LAVANDA

Codurile CAEN:
471
Comert cu amanuntul in magazine
nespecializate
4775 Comert cu amanuntul al produselor cosmetice si
de parfumerie, in magazine specializate
4776 Comert cu amanuntul al florilor, plantelor si
semintelor; comert cu amanuntul al animalelor
4622 Comert cu ridicata al florilor si al plantelor
0128 Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice,
medicinale si a plantelor de uz farmaceutic
479 Comert cu amanuntul care nu se efectueaza prin
magazine, standuri, chioscuri si piete
478 Comert cu amanuntul efectuat prin standuri,
chioscuri si piete
1083 Prelucrarea ceaiului si cafelei
494 Transporturi rutiere de marfuri si servicii de
mutare

Fonduri europene pentru cultivarea lavandei

Fonduri europene pentru cultivarea lavandei ar putea fi obinute ncepnd cu luna aprilie. Lavanda a
nceput s fie cultivat i la noi destul de recent, dup ce agricultorii i-au dat seama c din punct de
vedere financiar e o afacere profitabil. Mai ales c se pot folosi fonduri europene pentru cultivarea
lavandei. nfiinarea unui hectar de lavand cost n jur de 8.000 de euro, iar exploatarea este de pn
la 18 ani, cheltuielile de ntreinere fiind minime. Trebuie menionat i faptul c investiia ar putea fi
recuperat n totalitate dup chiar primul an de recolt. Unele estimri arat c un hectar de lavand
poate aduce un profit de aproximativ 8.000 de euro. Cel mai bine, dac avei un teren i vrei s
investii prin fonduri europene, trebuie s tii c lavanda crete pe terenuri din sudul rii.

Fonduri europene pentru cultivarea lavandei.La ce se folosete planta

Dac vrei s v ocupai n timp i cu prelucrarea produciei de lavand, pentru c exist multe
fonduri europene i pentru procesare, trebuie s tii cteva detalii despre o parte dintre produsele
care se pot face.
Lavanda uscata se plateste intre 10-20 euro/kg. Se poate obtine minim 1to/ha, ceea ce
reprezinta un minim de venit de 15.000 euro, respectiv circa 65.000 lei. La nici o alta cultura nu se poate
obtine acest nivel de venit pe ha.
Uleiul de lavand, care se face din florile plantei prin trei metode: distilare cu ap, distilare
cu ap i aburi i prin distilare cu aburi. Acest ulei se vinde la preuri de aproximativ 20 de lei pentru o
sticlu de 10 mililitri.
Tinctura de lavand care se obine prin mcinarea lavandei uscate. Apoi se las la mcerat n
alcool, lichidul rezultat se filtreaz i se pune n sticlue. 50 de mililitri de tinctur de lavand cost n
jur de 15 lei.
Otet, dup procedee asemntore ca n cazul tincturii. Se folosete pentru comprese, iar o
sticlu de 50 de mililitri cost n jur de 20 de lei.
Uleiul. Planta se las la macerat n ulei de floarea soarelui. De obicei se vinde n sticlue de
50 de mililitri, se folosete la masaje i cost n jur de 20 de lei.

Fonduri europene pentru cultivarea lavandei. De unde vin banii

Pentru a obine fonduri europene pentru cultivarea lavandei putei apela la forma de finanare prin
Programul Naional de Dezvoltare Rural. Avei la dispoziie msura 121 modernizarea
exploataiilor agricole sau, dac suntei tnr, 112- tinerii fermieri. Toi paii pe care trebuie si urmai i condiiile pe care trebuie s le ndeplinii pentru a obine fonduri europene pentru
cultivarea lavandei gsii pe adrp.ro.Uniunea European va aproba pn la jumtatea lunii aprilie, o
variant final a Programului Naional de Dezvoltare Rural, care este valabil pn n anul 2020. Prin
PNDR 2014 - 2020, Romnia are alocat o sum total de 9,363 miliarde de euro, din care 8,015 miliarde
de euro vin din fonduri europene, iar 1,347 de miliarde sunt de la bugetul de stat.
Citeste mai mult: adev.ro/nldiji

LAVANDA
Cine i-ar nchipui c un medicament
poate s miroas att de frumos?
Uleiurile de levnic, folosite de
mult
timp
la
fabricarea
parfumurilor, spunurilor i apoi a
ampoanelor, se utiizeaz i la
ameliorarea strii de anxietate i a
insomniei.
Exist chiar dovezi tiinifice care
arat c unul dintre componentele
acestor uleiuri, poate juca un rol
important n tratarea cancerului.
Levnica este planta de care ai nevoie
atunci cnd eti ncordat, sau suferi
de anxietate. Cercettorii au descoperit c levnica favorizeaz tipul de unde cerebrale asociate cu
relaxarea.
De asemenea, nu este ntmpltor faptul c uleiurile de masaj conin adesea levnic. Uleiul acestei
plante este absorbit uor de piele, iar efectul lui sedativ asupra sistemului nervos central te ajut s te
relaxezi.
Lista de beneficii ale lavandei este tot att de vast, precum modurile n care este folosit: ca parfum,
dezinfectant, deodorant, afrodiziac, insecticid natural sau calmant pentru sistemul nervos.
Protejeaz de nepturile de insecte
Lavand ine departe narii i alte insecte i trateaz nepturile acestora repede i eficient.
Scade tensiunea
Tot uleiul esenial de lavand i mbuntete circulaia sanguin i scade hipertensiunea arterial.
Reduce balonarea
Antioxidantul prezent n lavand ajut la refacerea stomacului, mai ales n cazul n care ai luat
anterior antibiotice, susine Christine Gerbstadt, purttoarea de cuvnt a Academiei de Nutriie i
Diete din Chicago, SUA. n acest caz, poi folosi lavand uscat, ce se gsete n comer c ingredient
culinar. Se pune n iaurt i se consum mpreun cu acesta.
Te scap de mtrea
Uleiul de lavand ajut la refacerea scalpului, susine dermatologul Francesca Fusco, din New York.
Pentru a da rezultate, trebuie s urmezi un tratament pe baza de levnic, ce va aciona c o masca
asupra prului tu. ntr-un bol, amesteci dou linguri de ulei cu 15 picturi de lavand i pui coninutul
la microunde cteva secunde, pn devine cldu. Apoi masezi uor scalpul, l acoperi i atepi o ora
s acioneze. Dup aceea, te speli pe cap i totul este gata. C s aib un efect promitor, trebuie
folosit pe termen lung.
Calmeaz arsurile
Levnica e util n caz de arsuri, situaie n care se aplic pe zona afectat cteva picturi de ulei de
levnic. Acelai truc e valabil i pentru vindecarea arsurilor solare. Dac acestea nu sunt grave pot fi
tratate cu un amestec format din cteva picturi de ulei de levnic i ap mineral. Uleiul este foarte
concentrat i se folosete, de obicei, diluat n puin ap.
2

De asemenea, n caz de nas nfundat se recomand s se pun cteva picturi de esen ntr-un vas cu
ap fierbinte i se inhaleaz aburii.
Alung durerea de cap
Uleiul de levnic are proprieti antiseptice i antiinflamatoare. Aadar, durerea de cap poate trece
nu doar cu ajutorul pastilelor, ci i dac se maseaz uor tmplele cu cteva picturi din acest ulei.
Acelai produs i-a dovedit utilitatea i n cazul somnului cteva picturi puse pe pern asigurnd
un somn linitit, ntruct arom are o mare putere n alungarea stresului.
Datorit proprietilor antiseptice i antiinflamatoare, n timpul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial
levnic era folosit n spitale pe post de dezinfectant. n plus, florile au proprieti antibacteriene i
se folosesc drept sedative i pansamente antiseptice.
Stopeaz cderea prului
Cderea prului poate fi tratat cu succes cu ajutorul tincturii de levnic, ce ntrete firul de la
rdcina. Punei un pumn cu flori ntr-un litru de alcool la 70 de grade, pstrai amestecul la
temperatura camerei, agitnd sticl din cnd n cnd pentru a se omogeniza, apoi aplicai tinctura la
nivelul rdcinii cu un tampon de vat.
Planta este util i pentru obinerea unui ten frumos, drept pentru care este unul dintre ingredientele
lotiunilor i cremelor pentru corp. Cine nu are crema cu levnic poate turna cteva picturi de esen
ntr-o crema obinuit

Reeta homemade pentru uleiul esenial de levnic

Vestea i mai bun este c poi s i prepari singur, acas, uleiul esenial de
levnic. Zdrobete un pumn de flori i cozi de levnic i pune-le ntr-un recipient
din sticl. Cu ct pui mai mult plant, cu att mai intens va fi arom uleiului.
Adaug ulei de msline i de migdale, pn cnd acoperi bine florile. nchide etan
recipientul, lsnd totul la macerat ntr-un loc cald. Agit zilnic borcanul, pentru a
ajut florile s i elibereze arom.
Dup 30 de zile, strecoar amestecul cu o sit deas. Uleiul obinut poate fi folosit
timp de 12 luni, dac l pstrezi ntr-un loc rcoros!

Lavanda - alte utilizri:

Ameliorarea cefaleei aplic puin ulei pe tmple i maseaz uor, pn simi c durerea scade
simior
Calmarea durerilor abdominale medicii germani recomand, adeseori, ceaiul de levnic pentru
mbuntirea digestiei. Uleiurile relaxeaz muchii netezi ai tractului digestive , domolind crampele
gastrice i intestinale, care apar dup servirea meselor.
Vindecarea infeciilor substanele coninute de levnic distrug bacteriile i previn infectarea
rnilor sau zgrieturilor. Lavanda poate vindeca esuturile, promovnd creterea de cellule noi i
ajutnd la cicatrizarea rnilor.
Calmarea durerilor de urechi Aceleai componente care ajut la vindecarea rnilor te scap i de
durerile de urechi!
Este ideal pentru persoanele care au probleme cu somnul, adorm greu sau se trezesc des n timpul
nopii, prelungind calitatea i durata somnului.
i n cazul acneelor, a pielii uscate sau a tenului gras, lavanda sare n ajutor! Aplicai o
compresie cu infuzie de lavand n zona pe care vrei s o tratai i vei vedea rezultatele imediat!

Perfect n diminuarea mtreii! Aplic 15 picturi de tinctur de lavand (o gseti la plafar) n 2

linguri de ulei de msline, nclzete-le foarte puin n cuptorul cu microunde i aplic-le apoi pe
prul umed, masnd uor scalpul. Pune-i apoi o masc de du i las soluia s acioneze aproximativ
o or nainte s te speli. Pentru un efect de durat, folosete acest tratament o dat pe sptmn.

Te scap i de durerile musculare! Indiferent de cauza durerilor, esena de lavand, utilizat n mod
corect, poate duce la ndeprtarea acestora. Umple cada cu ap fierbinte, toarn cteva picturi de
lavand i relaxeaz-te, cel puin 15 minute. Pentru a te asigura de efectul dorit, maseaz-i zonele
dureroase cu ulei de msline n care toarn cteva picturi de tinctur.
Levnica pare s fac progrese tot mai mari, studiile recente artnd c are posibilitatea de a bloca
celulele canceroase moi, cum ar fi cele de la ficat, sni sau prostat!
De asemenea, lavanda nu este folosit doar n scopuri cosmetice sau medicinale, ci i n domeniul
gastronomic! Exista foarte multe reete care include aceast plant minune, fie pe post de garnitur
decorativ, fie ca ingredient n salate, erbet sau ngheat. Totui, deoarece este foarte parfumat,
trebuie folosit cu msur! 1
0F

LAVANDA PLANTARE I NGRIJIRE

Lavanda sau levnica, este o plant peren, considerat arbust de talie mic, deoarece crengile se
lemnific. Are frunze venice, chiar i iarna, de obicei frunzele
sunt verde-argintiu, dar sunt i soiuri cu frunze verzi sau
argintii. Ating maturitatea n 2-5 ani, i pot tri fr probleme
40-50 de ani, dar n Vestul Europei, exist plantaii vechi de
80-100 de ani, cu plante de aceeai vrst. Este originar din
zona Mediteranean. Exist o controvers cu denumirea
lavandei, cea care rezist la noi n ar fr probleme peste
iarn, plantat n grdin, este soiul Lavandula angustifolia,
adic cea cu frunza ngust. Unii o numesc lavanda
englezeasca , alii franuzeasc sau lavand adevrat, de aceea este bine s o numim lavanda cu frunza
ngust, astfel nu se va face confuzie cu soiurile: Lavandula stoechas sau Lavandula intermedia.
Este o plant de exterior, mult lume o cumpr i o ine n cas, iar multe dintre ele nu supravieuiesc
mai mult de dou sptmni. Mai bine o plantai undeva n grdin sau n faa blocului, ntr-un loc cu
mult soare i n perioada de nflorire se taie tijele florale, care se pot usca, florile nu i pierd culoarea
nici dup uscare, iar parfumul de lavand va ine mai mult de 12 luni, cnd se poate recolta din nou.
Am auzit deja de la mai multe persoane, c nu le place mirosul lavandei. Dar ei folosesc fr s tie,
parfum care conine lavanda, deoarece n jur de 80% din parfumuri, conin ulei de lavand. Pe lng
parfumuri, mai exist foarte multe produse care conin ulei de lavand, cum ar fi: spunuri, detergeni,
odorizante, antimolii, etc .

http://www.doctorulzilei.ro/levantica-si-proprietatile-sale-miraculoase/
http://www.csid.ro/health/medicina-alternativa/lavanda-levantica-efecte-benefice-si-proprietati-12063586/

LAVANDULA ANGUSTIFOLIA lavanda cu frunzele nguste sau

lavanda englezeasca.
Lavanda cu frunza ngust, are frunzele de 3-4mm lime i lungi de 2040mm.
Florile sunt aezate pe tije n grupuri de 30-50 de flori mrunte, care
formeaz un cilindru de 4-8cm lungime. Sunt deja disponibile pe pia i
n oferta plant-shop.ro, plante de lavand de diferite nuane i nlime de
cretere.

Tipuri de lavanda angustifolia :

Alb Lavandula angustifolia Edelweiss (25-40 cm)
Albastru foarte deschis Lavandula angustifolia Ellagance Ice (25-30
cm)
Roz Lavandula angustifolia Ellagance Pink (25-30 cm) i Lavandula ang Rosea (25-40 cm)
Albastru Lavandula angustifolia Hidcote Blue (25-30 cm) i Lavandula ang. Early Blue Scent (25-30
cm)
Violet deschis Lavandula angustifolia Ellagance Sky (25-30 cm)
Violet albstriu Lavandula angustifolia Ellagance Purple (25-30 cm) i Lavandula ang. Ellagance
Goliath (40-60 cm)
Violet nchisLavandula angustifolia Lavance Purple (20-30 cm)

Alb Lavandula angustifolia Edelweiss

Albastru

Violet albstriu

Roz

Albastru foarte deschis

Violet deschis

Violet nchis

Cerinte de sol
ncercai s evitai plantarea n locuri mltinoase, prefer solul bine drenat, nu foarte bogat n
nutrieni, nisipos, calcaros sau argilos. Se adapteaz bine la aproape orice sol de grdin, iar dup
nrdcinare, rezist cu bine la secet.
Fiind arbust peren, lavanda se cultiva pe acelasi loc 20-30 de ani, deci nu pot intra in rotatia culturilor.
Pentru a raspunde cerintelor biologice ale acestor specii, se vor alege parcele de teren protejate de
vanturi, calde si insorite, cu sol profund si permeabil. Nu se recomanda plantarea pe terenurile puternic
erodate, nepermeabile si supuse vanturilor si curentilor de aer puternici deoarece in aceste conditii se
vor obtine productii slabe.
Se poate planta si pe terenuri in panta fiind bun mijlocitor antierozional, dar unghiul de inclinare sa nu
depaseasca 15.

Fertilizarea
Pentru dezvoltarea normala plantele de lavanda au nevoie de o seria de elemente nutritive, dintre care
cele mai importante sunt: azotul, fosforul, zinc, borul, magneziul.
Dat fiind faptul ca lavanda este o cultura multianuala se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza
de azot mai greu solubil.
Superfosfatul, precum si celelalte ingrasaminte cu fosfor sporesc aproape de doua ori numarul de
inflorescente pe tufa de lavanda.
Gunoiul de grajd, administrat la plantare, impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul vegetatiei
actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. In concluzie, ingrasamintele organice se aplica la
infiintarea plantatiei, ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu (pe solurile sarace in aceste elemente)
se administreaza atat la infiintarea cat si toamna, o data cu ultima prasila, iar cele pe baza de azot
primavara timpuriu, in mustul zapezii.

Pregatirea solului
Primavara terenul va fi grapat si discuit de mai multe ori pentru mentinerea umiditatii, dar mai ales
pentru distrugerea buruienilor anuale.
Este recomandat a se cultiva cu plante furajere cu perioada de vegeratie scurta, ca borceagul pentru
masa verde sau alte culture (cereale) la care se pot alica erbicide pentru distrugerea buruienilor.
Dupa recoltarea acestora, in iulie-august cel mai tarziu se va executa aratura de desfundare la 50-70 cm
in functie de adancimea solului. Imediat dupa aratura de desfundare, terenul se va nivela perfect, iar
apoi se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate.
Toamna, inainte de plantare, terenul se va discui din nou mai adanc, iar in cazul cand nu este suficient
mobilizat se va executa o aratura superficiala la 20 cm, dupa care se va pregati pentru plantare cu
ajutorul discului in agregat cu grapa.
In cazul terenurilor infectate de buruieni perene, dupa desfundare solul se va mentine curat de buruieni
inca un an prin lucrari repetate cu plugul urmat de discuiri. Se recomanda folosirea erbicidelor pentru
combaterea buruienilor perene aparute pe ogor.

nmulire
7

Lavanda se poate inmulti atat generativ, prin producerea de rasad din seminte, cat si vegetativ, prin
butasi inradacinati sau prin musuroirea si despartirea tufelor batrane.
Din semine, este un procedeu mai greoi, avnd n vedere c seminele germineaz destul de greu i doar
n condiii optime. Germinaia optim se obine la temperatura de 18-22 C, seminele se acoper
foarte subire sau deloc i trebuie meninut umiditatea la 90%. Plantele obinute din semine, vor
nflorii de obicei din al doilea an. Perioada optim este primvara, n lunile martie-mai, dar dac se pot
oferi condiii optime, n orice perioad a anului. A nu se lsa tava cu semine n ap, au nevoie de un
drenaj bun, i udare regulat, cel puin 1 dat pe zi, cu ap puin, la nceput doar prin pulverizare.
Producerea rasadului din seminte: Semintele lavandei sunt mici, tari si cu germinatia redusa si lenta,
fapt pentru care, de regula, nu se seamana direct in camp, ci in straturi reci in vederea obtinerii
rasadului. Semanatul se poate efectua atat toamna tarziu, octombrie-noiembrie cat si primavara
devreme, februarie- martie, dar numai in straturi special pregatite, care trebuie sa aiba o latime de 1-1,2
m si o lungime 8-10 m si chiar mai mult, intre straturi lasandu-se poteci late de 40- 50 cm. Semanatul se
executa imediat dupa pregatirea stratului in randuri distantate la 10-15 cm. La 1 mp sunt necesare 3-5 g
seminte cu germinatie de minum 50%.
Atat inainte, cat si dupa semanat stratul va fi bine tasat. Semintele puse in santulete foarte
superficiale, lasate de marcator (0,5-1 cm) vor fi acoperite cu un strat de mranita, curata de buruieni,
bine maruntita si cernita, in grosime de 1-1,5 cm.
Rasarirea semintelor incepe primavara cand temperatura aerului se va mentine constant la 14-15 C. La
semanatul de primavara semintele germineaza incet si rasar greu, ceea ce impune inmuierea acestora
timp de 3-4 zile in apa sau stratificarea lor, operatie care trebuie sa inceapa cu 1,5-2 luni inainte. In
acest scop semintele se amesteca cu nisip de rau umed in proportie de 1 : 5-6 si se pastreaza afara pana
la semanat, timp in care se amesteca pentru a nu mucegai. Spre sfarsitul perioadei de stratificare
semintele incoltesc si vor fi semanate imediat in sol cald.
Dupa rasarire, atunci cand plantele au 2-3 perechi de frunze se aplica raritul, lasandu-se intre plante 3-5
cm. Pana la sfarsitul vegetatiei, in toamna, rasadul trebuie mentinut curat de buruieni, prin pliviri
repetate, udat, ingrasat si prasit. De asemenea, cel putin de 2 ori se vor taia toate tijele florale aparute
pentru a obliga planta sa formeze ramificatii cat mai aproape de sol. Inaltimea de taiere a tulpinilor
florifere este de cca. 8-10 cm de la nivelul solului.
Rasadul este gata de transplantare, la loc definitiv, la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii
octombrie, cand se scoate, se sorteaza si se pastreaza stratificat in nisip sau in sol umed, pana la
plantare.
Rasadul din clasa 1 obtinut din seminte are urmatoarele caracteristici:
- lungimea partii aeriene 12 cm
- lungimea radacinii principale 15 cm
- diametrul colatului minim 4 mm si 3 ramificatii
Producerea rasadului prin seminte este o metoda ieftina si rapida de inmultire a lavandei.

Din butai, este o metod relativ mult mai uoar, cele mai bune sunt butaii verzi, din tulpini ale plantei
nelemnificai, se culeg n aprilie-mai, sau din butai lemnificai acetia fac rdcini puin mai greu,
dar se pot obine plante mai mari de la nceput, prin butirea de crengi mai mari se culeg n
perioada iunie-august. Este recomandat a se elimina florile i bobocii, pentru a ajuta planta s i
canalizeze toat energia pentru nrdcinare. Pe perioada de nrdcinare, trebuie meninut o
umiditate de aproximativ 70-90%. A nu se lsa tava cu butai n ap, au nevoie de un drenaj bun, i
udare regulat, cel puin 1 dat pe zi, cu ap puin, la nceput doar prin pulverizare. Plantele obinute
vor nflorii din al doilea an.

Inmultirea prin butasi inradacinati: Recoltarea butasilor se face toamna, in lunile septembrie-octombrie
sau in primavara in martie-aprilie, in timpul perioadei de repaus vegetativ. Butasii se recolteaza de la
plante sanatoase, bine dezvoltate, in varsta de 3-5 ani. Taierea butasilor se face cu un cutit foarte bine
ascutit sau cu lama, sub mugur. Indepartarea frunzelor se va face cu mare atentie pentru a nu se distruge
mugurii vegetativi.
La baza butasului se face o singura taietura in forma de pana, imediat dupa mugur.
Butasii astfel pregatiti au o lungime de aproximativ 5-6 cm si sunt gata de plantare, ce urmeaza a se
efectua in decurs de 1-2 h. In cazul pastrarii mai indelungate, dar nu mai mult de o zi, butasii se mentin
in vase cu apa curata.
Terenul ales pentru straturile in care vor fi plantati butasii va fi curat de buruieni, situat in apropierea
unei surse de apa, dar fara pericol de baltire. Se va ara la 30 cm adancime, se va nivela, marunti si apoi
se va tasa usor, dupa care se vor aranja tocurile de rasadnita, avandu-se grija sa se lase intre acestea
40-50 cm. In tocuri se aseaza un strat de nisip bine cernut, gros de 8-10 cm, care dupa nivelare se uda
din abundenta. Dupa udare, pentru usurarea plantarii, se vor marca viitoarele randuri, utilizandu-se
marcatoare special pregatite pentru aceasta lucrare.
Plantarea se face manual, asezandu-i la distanta de 10*5 cm. Operatia de presare a butasilor in nisip se
va face cu multa grija, pentru a nu distruge frunzele din varful acestora.
Imediat sau concomitent cu plantarea, butasii vor fi udati din abundenta, iar tocul de rasadnita se va
acoperi cu rame ale caror geamuri au fost in prealabil varuite si acoperite cu rogojini pana la aparitia
primelor radacini pe butasi.
Odata cu formarea primelor radacini se va incepe calirea butasilor prin deschiderea rasadnitelor la
inceput cateva ore, numai in cursul diminetii sau serii.
In momentul aparitiei tijelor florale, acestea se vor reduce la jumatate pentru a provoca ramificarea
butasilor.
9

Plantare
Plantarea plantelor de lavand crescute n ghivece, se poate face atta timp ct solul nu este ngheat,
adic din aprilie pn toamna trziu n octombrie. Prin plantarea n grdin, fr a se mica balotul de
pmnt existent, planta nu are nimic de suferit, deoarece nu se taie(nu se deranjeaz) rdcina plantei,
ci se mrete spaiul pentru rdcinile plantei.
Atenie ! Transplantarea, plantarea sau mutarea plantelor din grdin(cele cu rdcin nud sau cu
balot de pmnt), este recomandat a se face doar primvara n aprilie-mai sau toamna n septembrieoctombrie.

Expunere
Lavanda fiind plant de origine mediteranean, are nevoie de soare mult i de cldur, de aceea este
recomandat a se planta n cel mai nsorit loc al grdinii. Eu de multe ori le spun clienilor mei, n
glum desigur: Lavanda poate fi plantat pe un satelit, care s se nvrt dup soare, fr ca planta s
se supere! .

Distanta de plantare
Distana de plantare al lavandei depinde de ce dorim.
Gard viu: Pentru a crea o bordur sau gard viu, se planteaz la o distan ntre plante de 25-40 cm, n
funcie de soi.
Tufe solitare: pentru a crea tufe rotunde de lavand, distana de plantare ar trebui s fie ntre 80 120
cm, n funcie de soi.
Muli vd poze cu cmpuri de lavand i doresc un cmp de lavand asemntor, i se apuc i le
planteaz din 25 n 25 de cm, dar nu n rnduri, ci de-a-ntregul. Este complet greit, trebuie lsat loc de
acces la plante, deoarece trebuiesc tunse regulat cel puin 1 dat pe an.

Udare
Lavanda crescut la ghivece, necesit udare regulat, de 2-5 ori pe sptmn. Cele plantate n
grdin, se ud doar n primul an, din al doilea an, rezist cu bine la secet.
Atenie ! A nu se lsa apa n farfuria de sub ghiveci. Este o plant care nu tie s noate i se neac
ntr-un deget de ap lsat pe fundul farfuriei. De aceea se golete apa din farfuria de sub ghiveci la
maxim 30 minute de la udare, chiar i pe perioada verii.

Ingrijire si intretinere
Este o plant nepretenioas, care nu necesit ngrijire deosebit, rezist la secet i nu are duntori.
Lavanda plantat n grdin, necesit doar tunderea tijelor florale, n perioada de nflorire sau imediat
dup.
Se recomand tunderea tufelor, la jumtate sau cel puin la 2/3-imi din nlime, astfel tufele vor
rmne compacte i se stimuleaz ramificarea i creterea sntoas. Cmpurile de lavand din Frana,
sunt recoltate mecanizat, de 1-2 ori pe an. Sunt multe soiuri care dup prima nflorire, dac se tunde
devreme i doar tijele florale, va nflori din nou. Aceast a doua nflorire este mai redus ca cantitate
i numr de flori, la aproximativ jumtate din prima nflorire.

DETALII UTILE:
*Numarul de plante necesar: 8 000 28 000 plante/hectar, in medie 20 000 plante/ha.
10

*Distanta optima intre plante: 30 60 cm.

*Distanta intre randuri: 120 200 cm.
*Ulei de lavanda obtinut: ? poate varia de la an la an: 50 60 kg/hectar.
*Cum obtin acest ulei: se recolteaza florile cu tije de 15-20 cm, si este necesar un utilaj de extractie
prin distilare, destul de costisitor.
Este nevoie si de utilaje de tundere, care pot fi manual sau mecanizat(combina de recoltat).

Perioada optima de recoltare este scurta intre 4 10 zile calendaristice nu lucratoare. Se recolteaza
cand incep sa se deschida florile, dar inainte de a inflorii mai mult de jumatate din flori, de pe tijele
florale. Inflorescentele de lavanda se recolteaza manual cu secera sau cu ajutorul masinilor speciale
montate pe tractoare. Inflorescentele recoltate se pun in cosuri si se transporta imediat la unitatile de
distilare.
Cultivarea lavandei este o afacere profitabila, dar cu o investitie initiala mare si rezultate bune din al 3lea an sau dupa.
Trebuie avut in vedere si incheierea unui contract de preluare al uleiului obtinut sau al productiei de
flori proaspete sau uscate, uleiul obtinut are un termen scurt de 6-12 luni, mentinuta la intuneric.
Cat traieste o plantatie de lavanda: pana la 100 de ani, cu o ingrijire adecvata.
Lavandula intermedia, este un soi obtinut din incrucisarea Lavandula angustifolia cu Lavandula
latifolia si se mai numeste si lavandin sau lavanda olandeza. Acest hibrid, contine de aproximativ 5 ori
mai mult ulei volatil, dar de o calitate si un parfum mai scazut. Ingrijirea este identica cu Lavandula
angustifolia.
Lavanda nu este o cultura, a carei productie se vinde usor in piete. Se poate vinde si in piata, dar in
cantitati mici. Recolta de pe 1 hectar, se va vinde probabil in 2-3 ani in piata, iar avand in vedere ca
florile uscate se pot tine aproximativ 6 luni de zile, e o chestie de timp, pana dvs. veti inchide afacerea
si va veti apuca de altceva.
Pentru a cultiva lavanda, este recomandat si aproape obligatoriu sa se asigure dinainte un cumparator
sigur, cu contract sau precontract. Desigur sunt multe posibilitati de comercializare a productiei
obtinute, nu trebuie neglijata niciuna din ele.

11

Puteti chiar sa produceti ulei din recolta obtinuta, o investitie in utilaje de extragere a uleiului care se
vor amortiza in cativa ani. Dar si uleiul este mai greu de vandut. Nu poti sa iesi in piata cu uleiul in
sticle de 1 L, ca nu este nici ieftin si nici legal. Ai nevoie de autorizatii, trebuie etichetate, eventual un
aparat de imbuteliat la sticlute de 10 ml.
Deci, sa te apuci sa cultivi lavanda pe suprafete mari, implica si munca de a te documenta minutios, cui
vei vinde productia ?
Sa te apuci sa cultivi Lavandula intermedia, deoarece obtii mai mult ulei volatil, iar la final toti
procesatorii sa caute ulei obtinut din Lavandula angustifolia ! Ce te faci atunci? Schimbi eticheta? Ei
oricum vor cere mostra si o vor analiza, iar in functie de continutul acelui ulei iti vor oferi un pret.
Deci, ATENTIE! 2

http://plant-shop.ro/blog/lavanda-plantare-si-ingrijire/
http://www.covera.ro/cum-se-face/gradina/plante-aromatice/infiintarea-unei-culturi-de-levantica-pas-cu-pas/

12

BOLI I DUNTORI NTLNII LA LAVAND

Am o veste bun i una proast pentru tine. Voi ncepe cu cea bun: lavanda este deosebit de rezistent
la boli i sunt foarte puini duntori care i gsesc locul cu plcere pe aceast plant puternic
aromat. i chiar dac planta e atacat de duntori, aceasta rezist foarte bine i nu e afectat prea
mult de boli sau duntori. Putem spune c nici cel mai periculos duntor, capra vecinului nu-i
poate veni de hac lavandei, animalele domestice(oi, capre, vaci) ct i cele slbatice (cprioare,
mistrei) renunnd dup prima muctur.
Vestea proast este c totui este indicat s fii atent la eventualele mbolnviri pentru a evita
rspndirea bolilor sau al duntorilor. Voi cuprinde n acest articol cele mai frecvente boli care se pot
ntlni pe meleagurile noastre, iar dac te confruni cu altceva dect cele menionate n acest articol,
te rog s scrii un comentariu s vedem care e soluia.

Bolile lavandei
Septoriza este provocat de ciuperca Septoria lavandula care infecteaz esuturile de suprafa ale
frunzelor lavandei. Umiditatea ridicat provocat de ploile abundente sau de drenajul slab al solului
favorizeaz germinarea acestei ciuperci. Putem oserva infestarea cu aceast ciuperc dac vedem pe
partea superioar a frunzelor nite pete roii-cafenii care mai trziu devin albicioase cu o dung
roiatic pe marginea petelor, iar la final apare un punct negru n mijlocul petelor, frunzele se usuc i
cad. Petele apar de obicei pe frunzele mai btrne, la baza plantei.
Aceast ciuperc nu necesit o tratare special, mai ales dac plantaia ta este ecologic. Este
suficient s ndeprtezi frunzele infestate i s le distrugi. Dac planta se afl n ghiveci, va fi nevoie
s reduci udarea ei. Las solul s se usuce i pune planta ntr-un loc bine aerisit, iar dac e nevoie,
schimb solul plantei cu un sol cu drenaj ridicat. Dac doreti neaprat tratarea chimic a plantelor, o
poi face cu Clorotalonil, mancozeb i cupru, toate fiind fungicide uor de gsit n magazinele de profil
sau Dithane M-45 0,2%.
Dac nu se ndeprteaz frunzele infestate de Septoriza, planta se poate opri din cretere, dar este
puin probabil ca ea s moar.

13

Bolile de sol

precum Phytophthora spp., Verticillium spp., Fusarium spp., Pythium

spp. sau Rhizoctonia spp. se manifest prin putrezirea rdcinii plantelor care provoac moartea
plantei i sunt provocate de umezeala n exces de la rdcin sau fertilizarea excesiv cu substane
care conin mult nitrogen. Aceste boli sunt extrem de rare n ara noastr, fiind ntlnite mai ales n
rile cu temperaturi ridicate i multe precipitaii. ns dac exist suspiciunea mbolnvirii solului,
se aplica tratamente foliare sau la sol cu Previcur 607 S.L. 0,15% sau Topsin 70P.U. 0,1%. ns aceste
boli pot fi prevenite dac nu udm n exces plantele, mai les dac ele sunt n ghivece.

Daunatorii lavandei
Buruienile sunt cei mai frecveni duntori ai lavandei, mai ales n primii doi ani de via. Pentru a
preveni rspndirea lor este recomandat ierbicidarea terenului (multipl, dac e nevoie) cu un an
nainte de plantarea lavandei i prelucrarea frecvent a solului prin prire. ncepnd cu al treilea an
buruienile nu mai pot afecta n mod semnificativ plantaia de
lavand deoarece tufele sunt mari, iar buruienile cu greu se mai pot
rspndi. Ierbicidarea plntaiei se poate efectua, ns acest lucru
scade n mod semnificativ calitatea lavandei.
Isophya tenuicerca este o specie de greier de tufi care nu are
aripi i se deplaseaz prin srituri. n cazul puin probabil al
rspndirii acestei specii de greier se poate administra combatere
chimic cu Wofatox 30 CE 0, 1% sau Lindatox 3 PP, soluii
nerecomandate n cazul unei plantaii certificate ecologic.
Lcusta verde de pune sau Tettigonia viridissima este un
duntor foarte des ntlnit pre punile noaster, ns chiar dac se
poate ntmpla ca acest soi de lcust s duneze unei plantaii de
lavand, aceast daun va fi nesemnificativ: din cauza aromei
puternice a lavandei roiul de lcuste se va muta imediat pe puni
mai verzi. Totui, pentru a preveni rspndirea lor n zona culturii
de lavand este indicat prelucrarea detaliat a solului i
14

ndeprtarea tuturor buruienilor deoarece femela i depune oule n locuri unde solul este
neprelucrat. n caz de o invazie de lcuste (puin probabil, repet), combaterea se face cu Wofatox 30
CE 0, 1% sau Lindatox 3 PP. i iar repet, dac doreti certificarea ecologic, aceste chimicale trebuie
evitate. 3
Viermele radacinilor (Heterodera mariori Schm). Dezvolta 3-4 generatii pe an. Din ouale depuse
in sol apar larvele care intra in radacinile plantei, hranindu-se cu sucul acestora. Combaterea este
extrem de greoaie. Se recomanda folosirea unui material saditor absolut sanatos.

Investitia intr-o mica ferma de lavanda, infiintata pe un hectar, va costa cca. 8.000
de euro. Plantatia de lavanda poate fi exploatata pana la 18 ani, timp in care
cheltuielile de intretinere sunt minime.

PRODUCATORI PARFUMERIE, COSMETICE, PRODUSE NATURISTE:

-REFAN COSMETICS : DONINO BUSINESS S.R.L.
Str Bibescu nr 8, Bucuresti
Nr. reg. com.: J40 / 2662 / 09.03.2012
Tel: +4 0741 451 961
- VANIROMA SRL
NEAMT, ROMAN
0722/379445
vaniromasrl@yahoo.com
Descriere: Comercializeaza plante medicinale si aromatice, comercializam plante medicinale :
paducel(flori si frunze), rostopasca, floare de soc, coada calului, vasc, menta, galbenele, ciubotica
cucului, coada soricelului, usturoita, floare de tei, catina, leurda. Comercializam atat pentru import cat
si pentru export.
Domeniu activitate: Plante Medicinale

- SC MEDPLANT SRL
BIHOR, ORADEA
STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6
0259/411487
blagamedplant@yahoo.com
www.medplant.rdsor.ro
Descriere: firma noastra se ocupa de producerea plantelor
export,ceaiuri,condimente(mustar pasta,ketchup) siropuri concentrate
Domeniu activitate: Plante Medicinale

medicinale

pt

intern

si

http://thepurplegold.com/2015/04/23/boli-si-daunatori-intalniti-la-lavanda/

15

- ANIMA PLANT
BUCURESTI
STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis
021/2105941021/2105941, 0744/303463, 0745/098911
http://www.anima-plant.ro
Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si aromatice, plante medicinale si aromatice,
plante condimentare
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste

- SANTO RAPHAEL SRL

BUCURESTI,
BD. POMPEIU DIMITRIE,PROF., Nr. 3-5
021/2331950021/2331950, 0788/423760, 0788/283292
office@santo-raphael.ro
http://www.santo-raphael .ro
Descriere: Centru naturist de sanatate si laboratoare de produce naturale, ca ofera de remedii naturale
din plante medicinale si produse apicole, suplimente alimentare si cosmetice naturale recomandate
intr-o serie foarte larga de afectiuni, Tincturi simple, tincturi compuse, tincturi pentru echilibrarea
meridianelor si organelor energetice, plante medicinale si amestecuri de plante medicinale, capsule,
vitalizante si energizante, siropuri naturale, unguente naturale, produse cosmetice de tratament si de
intretinere, afrodisiace feminine si masculine, uleiuri volatile naturale, Steaua divina
Domeniu activitate: Produse naturiste, medicina naturista, medicamente

-MEDPLANT
BIHOR, ORADEA
STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6
0259/411487
blagamedplant@yahoo.com
www.medplant.rdsor.ro
Descriere: Societatea a luat fiinta in anul 1998 avand ca obiect de activitate plantele medicinale si
ceaiurile medicinale si aromate. In prezent si-a largit gama de activitate producand ketchup, mustar si
siropuri., Producem ceaiui medicinale, aromate si ceai negru , plante medicinale , mustar, ketchup si
siropuri., Pentru ceaiuri :Medplant si Kavaler , ketchupurile top, siropurile top si mustarul medplant.
Domeniu: Plante medicinale
-S.C. M.A. CRISTINA S.R.L.
IASI, IASI SOS. NATIONALA, Nr. 194
0232/233159, 0724/251860
office@market-pharma.com
http://www.market-pharma.com
Descriere: Producator de CEAI la pliculete utilizand materie prima de cea mai buna calitate .
distributor de lapte praf antidot , cacao; IMPORTATOR de linii procesare plante medicinale., CEAI
DE TEI, MENTA, SUNATOARE , MUSETEL., ROMANIA
Domeniu activitate: Distribuitori, Plante Medicinale

16

-PF Alecu Gina

BUCURESTI
STR. GHIOCEI, Nr. 13
021/2109854021/2109854, 0721/252008
www.slabirefarafoame.ro
Descriere: slabire, suplimenti de nutritie, produse energizante, detoxifiere, produse ce combat celulita,
cosmetice extra-lux cu rezultate vizibile in 3 zile., produs e herbalife consultanta de nutritie gratuita,
herbalife
Domeniu activitate: Produse naturiste
-OHMEDIUM SIN INVEST S.R.L.
BUCURESTI, STR. ABRUD, Nr. 140, Apt. 2
021/2228118021/2228118, 0744/811537
office@ohmedium.ro, ohmedium@fx.ro
http://www.ohmedium.ro/electronica, http://www.ohmedium.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale
-PHYTOCARITAS S.R.L.
HARGHITA, MIERCUREA CIUC
STR. VLADIMIRESCU TUDOR, Nr. 21, Apt. 22
0266/312695, 0744/875950
ezolya@hr.astral.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai
-FARMACIA CHAMOMILLA S.R.L.
DAMBOVITA, GAESTI
STR. 13 DECEMBRIE, Nr. 40
0245/711768, 0245/710790
Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale
-FARMAPLANT S.R.L.
DOLJ, CRAIOVA
STR. UNIRII, Nr. 38-40
0723/358575, 0251/310020
farmaplant@rdscv.ro
Domeniu activitate: Plante medicinale, Farmacii, Produse Naturiste
-PRODPLANT IMPEX S.R.L.
MURES, REGHIN
STR. ARGESULUI, Nr. 50 0265/512426, 0744/607502, 0265/512436
prodplant@rdslink.ro
http://www.netsoft.ro/prodplant
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Silvicultura in Maramures si Mures
-PENEXPORT S.R.L.

17

ARGES, MICESTI
CAL. CAMPULUNG, Nr. 10
0248/219081
dieter.barolf@t_online.de, penexport@artelecom.net
http://www.penexport.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale in Bucuresti
-S.N. PLAFAR S.A.
BUCURESTI
SPL. INDEPENDENTEI, Nr. 202A
021/3167105021/3167105, 021/2248427021/2248427
cabinet@plafar.com, sales@plafar.ro
http://www.snplafar.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai
-BIONET S.R.L.
ARAD, ARAD
CAL. ROMANILOR, Nr. 38-40, Bl. A3, Intr. B, Apt. 4
0257/280363, 0724/513125
Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale

-ONEDIA DISTRIBUTION S.R.L.

ILFOV, PANTELIMON
STR. COPOSU CORNELIU, Nr. 4
021/3046211021/3046211, 0725/197800
http://www.onedia.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai, Produse Parafarmaceutice, Produse Naturiste in
Bucuresti

-HERBARUM VERONICAE IMPORT-EXPORT

BUCURESTI
BD. UNIRII, Nr. 19, Bl. 4B, Intr. 1, Et. 5, Apt. 17
021/3365681021/3365681
herbarum@mb.roknet.ro
http://www.herbarum.roknet.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale

-ENDOCRIN DIAGNOSTIC SI TRATAMENT

BIHOR, ORADEA
STR. PASTEUR LOUIS, Nr. 9
0259/436007, 0744/829411
Domeniu activitate: Medicina Endocrinologie, Plante Medicinale

-A.D. HANA S.R.L.

BUCURESTI
18

STR. LIZEANU, Nr. 21

021/2117143021/2117143, 0723/261567
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Apicultura

-OM VEGA S.R.L.

CLUJ, CLUJ-NAPOCA STR. VLAHUTA ALEXANDRU, Nr. 15
0264/375077, 0740/954843
Domeniu activitate: Produse Naturiste, Plante Medicinale

-LIBRA S.R.L.
CONSTANTA, CONSTANTA
STR. ALECSANDRI VASILE, Nr. 10
0241/613119
Domeniu activitate: Produse Parafarmaceutice, Plante Medicinale

-FLORASAN EXIM S.R.L.

CLUJ, CLUJ-NAPOCA
STR. BUCIUM, Nr. 5, Apt. 36
0264/562803
Domeniu activitate: Plante Medicinale

-SALMED PLANT S.R.L.

CONSTANTA, CONSTANTA
STR. DUMBRAVA ROSIE, Nr. 68
0241/542566, 0722/455764
Descriere: Distributie parafarmaceutice, ceaiuri, plante medicinale
Domeniu activitate: Produse Parafarmaceutice, Plante Medicinale

-NONINO TRADING S.R.L.

CONSTANTA, CONSTANTA
STR. SOVEJA, Nr. 85, Bl. DR29, Intr. A, Apt. 4
0241/511707, 0722/630690
Domeniu activitate: Produse Parafarmaceutice, Plante Medicinale

-NUTRI PLANT FARM S.R.L.

CARAS-SEVERIN, RESITA
AL. TINERETULUI, Nr. , Bl. 3, Intr. 1, Apt. 4
0255/212255, 0746/117575
Domeniu activitate: PLante Medicinale, Produse naturiste
-ALFARCO S.R.L.
ALBA, ALBA-IULIA
STR. GOLDIS VASILE, Nr. 40
0258/820788
Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale
19

-NATURA DISTRIBUTION S.R.L.

BUCURESTI
STR. DELEA NOUA, Nr. 19
021/3231001021/3231001
Domeniu activitate: Plante medicinale

-LIOVI COM S.R.L.

DOLJ, CRAIOVA
STR. UNIRII, Nr. 46
0251/534658, 0744/796609
Domeniu activitate: Plante medicinale, Produse naturiste

-RADIX S.R.L.
BUCURESTI
STR. VALEA CASCADELOR, Nr. 21 021/4447766, 0722/377773, 0788/384120
http://www.radixplant.ro
Domeniu activitate: Plante medicinale

-FARMENA S.R.L.
CARAS-SEVERIN, RESITA
PTA REPUBLICII, Nr. 29, Apt. 2
0255/211393
Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale

-BIO SANATATE S.R.L.

BUCURESTI
STR. DELEA NOUA, Nr. 19
021/3231001021/3231001
contact@bio-sanatate.ro, cristi@bio-sanatate.ro
http://www.bio-sanatate.ro
Domeniu activitate: Medicina naturista

-CICLON COM S.R.L.

MEHEDINTI, DROBETA-SEVERIN
SPL. MIHAI VITEAZU, Nr. 30, Bl. B4, Intr. 1, Apt. 3
0746/051898, 0740/837132
Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale

-VANDA PLANT S.R.L.

DOLJ, CRAIOVA
STR. UNIRII, Nr. 12A
0251/432382, 0743/900974, 0741/040946
Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale

20