Curs 1

24 februarie 2015

Infractiuni privind autoritatea si frontiera de stat

Cap 1. Infractiunii contra autoritatii

Prezentarea din caietul de seminar

Ultrajul
Are ca si corespondent in codul vechi art 239, era diferit in sensul ca se referea doar la amenintare
si la celelalte infractiuni contra integritii corporale.
Infractiunea de ultraj se rapoarteaza i la alte infractiuni omor, art 195 si 188.
Spre deosebire de vechiul cod, s-a adus in acest text si faptele comise impotriva unor membrii de
familie, care erau reglementate separat. Fata de vechiul cod au fost scosi din sfera unui subiect activ
circumstantiat care da varianta agravata,au fost scosi magistratii.
In privinta legii penale mai favorabile, nu exista o rezerva, in functie de diferitele cazuri trebuie
judecate legea penala mai favorabila.
Avem de aface cu o infractiune complexa, intra diferite alte infractiuni si incompleta in sensul la
care se refera art 5 din legea de aplicare a codului penal, care se refera la norme incompleta si
completatoare, este incompleta intrucat face trimitere la infractiunea respectiva din cod si se completeaza
cu respectivele dispozitii

Obiectul juridic : coincide cu obiectul juridic generic al capitolului, respectiv relatiile privind
respectul autoritatii de stat, avand in vedere sensul foarte larg al notiunii de autoritate, notiune care se
suprapune cu sitagma putere de stat. Practic este vorba de cele 3 mari puteri ale statului, legislativa,
executiva, judecatoreasca, la care se adauga si celelalte autoritati din constitutiei. Ceea ce se protejeaza
intra in mai multe sensuri, in sensul ca este protejata si aut ca atare, dar sunt protejati si reprezentatii
instutiei respective,cei care reprezinta in mod fizic, nemijlocit autoritatea.

Obiectul material principal nu avem, in sensul ca autoritatea nu se materializeaza

Obiect material secundar in momentul in care se exercita violente fizice asupra func ionarului
de o intensitate mai mare sau mai mica, practic se exclude ca existen a elementului material varianta
amenintarii

Subiectii infractiuni.
Subiectul activ nu este circumstantiat, poate fi orice persoana.
Participatia este posibila in toate formele.
Subiectul pasiv secundar al infractiunii este calificat si el este reprezentat de functionarul public, dar
nu orice functionar public, ci numai acela care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de

stat.in principiu, poate fi subiect pasiv, oricare din categoriile de functionari publici la care se refera art 175
din partea generala,atat persoanele prevazute la art 175 lit a, b si c , cat si persoanele prevzute la art 175
alin 2.
Art 175 Lit c putem sa excludem anumite pers carebau calitatea de functionari, dar care nu exercita
autoritatea de stat ex :contabila.
Inclusiv, in opinia domnului profesor, functionarul public care exercita autoritatea de stat este cei
care exercita profesii liberale, ex:notarul public, executorul judectoresc, activitatea lor este reglemnetat si
sunt avizati de ministerul justiiei. Se exclud avocatii.
Expertul judiciar este sau nu functionar public. S-a spus ca este pe art 175 alin 2.
In practica veche, in mod constant s-a admis ca politistul este subiect pasiv.S-a decis ca paznicul
unei societati comericiale este functionar public in sensul lui 175.Subiect pasiv a mai fost si padurarul. Tot
in practica s-a stabilit ca nu exista infractiunea de ultraj in momentul in care este vorba de un conflict
particular, care nu este vorba de exercitarea autoritatii. Nu exista infraciune de ultraj atunci cand
functionarul public acioneaz abuziv sau isi depasesete atribuiile de serviciu. Puteam avea alte
infraciuni, amenintare, vatamare.

Situatia premisa se confunda cu condiia subiectului pasiv, este nevoie sa se ndeplineasc o

functie ce implica exercitiul autoritatii de stat
Legea 284/2010 definirea functionarului public.

Latura obiectiva
Elementul material coincide cu elementul material al infractiunii care se face trimitere, fie de la
elementul de la amintare, loviri si alte violente etc

Exista o conditie: fapta trebuie sa se comita fie cand subiectul pasiv se afla in exercitarea
atributiilor de serviciu, fie fapta trebuie comisa in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.ele sunt
alternative.
In legatura cu exercutarea atributiile de serviciu, momentul de timp poate fi imediat ulterior sau
poate fi la o distanta mult mai mare daca legatura de cauzalitate se pastreaza.

Urmarea imediata pricipala, stare de pericol pt autoritatii

Urmare imediata secundara coincide cum urmarea imediata de la infractiunile completatoare
Legatura de cauzalitate principala rezulta ex re.
Legatura de cauzalitate secundara , in cele mai multe cazuri trebuie dovedita.

Latura subiectiva
Forma de vinovatie depinde de infractiunea competatoare, putem avea inclusiv praeterintentie daca
ne raporta la art 195 sau la 194. Putem avea si intentie directa sau indirecta.

Forme
Ultrajul se consuma in momentul in care se consuma celelate.
Nu are tentativa si nici nu poate aveam in masura lovirii sau alte violente.
In masura in care avem o tentativa de omor, vom avea un ultraj consumat si o tentativa de omor.

Varinate
In alin 2 avem o varianta asimilata.
Particularitatile acesteia sunt date de faptul ca se refera la savarsirea unei infractiuni, alta decat cea
de la alin 1, impotriva functionarului public, cu particularitatea ca aceasta infractiune trebuie sa fie apta sa
indeplineasca un anumit scop fie intimidarea subiectului pasiv, fie sa rspund unei razbunari fata de
subiectul pasiv.
In acest caz scopul nu califica intenia , nu vom avea o intentie indirecta, se poate realiza si cu
intentie directa.
Alin 3 aveam o varianta asimilata
Avem o varianta asimilata la varinata asimilata la alin 3 care se refera la savarsirea unei infractiuni
oricare aratate la alin 2 impotriva unui membru de familie al functionarului public. Spre deosebire de
vechiul cod penal art 239 indice 1, sfera este mai larga pt ca vechiul cod se referea la sot sau ruda
apropiata, iar notiunea de mebru de familie are o sfera mai larga.
Alin 4 avem o varianta agravata
Alin 4 varianta agravata in raport cunoaste alin anterioare care se distinge prin subiect pasiv dublu
cirumstantiat, nu numai ca este functionar public,dar el este si trebuie sa fie doar jandarm sau politist.
Spre deosebire de vechiul cod penal nu mai regasim si atehoria magistratilor.

Sanctiunea
Avem specificul normei incomplete, pe langa celelalte pe care le imprumuta de la normele.
Pedeapsa fie este majorata cu o treime, fie cu jumatate din varinata de la ultimul alineat.

Uzurparea de calitati oficiale

Art 258
Include art 240 cat si fostul art 241 care avea ca denumire portul nelegal de decoraii sau semne
distinctive.
In contexul ncp, portul fara drept de uniforma sau semne destintive se sanctioneaza n condi iile de
la alin 1 sau 2.Nu mai este incriminata simpla purtare de decoraii sau semne distinctive.
Situatii tranzitorii
Art 258 este legea mai favorabila si in functie de alin 3.

Obiectil juridic - relatiile privind respectul datorat autoritatii, aceste relaii implica interdictia
folosirii fara drept a unei calitati oficiale .

Obiect material nu avem.

Subiectul activ al infractiunii. In varianta tip poate sa fie orice persoana, iar in varianta asimiliata
de la alin 2 avem sub activ circm fostul functionar public .

Subiecul pasiv este autoritatea lezata prin ..

Latura obiectiva
Elementul material folosirea fara drept a unei calitati oficiale, invocarea unei calitati oficiale,
nu oricare, ci care implica exercitiul autoritatii de stat.
Conditie atasata laturii obiective, utilizarea / invocare ..respectiva trebuie sa fie fie insotita fie
urmata de un act pe care in mod normal o realizezi in calitatea respectiva.

Urmarea imediata stare de pericol pt autoritatea.

Legatura de cauzalitatea rezulta din materialitatea faptei.

Latura subiectiva intentie directa si indirecta

Formele infractiunii
Se consuma in momentul in care se realizeaza atata elementul material, cat si conditia atasata.
Tentativa nu este pedepsita.

Variante
Asimilata caractereizata prin circumstantierea subiectului activ.
Alin 3 avem o varianta agravata
Agravat la alin 3 se raporteaza la ambele alineate anterioare si particularizeaza prin aceea ca aduce
o pozitionare in plus a laturii obiective, trebuie sa fie comisa in conditiile in care subietul activ poarta in
mod ilegal..

Procedura
Este cea normala

Sanctiuni
Inchisoare alternativ cu amenda la primele 2 variante.

Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri

Art 259

Obiectul juridic relatiile privind autoritatea relatii ce presupun protejarea inscrisurilor ce provin
de la aceasta , persoana care provin de la pers 175 alin 2 si art 176.

Obiectul material inscrisurile care provin de la una dintre persoanele de la art 176 si art 175
alin 2.Inscrisurile trebuie sa emena , sa provina, sa fie in pstrarea sau detinerea unei autoritati din cele la
care se refera cele 2 art , mai putin acele inscrisuri care sunt utilizate in cursul, unei proceduri judiciare, n
legatura cu aceste avem o incrimare speciala art 275.

Subiectul activ este necirumstantiat la varianta tip si este circumstantiat , functionarul public la
varianta agravata alin 2.

Participatia este posibila.

Subiectul pasiv este institutia publica care detine sau pastreaza inscrisul.

Latura obiectiva
Elementul material este vorba de elementul material de la furt sau de la distrugere.
Urmarea imediata, coincide cu cea de la furt , respectiv distrugere.
Legatura de cauzalitate, in pricipiu, rezulta din materialitatea faptei.

Latura subiectiva
Avem doar intentia. Avem dezincrimiare pe fapta din culpa, daca fapta ar putea recalificata ca
neglijenta in serviciu.

Formele
Consumarea are loc ca si la furt sau distrugere.
Tentativa se pedepseste

Varinate
Varinata agravanta la alin 2 , subiect activ este circumstantiat, respectiv functionarul.
Art 260 .Ruperea de sigilii. Intra in concurs cu infractiunea de furt