Cuprins :

Istoric
Simptome
Factorii de risc
Localizare
Mod de transmitere
Prevenire
Tratament
Tratamente naturiste
Ce trebuie sa mincati cind sunteti bolnavi de tuberculoza
Statistica
Bibliografie

Istoric
Faptul c tuberculoza este una dintre cele mai vechi boli ce au afectat umanitatea a
fost demonstrat prin identificarea tuberculozei vertebrale la mumiile egiptene. Grecii
denumeau aceast boal phthisis (consumare), subliniind aspectul dramatic de

emaciere general, asociat cazurilor cronice netratate, n timpul revoluiei industriale

i n perioada de urbanizare corespunztoare din secolele al aptesprezecelea i al
optsprezecelea, tuberculoza a devenit o problem de proporii epidemice n Europa,
cauznd cel puin 20% din totalul deceselor din Anglia si ara Galilor n 1650. Pe
Coasta de Est a Statelor Unite, rata mortalitii anuale prin tuberculoz la nceputul
secolului al nousprezecelea a fost de 400 la 100 000 locuitori.
Etiologia infecioas a tuberculozei a fost controversat pn la descoperirea bacilului
tuberculozei, de ctre Robert Koch, n 1882. mbuntirea condiiilor
socioeconomice i izolarea pacienilor contagioi n sanatorii a avut un impact
favorabil asupra epidemiologiei tuberculozei n prima jumtate a secolului al
douzecilea. Rata mortalitii n Europa si Statele Unite a nceput s scad cu cteva
decenii nainte de introducerea medicamentelor antituberculoase, la mijlocul
secolului.
Infecia ncepe din momentul ptrunderii bacteriei n alveole, infectarea macrofagelor
alveolare, acolo unde bacteria se multiplic exponenial. Bacteria este transportat in
ganglionii limfatici, iar de aici prin sistemul circulator ajunge n organele corpului,
acolo unde potenial se poate dezvolta: plmni, ganglionii limfatici periferici, creier,
oase i rinichi. Astfel apar diferitele tipuri ale tuberculozei: tuberculoza
extrapulmonar, genitourinar, meningita tuberculoas, tuberculoza miliar, peritonita
tuberculoas, pericardita tuberculoas, limfadenita tuberculoas, tuberculoza
osteoarticular, gastrointestinal, hepatic.
Tuberculoza (abrev. TBC) se refer la o boal provocat de Mycobacterium
tuberculosis, M bovis, M africanum; de obicei infectarea se produce prin inhalarea
microorganismelor din picturile eliminate de ctre bolnavii de tuberculoz.
Mycobacerium poate rezista n aer o perioad mai mare de timp i de aceea poate
crete riscul rspndirii bolii. Incidena cazurilor variaz n funcie de vrst, sex i
statutul socioeconomic. O inciden crescut s-a observat la persoanele infectate cu
HIV, la persoanele de culoare i hispanice. Probabilitatea transmiterii infeciei depinde
in mare msur de imunitatea persoanei respective, nivelul de expunere precum i de
virulena tulpinii bacteriene.
Infecia care se produce evolueaz n dou etape:
a. n prima etap, infecia produce o hipersensibilizare a
organismului care se pune n eviden prin testarea
intradermic cu tuberculin (IDR la PPD) la circa 6-8 sptmni
de la infecie. Aceasta este Tuberculoza primar. n aceast
etap, organismul dac nu vine n contact cu un numr prea
mare de bacili, este bine hrnit i odihnit, reuete prin
propriile mecanisme s stopeze multiplicarea bacililor i s

mpiedice evoluia spre faza a doua; o minoritate din cei

infectai n aceast etap se mbolnvesc de Tuberculoz
primar localizat n plmni i ganglionii limfatici de lng
plmni. Acetia se vindec spontan i boala las mici cicatrici
calcare dar, exist un mare grad de probabilitate de a trece n
viitor n Tuberculoz activ. O alt minoritate pot face n circa 6
luni o Tuberculoz generalizat (miliar), meningean, pleural
etc.
b. A doua etap este Tuberculoza boal n care se produc leziuni
organice sau tisulare ce au ca rezultat necroza cazeoas (un fel
de puroi specific bolii) cu evoluie cronic tot mai profund,
ducnd n final, prin gravitatea leziunilor sau a complicaiilor i
fr tratament, la deces. Aceasta este Tuberculoza pulmonar
post primar sau Tuberculoza secundar care apare cel mai
frecvent n primii 5 ani de la Tuberculoza primar.

Simptome
Tuberculoza nu are simptome proprii care sa sugereze de la inceput afectiunea. Ea
evolueaza lent pana la forme avansate de boala. Principalul simptom este tusea initial
neproductiva apoi cu secretie mucopurulenta, simptom care este caracteristic multor
boli, in special la fumatori unde schimbarea caracterului de tuse obisnuita a
fumatorului poate sa fie un semnal. Starea febrila (37-38grade C), scaderea in
greutate, lipsa poftei de mancare, transpiratiile nocturne si oboseala, intregesc
sindromul de impregnare bacilara. O situatie particulara o constituie hemoptiziile,
expectoratii cu sange proaspat, denumite "hemoptizii providentiale" pentru ca duc la
descoperirea unei tuberculoze active. Ele survin in urma ruperii unor vase de sange
mai mici sau mai mari, de unde rezulta cantitatea mica sau impresionanta de sange
eliminata, vase care se erodeaza in ansamblul de leziuni locale pulmonare pe care le
da tuberculoza evolutiva.
In cazul reactivarilor tuberculoase, in tuberculoza cronica, la simptomele descrise mai
sus se pot adauga altele cum ar fi dispneea (greutate in respiratie) sau alte complicatii
aparute in urma repetatelor leziuni tuberculoase la nivel pulmonar.
La copiii de varsta mica tuberculoza pulmonara se manifesta uneori doar prin oprirea
cresterii sau un retard staturo-ponderal. Celelalte semne si simptome depind de
localizarea bolii.
Tuberculoza scade imunitatea organismului in general, sporind probabilitatea ca
persoana afectata sa contracteze alte boli sau determina agravarea celor existente.

In afara parametrilor clinici si paraclinici clasici (febra, tusea, hemoptizia, curba

ponderala, VSH-ul, baciloscopia) in evolutia unei tuberculoze pulmonare, este
obligatoriu sa urmarim periodic aspectul radio-tomografic si in ultima vreme
computer-tomo-grafic al procesului tuberculos.
Tomografia computerizata aduce date concludente asupra marimii cavernei, asupra
localizarii si a grosimii peretelui, ca si asupra continutului ei (Lazare).
De asemenea CT-ul poate confirma procesul de vindecare a cavernei (McAdams),
desi Durham (S.U.A, 1995) contesta aceasta posibilitate.
Aspectul macroscopic al leziunilor tuberculoase nevindecate (esecul tratamentului
medicamentos) este foarte polimorf. Predomina leziunile cazeoase si cavitare, care se
intrica cu importante leziuni de fibroza, fapt care le face tot mai putin receptive la
tratamentul tuberculostatic.
In cele ce urmeaza vom face o scurta enumerare a celor mai frecvente forme anatomoclinice si radiologice care beneficiaza de tratament chirurgical.
a. Tuberculoza cavitara cronica
Caverna este leziunea care ofera cele mai multe din cazurile de tuberculoza cu viza
chirurgicala. Dupa unele statistici caverna reprezinta 85% din totalitatea tuberculozei
chirurgicalizate (Riquet M.) (57).
Cauzele cele mai frecvente ale cronicizarii tuberculozei sunt: tratamentul incorect sau
discontinuu, infectia cu bacili multi-drog-rezistenti, tarele organice.
Mai trebuie mentionat ca, frecvent, caverna nu este singura leziune, ci este
acompaniata si de altele (cazeoase, fibrocazeoase sau nodulare), care pun probleme in
alegerea unei indicatii corecte. Localizarea lor se face de predilectie in lobii superiori.
Cavernele lobilor inferiori sunt mai rare si raspund mai greu la tratamentul medical (.
1).
Anatomie patologica
Cavernele pot fi de diferite marimi; uneori pot interesa un intreg lob pulmonar si ating
dimensiuni gigante; alteori ele pot fi unice sau multiple in acelasi lob pulmonar.
Cavernele recente sunt elastice si raspund foarte bine la tratamentul
medicochirurgical.
Formele de tuberculoza pulmonara rebele la tratament sunt caracterizate prin caverne
unice sau multiple cu margini rau delimitate de mase ca-zeoase. Cavernele rigide cu
peretele fibros, nu pot fi colabate suficient prin metodele de colapsoterapie.
Vindecarea lor nu se poate obtine decat prin chirurgia de exereza; in cazul cavernelor
gigante se poate utiliza drenajul Monaldi sau speleostomia, tehnici abandonate o
perioada de timp, dar reactualizate in ultimii ani.
Bronhia de drenaj a cavernei este un element important care nu trebuie ignorat ori de
cate ori pneumoftiziologul sau chirurgul trebuie sa adopte o atitudine terapeutica in
fata unui bolnav cavitar. Bronhia formeaza un tot unitar cu caverna in cursul

desfasurarii procesului tuberculos. O bronhie permeabila faciliteaza curatirea

cavernei. Obstructia ei poate genera balonizarea cavernei sau poate favoriza infectarea
ei cu flora banala (ca in orice cavitate inchisa din organism).
b. Tuberculoza extensi fibrocavitara
Sunt forme anatomo-patologice complexe in care procesul tuberculos afecteaza un
segment sau un lob si indeaza, depasind scizura, un segment dintr-un lob vecin.
Cel mai frecvent intalnite sunt leziunile excate ale segmentului dorsal din lobul
superior care au tendinta de a inda si segmentul Fowler din lobul inferior; la randul lor
procesele fibrocavitare din segmentul Fowler au tendinta de a se extinde spre
segmentul dorsal din lobul superior.
Daca in perioada de entuziasm a exerezelor, se practicau curent rezectiile combinate
de segment dorsal + Fowler sau de lob superior + Fowler, timpul a demonstrat ca
recidivele tuberculoase si complicatiile postoperatorii sunt frecvente. Astazi acest gen
de interventii sunt proscrise.
Distrugerile parenchimatoase intinse duc la amputari importante ale functiei
respiratorii. Toate aceste date au facut ca interventiile de colaps, care fusesera
abandonate, sa fie reactualizate. Statistici occidentale recente aduc in atentia
chirurgilor vechi procedee de colaps: extramusculoperiostalul (E.M.P.) blocat cu bile
de plastic (Jouveshomme) si chiar pneumotoraxul extrapleural.
c. Plamanul distrus tuberculos (P.D.T)
P.D.T. este o forma anatomo-clinica grea, aparuta in evolutia procesului tuberculos,
caracterizat prin leziuni complexe fibrocavitare care afecteaza un intreg plaman,
congenerul sau nefiind afectat.
Interesarea pleurei in acest proces distructiv este frecventa. Alteori, P.D.T este
consecinta unor empieme tuberculoase asociate cu leziuni parenchimatoase
importante rebele la tratamentul tuberculo-static. Cel mai des afectat este plamanul
stang.
Din punct de vedere anatomo-patologic, P.D.T se caracterizeaza prin faptul ca toate
structurile anatomice sunt profund implicate.In parenchim zonele cavitare alterneaza
cu zone de scleroza. Pleura este foarte ingrosata. Intraope-rator, chirurgul este
confruntat cu simfize dense ce nu mai pot fi intalnite in altfel de leziuni. Aceasta
situatie impune decolari extrapleurale intinse cu potential hemoragie deosebit (sunt
citate pierderi sangvine intraoperatorii de 3-6 I de sange). Massard G., 1996 (41)
citeaza pierderi sangvine pe statistica sa de pana la 5, 6 I.
Toracele este retractat (toracoplastie fiziologica), plamanul cu volumul diminuat, iar
scizurile sunt blocate. Leziunile bronsice sunt polimorfe mergand de la stenoze pana
la supuratii, bronsiectazii si fistule (. 2).
Adenopatiile sunt mari, cazeificate, fibroase sau calcificate, generatoare de stenoze
bronsice, ate-lectazii, brosiectazii si fistule. Zonele de distructie sunt in unele cazuri

colonizate de fungi (cel mai des de Aspergillus fumigatus). Aspergiloza poate fi sursa
unor hemoragii dramatice (. 3).
Clinica P.D.T poate fi uneori saraca, dar de cele mai multe ori este dramatica: bolnavii
prezinta stari febrile prelungite, hemoptizii importante, tuse cu expectoratie mucopurulenta cu BK prezent, anorexie, scadere ponderala.
Examenul paraclinic arata: VSH-ul crescut, culturile BK pozitive, iar la antibiograma
- multi-drog-rezistenta. Trebuie mentionat insa, ca multi bolnavi cu PDT sunt dintre
cei care au refuzat o interventie chirurgicala in situatii mult mai favorabile pe
parcursul evolutiei bolii lor.
Examenul radiologie si computer tomografie obiectiveaza veriile dezastre anatomice:
zonele ca-vitare alterneaza cu zone de condensare sau de fi-broza. Traheea si
mediastinul sunt atrase de partea bolna. Peretele toracic este retractat, iar diafragmul
ascensionat. Diagnosticul diferential cu alte afectiuni se impune mai ales daca PDT nu
are un istoric cunoscut. Nu sunt foarte rare astazi cazurile in care PDT este descoperit
chiar la prima internare. Trebuie excluse in primul rand celelalte cauze care pot genera
distrugerea unui plaman: su-puratiile pleuro-bronho-pulmonare si hidatidoza
complicata, fibrotoraxuri posttraumatice si pleureziile grave. Mai pot fi luate in
discutie tot in cadrul diagnosticului diferential: atelectaziile totale produse prin
stenozele de bronhie primiti, de diverse
origini, ca si tumorile pleurale difuze si mult mai rar tumorile mediastinale.
Tratamentul PDT este chirurgical in perioadele de silizare ale procesului tuberculos.
Interventia de electie este pleuro-pneumonectomia si este greta de o mortalitate
ridicata datorita cumularii mai multor factori de risc. Mortalitatea oscileaza intre 4%
dupa Mossard (1996) (41) si 5,9% dupa Halezeroglu (1997) (24).
Complicatiile postoperatorii pot ajunge pana la 20%. in conditiile aparitiei unor
complicatii dramatice (hemoptizie) pleuro-pneumonectomia s-a efectuat si la cald\",
dar rezultatele au fost mult mai slabe decat pe interventia efectuata la rece\".
d. Lobita tuberculoasa
Lobita tuberculoasa (. 4) este o forma de ba-ciloza cu caracter pronuntat proliferativ si
cu fi-broza consecuti care ingreuneaza accesibilitatea medicatiei antibiotice in focarul
bacilar. Evolutia precoce a procesului tuberculos spre fibroza poate impune
interventia chirurgicala.In schimb in cazul lobitei retractile (. 5), ca si in cazul
leziunilor fibro-cazeoase extinse, interventia chirurgicala este mult mai rar practicata.
Complicarea acestor leziuni cu supuratii paren-chimatoase sau bronsice poate necesita
exereza pulmonara cu toate riscurile aferente.
e. Tuberculomul
Tuberculomul (. 6) este o formatiune pseudo-tumorala incapsulata, bine delimitata,
formata din zone alternand cazeificarea cu inchistarea, in jurul unui nucleu central de
cazeum. Uneori tuberculoamele se pot ulcera, luand un caracter pseudo-cavitar (. 7).

Tuberculoamele pot prezenta zone de calcifiere si mult mai rar se pot vindeca in urma
unor procese de calcifiere si sclerozare. Zonele de calcifiere si sclerozare din
interiorul tuberculomului pot alterna cu zone cazeoase in care BK este prezent, dar
greu accesibil medicatiei tuberculostatice. Frecvent, tuberculoamele sunt
asimptomatice si doar in cazul ulcerarii lor, devin emitatoare de bacili.
Diagnosticul diferential clinic si radiologie al tuberculomului este greu de facut cu
tumorile pulmonare benigne sau maligne. Nici chiar CT-ul nu reuseste sa aduca date
concludente in acest sens.
Diagnosticul diferential mai trebuie facut si cu cazeomul si caverna plina, forme
anatomo-pato-logice relativ rare si care pot de asemenea beneficia de tratament
chirurgical. Baciloscopia constant negati, ca si o imagine radio-tomografica stationara
dupa un tratament corect efectuat cu tuberculostatice impun interventia chirurgicala.
f. Tuberculoza bilaterala
Tuberculoza bilaterala poate avea indicatie chirurgicala in formele cavitare putin
extinse. Tuberculozele cavitare apicale bilaterale sunt formele clinice cel mai des
abordate chirurgical. Ele pot beneficia fie de rezectii pulmonare bilaterale simultane,
fie succesive (71), fie de o rezectie lobara pe o parte si de o toracoplastie pe cealalta
parte.
Tuberculozele cavitare bilaterale cu localizare in lobi diferiti pun probleme dificile de
tratament chirurgical, intrand in categoria cazurilor limita\" (14).In anumite
tuberculoze bilaterale, in care pe o parte exista o caverna giganta, se poate incerca un
drenaj Monaldi sau o cavernostomie. in cazul tuberculozei cavitare bilaterale se poate
indica in anumite cazuri toracoplastia pentru leziunile cele mai active, iar dupa sase
luni se reelueaza cazul pentru rezolrea leziunii controlaterale (12).
Factorii de risc
Gradul de infeciozitate al persoanei bolnave
Spaiile aglomerate
Intimitatea contactului
Igiena locuinei
Igiena personal
Localizari
Pulmonar (cea mai frecvent)
Ganglionar
Meningo-cerebral
Osteo-articular
Digestiv
Renal
Cutanat

Mod de transmitere
Tuberculoza se transmite prin aerul pe care il inspiram. Cand o persoana bolnava
tuseste sau stranuta microbii se raspandesc in aer. Contaminarea se produce cand
inspiram microbii prezenti in aer. In unele cazuri boala poate fi transmisa de vite, de
exemplu consumand laptele nepasteurizat de la un animal infectat. Perioada de
incubatie este de 4-12 saptamani, dar infectia poate sa persiste luni sau ani inaintea
aparitiei bolii. Un bolnav este contagios mai multe saptamani dupa inceperea
tratamentului.
Copiii sub 3 ani si varstnicii sunt cei mai expusi riscului de imbolnavire, desi oricine
poate sa fie afectat. Persoanele al caror sistem imun este slabit, de exemplu cei cu
HIV/SIDA, contracteaza mult mai usor boala. In ultimul timp a sporit preocuparea
legata de TBC, deoarece microorganismul a dezvoltat rezistenta la medicamente.
Proportia mare de persoane fara locuinta, fara loc de munca, necooperante in
finalizarea tratamentului corect al tuberculozei duce la aparitia cazurilor de
tuberculoza cronica ce constituie, sursa de infectie principala.
Diagnosticul de certitudine al tuberculozei este cel bacteriologic din sputa expectorata
de pacient. Examenul microscopic pune in evidenta bacilul Koch, dupa o coloratie
speciala. in cazul bolnavilor cu leziuni minime, neescavate, cantitatea de bacili
eliminata in sputa este foarte mica si este posibil ca in esantionul de sputa analizat sa
nu fie suficienti bacili Koch pentru a deveni vizibili pe frotiu. De aceea este necesara
cultivarea sputei recoltate pe medii specifice de crestere a bacilului.

Prevenire
Prevenirea tuberculozei cuprinde urmatoarele masuri :

vaccinarea BCG (vaccin antituberculos)

evitarea transmiterii infectiei la alte personae

tratarea precoce a infectiei latente, inainte de progresia catre forma activa a

bolii

evitarea transmiterii infectii la alte personae

utilizarea IDR cu tuberculin (mai ales la copii)

izolarea bolnavilor cu TBC activ n uniti de specialitate.

conditii igienice corespunzatoare

alimentatie echilibrata

miscare fizica

odihna suficienta

evitarea fumatului si a consumului exagerat de alcool

evitarea stresului

consumarea laptelui numai dupa fierbere

educatie pentru sanatate in scopul promovarii unui stil de viata sanatos

Vaccinul BCG (bacilul Calmette-Guerin) este utilizat in numeroase tari pentru a

preveni aparitia unor complicatii severe ( meningita sau tuberculoza miliara) la
persoanele cu risc crescut de infectare cu M. tuberculosis. Eficienta vaccinului BCG
este controversata, dar acesta continua sa fie utilizat in tarile cu risc mare de infectie.
Vaccinul antituberculos nu ofera o protectie absoluta (eficacitatea sa este de 20 - 60%)
si nici permanenta.
Aproximativ 10% din persoanele vaccinate BCG la nastere prezinta o reactie pozitiva
la testul cutanat tuberculinic, chiar daca nu sunt infectate cu bacilul tuberculos.
Evitarea transmiterii infectii la alte persoane
Intrucat bacilul Koch se transmite aproape in exclusivitate pe cale aeriana, o buna
ventilatie diminueaza densitatea bacteriilor si va limita raspandirea lor. Aceasta
masura este deosebit de utila in comunitatile cu numeroase surse de infectie: centrele
pentru persoane fara adapost, inchisori, spitale, sali de asteptare. De asemenea, bacilii
sunt rapid distrusi de razele ultraviolete.
Detectarea precoce a infectiei
Intrucat tuberculoza poate fi transmisa doar de persoanele cu o forma activa a bolii,
detectarea infectiei si tratamentul precoce reprezinta cele mai bune metode de a evita
transmiterea infectiei.
Bolnavii de TBC trebuie izolati pana cand nu mai sunt contagiosi si trebuie incurajati
sa tuseasca intr-o batista, pentru a reduce raspandirea bacililor. Totusi, dupa doar
cateva zile de tratament cu antibioticele adecvate, riscul de transmitere a infectiei
scad, iar bolnavul trebuie izolat 1 -2 saptamani. In schimb, bolnavii care continua sa

tuseasca in timpul tratamentului sau au o forma de tuberculoza rezistenta la

antibiotice, trebuie sa ramana in spital mai mult timp.
Persoanele cu risc crescut sau cele care au intrat in contact cu un bolnav in stadiul
activ pot efectua un test cutanat. In cazul in care este decelata o infectie tuberculoasa
latenta, tratamentul preventiv cu antibiotice permite in 70% - 90% din cazuri evitarea
progresiei spre tuberculoza activa. Tinand cont de numarul mic de microbi prezenti in
infectiile latente, tratamentul preventiv consta in general in administrarea unui singur
medicament (uneori doua) prescris zilnic, timp de 6 -9 luni.
Tratamentul precoce al infectiei tuberculoase latente
Antibioticul izoniazida este foarte eficient in oprirea infectiei, inainte de a progresa in
forma activa a bolii. Este administrat zilnic timp de 6 -9 luni. Tratamentele cu
rifampicina si pirazinamida dureaza mai putin 2 luni.
Terapia profilactica este indicata adultilor tineri ce prezinta o reactie pozitiva la
testarea cutanata, dar si altor persoane cu risc crescut de tuberculoza persoanele cu
un rezultat pozitiv recent la testul cutanat, cele expuse recent sau persoanele
imunocompromise. La varstnici, riscul de toxicitate al antibioticelor poate fi mai mare
decat cel al infectiei tuberculoase latente.
Tratament
Bolnavii cu TBC trebuie sa urmeze o terapia curativa, care de obicei include doua sau
mai mult medicamente antituberculoase, timp de cel putin sase luni. Din pacate, unii
bolnavi nu respecta schema si durata de tratament. Astfel apare tuberculoza
multirezistenta, transmisibila altor persoane.
Cea mai buna metoda de protectie a copiilor contra tuberculozei este imunizarea cu
vaccinul BCG.
Tratament
Chimioterapia tuberculozei a devenit posibil prin descoperirea streptomicinei la
mijlocul anilor 1940. Studiile clinice aleatorii au indicat faptul c administrarea
streptomicinei la pacienii cu tuberculoz cronic a redus mortalitatea i a condus la
vindecare ntr-un numr de cazuri. Totui, monoterapia cu streptomicin a fost
frecvent asociat cu dezvoltarea rezistenei la streptomicin, nsoit de eecul
tratamentului. Odat cu descoperirea acidului para-amino-salicilic (PAS) i a
izoniazidei, a devenit o axiom faptul c vindecarea tuberculozei necesit
administrarea conco mitent a cel puin doi ageni la care microorganismul s fie
sensibil. Mai mult, studiile clinice mai vechi au demonstrat c a fost necesar o
perioad mai lung de tratament - adic 12-24 luni - pentru a preveni recurena
tuberculozei.

Introducerea rifampicinei la nceputul anilor 1970 a iniiat era chimioterapiei eficiente

cu durat scurt, cu o durat a tratamentului mai mic de 12 luni. Descoperirea
faptului c pirazinamida, care a fost utilizat pentru prima dat n anii 1950, amplifica
potena regimurilor cu izoniazid/ rifampicin, a condus la utilizarea unei cure de 6
luni cu acest regim de trei medicamente, ca tratament standard.
Medicamente. Cinci medicamente majore sunt considerate agenii de prima linie n
tratamentul tuberculozei (vezi capitolul 170 pentru o discuie mai detaliat):
izoniazid, rifampicin, pirazinamida, etambutolul i streptomicin (tabelul 171-1).
Primele patru, ce sunt administrate de obicei oral, sunt bine absorbite, cu concentraii
serice maxime la 2- 4 ore i eliminare aproape complet n 24 ore. Aceti ageni sunt
recomandai pe baza activitii lor bactericide (capacitatea de a reduce rapid numrul
microorganismelor viabile), a activitii de sterilizare (capacitatea de a omor toi
bacilii i astfel de a steriliza organul afectat, msurat prin capacitatea de a preveni
recderile) i a ratei sczute de inducere a chimiorezistenei.
Datorit unui nivel sczut al eficienei i a gradului mai ridicat de intoleran i
toxicitate, unele medicamente din linia a doua sunt utilizate doar pentru tratamentul
pacienilor cu tuberculoz rezistent la medicamentele din prima linie, n acest grup
sunt incluse medicamentele injectabile, cum sunt kanamicina, amikacina i
capreomicina i agenii cu administrare oral: etionamida, cicloserina i PAS. Recent,
antibioticele chinolonice au fost adugate acestei liste; dei ofloxacina este n general
recomandat, sparfloxacina i levofloxacina au fost mai active n studiile
experimentale. Alte medicamente din linia a doua includ clofazimina, amitio-zona
(tiacetazona), utilizat larg cu izoniazid n rile mai puin bogate, dar care nu este
comercializat n America de Nord sau Europa i amoxicilina/acid clavulanic.
Derivaii de rifampicin cu aciune prelungit sunt de asemenea n evaluare pentru
tratamentul tuberculozei, incluznd rifabutinul, care este utilizat pentru profilaxia
bolii cu CMA la pacienii cu SIDA i este probabil activ mpotriva unor bacili
tuberculoi cu rezisten de nivel sczut la rifampicin, i rifapentin, ce poate fi
eficient atunci cnd este administrat doar o dat pe sptmn.
Tratamente naturiste
- in perioada de convalescenta se utilizeaza unele specii de plante medicinale care
contin saruri minerale, vitamine, substante antibacteriene. Cu actiune remineralizanta
sunt indicate urmatoarele plante in cura de 6 luni pana la 2 ani: 40 gr coada calului, 40
gr frunze de podbal, 20 gr flori de tei. Se face decoct din 5 linguri de amestec la 1,5 l
de apa, se beau 3-4 cani pe zi, indulcite cu miere de albine.
- Rp. 1 - 20 gr coada calului, 15 gr troscot, 20 gr frunze de podbal, 5 gr frunze de
menta, 15 gr rizomi de pir, 5 gr fructe de ienupar, 20 gr conuri de hamei. Se face
decoct din 1 lingura de amestec la 1 cana de apa, se beau 2-3 cani pe zi, timp de 3-6

luni. Pe timpul acestei cure se recomanda saptamanal consumarea a 500 gr miere

amestecata cu hrean ras (1-2 radacini), din care se ia cate 1 lingurita cu 1 ora inainte
de masa de pranz si seara.
- in perioada de iarna si primavara se recomanda urmatoarea reteta: 40 gr macese, 40
gr fructe de catina, 10 gr frunze de urzica, 10 gr frunze de ciubotica cucului, care se
prepara ca infuzie din 2 lingurite de amestec la 1 cana de apa, se beau 1-2 cani pe zi.
Reflexoterapia aduce imbunatatiri in respiratie daca este cazul de exces de energie la
nivelul plamanului, caracterizat prin accese violente de sufocare sau de vid de energie
la nivelul plamanilor, caracterizat prin respiratie greoaie, permanenta. in primul caz se
maseaza punctul P5, situat in pliul cotului in afara tendonului muschiului biceps dispersie . in cazul al doilea, pentru tuse, hemoptizie se maseaza punctul P1 tonifiere. Se mai poate masa meridianul vasului de conceptie cu punctul JM15 tonifiere.

Ce trebuie sa mancati cand sunteti bolnav de tuberculoza

Carnea trebuie neaparat sa intre in regimul alimentar al unui tuberculos. Ea ii da
albuminoidele necesare pentru repararea pierderilor corpului. De obicei tuberculosii o
mistuie bine si organismul lor o primeste cu placere. Numai cand bolnavul mai sufera
si de ficat, rinichi sau intestine trebuie sa se opreasca folosirea ei. De preferinta
trebuie data fripta sau coapta la cuptor; insa sub orice forma ar fi ea foloseste.
Orice carne este la fel de buna, fie de pasare, de peste sau de vita. Carnea cruda se
mistuie foarte usor si se asimileaza mai bine. Cand se face o cura de carne cruda se
foloseste carnea de vaca, de oaie sau de cal, trecuta prin razatoare si data in supa
calduta sau in gogonele rostogolite prin zahar.
Ouale sunt un aliment excelent. Trebuie luate in intregime, nu numai galbenusul. De
altfel valoarea hranitoare a oualor ii ispiteste pe bolnavii de tuberculoza sa abuzeze de
ele si ajung sa consume pana la 20 pe zi, ceea ce fara indoiala nu poate face bine. Un
ou pe zi este destul si chiar prea mult.
Laptele este intr-adevar un aliment pretios, foarte bogat in principii usor de asimilat,
putin toxic si diuretic. El este alimentul de predilectie al tuberculosilor febrili. E bine
sa fie mancat la mese, cate un litru pe zi. Pentru ca uneori da constipatie, poate fi
folosit sub forma de iaurt, lapte batut si branza cu smantana.

Untul este grasimea cea mai lesne asimilabila; e bine ca prepararea bucatelor sa se
faca cu unt si de asemenea sa fie mancat untul pe paine.
Painea bine coapta sau numai coaja este bogata in hidrati de carbon si deci foarte
hranitoare. Totusi nu se va trece peste doza de 500 g pe zi.
Orezul si pastele sunt de asemenea folositoare.
Fructele si zaharul sub orice forma sunt pretioase si deci trebuie sa intre intr-un
procent insemnat in alimentatia tuberculosilor.
E bine ca bolnavii sa se abtina de la orice fel de bauturi alcoolice; totusi doua degete
de vin intr-un pahar la masa sau un pahar de bere, mai ales neagra, au o reala valoare
alimentara.
Statistica
Tuberculoza a omorit peste 30 milioane de persoane n perioada 1990-2000.
TBC = principalul "uciga" de natur infecioas la tineri i aduli.
TBC determin 26% din morile ce pot fi prevenite la aduli.
In lume, la fiecare secund,o persoan este infectat cu bacilul tuberculozei.
O treime din populaia globului este dj infectat cu bacilul tuberculozei.
Fr tratament, o persoan cu tuberculoz activ va infecta ce puin 15persoane.
Sub tratament corect o persoan cu tuberculoz activ devine necontagioas.
In urmtorii 10 ani vor fi infectate inc 300 milioane de persoane.
Lupta impotriva tuberculozei este o responsabilitate a INTREGII SOCIETI.
Boal infecto-contagioas cu frecven considerabil- tuberculoza, crete in
inciden in toate regiunile lumii.
La 100.000 de locuitori sunt :
112,5 bolnavi n Romania ;
6,13 n Olanda;
9,31 n Cehia;
6,26 n Danemarca;
5,32 n Finlanda;
7,93 n Frana;
6,09 n Germania;
5,2 n Grecia;
5,39 n Suedia;
7,03 n Italia.

Bibliografie
www.terapii-naturiste.com
www.wikipedia.com
www.medicultau.com

www.sfatulmedicului.ro
Tuberculoza, 2008, 205p,editura Tehnopress, John Crofton, Norman Horne
Breviar de tuberculoza, 1999, editura Medicala, Ovidiu Bercea

Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie

Nicolae Testimianu

Catedra Igien General

ef de catedr, docent,
Ion Bahnarel

Referat
Tuberculoza poate fi prevenit

Pregatit de Soltan Valerica,

gr 1205, anul II, MG
Controlat de Tihon Aliona
Nota
* Chiinu 2010 *