face tinand cont de:
- deformatiile maxime ale ambalajului;
- marimea jocului in ambalajele de transport;
- grosimea totala a separatoarelor;
- numar de cuprindere a ambalajului de desfacere in cel de transport.
Ambalajul mijloc de promovare a vanzarii
Importanta acestei functii:
astazi cererea de a ambalaj a devenit un element al strategiei intreprinderilor
pentru comercializare;
inlocuieste arta vanzatorului prin contactul direct: produs consumator;
caracteristicile estetice ale ambalajului trebuie sa puna in valoare calitatea
produsului;
subrietatea si claritatea grafica sa permita citirea rapida si corecta;
culoarea adecvata produsului;
forme de prezentare trebuie sa creeze imaginea calitatii produsului;
sa faca publicitate produsului fara sa induca in eroare cumparatorul;
sa comunice publicului despre calitatea produsului, in limitele cadrului tehnic si
juridic;
adaptarea ambalajului la schimbarile sortimentelor, lainnoirea gamei produselor;
trebuie sa fie superior vechiului ambalaj, sanu determine scaderea increderii
consumatorului in produs;
adaptarea ambalajului la dorma de vanzare autoservire la produsele alimentare
56
57
58
- pe baza de aluminiu;
- pe baza de hartie si carton;
- pe baza de materii plastice.
materialele bariera au 3 straturi:
- hartie (proprietati mecanice);
- aluminiu (proprietate bariera);
- filtru politelena (inchidere ermetica).
materiale plastice metalizate (aluminiu);
polietilena tereftalat (PET) + 10% polimeri de cristale lichide care dubleaza
proprietatile bariera si tripleaza proprietatile mecanice;
materiale plastice cu depunere de silice tip sandvish cu proprietati bariera +
rezistenta la socuri mecanice si termice.
Alte noutati:
ambalaj digerabil:
- pentru alimente ambalate in straturi de amidon;
- este biodegradabil.
material celmar:
- solubil in apa si biodegradabil;
- asemanator cu capsulele farmaceutice.
Metode de ambalare:
alegerea metodei se face in functie de proprietatea produsului si ambalajului;
obiectivele metodelor de ambalre:
59
materialelor
17.01.2007
Ambalarea in relatia cu
protectia consumatorului
Informatiile primite de consumator prin ambalaj:
calitatea produsului;
utilizarea produsului, restrictii;
pastrarea produsului;
materiale de ambalaj: daca este compatibil cu produsul, daca este reciclabil sau
nu, folosind simboluri, imagini, cuvinte, etc.;
este vanzatorul mut;
ambalajul protejeaza consumatorul: impotriva falsificarilor de mrfuri prin modul
de inchidere si etanseizare;
realizare de forme deosebite;
inscriptii si forme deosebite si semne specifice greu de imitat;
etichete speciale aplicate pe ambalj;
impotriva migratiilor de substante catre produsulambalat (materiale plastice), apar
riscuri de intoxicatie alimentara.
Reglementari in UE pentru protectia consumatorului:
60
61
- volumul interior;
- masa continutului;
- numarul unitatilor cuprinse in ambalaj.
Capitolul 12
Pastrarea marfurilor
Etapa importanta a circuitului tehnic al produselor, de la furnizor la beneficiar.
Se face in spatiu: fixe (depozite) si mobile (mijloace de transport).
Factorii care influenteaza calitatea:
Factorii care determina modificarile calitative in timpul pastrarii:
interni:
- compozitia chimica a produselor si integritatea produselor;
- proprietatile biologice care stau la baza conservarii alimentare: bioza,
anabioza, cenoanabioza, obioza;
- proprietatile fizice
externi:
- parametrii atmosferici;
- radiatii luminoase;
- compozitia aerului;
62
63
Modificari chimice:
participa mai multi factori interni si externi;
temperatura si umiditatea relativa influenteaza viteza reactiilor chimice si initiaza
procese chimice (oxidare, conservare);
Actiunea Q2 + T + UR => oxidarea grasimilor, a pigmentilor.
Corodarea ambalajelor metalice:
acumularea de H bombaj chimic gust metalic, creste procentul de staniu,
fier in produsul alimentar conservat;
alti factori care influenteaza coroziunea:
- umiditatea relativa mai mare de 75 %;
- impuritatile
o pe suprafata metalului;
o chimice atmosferice.
- natura etalului;
- sarurilor marine;
- durata cotactului metal mediu.
tipuri de coroziune dupa modul de desfasurare:
- distrugerea egala a suprafetei;
- distrugerea locala in adancime.
Modificari microbiologice:
datorate actiunii microorganismelor (bacteriilor, drojdiei) si a enzimelor asupra unor
substante din produsele alimentare (glucide, lipide ), pe care le transforma prin
mucegaire, fermentatie, putrefactie.
Modificari biochimice: modificari ale respiratiei si maturatiei.
Respiratia:
produse in stare hemibiotica;
proces de oxidare in celule vii.
Respiratia aeroba in prezenta O2 degaja o mare cantitate de caldura.
Respiratia anaeroba:
- in absenta O2;
- similara in fermentatia alcoolica;
- trebuie intensitate redusa la produsele in stare hemibiotica pentru ca se reduce O2
si incepe respiratia anaerobica (fermentatia).
Alti factori externi care influenteaza pastrarea:
compozitia aerului: O2, CO2, Ozon, gaze, particule, microorganisme;
radiatiile: razele ultraviolete, care influenteaza negativ pastrarea, modifica
culoarea legumelor, fructelor, accelereaza oxidarea grasimilor, catalizeaza
reactiile chimice, voaleaza marfurile fotosensibile, imbatranesc cauciucurile, etc.;
ventilarea pentru reglarea T, UR:
- pasiva (deschiderea orificiilor de aerisire);
- activa (cu instalatii speciale).
Dirijarea conditiilor de pastrare:
- necesitatea controluli permanent al parametrilor atmosferici si dirijarea marimii
lor pentruasigurarea regimului optim de pastrare;
64
65
reprezinta cantitatea platita din masa reala a unei marfi hidroscopice (care
absoarbe sau cedeaza apa)
2) Densitatea cantitatea de materie constinuta intr-o unitatea de volum din
produsul considerat
relativa la produsele cu structura neomogena;
masa specifica in gramada (materiale de constructii, ingrasaminte
chimice);
masa hectolitrica (cereale).
3) Hidroscopicitatea: proprietatea unor mrfuri de a face schimb de vapori de apa
cu mediul. Are 4 forme:
absorbtia (la suprafata);
absorbtia (toata masa lui);
desorbtia (cedeaza apa);
chemosorbtia (intereactiunea chimica a vaporilor de apa cu produsul).
4) Umiditatea: reprezinta continutul de apa al unui produs
B. Optice
1) culoare: luminozitate, saturatie, tonalitate;
2) transparenta;
3) luciu
4) indicele de refractie:
pentru aprecierea puritatii sau a concentratiei unui produs (ulei,
parfum, lapte, bauturi alcoolice);
avantaje: grad ridicat de precizie (3-4 zecimale), consum redus de
substante (1-2 picaturi) si rapiditatea terminarilor (constanta fizica);
raportul dintre viteza luminii in vid si viteza luminii in mediu respectiv
C. Termice
1) caldura specifica;
2) dilatare termica;
3) conductibilitate termica;
4) termoizolarea.
66
D. Mecanice
1) rezistenta la tindere;
2) alungirea la rupere;
3) rezistenta la incovaiere;
4) rezistenta la compresiune;
5) rezistenta la uzura;
6) rezilienta;
7) duritate.
E. Electrice
1) conductibilitate electrica;
2) rezistenta electrica;
3) tensiunea de alimentara.
II. Proprietati chimice
1) compozitie chimica (presupune cunoasterea proportiei diferitelor componente
ale marfurilor): de baza si secundare, se trece pe eticheta.
2) stabilitatea la actiunea agentilor chimici.
III. Proprietati biologice
potential nutritiv
IV. Proprietati economice
1) consumul de energie si carburanti;
2) cheltuieli de montaj, de utilizare de intretinere.
V. Proprietati estetice
1) linia;
2) forma;
3) aspect;
4) armonia cromatica;
5) design;
6) stilul.
VI. Proprietati ergonomice
confort in utilizare
VII. Proprietati ecologice
grad de poluare a mediului
VIII. Proprietati organoleptice
1) proprietati oflactive (miros);
2) proprietati gustative (gust);
3) aroma;
4) proprietati tactile (duseul produse textile);
5) altele (culoare, consistenta, buchet).
Seminar 2
12.12.2006
67
Calitatea
Principalele directoare de la ONU pentru protectia consumatorului (adoptate in 1985):
protectia fizica sau siguranta in consum;
promovoarea si protectia intereselor economiei ale consumatorilor;
adaptarea de standarde pentru siguranta si calitatea bunurilor de consum si a
serviciilor;
identificarea cailor de desfacere pentru bunuri de consum si servicii esentiale;
adoptarea de masuri care sa permita consumatorilor sa obtina compensatii;
elaborarea de programe de educare si informare a consumatorilor;
adoptarea de masuri privind protectia consumatorilor in domenii specifice cum ar
fi: calitatea alimentelor, apei si a produselor farmaceutice.
Drepturile fundamentale ale consumatorilor:
1) dreptul la satisfacerea necesitatilor fundamentale;
2) dreptul la libera alegere a produselor;
3) dreptul la protectia sanatatii si securitatii;
4) dreptul la informare si educare;
5) dreptul la protectia intereselor economice ale consumatorului;
6) dreptul la compensare;
7) dreptul la asociere si reprezentare.
Sistemul de protectie a consumatorilor din Romania este format din doua tipuri de
organisme: guvernamentale si negurvernamentale.
A. Organisme guvernamentale
Organismul de specialitate a administratiei publice centrale aflate in subordinea directa a
guvernului este autoritatea nationala ANPC. Are in subordine centrul national pentru incercarea
si expertizarea produselor (CNIEP Larex), in cadrul caruia exista un organism de certificare
produse de terta parte denumit LAREXCERT
Alte organisme ale statului cu atributii in domeniu controlului si protectiei
consumatorilor:
garda financiara;
directia generala a vamilor;
inspectoratul general al politiei;
registru auto roman;
68
19.12.2006
Receptia calitativa
Terminologie:
N = efectivul lotului; receptia 100% pentru obiecte de lux, loturi mici etc;
n = efectivul esantionului; esantionarea poate fi:
- simpla: presupune extragerea unui singur esantion;
- dubla: maxim 2 esantioane;
- multipla: maxim 7 esantioane egale intre ele.
K = defect; (defectiv = produs cu defecte);.
AQL = nivelul calitatii acceptate;
N ~ Nc = nivel de verificare (leaga N de n);
Lc = litera de cod;
A = numarul de acceptare (valoarea maxima a numarului de defecte gasite in esantion
care permite acceptarea lotului)
K A => lotul se accepta
R = numarul de respingere (valoarea medie a numarului de defecte gasite in esantion si
care conduce la decizia de respingere a lotului): K > R
Parametrii statului negociabil:
- AQL
- Nv
-N
- tipul planului de verificare
69
Se caracterizeaza prin:
-n
-A
-R
3 grade de severitate:
- normal
- redus
- sever
Trecerea de la normal la sever se face cand se resping 2 loturi din 5 verificate consecutiv,
iar de la normal la redus cand nu se respinge nici un lot din 10 verificate consecutiv. Iar numarul
cumulat al exemplarelor defecte nu dispune o anumita limita prevazuta in standard.
70