Forta probanta a actului autentic

Caracteristica esentiala a actelor autentice este forta probanta deosebita, prin raportare la
inscrisurilor sub semnatura privata, inceputul de dovada scrisa etc,.

Inscrisul autentic notarial face deplina dovada, fata de orice persoana, pana la declararea
sa ca fals, cu privire la constatarile facute personal de catre cel care a autentificat inscrisul, in
conditiile legii.

Reprezinta constatari personale ale notarului cele facute prin propriile simturi:

Faptul prezentarii partilor si a tuturor persoanelor participante la procedura de

autentificare, precum si identificarea acestora;

Locul si data incheierii actului;
Exteriorizarea consimtamantului.

Declaratiile partilor cuprinse in inscrisul autentic notarial fac dovada, pana la proba
contrara, atat intre parti , cat si fata de oricare alte persoane.

Notarul constata:

-ca o anumita persoana se prezinta intr-un anumit loc si se identifica cu un document de

identitate (c.i. sau legitimatie provizorie, NU PASAPORT);

-corespondenta intre figura ersoanei si poza de pe c.i.;

-ca o persoana si-a dat consimtamantul la incheierea unui act;

-ca actul a fost semnat de acea persoana.

Valoarea probanta a inscrisului este absoluta.

Orice act autentic incheiat de notar se redacteaza si se consemneaza intr-un singur

exemplar original pastrat in arhiva biroului notarial, partilor eliberandu-se duplicate.

Duplicatul si originalul au aceeasi forta probanta.

Copia legalizata dupa duplicat nu are aceeasi forta probanta.