Cuprins

Introducere
Parametrii care definesc pozitia caii in plan
Neregularitati la cale
Verificarea geometriei caii
Clasificarea instrumentelor de verificare a geometriei caii
Vagonul mecanic
Vagonul electronic
Automotorul non-contact
Interpretarea diagramelor
Concluzii

Introducere
3

Durata de viata este durata de timp dupa care constructia inceteaza

sa mai indeplineasca functiile pentru care a fost proiectata si trece in
faza post-utilizare.
Durata de serviciu (durabilitate) este durata de timp in care
constructia isi indeplineste efectiv functia, la parametri stabiliti si la un
nivel compatibil cu exigentele prescrise.
Proiectare

Execuie

Conditii de
mediu

Durat de
via
+
Durat de
serviciu

ntreinere

Exploatare

Pot fi descrise folosind

metode probabilistice ce
pun
in
evidenta
probabilitatea
atingerii
uneia din starile limita ale
functionarii normale.

Introducere
4

Mentinerea constructiei la parametri functionali:

Prognoza este actiunea de prevede a evolutiei unor fenomene in

timp, modul in care va aparea si va evolua un anumit fenomen.

Diagnoza este stabilirea deficientelor care apar la o constructie pe

baza unor actiuni de urmarire si investigare.

Se bazeaza in general pe urmarirea comportarii in exploatare a

constructiei.

Actiunile preventive sunt acele actiuni ce au rolul de a elimina

cauzele (nu efectele) unor defecte sau situatii nedorite, posibile, in
scopul prevenirii aparitiei acestora. Se efectueaza la intervale de timp
predeterminate, in scopul reducerii probabilitatii de defectare sau
degradare a performantelor. Actiuni de intretinere propriu-zisa.

Introducere
5

Actiunile corective sunt acele actiuni ce au rolul de a elimina

cauzele (nu efectele) unor defecte existente, in scopul prevenirii
repetarii acestora si a readucerii constructiei in starea de a-si indeplini
functia specificata.
Reparatii care asigura constructiei performante la nivelul cerut (initial).
Consolidarea ce poate aduce structura la un nivel de performanta
superior sau egal celui initial fara a-i mari durata de serviciu si de
viata a constructiei.
Reconstructia partiala / totala va oferi constructiei un nivel de
performanta superior celui initial, contribuind si la marirea duratei de
viata.

Actiunile preventive si actiunile corective ale intretinerii se bazeaza pe

primele componente de prognozare si diagnoza si mai precis pe
crearea, mentinerea si exploatarea unei baze de date complete
asupra starii tehnice.

Regim normal de funcionare

6

Regimul normal de funcionare este atunci cnd sunt asigurate

toate condiiile pentru circulaia nentrerupt i n siguran a
materialului rulant.
Se refer att la ansamblu infrastructurii feroviare ct i la elementele
componente ale acestuia (infrastructura i suprastructura cii).

Regim normal de funcionare

7

Restriciile de vitez au caracter temporar, impuse de elementele

componente ale infrastructurii i suprastructurii.
Sunt necesare cnd exist degradri, uzuri sau diverse lucrri la linia
ferat.

Limitrile de vitez au caracter permanent, impuse de caracteristicile

traseului sau a unor aparate de cale, care din punct de vedere
constructiv nu permit circulaia cu viteza de circulaie stabilit.
Pot fi impuse de condiiile de exploatare,
terasament instabile,
cderi de stnci,
vibraii asupra construciilor vecine,
zgomot.

Parametrii care definesc poziia cii n plan

8

Conceptul de sgeat:
Sgeata este un segment de linie trasat perpendicular pe o coarda,
situat ntre mijlocul corzii i circumferina cercului.
Sgeile se masoar numai n punctele de diviziune, distanate ntre ele.
Capetele corzii pot fi pe zone cu variaii a curburii diferite.

Parametrii care definesc poziia cii n plan

9

A msura o sgeat la o curba nseamn a msura distana de la faa

interioar a firului exterior de in pana la mijlocul unei coarde de
lungime data, ntins ntre puncte situate pe faa interioar a inelor la 14
mm sub suprafaa de rulare.
Msurarea se face cu o perpendicular dus din mijlocul coardei.

Parametrii care definesc poziia cii n plan

10

Sgeile existente (msurate):

sunt sgeile msurate pe pe teren, cu un aparat de msurat sgei.
Curbele cu raza mai mare de 250 m se masoar cu o coarda de 20 m,
iar cele cu raza sub 250 m cu o coard de 10 m.
Acestea determina o poziie n plan orizontal unic pentru curba
existent. Pe baza acestor sgei se pot stabili o infinitate de curbe
proiectate.

Parametrii care definesc poziia cii n plan

11

Sgeile ideale:
sunt aferente curbei arc de cerc fr deformaii, ntre punctele principale,
determinate de formula:

determinarea mrimii razei dintr-o curb.

determinarea unghiului de abatere.
calculul riprilor.
recepia unui traseu n curb.
folosirea mainilor de cale.

Parametrii care definesc poziia cii n plan

12

Sgeile teoretice:
sunt sgeile msurate pe o curb fr deformaii cu o coarda de
lungime dat, ce reazem cu capetele pe zone cu variaie diferita a
curburii.

Parametrii care definesc poziia cii n plan

13

Sgeile existente (msurate)

Sgeile ideale

Sgeile teoretice

Parametrii care definesc poziia cii n plan

14

Toleranele la pozitia caii in plan conform Instruciei de norme i tolerante

la construcia i ntreinerea cii, nr.314, 1989 art. 7.B.

Raza curbei [m]

250

251 - 350

351 - 575

575 - 1000

> 1000 si aliniament

Viteza de circulatie [km/h]

30

31-50

> 50

50

51-80

50

51-80

81-100

50

51-80

50

51-80

20

16

12

12

30

25

18

12

10

81-100 101-120 > 120

81-100 101-120 >120

Tolerantele intre sagetile vecine [mm]

16

12

30

25

25

20

16

20

16

14

10

Tolerantele intre sagetile maxime si minime [mm]

25

20

15

45

35

35

30

24

30

25

20

15

Parametrii care definesc poziia cii n plan

15

Largiri sau ingustari ale ecartamentului

Toleranele conform Instruciei de norme i tolerante la construcia i

ntreinerea cii, nr.314, 1989 - art. 1
a) la construcii i refacii de linii cu
material nou:
+4
1433 +
1
b) la construcii i refacii de linii cu
material semibun precum la reparaii
radicale i periodice:
+5
1435 +
3
c) la liniile n exploatare, n funcie de viteza maxim de circulaie:
+10
120
1435 +
3
+5
> 120
1435 +S
3
Unde (S) este supralrgirea cii n curbe cu raza < 350 m.

Parametrii care definesc poziia cii n plan

16

Torsionari ale caii

Se considera un dreptunghi ABCD, cu laturile AD si respectiv BC
rezemate pe sina.
Valoarea torsionarii caii este distanta h pe verticala a punctului D pana
la planul definit de celelalte trei puncte.
Cnd abaterile de nivel se efectueaz cu tiparul de msurat de calea,
torsiunea cii, astfel msurata, este pe linie nencrcata de convoi.

Parametrii care definesc poziia cii n plan

17

Torsionari ale caii

Valorile ce le depesc pe cele nominale se numesc rampe:

V sau N pe zonele de aliniament i curba arc de cerc.

R pe zonele rampelor de supranlare.

Toleranele la torsionarea caii conform Instruciei de norme i tolerante la

construcia i ntreinerea cii, nr.314, 1989 - art. 7.A.
Viteza de circulatie
[km/h]

10 <
30 <
50 <
80 <
100 <
120 <

V
V
V
V
V
V
V

10
30
50
80
100
120

Valoarea torsionarii
caii [mm]

Inclinarea rampei
defectului [i = 1:n]

15
12.5
10
9
7.5
6.5
5.5

1:166
1:200
1:250
1:275
1:300
1:400
1:450

Neregulariti la cale
18

Sub actiunea convoaielor, a factorilor climatici, tasarilor neuniforme

ale prismei de balast ansamblu infrastructura si suprastructura
sufera deformatii, uzuri si degradari.

Denivelari: cocoase sau lasaturi.

Deficiente de directie coturi.
Largiri sau ingustari ale ecartamentului.
Torsionari ale caii.

Neregulariti la cale
19

Denivelari: cocoase sau lasaturi

Neregulariti la cale
20

Deficiente de direcie: coturi

Abaterile de la sgeile nominale

se numesc coturi (C), aprute
datorit ocurilor transmise de
rotile materialului rulant asupra
inelor.
n aliniament aceste valorile sunt
nule iar pe curbe sunt egale cu
valorile sgeilor teoretice.

Neregulariti la cale
21

Groapa patinat

Neregulariti la cale
22

Traversa oarb (gol sub travers)

Neregulariti la cale
23

Deficientele trebuie sa se incadreze in tolerantele admise de

viteza si importanta liniei.
Asigurarea sigurantei circulatiei.
Calitatea confortului.

Verificarea geometriei caii

24

Verificarea parametrilor infrastructurii feroviare prin:

Prin msuratori clasice, mijloace simple si aparatura topografica.

Instalatii si aparatura montata pe vehicule in circulatie.

Pe linie neincarcata de convoi.

Pe linie incarcata de convoi.

Verificarea geometriei caii

25

Primele mijloace de verificare erau cele pe cale vizuala.

Tiparul, vagoneti, drezine de mana.
Rezivii din cabina locomotivei.

Cel mai perfectionat control este acela cu vagonul de

msurat calea:
- vagoane de msurat calea (si linia de contact)
- vagoane de msurat geometria caii (si a liniei de contact)

Vagoane de msurat calea

26

Prima generatie: inregistrarea pe baza elementelor mecanice.

A doua generatie: inregistrarea cu ajutorul aparaturii electronice.
A treia generatie: inregistrare non-contact.

Primele doua generatii folosesc baze de referinta mobile, compatibile

cu vehiculele aflate in miscare, folosind principiul corzii.
Se poate reda starea caii incarcata de convoi pe o diagrama in mod
continuu.
Vagoanele non-contact sunt cele care ofera cea mai clara
perspectiva asupra releveului absolut a caii sub sarcina.

Vagonul mecanic de msurat calea

27

Vagonul mecanic de msurat calea

28

Principiul de masurare are la baza mijloace tehnice de inregistrare a

sagetilor pe o coarda avand ca puncte de reper rotile vagonului.
La masurarea sagetilor pe suprafata de rulare a sinei, coarda este
reprezentata de cutia acestuia.
La fel se pune problema si in cazul sagetilor pe fata activa a ciupercii
sinei.

Vagonul mecanic de msurat calea

29

La definirea unei sageti sunt necesare 3 puncte in plan, iar pentru ca

vagonul sa poate masura o sageata este necesar un al treilea
boghiu msurator.
Baza mai mare inregistreaza defectele pe lungime de unda mai
mare.
Profilul bandajului este cilindric.

Vagonul mecanic de msurat calea

30

Transmiterea la penitele inregistratoare a miscarilor organelor de

masurare se realizeaza mecanic cu ajutorul cablurilor, rolelor de
multiplicare, rolelor de deviere si al parghiilor.
Parametrii caii se inregistreaza continuu proportional cu distanta
parcursa:
- diagrama sagetii pe fir stang/ drept (msurate la coarda specifica
vagonului).
- diagrama abaterilor la largimea caii (scara 1:1).
- diagrama sagetilor in lungul caii pe suprafata de rulare a sinei (stang/
drept) (msurate pe baza specifica vagonului).
- diagrama torsionarii caii (baza mica / baza mare).
- inregistrarea pozitiilor kilometrice, punctelor caracteristice si a vitezei
efective.

Vagonul mecanic de msurat calea

31

Masurarea sagetilor caii (pozitia caii in plan orizontal)

Se poate determina sageata pe un fir sau celalalt in orice punct

al liniei, folosind o coarda virtuala, ale carei capete se afla la
mijloacele distantelor dintre rotile boghiurilor fata de capat.
Sistemul de palpare al vagonului este alcatuit din patinele si
piesele care le fixeaza.
Abaterile de la sagetile nominale
se numesc coturi (C).

Vagonul mecanic de msurat calea

32

Masurarea abaterilor la largimea caii

Se masoara cu ajutorul a doua patine instalate pe cadrul metalic

al boghiului central, presate in permanenta la 20..25mm sub fata
de rulare a ciupercii sinelor.
Abaterile la largimea caii:
largiri (L) cu abateri
pozitive de la valoarea
nominala.
ingustari (I), cu abateri
negative de la valoarea
nominala.

Vagonul mecanic de msurat calea

33

Masurarea sagetilor (in plan vertical) pe suprafata de rulare a sinei

Se utilizeaza acelasi principiu ca cel al determinarii sagetilor la o
coarda, cu precizarea ca sageata se obtine pe baza distantelor
msurate intre cutia vagonului si fusurile osiilor.
Sageata in plan vertical
este data de diferenta
intre media distantelor de
la osiile vagonului pana la
sasiul vagonului si
distanta msurata in
dreptul osiei msuratoare
(intre osia msuratoare si
cutia vagonului).
Defecte:
lasaturi (J)
cocoase (A).

Vagonul mecanic de msurat calea

34

Masurarea torsionarii caii

Torsionarea caii este un defect local si reprezinta diferenta de nivel
transversal intre cele doua fire ale caii, msurate in doua puncte
consecutive aflate la distanta L intre ele.

Torsionarea
caii este un
parametru de
siguranta a
circulatiei
contra
deraierii.

Vagonul mecanic de msurat calea

35

Defectele ce pot aparea la masurarea torsionarii caii

Vagonul mecanic de msurat calea

36

Defectele ce pot aparea la masurarea torsiunii caii

Vagonul mecanic de msurat calea

37

Observatii cu referire la masurarea torsionarii caii

In zona curbelor de racordare torsionarea caii deviaza de la axa de

referinta, aceste deviatii sunt de fapt semnale normale, datorate
rampei de suprainaltare corespunzatoare curbei respective.
Este recomandat ca torsionarea caii sa fie msurata la cel putin doua
baze.
torsionarea neta (apare in zonele curbelor de racordare, fiind
devierea de la rampa suprainaltarii teoretice).
torsionarea totala (se compune din rampa suprainaltarilor teoretice si
devierea de la rampa suprainaltarii teoretice).

Vagonul mecanic de msurat calea

38

Observatii cu referire la
masurarea torsionarii caii

Rampa suprainaltarii ideala

Ambele msuratori pe cele
doua baze dau aceasi
valoare a rampei 1:466.

Vagonul mecanic de msurat calea

39

Observatii cu referire la
masurarea torsionarii caii

Lungimea defectului este mai

mica decat lungimea bazei
mari.
Rezulta in defect cu rampa de
1:166 inregistrat de baza mica,
ce impune limitarea vitezei de
circulatie, iar baza mare de 7,0
m inregistreaza valoarea de
1:466.

Vagonul mecanic de msurat calea

40

Observatii cu referire la
masurarea torsionarii caii

Cazul cu doua rampe

succesive.
Torsionarea inregistrata de
baza mica are o rampa de
1:166, de baza mare au
valori acceptabile 1:466 si
1:350.

Vagonul mecanic de msurat calea

41

Observatii cu referire la
masurarea torsionarii caii

Cazul cu defecte succesive,

situate la lungimi egale cu
lungimea bazei.
Torsionarea pe baza mare
nu va fi inregistrata, pe
cand cea pe baza mica va
reda rampe cu valoarea de
1:233, periculoase pentru
siguranta circulatiei.

Vagonul mecanic de msurat calea

42

Masurarea diferentelor de nivel dintre firele de sina

Se determina cu ajutorul unor instalatii electro-mecanice pornind de la
torsionarea caii.
Integrarea marimii torsionarii caii la baza de 7,0m in functie de distanta
parcursa de vagon.

Masurarea oscilatiei cutie vagonului

Datorita unor defecte de nivel si pozitie in plan la o anumita viteza cutia
vagonului oscileaza in plan orizontal, avand efecte nefavorabile asupra
confortului rularii.
Se masoara diferentele dintre distantele medii ale tuturor capetelor
osiilor, la nivelul cutiilor de unsoare, pana la cutia vagonului.

43

44

Vagonul electronic de msurat calea

45

Avantaje:
precizie mai mare a parametrilor geometrici a caii.
viteze de inregistrare pana la 160km/h.
sporirea numarului de parametri inregistrati.
crearea unei banci de date, si compararea msuratorilor.

Vagonul electronic de msurat calea

46

Dezvoltarea calculatoarelor a produs, modernizarii vagoanelor de

msurat calea permitand prelucrarea, analizarea si stocarea in timp real
a unui mare volum de informatii.
Traductorul inductiv de deplasare transforma miscarea rectilinie in curent
electric.
Principala caracteristica a acestui tip de vagon este ca are posibilitatea
de a prelucra informatiile in timp real fara interventia omului.

Vagonul electronic de msurat calea

47

Datele sunt prelucrate in memorie si apoi printate pe hartie.

Nu este necesara trasarea liniilor de referinta pentru fiecare parametru.

Clasificarea este facuta automat de catre computer.

Raport detaliat cuprinde valoric, abaterile parametrilor caii ce au depasit

nivele de abatare prestabilite pentru fiecare kilometru de cale msurat.
Raport global redarea sintetica a fiecarui kilometru de cale msurat,
lungimea, numarul si gradul abaterilor constatate.

Vagonul electronic de msurat calea

48

Vagonul electronic de msurat calea

49

Parametri msurati si interpretati:

PRLR sageata pe suprafata de rulare a sinei din stanga.
PRRR sageata pe suprafata de rulare a sinei din dreapta.
TW25 torsionarea caii la baza de masurare de 2,5m.
TW74 torsionarea caii la baza de masurare de 7,4m.
XLV suprainaltarea caii.
ALLR sageata in plan pentru sina din stanga.
ALRR sageata in plan pentru sina din dreapta.
GAU abateri pozitive la largimea caii (>1435mm) aliniament si curbe
cu R>400m.
CGAU abateri pozitive largimea caii (>1435mm) aliniament si curbe
cu R400m.
SPD viteza de circulatie.
HCM oscilatia orizontal transversala a cutiei vagonului.
CBA acceleratiile msurate in diferite puncte ale vagonului.

Vagonul electronic de msurat calea

50

Pozitiile traductoarelor inductive

Vagonul electronic de msurat calea

51

Determinarea sgeii pe suprafaa de rulare a inei din:

N = L3 0.1513(L6+L5+2L4) + 0.1973(L2+L1)

Determinarea abaterilor la largimea caii:

E = P2 P8

Determinarea torsionarii caii la baza mica:

T25 = LL3 LR3 + LR4 LL4

Determinarea sgeilor pe fata laterala activa a inei:

Se folosesc deplasrile verticale a traductoarelor LL3 si LR3 cat si
coreciile giroscopului (asigura planul de referin absolut in raport cu
inclinarea cutiei vagonului).

Vagonul electronic de msurat calea

52

Calculul sagetilor pe o sina

S h2

h1b h3a
ab

h1, h2, h3 sunt deplasarile traductoarelor in

dreptul palpatorilor de la boghiurile 1,3 (de
capat) si 2 (central).

53

Automotorul non-contact de msurat calea

54

Automotorul - este un vehicul feroviar cu doua boghiuri a cate doua

osii, cu sarcina pe osie de 20,5 tone, poate efectua msuratori la
diverse viteze, viteza maxima fiind de 140 km/h.
Acesta permite depistarea tuturor defectelor de directie si de nivel
aferente firelor de sina, indiferent de lungimea lor de unda.

Automotorul non-contact de msurat calea

55

Totodata, pe automotor exista si dotarile necesare astfel incat sa se

poata efectua in timp real atat preluarea datelor primare msurate cat
si furnizarea rezultatelor, precum si stocarea datelor.
Automotorul masoara diversi parametri (entitati msurate) referitori la:
calea de rulare si la linia de contact.
efectueaza si inspectia video a caii de rulare.

Automotorul non-contact de msurat calea

56

In urma prelucrarii entitatilor msurate se urmareste obtinerea

parametrilor de interes (entitati furnizate) pentru aprecierea starii caii
sau a elementelor ei componente.
torsionarile caii reprezinta entitati furnizate.
acceleratiile reprezinta entitati msurate.

Entitatile furnizate cuprind entitatile intalnite in activitatea curenta de

evaluare a starii caii si a elementelor ei componente.
Entitatile efectiv msurate sunt acelea care permit ca in urma
prelucrarilor sa fie obtinute semilargimile caii de rulare si curbele
spatiale aferente fiecaruia dintre firele de sina.

Automotorul non-contact de msurat calea

57

Vagonul furnizeaza urmatorii parametrii:

PRL sagetile in lungul caii pe suprafata de rulare a sinei din stanga.
PRR sagetile in lungul caii pe suprafata de rulare a sinei din dreapta.
TW25 torsionarea caii la baza de 2,5m.
TW75 torsionarea caii la baza de 7,5m.
ALL sagetile in lungul caii pe fata activa a sinei din stanga.
ALR sagetile in lungul caii pe fata activa a sinei din dreapta.
SUP diferentele de nivel intre firele de sina.
GAGE abaterile la largimea caii caii.
GRADO declivitatea caii.
10000/R curbura caii.
SPD viteza de circulatie.
Starea sinelor este redata din 4/4 metri
Profile, uzura si inclinare.

Automotorul non-contact de msurat calea

58

Tiparirea rapoarelor se face in timp real, defectele caii precum si

gradul de abatere sunt inscrise pe acestea.

Un astfel de raport pentru un defect contine urmatoarele date:

linia si codul acesteia.
pozitia kilometrica de la inceputul defectului si sfarsitul defectului.
lungimea defectului.
felul defectului.
valoarea maxima a defectului.
pozitia kilometrica unde defectul este maxim.
pozitiile kilomtreice ale punctelor caracteristice ale caii (elementele
curbelor, aparate de cale, schimbare de declivitate, etc).

59

Interpretarea rezultatelor msuratorilor efectuate

60

Diagramele inregistrate dau posibilitatea unei aprecieri a starii caii, prin

raportarea lor la liniile de referinta.
Cu cat devierea fata de linia de referinta este mai mare cu atat gradul de
abatare este mai mare de la 1 la 6.

La descifrarea benzilor trebuie avuta in

vedere legatura dintre parametrii caii.
Valorile de pe diagrame sunt o imagine
amplificata a celei reala de pe teren.

Interpretarea rezultatelor msuratorilor efectuate

61

Pentru stabilirea punctajului unui kilometru de cale se iau in considerare

parametrii:
diagrama sagetilor in lungul caii pe suprafata de rulare a firului stang / drept,
diagrama abaterilor la largimea caii,
diagrama sagetiilor pe firul drept,
diagrama torsionarii caii.

Liniile se impart in categorii, in

functie de viteza liniei, valoarea
punctajului obtinut se inmulteste
cu un coeficient de viteza K.

Interpretarea rezultatelor msuratorilor efectuate

62

Semnale normale
Pe diagrame apar si unele deplasari relativ mari ale msuratorilor de la
liniile de referinta, in special in zona curbelor. Aceste deplasari se
numesc semnale normale.

Aceste semnale au de obicei alura unei trapez laturile inclinate

reprezentand curbele progresive, latura paralela cu linia de referinta
curba circulara.

Interpretarea rezultatelor msuratorilor efectuate

63

Semnale normale
la sagetile in plan orizontal pe un fir de cale, in functie de
deviatia curbei.

Interpretarea rezultatelor msuratorilor efectuate

64

Semnale normale
In diagrama abaterilor de la largimea caii, daca raza curbei este
sub 350m si prezinta respectiv supralargirea aferenta razei.

Interpretarea rezultatelor msuratorilor efectuate

65

Semnale normale
torsiunile mai mari
apar doar pe rampele
de suprainaltare
corespunzatoare
curbelor progresive.

curbele cu suprainaltare prezinta abateri ale nivelului, lasaturi mai mari

pe ambele fire. (lasaturi fictive).

Interpretarea rezultatelor msuratorilor efectuate

66

Semnale normale
Lasatura fictiv
apare in diagramele cu
abateri la nivelul in lung
pe poriunile de traseu
situate in curba.
Depinde de:
raza curbei,
suprainaltarea curbei,
largimea caii,
pozitiile osiilor boghiurilor.
Apare doar in curbele cu
suprainaltare.

Interpretarea rezultatelor msuratorilor efectuate

67

Sincronizarea valorii spatiului msurat pe teren cu valoarea msurata de

vagon:
sincronizarea manuala efectuata de operator la trecerea pe langa fiecare
borna kilometrica.
montarea de balize sincronizatoare in cale sau pe marginea caii.
sisteme de localizare globala prin sateliti (sisteme GPS).

Concluzii
68

Pe baza rapoartelor emise se pot lua decizii optime in planificarea pe

termen scurt, mediu si lung a lucrarilor ce trebuie efectuate la
infrastructura pentru pastrarea starii tehnice in parametri nominali.
Msuratorile eficiente si obiective, contribuie la reducerea uzurilor
premature ale materialelor infrastructurii si ale materialului rulant, avand
ca efect marirea pana la dublare a duratei medii dintre doua interventii
succesive pe acelasi sector de cale sau de linie de contact.
In eliminarea sau reducerea restrictiilor de viteza introduse ca efect al
nedepistarii si neeliminarii defectelor caii la timp.

Bibliografie
69

Instructia pentru folosirea vagoanelor de masurat calea, nr. 329, 1995.

Instrucia de norme i tolerante la construcia i ntreinerea cii, nr. 314,

1989.
Instructiuni pentru diagnoza caii si a liniei de contact efectuata cu
automotorul TMC, Editura feroviara, 2007.

ntreinerea i exploatarea cailor ferate - Rectificarea i retrasarea

curbelor CF, Potoac S., 2002.

Regim normal de functionare, Radu C., 2001.

Torsionarea cii. Lstura maxim la cale, Radu C., 1994.

Rectificarea i retrasarea curbelor de cale ferat, Radu C., 2003.